Denis Mukwege
Denis Mukwege (n. , Costermansville, Congo Belgian) este un medic ginecolog din Congo. Este renumit pentru asistența acordată femeilor care au fost abuzate sexual. Este vorba în special de acele victime ale multiplelor cazuri de viol în grup, în care autorii sunt membri ai forțelor rebele din cadrul celui de-al Doilea Război din Congo (1998 - 2003).
Mukwege a tratat mii de femei, unele chiar de mai multe ori, efectuând zilnic până la 10 intervenții chirurgicale, într-un program de 18 ore pe zi.
În 2014 a fost recompensat din partea UE cu Premiul Saharov, iar în 2015 a primit titlul de Doctor of Laws din partea Universității Harvard. În 2018, Denis Mukwege a primit Premiul Nobel pentru Pace,[34] după ce în 2013 fusese nominalizat pentru acordarea aceleiași distincții.
Originea și studiile
[modificare | modificare sursă]Fiul unui pastor penticostal,[35] și-a făcut studiile primare la ateneul(d) regal din Bukavu, apoi ciclul secundar la institutul Bwindi din Bukavu, unde a obținut o diplomă în biochimie în 1974. După doi ani petrecuți la facultatea politehnică a Universității din Kinshasa(d) (UNIKIN), ș-a găsit drumul înscriindu-se, în 1976, la facultatea de medicină din Burundi(d).
A obținut diploma de medic în 1983, și a făcut primii pași profesionali la spitalul din Lemera, la sud de Bukavu. În 1984, a obținut o bursă de la Swedish Pentecostal Mission[36] pentru a se specializa în ginecologie la Universitatea din Angers(d), în Franța. Împreună cu un localnic din Angers, a fondat asociația Esther Solidarité France-Kivu pentru a-și ajuta țara de origine.[37]
La , a devenit doctor în științe medicale la Universitatea Liberă din Bruxelles cu teza intitulată „Etiologia, clasificarea și tratamentul fistulelor traumatice uro-genitale și genito-digestive în estul RDC”.[38]
Cariera și implicarea
[modificare | modificare sursă]
În 1989, deși avea un post bine plătit în Franța, a ales să se întoarcă în Congo pentru a se ocupa de spitalul din Lemera(d), al cărui director medical a devenit.
În 1996, în timpul primului război din Congo, spitalul lui a fost distrus. Mukwege a scăpat de la moarte împreună, deși mai mulți bolnavi și infirmieri(d) au fost asasinați. S-a refugiat la Nairobi, apoi s-a hotărât să revină în Congo. Cu ajutorul PMU (Pingstmissionens Utvecklingssamarbete, organism de garitate suedez), a fondat spitalul Panzi(d) la Bukavu. Acolo, s-a confruntat cu mutilările genitale suferite de femei. Profund marcat de aceste violențe, a luat hotărârea de a aduce la cunoștința lumii barbariile sexuale cărora le cad victime femeile din estul Republicii Democrate Congo, și de a le veni în ajutor. Într-o regiune în care violul colectiv este utilizat ca armă de război, s-a specializat în îngrijirea femeilor căzute victime acestor agresiuni sexuale, de a le aduce ajutor medical, dar și psihologic, economic și juridic.
A fost recunoscut ca unul din principalii specialiști mondiali în tratamentul fistulelor(d); în acest sens, a primit, printre altele, două distincții universitare în 2010.
La , întors acasă, a căzut victimă unei agresiuni în plin centrul orașului Bukavu. Paznicul casei lui a fost împușcat de la distanță după ce l-a avertizat de un pericol, mașina i-a fost incendiată și Mukwege a fost legat. Mulțumită intervenției vecinilor, care i-au venit în ajutor, a scăpat nevătămat.[39] Apoi s-a refugiat câteva luni în Belgia înainte de a reveni în Congo-Kinshasa.[37]
În 2014 a primit premiul Saharov al Uniunii Europene,[40] iar în 2018 a primit Premiul Nobel pentru Pace împreună cu Nadia Murad, pentru eforturile lor de a pune capăt violențelor sexuale ca armă de război.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Retour sur la venue de Denis Mukwege (în franceză), université d'Angers[*], accesat în
- ^ Doctor and Advocate: One Surgeon's Global Fight for the Rights of Rape Survivors (în engleză), Pacific Standard[*],
- ^ Håkon Østmoe Brandsnes (), Fredsprisvinneren er onkelen til norsk Eliteserie-profil (în norvegiană bokmål), Dagbladet[*], accesat în
- ^ Petter Moen Nilsen, Gunnar Grindstein, Morten Andersen, Rima Iraki (), Mushaga Bakenga om onkel Denis: – Jeg er sjokkert og rørt. Det er en fantastisk følelse (în norvegiană bokmål), NRK, accesat în
- ^ Le prix Olof Palme décerné au médecin des femmes violées du Kivu (în franceză), Courrier international[*], , accesat în
- ^ Eléonore Abou Ez (), Cinq choses à savoir sur le Dr Mukwege, prix Nobel de la paix (în franceză), France Info[*], accesat în
- ^ Le prix Olof Palme décerné au gynécologue congolais Denis Mukwege (în franceză), Jeune Afrique[*], , accesat în
- ^ DR Congo doctor Denis Mukwege wins Sakharov prize (în engleză), BBC News Online[*], , accesat în
- ^ , Right Livelihood Award Foundation[*] https://rightlivelihood.org/the-change-makers/find-a-laureate/denis-mukwege/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ WINNERS OF 2008 UNITED NATIONS HUMAN RIGHTS PRIZE ANNOUNCED; AWARDS WILL BE MADE ON HUMAN RIGHTS DAY, 10 DECEMBER, IN GENERAL ASSEMBLY (în engleză), Organizația Națiunilor Unite, , accesat în
- ^ https://www.civilcourageprize.org/2013-press-release-dr-denis-mukwege Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.civilcourageprize.org/denis-mukwege Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ (PDF) https://www.civilcourageprize.org/s/Acceptance-Speech-2013-Dr-Denis-Mukwege.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Honorary doctor Denis Mukwege wins the 2018 Nobel Peace Prize (în engleză), Universitatea din Umeå[*], , accesat în
- ^ The Nobel Peace Prize Announcement (PDF) (în engleză), accesat în
- ^ a b IdRef, accesat în
- ^ 2010, Denis Mukwege (în engleză), , accesat în
- ^ Category: Medal Recipients (în engleză), accesat în
- ^ https://www.harvard.edu/on-campus/commencement/honorary-degrees, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Denis Mukwege, prix Nobel de la paix (în franceză), , accesat în
- ^ Séance de Rentrée académique 2018 (în franceză), Universitatea din Liège[*], accesat în
- ^ Dr. Denis Mukwege, médico e Nobel da Paz, recebeu doutoramento honoris causa pela NOVApt (în portugheză), Universidade Nova de Lisboa[*], , accesat în
- ^ , Universitatea din Montreal[*] https://distinctions.umontreal.ca/luniversite-honore/doctorats-honoris-causa/doctorats-honoris-causa-2019/profil/udemportraits/f/denis-mukwege/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ , Roosevelt Foundation[*] https://www.fourfreedoms.nl/en/laureaten/dr-denis-mukwege, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Remise du titre et des insignes de Docteur honoris causa au docteur Denis Mukwege (în franceză), Universitatea din Pau și a Țărilor din Adour[*], , accesat în
- ^ Denis Mukwege, docteur d’honneur (în franceză), Universitatea din Montpellier, accesat în
- ^ , Universitatea din Rennes 2 https://nouvelles.univ-rennes2.fr/event/doctorat-honoris-causa-dr-denis-mukwege, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Exposition Denis Mukwege (în franceză), université d'Angers[*], accesat în
- ^ Cérémonie honoris causa de l’Université d’Angers (în franceză), , accesat în
- ^ Denis Mukwege, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ Denis Mukwege, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c BnF catalogue général, accesat în
- ^ „Denis Mukwege”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ en Haroon Siddique (). „Nobel peace prize 2018 won by Denis Mukwege and Nadia Murad - live updates”. The Guardian.
- ^ Emmanuelle Portejoie, « Un Martin Luther King africain. L’action du gynécologue Denis Mukwege est nourrie par une foi très engagée. », Réforme(d), nr. 3651, 31 mars 2016.
- ^ Page sur le Mukwege.
- ^ a b Gaëlle Rolin (), „Denis Mukwege, le garde du corps des Congolaises” [Denis Mukwege, garda de corp a congolezelor], FIGARO, accesat în
- ^ „Le Dr Denis Mukwege à l'ULB: plus de 800 personnes présentes à la défense de thèse de l'homme qui répare les femmes” [Dr. Denis Mukwege la ULB: peste 800 de persoane prezente la susținerea tezei omului care repară femei], RTL Info, , accesat în
- ^ Le Dr. Mukwege reçoit le Prix Sakharov, lesoir.be, .
- ^ „Le très méritant Denis Mukwege reçoit le Prix Sakharov”. Euronews. . Accesat în .
Lecturi suplimentare
[modificare | modificare sursă]- Colette Braeckman(d), L’Homme qui répare les femmes. Violences sexuelles au Congo. Le combat du dr. Mukwege, André Versaille ed., 2012 ISBN: 978-2-87495-194-7.
- Birger Thureson, Die Hoffnung kehrt zurück. Der Arzt Denis Mukwege und sein Kampf gegen sexuelle Gewalt im Kongo (titlu original: De glömda kvinnornas röst), tradus din suedeză în germană de Michael Josupeit, editată de Deutsches Institut für Ärztliche Mission e. V., Brandes & Apsel, 2013 ISBN: 978-3-95558-001-8.
| ||||||||
| |||||