Sari la conținut

Șura Mare, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la localitatea Șura Mare, județul Sibiu. Pentru alte sensuri, vedeți Șura.
Șura Mare
—  sat și reședință de comună  —
Biserica Evanghelică fortificată
Biserica Evanghelică fortificată
Șura Mare se află în România
Șura Mare
Șura Mare
Șura Mare (România)
Localizarea satului pe harta României
Șura Mare se află în Județul Sibiu
Șura Mare
Șura Mare
Șura Mare (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°51′9″N 24°10′11″E ({{PAGENAME}}) / 45.85250°N 24.16972°E

Țară România
Județ Sibiu
ComunăȘura Mare

SIRUTA145774

Populație (2021)
 - Total3.684 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557265
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Șura Mare în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Șura Mare în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Șura Mare în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Șura Mare (în germană Großscheuern, în dialectul săsesc Griußscheiern, în maghiară Nagycsũr) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

Satul a fost atestat prima oară, în limba latină, drept Magnum Horreum (Marele Hambar), cândva între 1332-1335, și devenită mai târziu maior villa Horrei (orașul mai mare al Hambarului), localitatea Șura Mare este aproape necunoscută înainte de invazia turcilor din 1493.

Vechea biserică evanghelică aparținea unui vechi tip de bazilici din secolul al XIII-lea răspândit în zona Sibiului, fapt confirmat de prezența absidiolelor estice ale navelor laterale, întrucâtva asemănătoare celor de la Cisnădie, Cisnădioara, dar mai ales celor de la Gușterița. Neobișnuit de lunga bazilică romanică, închinată Fecioarei Maria, avea și o clopotniță cu trei niveluri deasupra capătului vestic al navei centrale, deschis la parter ca un portic boltit în cruce.

Din incinta care va fi înconjurat odinioară biserica nu s-au mai păstrat decât un turn de apărare și două fragmente de zid.

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.343 locuitori, dintre care 1.492 germani, 703 români, 138 țigani, 10 maghiari ș.a.[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.489 luterani, 807 ortodocși, 31 greco-catolici ș.a.[3]

Obiectiv memorial

[modificare | modificare sursă]

Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial este amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran și a fost amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumați 116 militari.

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Goblinus (d. 1386), episcop catolic al Transilvaniei (1376-1386)

Bibliografie recomandată

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 412-413.
  3. ^ Idem, pag. 727. [1]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]