Homeopatie PREL 2 2019 2020

TEHNOLOGIA PRODUSELOR HOMEOPATE
(PRELEGEREA N 2)
curs opțional
Cuprins:
1.Scurt istoric.
2. Farmacopei Homeopate.
3. Clasificarea produselor homeopate.
4. Prescripția homeopată.
5. Căile de administrare. Posologie.
6. Materii prime.
7. Tehnologii de fabricare
05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

Scurt istoric
• Principiul homeopatiei este
vechi de 2000 de ani, de pe
vremea lui Hippocrate, însă
bazele ştiinţifice ale
homeopatiei au fost enunţate
acum de peste 200 de ani, în
1796, de catre medicul german
Dr. Samuel Hahnemann. El a
formulat teoria homeopatiei,
principiile ei de baza si tehnica
de preparare a remediului
homeopatic.
Samuel Hahnemann (1755 – 1843)
• Hahnemann a fost fiul unui pictor de
la manufactura de porţelan din
Meissen. In 1775 se înscrie la
cursurile Facultţiiii de Medicină din
Leipzig pe care le urmează caţiva
ani, apoi se stabileşte la Viena pe
lângă profesorul Quarin, care-l
recomandă baronului von
Bruckenthal şi astfel ajunge la
Hermannstadt, Sibiul de astăzi
(România), când se întoarce în
Germania, îşi susţine examenul de
doctor în medicină şi începe să
practice ca medic la Hettstadt,
Dessau, Dresda. Se căsătoreşte în
1783 şi are 11 copii.

Scurt istoric
• Principiile sale medicale şi detalii

farmaceutice în legătură cu actul
homeopat au fost ordonate în anul
1810, în lucrarea sa capitală,
întitulată Organon der rationellen
Heilkunde (organon, în limba
greacă, este sinonim cu organum,
în limba latină care înseamnă
instrument, instrument de muzică,
în sens mai figurativ, metodă)
„Metoda meşteşugului vindecării
raţionale".
Scurt istoric
• Această lucrare a fost tradusă, în scurt
timp, în mai multe limbi, astfel se
explică o extindere şi accepţiune rapidă
a homeopatiei în Europa de Vest şi
America de Nord, iar ulterior şi în
celelalte teritorii.
• Amploarea terapeutică a homeopatiei în
unele ţări s-a exprimat, în plan
farmaceutic, prin dorinţa tot mai mare
de stabilizare şi standardizare a
preparatelor farmaceutice homeopate,
întocmindu-se şi publicându-se, în
acest sens, un volum de monografii,
numit Farmacopea homeopată.
Scurt istoric
Cronologic, prima farmacopee homeopată a fost
cea germană, apărută în 1860, la Berlin,
• a doua a fost Farmacopea homeopată
americană apărută în 1876.
• în anul 1948, a apărut Farmacopea homeopată
franceză (Codex pentru preparate homeopate
oficinale);
la nivel mondial, mai există:
• Farmacopea homeopată britanică,
• Farmacopea homeopată indiană
şi discuţii de realizare a unei
Farmacopei homeopate europene.
Toate aceste publicaţii sunt actualizate şi
reeditate periodic, ţinând în permanenţă
legătura cu normele farmaceutice de calitate -
standarde oficializate la nivel naţional şi
internaţional.

FARMACOPEI HOMEOPATICE
1. Pharmacopee Francaise [French
Pharmacopoeia] Vol. 3, 10th ed.
Refondue +Mise A Jour 2003 + Liste Des
Plantes Medicinale. Agence Medicame,
2003.
2. German Homeopathic Pharmacopoeia
(GHP) Vols 1 and 2. Stuttgart,Medpharm
Scientific Publishers, 2006.
3. Homoeopathic Pharmacopoeia of the
United States. Southeastern,
PA,Homeopathic Pharmacopeia
Convention of the United States
(available bysubscription at
http://www.hpus.com/).
4. Homoeopathic pharmacopoeia of
India. Delhi, Controller of Publications.
1sted. Vol. 1, 1970; 2nd ed. Vol. 2, 1984;
1st ed. Vol. 3, 1978; 1st ed. Vol. 4., 1984;
Vol. 5,1985; Vol. 6, 1991; Vol. 7, 2000;
Vol. 8, 2001.

Scurt istoric
• La România, între cele două războaie
mondiale şi în anii următori, practica
homeopatică a fost susţinută de două
farmacii - una la Bucureşti şi alta la Sibiu -
care au preparat remediile homeopatice
necesare.
• La nivel internaţional, există, la ora actuală,
laboratoare complexe şi chiar fabrici
specializate în prepararea medicamentelor
homeopate, de calitate maximă,
respectându-se cele mai înalte norme de
practică de producţie şi control de calitate
(GMP)
Homeopathic good manufacturing practices.
Southeastern, PA, Homeopathic Pharmacopeia
Convention of the United States, 2007.

CLASIFICARE
• Remediile farmaceutice homeopate se pot grupa în
funcţie de diferite criterii:
• consistenţă:
• forme lichide : tincturi mamă, diluţii simple sau
amestecuri, soluţii injectabile, picături de ochi, nas,
urechi;
• forme solide : granule, globule, pulberi, tablete,
supozitoare, ovule;
• forme moi: creme, unguente, supozitoare, ovule
gelatinoase.
• natura materiei prime :
• forme preparate din plante (proaspete sau uscate);
• forme preparate din animale (întregi sau părţi de
animal);
• forme preparate din substanţe chimice sau minerale;
• forme preparate din produse biologice.

CLASIFICARE
• tipul de diluţie ales :
• diluţie tip Hahnemann: C (centesimale); D
(decimale); LM;
• diluţie tip KORSAKOV (mai rar utilizată)
• formă farmaceutică:
• tinctură;
• diluţie lichidă, solidă;
• granule-globule;
• tablete;
• cremă-unguent;
• supozitoare;
• ovule;
• picături nas, ochi, urechi;
• injectabile.
• tipului de medicină în care se recomandă :
• remedii destinate medicinii umane ;
• remedii destinate medicinii veterinare.

PRESCRIPŢIA HOMEOPATĂ
– Prescripţiile homeopatice
(reţetele) diferă de cele
obişnuite şi necesită şi un
mod diferit de lectură.
– Numele remediilor sunt
scrise în latineşte,
neprescurtat şi sunt
totdeauna urmate de
indicarea diluţiei şi ritmului
de administrare.
– Prescripţiile homeopate
conţin uneori numai câte un
singur remediu (doze
unitare), sau mai multe
remedii (complexism),
administrate fie prin
alternanţă fie prin amestec.

Exemple:
Doze unitare:
Rp.: Rhus toxicodendron CH 5
Cinci doze
Un pachet la 5 zile.
Complexism prin alternanţă

Rp.: Nux vomica CH 9
Sulfur CH 9
Lycopodium CH 9
Tuberculin Koch CH 30
4 zile consecutiv, seara câte o
doză, alternând
Rp.: Lachesis CH 6
Secale CH 6
Cactus CH 6
Dimineaţa consecutiv câte 5
globule, apoi repetă
Complexism prin amestec:
Rp.: Paragrip
Arnica CH 4
Belladona CH 4
Eupatorium CH 4
Gelsemium CH 4
Sulfur CH 5
părţi egale

CĂILE DE ADMINISTRARE, POSOLOGIE
Formele farmaceutice homeopate
se administrează pe diferite căi:
• intern : siropuri, preparate din
muguri;
• extern : mucoase :
• mucoasa linguală cel mai
frecvent utilizată pentru diluţii
lichide, granule, globule,
tablete;
• mucoasa nazală, oftalmică,
auriculară etc.;
• dermic;
• parenteral: intravenos,
intramuscular, subcutanat,
periarticular.

• Posologia este foarte

diversificată, depinde de
strategia şi atitudinea medicului
de abordare a pacientului şi a
bolii. Nu există o regulă clară, în
momentul prescrierii, medicul
vectorizează datele culese de la
pacient cu experienţa sa
terapeutică, astfel se explică
de ce farmaciştii nu au
competenţa să stabilească
tratamente homeopate.

• în practica uzuală, se recomandă

diluţiile :
• joase şi medii (C5-C7, C9-C12,
D3-D12):
• în afecţiunile acute;
• Peracut - la 2-3 minute interval;
• Acut - la 30-60 minute interval;
• Subacut - la 120 minute interval.
• înalte (C30, C200, LM ) - în
afecţiunile cronice.

• Se administrează o dată pe zi
sau la interval de câteva zile.
într-o schemă de tratament
bine întocmită şi respectată
riguros, posologia:
• în cazul afecţiunilor acute
ameliorarea simptomelor se
instalează în primele minute-
ore de la administrare, iar în
cazul afecţiunilor cronice, în
15-30-60 de zile.
• Dozele uzuale în medicina

umană, pentru o administrare,
se recomandă în funcţie de
forma farmaceutică, astfel:
• Diluţii - 3-5-7 picături
• Tablete - 1 tabletă
• Trituraţii - un vârf de cuţit
• Granule - 3-5 buc.
• Globule - 1 doză de 1 gram,
până la un sfert
• Fiole - 1 fiolă
Atenţionări la administrare
• La copii şi gravide se evită alcoolul,
remediile care conţin alcool în
compoziţie.
• Granulele, globulele nu se ating cu
mâna.
• Picăturile se pun fie direct pe limbă,
fie se diluează în puţină apă, de
preferat plată, de izvor sau distilată şi
se beau. La copiii mici, se preferă
dizolvarea granulelor în puţină apă
plată, de izvor sau distilată, înainte de
administrare.

Atenţionări la administrare
• Se administrează cu 2 ore înainte
sau după masa principală;
• După administrare, se recomandă
să nu se bea şi să nu se guste
nimic timp de o jumătate de oră.
• Se evită contactul remediului cu
mirosurile puternice (săpun,
parfumuri, condimente);
• în acest sens, s-a creat o linie de
produse de îngrijire specială care
să respecte această cerinţă
(săpun, şampon, deodorant,
creme lipsite de parfum, pastă de
dinţi fără mentol).

Materii prime
Produse de origine vegetală :
plante:
• proaspete;
• uscate.
plante:
• din cultură;
• din flora spontană.
plante:
• inferioare (Ciuperci: Ustilago,
Secale, Agaricus = Amanita
muscaria, Bovista, Boletus
satanas);

Materii prime (suşe)
superioare.
plante:
• întregi (înainte, în timpul sau
după perioada de înflorire);
părţi de plante superioare
utilizate sunt:
• frunze : Betula pendula, Platanus
occidentalis;
• flori: Arnica montana ;
• părţi de floare - stigmate Crocus
sativus, petale Papaver rhoeas;
• lăstari: Crataegus oxyacantha,
Juniperus communis, Rubus
idaeus ;

• scoarţă de pe arbori, arbuşti: Populus
tremula;
• seva: Betula pendula ;
• lemnul de la specii tinere : Citrus
limonum;
• rădăcinile plantelor anuale şi bianuale
(recoltate primăvara, vara sau toamna);
• fructe : Crataegus oxyacantha ;
• seminţe : Aesculus hippocastanum,
Coffea arabica;
• muguri foliari: Tilia tomentosa, Abies
pectinata.
în raport cu celelalte remedii, cele de
origine vegetală sunt în continuă
creştere, ajungând să depăşească
chiar trei sferturi din totalul remediilor
utilizate (60%).

Materii prime. Produse de origine animală :
animale întregi:
• Apis mellifica, (este remediul
obtinut din albina întreaga/ doar
din venin: Apis virum)
• Simptomele înțepaturii de albină
afecteaza in principal mucoasele
ți seroasele (Bry.)
- tumefacţie, edem, durere
arzătoare sau înţepătoare,
coloraţie roşie/roz
Simptome generale
• - cauzalitate (ailments from):
mânie, furie, emotii, spaima,
gelozie, excese sexuale (inclusiv
masturbare) sau deopotriva
reprimarea sexualitatii;
• sunt si simptome cheie ale
remediului Apis, indiferent de
conditiile patologice.
• Dactylopius coccus,
• Formica rufa;

Materii prime
părţi de animal, organe -
Organoterapia - până în
prezent, există 229 de suşe:
Amigdale,
• Artere,
• Cartilaj,
• Duoden,
• Stomac,
• Retina,
• Talamus etc.);
• secreţii - Opoterapia

• Animalele utilizate provin din diverse clase :

mamifere:
• Moschus,
• Castoreum,
• Lac caninum,
• Mephitis putorius,
• Castor equi;
batracieni: Bufo rana, Salamandra ;
reptile : Lachesis, Naja, Crotalus, Vipera ;
peşti: Oleum jecoris Aselli, Serum anquillae =
Ichthyotoxin;
Materii prime (suşe) - mamifere
Castoreum, Castor canadensis; Castor fiber; Sconcsi

(numit, de asemenea, dihorul în America) sunt
mamifere cunoscute pentru capacitatea lor de a
pulveriza un lichid cu un miros puternic . Diferite specii
de sconcs diferă ca aspect de la negru-și-alb la maro
sau crem, dar toate au coloratie de avertizare .
Sconcsii au două glande, una pe fiecare parte a

anusului . Aceste glande produc un amestec de
tioli , numiţi în mod tradițional mercaptani, care
au un miros foarte ofensiv. (E)-2-butenă-1-tiol,
3-metil-1-butantiol, și 2-quinolinemethanethiol,
precum și acetat deTioesteri ai acestora. Acești
compuși sunt detectabili prin nas uman, în
concentrații de numai 10 parti pe miliard.
Materii prime (suşe) - mamifere
Romulus and Remus
Componente Cãţea Vacã Caprã Pisicã

Lac caninum- Lapte de
căţea apã % 77,2 87,6 87 81,5
Indicaţii: amigdalita, faringita,
artrita sciatică, reumatism acut, Substanţe 22,8 12,4 13 18,5
uscate %
fibromiozita, favorizează
oprirea secreţiei lactate la proteine % 8,1 3,3 3,3 8,1
femeile care doresc să
grãsimi % 9,8 3,8 4,5 5,1
intrerupă alaptarea copilului
(înțărcare), sindrom cenuşã % 4,9 5,3 6,2 3,5
premenstrual; fobii (frica de lactozã % 3,5 4,7 4 6,9
șerpi, de boală, de nebunie, etc
Materii prime (suşe) - batracieni
Bufo rana
Bufo produs homeopat
este preparat din toxine
(otravă) de broască.
Broasca eliberează
toxinele atunci când
este tachinată sau
iritată, poate paraliza şi
un câine.

Materii prime (suşe) - batracieni
• Salamandra
salamandra

Materii prime (suşe) - reptile
• CROTALUS
Crotalus
oreganus
• Moschus
• Vipera ursini
(vipera de
stepă)

• insecte: Apis mellifica, Cantharis,
Sepia ink used
Coccus cacti, Formica rufa, Vespa
for writing,
crabo, Coccionela ;
drawing and • arachnide: Aranea diadema,
as a colored • Scorpio, Tarentula cubensis;
wash •
by Leonardo
Tarentula hispanica ;
da Vinci • moluşte : Sepia ;
• radiate : Spongia, Badiaga,
Corallium rubrum ;
• diverse : Medusa, Asterias rubens.
Sepia apartine regnului animal,

familiei cefalopodelor, moluște.
Remediul homeopatic se prepara din
cerneala de sepia, un lichid negru
Sepioteuthis lessoniana
care conține melanină și pe care
This broadclub cuttlefish (Sepia latimanus) can go molusca îl eliberează pentru a se
from camouflage tans and browns (top) to yellow with disimula în ochii adversarilor.
dark highlights (bottom) in less than a second.

Produse de origine minerală şi

chimică (organică şi anorganică) :
• produşi chimici bine definiţi: aur,
argint, carbonat de calciu;
• produşi complecşi minerali: sare
marină, baritină, apatit, argentit etc.;
• produşi chimici de sinteză :
Acidum benzoicum,
Dihidroxifenilalanina;
• amestecuri originale : Hepar sulfur,
Causticum Hahne-manni.

Produse de origine microbiologică

- Nosode (nosos = boală)
Bioterapice
• cultura de linii microbiologice
pure (Staphylococcinum,
Enterococcinum,
Colibacillinum);
• secreţii patologice (Morbillinum,
Luesinum, Medhor- rhinum etc.).
• Izoterapice

remedii preparate ex tempore,

utilizând suşa recoltată de la
pacient, direct agentul cauzal al
maladiei:
• autoizoterapice, se referă la
prelevări biologice: sânge,
placentă, salivă etc.;
• heteroizoterapice, se refera la
alergene: pene, praf, polen etc.

Excipienţi
• Substanţe auxiliare
• Se referă la ansamblul de substanţe
utilizate la prepararea TM, a diluţiilor
lichide şi solide şi a specialităţilor
farmaceutice homeopate.
• Alcool etilic - Alcoholum şi Alcoholum
dilutum, conform normelor de calitate FR
X este un solvent de bază; se foloseşte
în puţine cazuri, alcool etilic absolut, de
cele mai multe ori, în următoarele
concentraţii (tabelul 1):

Excipienţi
Concentraţii de alcool utilizate ca solvent
conform normelor Farmacopeii Europene, densitatea fiind unul din
parametrii importanţi de verificare a concentraţiei.
V/V
V/V G/G
G/G dd
99,8 %
99,8 % 99,7 %
99,7 % 0,7915-0,7905
0,7915-0,7905
96 %
96 % 93,9 %
93,9 % 0,8087-0,8037
0,8087-0,8037
89,5 %-90,7
89,5 %-90,7 %
% 90
90 %
% 85-86,5 %
85-86,5 % 0,8323-0,8283
0,8323-0,8283
69,4 %-70,2
69,4 %-70,2 %
% 70
70 %
% 61,8-62,7 %
61,8-62,7 % 0,8885-0,8864
0,8885-0,8864
49,1-51,1 %
49,1-51,1 % 50
50 %
% 41,6-43,5 %
41,6-43,5 % 0,9335-0,9295
0,9335-0,9295
35,5-36,9 %
35,5-36,9 % 36
36 %
% 29,4-30,6 %
29,4-30,6 % 0,9565-0,9544
0,9565-0,9544
17,9-18,9 %
17,9-18,9 % 18
18 %
% 14,5-15,3 %
14,5-15,3 % 0,9775-0,9764
0,9775-0,9764

Excipienţi
• Apa distilată - Aqua destillata,
conform normelor de calitate FR X;
• Glicerina - Glycerolum, conform
normelor de calitate FR X ; prezintă o
densitate relativă de 1,2580-1,2630;
• Lactoza - Saccharum lactis, conform
normelor de calitate FR X;
• Zaharoza - Saccharum, conform
normelor de calitate FR X - o întâlnim
mult utilizată sub formă de granule
de zahar monohidrat;

Excipienţi
Mărime Nr. buc. Masa [g]

1 470-530 1
2 220-280 1
3 110-130 1
4 70-90 1
Tipuri de granule 5 40-50 1
de zahăr
6 22-28 1
7 10
8 5
9 3 ~1
10 2 ~1

Excipienţi
• Mai puţin utilizate sunt:
• mierea, Mei;
• drojdie, Saccharomyces cerevisiae, Candida
utilis;
• calcium behenat;
• magnesium stearat - Magnesii stearas -
conform normelor de calitate FR X ;
• soluţia izotonică de clorură de sodiu;
• ulei vegetal, cu prioritate, cel de alune, migdale,
măsline, susan;
• baza de unguent, în special, alcoolat de
lanolina;
• amidon de cartof, porumb, orez, grâu -
Amylum - conform normelor de calitate FR X ;
• bază de supozitoare, în special unt de cacao;
• vin de lichior (DAB10) cu un conţinut crescut în
zahăr şi conţinut scăzut de taninuri.

Tehnologii de fabricare a tincturilor-mamă
tincturi mamă, diluţii şi specialităţi
1. TINCTURI MAMĂ
Cele mai frecvente tincturi mamă sunt
preparate din:
• plante proaspete - metoda 1, 2, 3 din
Farmacopeea Germană F.H.G.
• din plante uscate - metoda 4a. din
F.H.G.
• din animale - metoda 4b. din F.H.G.
• din substanţe de natură chimică -
metoda 5 din F.H.G.
• din muguri şi lăstari de plante -
metoda din Farmacopeea Franceză
F.H.F.

• La prepararea T.M. din plante, se

respectă raportul de extracţie de 1/10
sau 1/20 corespunzător cantităţii de
produs vegetal deshidratat.
• Astfel se explică formulele de calcul
diferite ale necesarului de solvent
corelate cu umiditatea plantelor
selectate la producţie.

Tincturi din plante proaspete
• Metodele diferite de preparare a plantelor proaspete,
conforn F.H.G., depind de conţinutul diferit în suc şi
diferenţa de compoziţie chimică, astfel:
• Metoda 1 - dacă plantele conţin mai mult de 70 % suc
şi nu prezintă în compoziţie uleiuri volatile, răşini şi
mucilagii.
• Metoda 2 a, b. - dacă plantele conţin mai puţin de
70% suc, mai mult de 60% umiditate şi nu conţin
uleiuri volatile şi răşini.
• Metoda 3 a, b, c - dacă plantele conţin mai puţin de
60% umiditate şi conţin uleiuri volatile sau răşini.
• Fiecare plantă care apare cu monografie în
Farmacopeea Homeopată are precizată metoda după
care se conduce procesul ei de preparare.

Conforme metodei 1. F.H.G.
Tincturile obţinute prin această metodă sunt

amestec de părţi egale între sucul obţinut prin
presare şi alcool etilic 86 % m/m.
• Plantele sau părţile de plante se mărunţesc
fin, se presează, înainte de presare se ia o
probă pentru determinarea umidităţii. Sucul
rezultat la presare se amestecă cu o cantitate
egală de alcool de 86 % m/m; amestecul se
ţine minim 5 zile la temperatura de sub 20 °C,
în vase închise, după care se filtrează.

• Se prelevează o probă pentru analiza
calităţii (densitate şi reziduu uscat); dacă
se impune adaos de alcool de 43 % (Al),
acesta se calculează astfel:
• Al1= (Nx-No) : No [Kg]
• M = masa de filtrat în kg ;
• No = valoarea reziduului uscat prevăzută
în monografie ;
• Nx= valoarea reziduului uscat al filtratului.
• Cantitatea calculată de alcool (Al1) se
amestecă cu filtratul, se păstrează minim 5
zile în recipiente bine închise, la
temperatura de până la 20 °C, după care
se filtrează.

Prepararea diluţiilor:
• Diluţia 1-Decimala = D1
2p.T.M. + 8p.alcool 43 % m/m.
• Diluţia 2-Decimala = D2
lp.D1 + 9p.alcool 43 % m/m
• Diluţia 1-Centezimala = C1
2p.T.M. + 98p.alcool 43 % m/m
• Diluţia 2-Centezimala = C2
lp.C1 +99p.alcool 43 % m/m

Conforme metodei 2a.F.H.G.

Tincturile se obţin prin macerare,
urmând, în final, să conţină alcool în
concentraţie de 43 % m/m..
• Plantele sau părţile de plante se
mărunţesc fin; se ia o probă de
determinare a umidităţii. Se
cântăreşte, se adaugă o cantitate de
alcool 86 % m/m, egală cu jumătate
din cantitatea de plantă; se ţine în
vase închise la temperatura sub 20 °C.
Pentru calculul cantităţii de alcool 86 %
m/m necesar de adăugat (Al), se
foloseşte formula:
Al.2 = M x U : 100 [kg]
M = masa de plante în kg ;
U = umiditatea probei în procente.
• Din cantitatea de alcool calculată (Al.2),
se scade cantitatea de alcool introdusă
iniţial, restul se adaugă peste amestecul
de plantă. Se lasă la macerat minim 10
zile, în vase închise, la temperatura sub
20 °C, cu agitare zilnică. Se presează şi
după 3-5 zile, se filtrează.
• Diluţiile decimale şi centezimale se
prepară similar metodei 1.

Conforme metodei 2b.F.H.G.
Tincturile se obţin prin macerare, urmând să
conţină, în final, alcool în concentraţie de
30% m/m; acest lucru se realizează
similar condiţiilor de la metoda 2a., cu
diferenţa că în locul alcoolului de 86%
m/m, la extracţie, se foloseşte alcool în
concentraţia de 62% m/m.
• Diluarea şi potenţarea ulterioră se
realizează astfel:
• Prepararea D1 se face din 2p.T.M. +
8p.alcool 30% m/ m, iar D2 se face din
lp.D1+9p. alcool 15% m/m, şi
următoarele diluţii se conduc cu alcool
15% m/m.

Conforme metodei 3a.F.G.
Tincturile se obţin prin macerare, urmând, în final, să
conţină alcool în concentraţie de
60 % m/m.
• Tehnica de preparare este similară cu cea a metodei
2, cu modificare la formula de calcul a necesarului
de alcool (Al3).
Al3 = 2xMxU: 100 [Kg]
M = masa de plante în kg ;
• U = umiditatea probei în procente.
• Pentru a regla concentraţia tincturii la valorile
monografiei, se foloseşte alcool etilic 62% m/m.
• Diluţia 1- Decimală = Dl
3p.T.M. +7p.alcool 62% m/m
• 2-Decimală = D2
lp.Dl +9p.alcool 62% m/m
De la D4 mai departe, diluarea se face cu alcool
43% m/m.
• Diluţia 1-Centezimal = C1
3p.T.M.+97p.alcool 62% m/m
• 2-Centezimala = C2
1p.C1 +99p.alcool 43% m/m
• De la C2 mai departe, diluarea se face cu
alcool 43% m/m

• Conforme metodei 3b.F.H.G.
Tincturile se obţin prin macerare, conform metodei
3a, dar se utilizează alcool de 73 % m/m, la
extracţie, în loc de 86% m/m, tinctura mamă
urmând să conţină, în final, alcool în concentraţie
de 43% m/m. Diluarea şi potenţarea ulterioară se
realizează astfel:
• Prepararea D1 se obţine din 3p.T.M. + 7p.alcool
43% m/m
• D2 se obţine din 1p.D1 + 9p.alcool 30% m/m D3
se obţine din 1p.D2 + 9p.alcool 15% m/m, şi mai
departe, cu alcool de 15% m/m.

Conforme metodei 3c.F.G.
Tincturile se obţin prin macerare, conform metodei
3a., dar se utilizează alcool de 43 % m/m, la
extracţie, în loc de 86% m/m, tinctura mamă
urmând să conţină, în final, alcool în concentraţie
de 30 % m/m.
Diluarea şi potenţarea ulterioară se realizează astfel:
• Prepararea D1 se obţine din 3 p.T.M. + 7p.alcool
30% m/m,
• D2 se obţine din 1p.D1 + 9p.alcool 15% m/m, şi
mai departe, cu alcool de 15% m/m.

Conforme metodei 4.a-F.H.G.

Tincturile din plante uscate se prepară
prin macerare sau percolare, conform
monografiei Tincturi, în raport de o
parte produs vegetal -10 părţi alcool
etilic de concentraţie prevăzută în
monografie. Se utilizează, de regulă,
alcool etilic de concentraţie 86% m/m,
62% m/m.
• La aceste tincturi, se consideră T.M.
= D1
• Diluţia 2 - Decimală = D2
lp.D1 +9p.alcool aceeaşi concentraţie cu T.M.
• 3-Decimală = D3
lp.D2 +9p.alcool aceeaşi concentraţie cu T.M.
• De la D4 se utilizează alcool de 43% m/m,
dacă monografia nu are altă indicaţie.
• Diluţia 1-Centezimală = C1
lOp. T. M. + 90p. alcool aceeaşi concentraţie cu
T. M.
• 2-Centezimală = C2
lp.C1 +99p.alcool 43% m/m, in continuare se
utilizează alcool 43% m/m.

Fluxul tehnologic de fabricare a tincturii mamă din plante proaspete şi uscate
Ambalaje Apă distilată
ALCOOL Plante uscate

Plante proaspete
1 2 3 4
Mărunţire Fragmentare
Cântărire
ALCOOL ALCOOL
AGITARE
PRESARE Completare apă

AGITARE alcool
ALCOOL
PRESARE Adaos
5 zile
pauză apă
FILTRARE alcool
Produs finit
Tincturi din muguri de plante-ţesuturi
meristematice
• Conforme metodei F.H.F. Preparatele din
muguri de plante se prepară din părţi de
plante proaspete, bogate în ţesuturi
meristematice (muguri, lăstari). Se utilizează
ca solvent un amestec format din părţi egale
de alcool 94% m/m şi glicerină 98 %.
• Metodologia de preparare este similară
metodei 2 F.H.G., cu modificarea faptului că
peste produsul vegetal mărunţit se adaugă
soluţie de amestec egal alcool 94% m/m şi
glicerină 98 %. Se determină proba umidităţii;
formula de calcul a necesarului total de
solvent este următoarea:

• Se determină proba umidităţii; formula de
calcul a necesarului total de solvent este
următoarea:
• Greutatea totală a apei conţinută în produsul
vegetal se calculează astfel:
• H=MxU
• M = greutatea drogului vegetal
• U = umiditatea probei M
• Greutatea produsului uscat se calculează cu
formula : Mu = M - H
• Cantitatea de macerat glicerinic care se va
obţine (T.M.) se calculează astfel:
• Mg. = Mu. x 20

Cantitatea de glicerină (G) şi de alcool 94%
m/m (A) necesară se calculează după
formula :
• A = G =Mg – H : 2 + H : 6 [Kg]
• În care H:6 este un factor de corecţie care
ţine cont de pierderile în procesul de
fabricaţie.
în practica administrării, se utilizează doar
diluţia D1, iar diluarea se va realiza în raport
de :
• 1p.T.M. + 9p.solvent (amestec părţi egale de
apă + glicerină 98% + alcool 94% m/m).

Fluxul tehnologic de fabricare a tincturii mamă din muguri şi lăstari
Ambalaje ALCOOL, GLICEROL,

94% 98 %L
MUGURI-LĂSTARI
Mărunţire
Amestec
alcool
AGITARE -glicerol 1:1
AGITARE
PRESARE
5 zile
pauză
FILTRARE
Produs finit

Tincturi şi alte tipuri de preparate din animale
Conforme metodei 4.b.-F.H.G.
• Tincturile din animale se prepară prin macerare sau
percolare, conform monografiei Tincturi, în raport de o
parte produs animal
• (animalul întreg, părţi de animal sau secreţii) - 10 părţi
alcool etilic de concentraţia prevăzută în monografie,
în cazul macerării:
• Produsul mărunţit se tratează cu alcool, se agită zilnic,
se lasă minim zece zile în vase închise, la temperatura
până la 20 grade; se decantează în final, iar restul ce
rămâne în urma decantării se presează. Cele două
lichide se amestecă şi după minim cinci zile se
filtrează. La aceste tincturi, se consideră T.M. = Dl.
Diluarea şi potenţarea se realizează similar eu
tincturile mamă produse din plante uscate, metoda 4a.
05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug

Fluxul tehnologic de fabricare a tincturii mamă din materii prime animale
Ambalaje ALCOOL, GLICEROL Apă distilată
Materie primă de
origine animală
Întregi Părţi de organe Secreţii

Sacrificare Prelevare
MĂRUNŢIRE
AGITARE
PRESARE
5 zille
FILTRARE
Produs finit

• Atenţie:
• păstrarea materialelor animaliere, când este cazul, are
loc la temperatura de congelare -20 °C şi se
liofilizează la -40 °C
• măcinarea animalelor sau părţilor de animale se
execută la temperatura gheţii, cu un aparat care
asigură un număr de 20.000 turaţii/minut (evitarea
încălzirii care ar declanşa alterarea produsului).
• materialul animalier este temeinic selecţionat de la
început, însoţit de control veterinar autorizat (pentru
recoltarea părţilor de organ, în cazul
organoterapicelor, se utilizează uzual porcul).
• laboratorul de control efectuează analiza
bacteriologică, histologică, parazitologică şi
virusologică a materialului animalier.

– Macerarea în soluţie de glicerină şi clorură de sodiu
Se pot folosi animale întregi, părţi de animal sau
secreţii
• (animalele cu sânge cald se sacrifică sub anestezie cu
etanol sau cloroform, iar cele cu sânge rece se
asfixiază cu dioxid de carbon). La preparare, se
respectă următoarea reţetă:
• 1 p. material bine mărunţit;
• 5 p. soluţie clorură de sodiu (15 g clorură de sodiu +
1.000 g apă distilată),
• 95 p. glicerină 85%.
• Se amestecă, se lasă să stea minim şapte zile ferit de
lumină. Se decantează şi filtrează prin pânză.
• Tinctura rezultată va purta inscripţionarea „Gl" şi este
considerată a fi diluţia D2, respectiv CI.

• Tinctura rezultată va purta inscripţionarea „Gl"
şi este considerată a fi diluţia D2, respectiv CI.
• Diluarea şi potenţarea se realizează cu un
solvent format din:
• 0,2 p carbonat acid de sodiu
• 8,8 p clorură de sodiu
• 991 p apă distilată sau cu aqua ad iniectabilia.
• Particularităţi ale acestei metode constau în
utilizarea unei soluţii mai concentrate de clorură
de sodiu la extracţie şi anume 40 g NaCl la
1000 g apă distilată, respectiv 80 g NaCl la
1.000 g apă distilată.

• Macerarea în glicerină a animalelor
cu sânge cald Se pot folosi animale
întregi sacrificate sau părţi de animale,
tocate mărunt. O parte din acest
material se tratează cu 9 p. glicerină
85% pentru prepararea TM = D1 şi cu
99 p. glicerină 85% pentru prepararea
soluţiei C1 = D2. Se filtrează. Diluarea
şi potenţarea ulterioară se realizează
cu soluţie alcoolică 15% m/m.

Macerarea în glicerina a organelor sau
părţi de organe de om sau animal,
modificate patologic
• O parte din materialul fin mărunţit se
tratează cu l0 p. glicerină 85% ; după
cel puţin cinci zile, se filtrează.
• Filtratul este tinctura mamă TM = D1.
Diluarea se realizează în prima treaptă
cu alcool etilic 30% m/m, iar
următoarele cu alcool etilic 43% m/m
(atât pentru scala decimală, cât şi
pentru cea centezimală).
– Macerare în glicerină a culturilor de microorganisme
inactivate sau produse de descompunere a
organismelor animale sau lichide ale corpului care
conţin microorganisme patogene.
• Dacă în monografie nu se precizează alt mod,
culturile de microorganisme se încălzesc la 133
grade, până se atinge o concentraţie de I0 \7
microorganisme/gram; 1 p. din acest material se
tratează cu 9p. glicerină 85% ; după minim 5 zile, se
filtrează. Filtratul este tinctura mamă T.M. =D1. Atât
pentru scala decimală de diluare, cât şi pentru cea
centezimală se foloseşte alcool etilic 30 % m/m, iar
următoarele trepte se realizează cu alcool etilic 43%
m/m.
• Izoterapicele sunt preparate ex tempore,

prelucrându-se suşa obţinută de la bolnavi,
iar prima diluţie lichidă trebuie să fie
sterilizată. Decizia modelului de sterilizare
revine fiecărui laborator în parte ; frecvent, se
utilizează filtrarea sterilă la rece. Se prepară
prin diluare şi potenţare până la atingerea
valorii menţionată pe reţetă : se formulează,
mai frecvent, sub formă de diluţii lichide-
picături, granule.

• în cazul realizării auto-izoterapiei,

prelevarea biologică se realizează direct de la
pacient (sânge, placentă, salivă etc.) într-un
flacon steril special adaptat, rapid şi corect
pentru a se evita degradarea; se livrează
farmaciei (dacă este competentă pentru
aceasta) sau direct laboratorului de preparare
în cel mult 24 de ore de la prelevare.
• în cazul realizării hetero-izoterapiei, se
prelevează alergene : praf, pene, polen.

Soluţii de substanţe chimice
• Conforme metodei 5 - FHG. Preparatele sunt soluţii
lichide care se obţin în urma dizolvării substanţelor
medicamentoase în solvenţi adecvaţi. în cazul în care
se dizolvă lp. substanţă medicamentoasă în 9p.
solvent, se formează direct diluţia decimală D1, în
cazul în care se dizolvă lp. substanţă în 99p. de
solvent, atunci se formează direct diluţia centezimală
C1 (respectiv D2).
• Ca solvenţi se pot folosi: alcoolul absolut, apa distilată,
glicerină 85 % şi amestecuri ale acestora.

Fluxul tehnologic de fabricare a tincturii mamă şi a diluţiilor din substanţe active
Ambalaje ALCOOL APĂ DISTILATĂ LACTOZĂ
SUBSTANŢE
MINERALE
CHIMICE
SOLUBILE INSOLUBILE
CÂNTĂRIRE Apă CÂNTĂRIRE

Alcool
TRITURARE
SOLUBILIZARE
D4 – D6 – Dn D1 – D4
FILTRARE C4 – C6 – Cn C1 – C4
PRODUS
FINIT

• în cazul în care la prepararea unei soluţii se prescrie
alcool de 15 % m/m, substanţa activă se va dizolva
mai întâi în apă, astfel: La prepararea unei soluţii D1
: lp. subst. + 7,58p. apă distilată se dizolvă
împreună + l,42p. alcool 94 % m/m.
• La prepararea unei soluţii C1(D2): lp. substanţa +
83,4 p. apă distilată se dizolvă împreună + 15,6 p.
alcool 94 % m/m
• Diluarea şi potenţarea ulterioară la D2, C2 se
efectuează cu alcool de 43 % m/m.
• în cazul în care se utilizează numai apa ca solvent,
aceasta înseamnă că produsele au destinaţie
parenterală şi se va utiliza Aqua destillata ad
injectabilia. Eticheta va conţine menţiunea „Aquos".
Tincturi mamă, hidro-alcoolice, preparate

prin digestie
• Prepararea acestor tincturi respectă regulile
şi condiţiile metodelor 2.a., b, 3.a., b., c., 4a.,
cu modificarea că tot amestecul de plantă şi
alcool se încălzeşte 1 oră la 37 grade C
după care se răceşte ; restul preparării
decurge fără modificări. Aceste preparate
poartă inscripţionarea „Ethanol. Digestio".

Tehnologii de fabricare
prin infuzie.
• Prepararea acestor tipuri de tincturi respectă
regulile şi condiţiile metodei 4.a., se prepară
din plante uscate, cu modificarea că se face
de la început o umectare a drogului vegetal
mărunţit cu alcool şi se lasă să stea timp de
15 minute. Apa distilată necesară se fierbe şi
se adaugă peste amestecul anterior preparat;
se supune fierberii întregul amestec timp de 5
minute într-un vas prevăzut cu sistem de
distilare cu coloana de răcire verticală. Se
lasă în repaos 24 de ore ; după răcire, se
presează şi se filtrează. Aceste preparate
poartă inscripţionarea „Ethanol. Infusum".

prin decocţie
• Prepararea acestor tipuri de tincturi respectă
regulile şi condiţiile metodelor 2.a., b., 3.a.,
b., c., 4.a., cu modificarea că tot amestecul
de plantă şi alcool se supune fierberii timp de
30 de minute într-un sistem de instalaţie
prevăzut cu distilator cu o coloană de răcire
verticală; după răcire, se lasă în repaus 24
de ore, după care se presează şi se filtrează.
Aceste preparate poartă inscripţionarea
„Ethanol. Decoctum".

Tincturi mamă, apoase, preparate prin

procedeu ritmic de încălzire-răcire
• Aceste tincturi se prepară din plante
proaspete şi se disting două situaţii:
• în cazul plantelor care au un conţinut în suc
mai mic de 50 %, se utilizează materialul
vegetal tocat.
• în cazul plantelor care au un conţinut în suc
mai mare de 50 %, se utilizează sucul obţinut
prin presare.

• în ambele situaţii, produsul vegetal se tratează
termic cu ritmicitate, astfel:
• dimineaţa, se aduce la temperatura de 37 °C şi se
lasă aşa toată ziua;
• seara se aduce la temperatura de 4 °C şi se lasă aşa
toată noaptea.
• Acest proces de natură fermentativă durează zece
zile, cu agitare ritmică de minim 10 minute, se
presează în cazul situaţiei de la punctul a.; filtrarea
se face în momentul în care fermentaţia s-a oprit.
• Acest tip de extracte se utilizează preferenţial la
prepararea injectabilelor; diluarea şi dinamizarea se
face cu aqua dest. ad injectabilia. Eticheta va purta
inscripţionarea „Rh".
Extracte apoase obţinute prin tratament termic
• Se utilizează plante proaspete şi uscate ; se
mărunţesc şi peste acestea se adaugă apă distilată
fierbinte la 90 °C şi se ţine amestecul pe baie de apă
timp de 30 minute. Se presează fierbinte, iar la răcire
se filtrează. Acest tip de extracte se utilizează
preponderent la prepararea injectabilelor; diluarea şi
dinamizarea se efectuează cu aqua dest.ad
iniectabilia. Eticheta va purta inscripţionarea
„Decoctum".
• în cazul în care la preparare se utilizează plantă
uscată şi tratamentul pe baia de apă durează doar 5
minute, presarea se efectuează când tot produsul
este răcit; inscripţionarea va fi „Infusum".

Tincturi mamă care la preparare necesită
prezenţa drojdiei de bere - Saccharomyces
cerevisiae
• Se disting mai multe variante de preparare, în
funcţie de specificul fiecărui laborator de
producţie care susţine reţeta, şi anume:
• Tincturi tip ZIMPEL
• Tincturi tip KRAUS
• Tincturi tip PEKANA
• Tincturi tip STRATHMEYER şi a.

Homeopatie PREL 2 2019 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Homeopatie PREL 2 2019 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Homeopatie PREL 2 2019 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGIA PRODUSELOR HOMEOPATE

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

• Principiile sale medicale şi detalii

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

Complexism prin alternanţă

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

• Posologia este foarte

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

• în practica uzuală, se recomandă

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

• Dozele uzuale în medicina

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

• Animalele utilizate provin din diverse clase :

Castoreum, Castor canadensis; Castor fiber; Sconcsi

Sconcsii au două glande, una pe fiecare parte a

Romulus and Remus

Componente Cãţea Vacã Caprã Pisicã

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

Sepia apartine regnului animal,

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

Produse de origine minerală şi

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

Produse de origine microbiologică

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

remedii preparate ex tempore,

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

Mărime Nr. buc. Masa [g]

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

• La prepararea T.M. din plante, se

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

Tincturile obţinute prin această metodă sunt

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

Conforme metodei 2a.F.H.G.

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate

05.03.20 Lector-Prof.univ. Eugen Diug Tehnologia produselor homeopate