Lucian Blaga
Lucian Blaga
Lucian Blaga
Lucian Blaga
Creat:Bujor Patricia
După cum afirmă Mircea Vaida în cartea sa Pe urmele lui Lucian Blaga, satul natal pentru
poet era “centru al lumii”, evocând adesea în operele sale locul de provenienţă. Mare filosof, poet,
dramaturg, jurnalist, profesor universitar, întreaga viaţă şi-a dedicat-o studiului, lăsând astfel
generaţiilor viitoare o adevărată comoara culturală. Dintre operele sale amintim: În marea
trecere, Nebănuitele trepte, Cruciada copiilor, Arca lui Noe, Trilogia culturii şi multe altele.
Viata
Îşi face studiile primare la şcoala germană din Sebeş-Alba, urmate de liceul "Andrei
Şaguna”, din Braşov şi de Facultatea de Teologie din Sibiu (1914-1917), unde se înscrie
pentru a evita înrolarea în armata austro-ungară.
A fost profesor universitar la Cluj, iar catedra de filosofia culturii fiind introdusă în mod
special pentru el.
Deoarece nu a acceptat marxism-leninismul a fost înlăturat de la catedra de filosofie,
lucrând tot restul vieţii in cadrul Bibliotecii Academiei.
În 1920 se cãsãtoreşte cu Cornelia Brediceanu şi se mutã la Cluj, unde publicã la Voinţa,
Patria, Gândirea, Adevãrul literar, etc. în 1926 devine funcţionar al ministerului de externe
şi e trimis ca ataşat de presã la legaţia românã din Varşovia.
Viata
In 1956 este propus pentru premiul Nobel, dar obţine cu câteva voturi mai puţin decât J.R.
Jimenez.
Activitatea diplomatică
În anul 1926 a intrat în diplomație, ocupând succesiv posturi de atașat cultural la legațiile
României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena. A fost atașat și consilier de presă
la Varșovia, Praga, Berna (1926–1936) și Viena (1936-1937), subsecretar de stat la
Ministerul de Externe (1937–1938) și ministru plenipotențiar al României în Portugalia
(1938–1939).
Opera
În 1920 capata titlul de doctor în filosofie al Universitãţii din Viena, cu teza “Kultur und
Kenntnis”. Blaga descoperã şi mişcarea expresionistã, de unde preia mai mult ideile
estetice decât formele.
Opera
În anul 1939 devine profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. La Sibiu
redactează, începând cu 1943, revista Saeculum. A funcționat ca profesor universitar până
în 1948, când a fost îndepărtat cu brutalitate de la catedră. Motivul este de natură politică:
se pare că Blaga a refuzat invitația de a conduce Partidul Național Popular, un satelit al
Partidului Comunist. Împreună cu el au fost înlăturați și conferențiarul și discipolul său,
Ion Desideriu Sârbu, și profesorii universitari Liviu Călin și Nicolae Mărgineanu.
Operele lui Blaga
Volume
1919 - Poemele luminii
1921 - Pașii profetului
1924 - În marea trecere
Aforisme
1919 - Pietre pentru templul meu
1926 - Ferestre colorate, însemnări și fragmente
1945 - Discobolul, aforisme și însemnări
Proza
Hronicul și cântecul vârstelor, volum autobiografic, editat postum, 1965
Luntrea lui Caron, roman, editat postum, 1990, ediția a II-a, 1998, ediția a III-a, 2006
Volume de eseuri și studii filozofice
1922 - Cultură și cunoștință
1924 - Filosofia stilului
1925 - Fenomenul originar