Curs Nervi Cranieni
Curs Nervi Cranieni
Curs Nervi Cranieni
semiologie
Generalitati
• 12 perechi
• echivalenti cu nnv. spinali
• functional - 3 grupe :
» motori - III , IV , VI , XI ,
XII
» senzoriali - I , II , VIII
» mixti - V , VII , IX , X
Primele 2 perechi apartin cailor centrale iar celelalte
perechi isi au originea
- III oculomotor comun si IV patetic – originea
mezencefal
- V trigemen , VI oculomotor extern, VII facial –
originea in punte
- IX glosofaringian, X vag (pneumogastric), XI
spinali (accesori), XII hipoglos – originea in bulb
Trunchiurile nv cranieni dupa ce strabat invelisurile
meningeale, parasesc craniul in special pe la baza si se
duc spre organele pe care le inerveaza.
Nervul I olfactiv
- Receptie – la nivelul mucoasei nazale
- Transmisie – caile olfactive
- Perceptie – la nivelul hipocampului, campul 34
din lobul temporal
Anatomic
Primul neuron = celulele lui Schultz din
mucoasa nazala (portiunea superioara in pata
galbena). Axonii celulelor se grupeaza, strabat
lama ciuruita a etmoidului si ajung la nivelul
bulbului olfactiv unde fac sinapsa cu celulele
mitrale a caror axoni formeaza caile olfactive
centrale care ajung la nivelul hipocampului.
- Anosmie – pierderea simtului olfactiv
- Hipoosmie – diminuarea acuitatii olfactive
- Paraosmie – pervertirea simtului olfactiv
- Hiperosmie – accentuarea olfactiei
Campul vizual = spatiul pe care il vede individul tinand GO intr-o
pozitie fixa in fata. Campul vizual poate fi impartit de 2 linii
perpendiculare in 4 cadrane : 2 nazale (superior si inferior) + 2 temporale
(superior si inferior).
El se poate examina de neurolog asezand bolnavul in fata cu privirea in
fata, examinatorul primba 2 degete pe o linie verticala si o liniea
orizontala din afara campului vizual spre interior, bolnavul sesizand cand
degetele examinatorului patrund in campul sa vizual.
CAMPIMETRIE !
Campul vizual
- Scotoame – pete oarbe din capul vizual
- Ingustarea concentrica ca campului vizual
- Hemianopsia – e determinata de leziuni ale cailor optice de la nivelul
chiasmei pana la nivelul socartei occipitale. Consta in peirderea unei ½ din
campul vizual pt fiecare ochi. Hemianopsia este de 2 feluri
Heteronima – se produce cand leziunea este la nivleul chiasmei optice. Ea
e de 2 feluri
Bitemporala – rezulta prin leziuni la nivelul portiunii mijlocii a chiasmei
optice determinate de tumori hipofizare, craniofaringiom, meningiom de
tubercul selar
Binazala – se produce prin leziuni la nivelul portiunii externe a chiasmei
optice determinata de tumori ale ventriculului III sau diverse arahnoidite
opto-chiasmatice.
Homonima – se produce cand leziunea este de la nivelul bandeletelor
optpice pana la nivleul scoartei occipitale. Consta in pierderea vederii in ½
laterale drepte sau stangi pentru ambii ochi : nazal pt un ochi si temporal pt
celalalt. Hemianopsia omonima e de partea opusa cailor optice afectate.
Poate fi determinata frecvent de AVC, tumori cerebrale sau infectii ale
creierului.
Rfx Foto-Motor
• Aferenta- Nv optic
– Nv II
– bandeleta
Functia senzitiva
- Se examineaza tegumentul fetei pt sensibilitatea tactila, termica,
dureroasa.
- Patologic
Subiectiv : dureri, parestezii
Obiectiv: anestezie, hipoestezie, hiperestezie la nivelul fetei
Reflexe care tin de n V
- Cornean – se atinge cu un tampon de vata corneea obtinandu-se un clipit
instantaneu , aferenta nv V , eferenta nv. VII
- Maseterin – percutia cu ciocanul d ereflexie a mentonului obtinandu-se
contractia m maseteri
Functia motorie
- Se examineaza tonicitatea, troficitatea si forta m maseteri
Fibrele motorii
- Isi au nucleul la nivelul puntii, ele inconjoara nucleul perechii VI formand
Eminentia Teres. Apoi au un traiect inferior si lateral
- Originea aparenta a nervului : santul bulbo – pontin. De aici impreuna cu
perechea VIII patrund in canalul auditiv intern din stanca temporalului,
strabat stanca
- La nivelul glandei parotide se divide in 2 ramuri :
Ramul temporo-facial care inerveaza muschii
Temporali
Orbicularul pleoapelor
Aripei nasului
Obrazului si buzei superioare
Ramul cervico – facial care inerveaza muschii
Buzei inferioare
Mentonului
Pielosul gatului
Nerv VII facial
• Conexiunile nucleului facial:
– Cortex prin fibrele corticobulbare (mimica
voluntara). Fibrele corticobulbare care ajung
la nucleul facial partea inferioara incruciseaza
total pe cand cele care ajung la la partea
superioara se incruciseaza doar partial
Leziunea poate fi incepand de la scoarta (cortex) la nivelul fasciculelor
cortico – nucleare pana la nivelul nucleului nervului facial. Aceasta paralizie
este de partea opusa leziunii deoarece fasc cortico- nucleare se incruciseaza .
Clinic afecteaza cu precadere musculatura inferioara a fetei. Crutarea
musculaturii superioare se expllica prin faptul ca nucleul nervului facial in
portiunea superioara are o dubla reprezentare corticala.
Bolnavul prezinta in general comisura bucala mai coborata.
Etiologie : AVC, Tumori, Traumatisme
Nervul VIII auditiv
Acumetria fonica
Acumetria instrumentala – Weber , Schabach , Rinne
Audiometria
Nervul VIII auditiv
Manifestari de deficit – hipoacuzia / surditatea
Hipoacuzia de transmitere (prag ridicat pentru sunetele
cu frecventa joasa )si Hipoacuzia de receptie (prag
ridicat pentru sunete cu frecventa ridicata )
Manifestari de iritatie
Hiperacuzia
Acufene sau tinnitus – senzatii auditive in absenta
excitantului auditiv -nevrite vestibulare ,
ateroscleroza ,MAV
Halucinatii auditive – fara obiect , se intalnesc in
epilepsii / boli psihiatrice
Nervul VIII vestibular
Protoneuronul in ganglionul Scarpa din CAI .Dendritele
culeg informatii de la celulele receptoare din labirintul
membranos din maculele utriculei , saculei si crestele
canaliculare .
Axonii firmeaza nervul vestibular care se alatura
nervului acustic , trece prin CAI si unghi ponto-
cerebelos patrunzand in TC
In calota bulbo-pontina , se afla deutoneuronii caii
vestibulare Deiters , Bechterew , Roller , si nc
triunghiular , ai caror axoni se distribuie numeroaselor
structuri cortico-subcorticale cu rol in mentinerea
echilibrului –FR , cerebel , nc oculomotori , MS
De la nivelul nucleilor vestibulari, informatia privind
pozitia corpului pleaca in doua directii: una corticala, prin
talamus, catre lobul parietal posterior (aceasta
componenta centrala permite constientizarea pozitiei
noastre in spatiu), si una catre cerebel, asigurand
conexiunea (aferenta) vestibulo-cerbeloasa, esentiala in
mentinerea inconstienta, reflexa a echilibrului
Nv.VIII vestibular
• vetij-senzatie de disconfort,misc. indiv in
spatiu.Pot apare fen.de insotire(vegetative).
• vertij periferic-armonic ,
invalidant ,zgomotos
, episodic
• vertij central-dizarmonic,indelungat,gravitate
mai mare,apar si alte semne asociate
Nv. IX
• orig in nc.ambiguu din bulb
• senzorial-1/3 post limba
• functii:deglutitia pt. solide
• examinare-orofaringele-rfx faringian semnul
cortinei.
• Afecatrea unilat e rara,bilat-
lez.corticonuleare
• Afectare cu X,XI,XII
• Nevralgie glosofaringiana
Nervul IX glosofaringian
Nerv mixt , contine fibre motorii, senzitive, senzoriale si vegetative.
Fibrele motorii
- isi au originea in portiunea superioara a nucleului ambiguu din bulb.
- Inerveaza
Constrictorul superior al faringelui
Muschiul stilo – faringian
Muschiul stiloglos
Fibrele senzitive asigura sensibilizatea generala la nivelul amigdalelor,
lojelor amigdaliene si a peretelui posterior al faringelui.
Fibrele senzoriale asigura functia gustativa in 1/3 posterioara a limbii , deci
in spatele V-ului lingual.
Fibrele vegetative asigura inervatia glandei parotide.
Nervul IX glosofaringian
• Asemanator cu IX
• deglutitie pt. lichide
• nnv. laringei inerv.corzi vocale-disfonie
• rfx velopalatin
• vegetativ-torace si abdomen
Nervul X vag
Reflexe
- Tuse
- Velo – palatin
Examenul functiei motorii. Se examineaza:
- Deglutitia pt lichide – se da bolnavului sa bea o cantitate mica de apa : apa nu poate fi inghitita si reflueaza pe
nas
- Motilitatea valului palatin – punem bolnavul sa pronunte E sau A si in mod normal muschiul valului se
contracta, valul se ridica iar lueta e pe linie mediana.
In paralizie unilaterala valul de partea paraliziei nu se mai ridica (muschiul nu se mai contracta) si lueta e trasa
de partea sanatoasa.
In paralizie bilaterala, valul nu se mai contracta si ramane inert. Lueta atinge faringele posterior si baza limbii.
- Motilitatea corzilor vocale (laringiana)
Se examineaza vocea, daca prezinta reflex de tuse sau daca prezinta tulburari respiratorii.
In paralizie unilaterala vocea este ragusita dar bolnavul prezinta reflexul de tuse dar nu si tulburari respiratorii
In paralizie bilaterala bolnavul e afon, nu are reflex de tuse dar are tulburari respiratorii
Cea mai frecventa e paralizia de nerv recurent cu asa numita voce bitonala.
Reflexul care tine de vag si se poate cerceta e reflexul velo – palatin : se atinge valul cu o sonda cand se produce
constrictia muschiului valului cu ridicarea lui.
Tulburarile vegetative
- Respiratorii
- Cardiace
- Paralizia bilaterala este incompatibila cu viata
Pareza nerv vag
– voce nazonata
– refluarea lichidelor pe nas
– tuse (inchidere insuficienta a glotei cu patrunderea
lichidelor in trahee)
– reflex velopalatin abolit
– tulburari vegetative minore
– frecvent apare asociat si paralizia altor nervi
cranieni
Nv. XI
Este nerv motor. Are 2 origini
- Bulbara
Fibrele isi au originea in nucleul ambiguu in portiunea inferioara
- Medulara
Fibrele isi au originea in cornul intermedio lateral al maduvei intre C1 si C5.
De aici f motorii intra si urca in craniu prin gaura occipitala, fuzioneaza cu
contingentul de fibre bulbare si paraseste craniul tot prin gaura rupta posterioara.
Dupa ce a parasit craniul, fibrele se despart din nou. Un contingent se adauga
vagului si alt contingent ajung si inerveaza muschiul trapez si m SCM.
In leziunea unilaterala
- M trapez e hipoton iar daca paralizia este mai veche va prezenta amiotrofii si uneori
fasciculatii
- Umarul e cazut
- Scapula e indepartata de linia mediana
- Bolnavul nu poate ridica umarul
- Cand e afectat si SCM , muschiul e hipoton , uneori cu fasciculatii si capul e deviat
realizand torticolisul.
Clinica
• Leziunea ramurii externe paralizia
trapezului si SCMului
– umar cazut, “in epolet”
– ridicarea dificila a umarului
– imposibilitatea abductiei bratului peste
orizontala
– usoara rotare a capului spre partea
afectata
Nv.XII
• inerv. musc. limba
• in situ limba deviata spre partea
sanatoasa
• la protruzie deviatie spre partea
bolnava
• fasciculatiii, atrofie
• afectare in SLA
• afectare concomitenta cu
nv.bulbari
Clinica
• Leziunea unilaterala:
– in cavitatea bucala limba este deviata spre
partea sanatoasa
– la protruzie, deviaza spre partea lezata
– atrofia hemilimbii
– fasciculatii
• Sindromul Reynold-Revillod-Dejerine
(ischemia arterelor bulbare paramediane)
paralizia hemilimbii + hemiplegie
controlaterala +/- hemianestezie
controlaterala tabetica.
Nervul XII hipoglos
Este nerv motor. Nucleul este la nivelul bulbului in panseul ventriculului IV. Fibrele au traiect anterior,
parasesc bulbul prin santul preolivar si craniul prin gaura condiliana anterioara. De aici nervul ajunge la limba
unde inerveaza motor muschii limbii.
Se examineaza
- Motilitatea
- Troficitatea
- Aspectul si pozitia limbii
In leziunea unilaterala bolnavul prezinta
- Atrofia unei ½ din limba
- Uneori fasciculatii in zona apropiata
- Cand limba e in gura, varful limbii e deviat de partea opusa nervului paralizat fiind tractionat de nv sanatos
- Cand scoate limba inafara varful limbii e deviat de partea nv afectat prin contractia m genioglos de partea
sanatoasa
In leziunea bilaterala
- Limba e atrofiata in totalitate
- Prezinta mucoasa foarte incretita – limba brazdata
- Bolnavul nu prezinta tulburari de sensibilitate
- Are tulburari grave de deglutitie, masticatie, vorbire
Vecinatatea acestor 4 nervi bulbari face ca de multe ori sa fie afectati in grup din cauza unei singure afectiuni.
Nervii IX , X , XI ,XII
Vecinatatea acestor 4 nervi bulbari face ca de multe ori sa fie afectati in grup din cauza unei singure afectiuni.
Sindroame
1. La nivleul bulbului
AVC
Siringobulbie
Tumori infiltrative de tr cerebral
Scleroza laterala amiotrofica sau scleroza in placi
- Caracteristic este ca daca leziunea e localizata la acest nivel, bolnavul prezinta si tulburari piramidale,
senzitive sau cerebeloase.
1. La nivleul bazei craniului
TCC cu fracturi de baza
Tumori infiltrative de baza
In leziunile de baza de craniu nu apar tulb piramidale, cerebeloase sau de sensibilitate.
- Sunt descrise mai multe sindroame:
a. Sd de gaura rupta posterioara (Vernet) – Paralizii de perechea IX, X,XI
b. Sd condilian anterior – Este afectata doar perechea XII
c. Sd de raspantie gaura rupta posterioara – gaura condiliana (sd Colerr Sicar) – Sunt afectate perechile
IX, X,XI,XII
d. Sd de hemibaza (Garsen) – Sunt afectate toate perechile de nv cranieni pe jumatate de baza de la I la XII
in special in tumori infiltrative care infiltreaza toata baza
1. In regiunea retroparotidiana
- Sd retroparotidian (Vilarret) – Pe langa afectarea celor 4 perechi este afectat si simpaticul cervical