Lucian Blaga Fisa Biografica

Descărcați ca rtf, pdf sau txt
Descărcați ca rtf, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2

S-a nscut la Lancrm, lng Sebe.

Localitatea natal se afla atunci n


comitatul Sibiu. Lucian Blaga a fost al noulea copil al unei familii de preoi,
fiul lui Isidor Blaga i al Anei (n. Moga). Copilria i-a stat, dup cum
mrturisete el nsui, sub semnul unei fabuloase absene a cuvntului,[1]
viitorul poet care se va autodefini mai trziu ntr-un vers celebru Lucian
Blaga e mut ca o lebd neputnd s vorbeasc pn la vrsta de patru
ani.[2] Mama poetului, Ana Blaga, a murit n anul 1933 la Sibiu, n vrst de
74 de ani. n luna august 1949, fratele poetului, Longin Blaga, a murit de
asemenea n Sibiu.

Primele clase le-a urmat la Sebe, la coala primar german (1902-1906),


dup care a urmat Liceul Andrei aguna din Braov (19061914), unde era
profesor ruda sa, Iosif Blaga, autorul primului tratat romnesc de teoria
dramei.
A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i n Romnul,
cu studiul Reflecii asupra intuiiei lui Bergson (1914). Dup moartea tatlui,
familia se mut la Sebe n 1909. n anul 1911 cltorete n Italia, unde i
petrece timpul n librrii, cutnd cri de filosofie, i vizitnd vestigiile
istorice ale acestei ri.
A urmat cursurile Facultii de Teologie din Sibiu i Oradea n perioada 1914
1916, pe care le-a finalizat cu licen n 1917. A studiat filosofia i biologia la
Universitatea din Viena ntre anii 1916 i 1920, obinnd titlul de doctor n
filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care i va deveni soie.
A revenit n ar n ajunul Marii Uniri. n anul 1916, n timpul verii, Blaga
viziteaz Viena, unde descoper Expresionismul.
Public la Sibiu, n 1919, placheta de versuri Poemele luminii (reeditat n
acelai an la Cartea Romneasc, n Bucureti), precum i culegerea de
aforisme Pietre pentru templul meu.
n anul 1926 a intrat n diplomaie, ocupnd succesiv posturi de ataat
cultural la legaiile Romniei din Varovia, Praga, Lisabona, Berna i Viena. A
fost ataat i consilier de pres la Varovia, Praga, Berna (19261936) i
Viena (1936-1937) subsecretar de stat la Ministerul de Externe (19371938)
i ministru plenipoteniar al Romniei n Portugalia (19381939).
n anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte i de criticul Basil
Munteanu, dar se pare c ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade pentru a
primi premiul Nobel pentru literatur.[necesit citare] Cei doi nu locuiau n

Romnia, Rosa del Conte era autoarea unei cri despre Eminescu, iar Basil
Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din motive politice. Autoritile
comuniste nu au sprijinit n niciun fel aceste gesturi, pentru c Blaga era
considerat un filosof idealist, iar poeziile lui au fost interzise pn la ediia din
1962 ngrijit de George Ivacu. Rosa del Conte a recunoscut c paternitatea
ideii i aparine lui Mircea Eliade,[necesit citare] cel care publicase la
moartea lui Blaga, n 1961, un emoionant necrolog intitulat Tcerile lui
Lucian Blaga.

S-ar putea să vă placă și