Aureliano de Beruete
| Aureliano de Beruete | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Aureliano de Beruete y Moret  |
| Născut | [1][2][3][4][5] Madrid, Noua Castilie(d), Spania |
| Decedat | (66 de ani)[1][2][4][5][6] Madrid, Noua Castilie(d), Spania |
| Înmormântat | Cimitirul San Isidro[*] |
| Frați și surori | María de los Ángeles de Beruete y Moret[*] |
| Copii | Aureliano de Beruete y Moret[*] |
| Cetățenie |  Spania |
| Ocupație | pictor politician |
| Locul desfășurării activității | Madrid |
| Limbi vorbite | limba spaniolă |
| Activitate | |
| Studii | Real Academia de Bellas Artes de San Fernando[*] |
| Opere importante | Q17491338[*], Q17493639[*] |
Modifică date / text  | |
Aureliano de Beruete (n. , Madrid, Noua Castilie(d), Spania – d. , Madrid, Noua Castilie(d), Spania) a fost un pictor peisagist, critic de artă și activist social spaniol.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Născut la Madrid într-o familie bogată din mica nobilime, a urmat dorințele familiei sale, și-a luat doctoratul în drept la Universitatea din Madrid în 1867[7] și a fost deputat în Cortes timp de două sesiuni: 1871 și 1872.[8]
Cu toate acestea, era mai înclinat spre artă și a luat primele lecții la Real Academia de Bellas Artes din San Fernando, unde a studiat cu Carlos de Haes.[7] Veniturile sale ample i-au permis să se dedice în întregime picturii. Una dintre primele sale lucrări a fost o reprezentare a „Orbajosa”, un sat imaginar creat de Benito Pérez Galdós pentru romanul său Doña Perfecta(d), pe care Beruete l-a făcut cadou autorului.[9] Mai târziu, a făcut o călătorie la Paris, unde a fost inițiat în pictura în aer liber de către Martín Rico(d).[8]
Timp de mai mulți ani, a fost profesor la Institución Libre de Enseñanza(d) (la crearea căruia a contribuit)[7] și este adesea asociat cu Generația din '98 sau cu mișcarea sa politică, Regenerationism(d). A susținut, de asemenea, conferințe științifice și excursii, care au inclus o traversare a Sierra de Guadarrama la care a participat și a folosit-o ca sursă de inspirație pentru multe dintre lucrările sale. Pe tot parcursul vieții sale, a rămas un călător pasionat și un expozant entuziast. A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Isabellei Catolica în 1900.[8]
În ultimii ani ai vieții sale, a scris câteva scurte tratate despre pictură și pictori, inclusiv una dintre primele monografii despre Diego Velázquez, care a fost publicată la Paris în 1898.[7] De fapt, i-a numărat printre prietenii săi pe majoritatea marilor artiști spanioli ai vremii. După moartea sa, în 1912, la Madrid, Joaquín Sorolla a organizat prima retrospectivă a lucrărilor lui Beruete, care a avut loc la conacul lui Sorolla.
Fiul său, Aureliano de Beruete y Moret(d), critic și istoric de artă, a fost director al Museo del Prado între 1918 și 1922.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Velázquez, tradus de Sir Hugh Edward Poynter, Methuen & Co. (seria Clasicii artei) 1906.
Selecție de picturi
[modificare | modificare sursă]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Aureliano de Beruete”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Aureliano Beruete, Union List of Artist Names, accesat în
- ^ Aureliano de (padre) Beruete y Moret, Diccionario biográfico español
- ^ a b Aureliano de Beruete, Open Library, accesat în
- ^ a b Aureliano de Beruete y Moret, RKDartists, accesat în
- ^ Aureliano Beruete (y Moret), Beruete (y Moret), Aureliano[*]
- ^ a b c d Brief biography @ the Museo del Prado.
- ^ a b c Brief biography @ MCN Biografías.
- ^ Leo J. Hoar Jr., "Galdós y Aureliano de Beruete, visión renovada de Orbajosa" Arhivat în , la Wayback Machine. @ Memoria Digital de Canarias.
Lecturi suplimentare
[modificare | modificare sursă]- Aureliano de Beruete. 1845–1912 (Catalogul expoziției), Barcelona, Obra Social de la Caja de Pensiones, 1983.
- Aureliano de Beruete (Catalogul expoziției), Madrid, Sociedad Española de Amigos del Arte, 1941.
- Francisco Calvo Serraller, "Aureliano Beruete y la cultura artística de la Restauración", în Pintores españoles entre dos fines de siglo (1880–1990), de Eduardo Rosales a Miquel Barceló, Madrid, Alianza Editorial, 1990. ISBN: 84-206-7099-5.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Ciudad de la pintura : Scurtă biografie și mai multe picturi.
