Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”

Cluj Napoca
Substanţa nervoasă cenuşie

 !Fragmentată!
 decusaţia motorie (şi senzitivă)
 canal ependimar → ventricul IV
 formaţiunea reticulară
Clasificarea nucleilor
Motorii (somatici şi vegetativi)
A. N. Echivalenţi
Senzitivi (somatici şi vegetativi)

Bulb
B. N. Proprii Punte

Mezencefal

C. N. Formaţiunea reticulată
 Nuclei echivalenţi somatomotori somitici
XII, VI, IV, III
 Echivalenţi ai nucleilor mediali (cornul anterior al
măduvei spinării)
 Mediali (paramedian)
 Sub ependimul ventricul IV

 Originea aparentă (nervul IV!)

 Efectori: muşchi derivaţi din somite

Nucleul hipoglosului (XII)
 Bulbar
 Sub aripa albă internă
 Şanţ preolivar → limbă
 Aferenţe
 Fascicul geniculat (corticonuclear)
 (şi fascicule extrapiramidale)
Masticaţie
 ! Funcţia reflexă Nucleii senzitivi:
Supt
V, IX, X
Deglutiţie
Nucleul abducensului - VI
 Punte
 Eminenţa TERES
 Şanţ bulbopontin → m. drept lateral

Nucleul trohlearului - IV
 Mezencefal
 Coliculul cvadrigemen inferior
 f. cenuşie perisylviană
 lateral de vârful vălului medular superior
→ muşchiul oblic superior
Nucleul oculomotorului - III
 Coliculul cvadrigemen superior
 Complex nuclear! → nucleul convergenţei PERLIA
 Şanţul ponto-mezencefalic – pedunculul cerebral (fosa
interpedunculară)
 Muşchii drepţi (medial, superior, inferior)
 Oblic inferior

 + ridicătorul pleoapei superioare

Aferenţe pentru III, IV, VI
 Fasciculul corticonuclear

 Cale polisinaptică – ariile vizuale occipitale: 17, 18, 19

 Fasciculul longitudinal medial – hetero- şi homolateral → mişcările

conjugate

 Coliculii cvadrigemeni → reflexe vizuooculogire

 Nucleii vestibulari → reflexe vestibulooculogire

 Nucleul senzitiv al nervului trigemen → reflexe trigeminooculogire

 Nuclei echivalenţi somatomotori branhiali
V, VII, IX, X, XI
 Echivalenţi ai nucleilor laterali
 Poziţia: profund şi lateral – calota
 Traiect în “buclă”, cu excepţia nervului V
 Efectori: m. derivaţi din mezenchimul arcurilor
faringiene (branhiale)
Nucleul ambiguu – IX, X, XI
 Calota bulbară – buclă
 Şanţ retroolivar
 XI → muşchii sternocleidomastioidian şi trapez
X → muşchii vălului palatin, muşchii intrinseci
ai laringelui, muşchii constrictori ai faringelui
 IX → muşchii constrictori ai faringelui (superiori)
 Aferenţe:
 Fasciculul corticonuclear
 Fasciculul longitudinal medial (XI) → reflexe vizuo- şi acusticogire
 Nucleul tractului solitar (IX, X) → reflexe de deglutiţie
Nucleul facialului
 Calota pontină
 Genunchiul intranevraxial al facialului – eminenţa TERES
 Foseta supraolivară (şanţul bulbopontin) → muşchii
mimicii
 Aferenţe
 Piramidale şi extrapiramidale
 Nucleul senzitiv al nervului V → reflexul corneean
 Coliculii cvadrigemeni (prin fasciculul longitudinal medial) →
reflexul de clipire
 Clinic → Leziuni
 Corticale → mimica automată
 Extrapiramidale → mimica voluntară
Nucleul motor al nervului V –
nucleul masticator
 Fosa romboidă – şanţul limitant
 Piramida pontină – rădăcina mică, motorie, medială
 Muşchii masticatori
 Aferenţe
 Fasciculul geniculat
 Fascicule extrapiramidale
 Nucleul senzitiv al nervului V
Nucleii echivalenţi somatosenzitivi

 Coarnele posterioare
 Poziţie laterală în calotă, relativ profundă
 Aferenţe LATERALE
Nucleul tractului solitar
 De terminaţie VIIbis, IX, X
 Nucleul gustativ NAGEOTTE
 Nucleul comisural CAJAL
ganglionul superior (jugular)
 Aferenţe
 X ganglionul inferior (plexiform)
ganglionul superior Ehrenritter

 IX ganglionul inferior Andersch

 VII ganglionul geniculat

Fibre încrucişate – lemniscul solitaro-talamic
→ lemniscul medial
 Eferenţe
Nucleul motor al trigemenului

Prin fasc. longitudinal medial – arcuri reflexe

Nucleul senzitiv al nervului V
 Cel mai lung
 Aferenţe
 Ganglionul Gasser ← nervii oftalmic, maxilar, mandibular
 Impulsuri Proprioceptive Pentru muşchii masticatori,
mimicii, globului ocular
Sensibilitatea epicritică

 Eferenţe Sensibilitatea protopatică şi

termoalgesică
 Încrucişate → lemniscul trigeminal cvintotalamic
 Directe → fasciculul longitudinal medial pentru reflexele

Supt Conjunctival Corneean

Clipit Salivar Masticaţie
Deglutiţie Trigemino-oculogire
Nucleii vestibulari
 Aria vestibulară – limita bulb-punte sup.
Bechterew
Schwalbe
med. Deiters
 Aferenţe lat.
 Ganglionul Scarpa Roller
 Arhicerebel inf.

 Eferenţe
 Cerebel – arhicerebel
 Fasciculul longitudinal medial → nucleii motori
 Fasciculul vestibulomezencefalic

 Reflexe vestibulooculogire

 Talamus

 Sistemul vestibular controlează mişcările necesare

menţinerii echilibrului
Nucleii cohleari
 Deutoneuronul căii acustice
 2 nuclei pontini:
 Nucleul anterior
 Nucleul posterior
 Aferenţe: ganglionul Corti
 Eferenţe:
 Fasciculul cohlear anterior – decusaţia cohleară anterioară
 Oliva pontină

 Nucleii corpului trapezoid

 Fasciculul cohlear intermediar - decusaţia cohleară intermediară

 Fasciculul cohlear posterior - Striile acustice
 Corpul trapezoid
 Fasciculele cohleare
 Olivele pontine
 Nucleii corpului trapezoid
Nucleii echivalenţi visceromotori

 + nucleii viscero-senzitivi → PARASIMPATICUL

CRANIAN
 Topografie
 Sub ependimul fosei romboide
 Lateral de nucleii somatomotori
 Fibre preganglionare “împrumută” traiectul unor nervi
cranieni
Nucleul cardiopneumoenteric
 Aripa cenuşie
 Fibre preganglionare → neuronul postganglionar –
plexurile previscerale din TORACE si ABDOMEN

Nucleul salivator inferior

 Aripa cenuşie (vârf)
 Fibre preganglionare
 Nervul timpanic al lui Jacobson
 Nervul pietros mic
 Ganglionul otic → glanda parotidă
 Nucleul salivator superior
 Nervul coarda timpanului Nervul lingual gg. Submand.
gg. Subling.
 Glanda submandibulară
 Glanda sublinguală

Nucleul lacrimomuconazal
 Nervul marele pietros şi nervul canalului pterigoidian →
ganglionul pterigopalatin
 Ramura orbitară a nervului maxilar → nervul lacrimal → glanda
lacrimală
 Nervii nazali posteriori superiori → mucoasa nazală
 Nervii palatini → mucoasa palatină
 Nervii faringieni → mucoasa faringiană
Nucleul accesor al oculomotorului
 Nervul III → ramura oblicului inferior – ganglionul
ciliar
Muşchii ciliari
 Nervii ciliari scurţi Muşchii circulari ai irisului

 Aferenţe comune prin fasciculul longitudinal posterior

de la hipotalamus şi nucleii reticulari dorsali
Nucleii viscerosenzitivi
Topografia: lateral de visceromotori

Nucleul dorsal al vagului

 Impulsuri interoceptive
 Cardioaortice
 Tractul digestiv
 Arborele bronşic

 Conexiuni Nuclei viscerosenzitivi

interoceptive → reflexe cu punct de plecare
Nuclei somatomotori

Nucleul rotund al glosofaringianului

 Impulsuri de la vase şi sinusul carotidian
Nucleii proprii bulbari
Nucleii gracil, cuneat, cuneat accesor
 În treimea inferioară a bulbului

 Aferenţe:
 Fasciculele spinobulbare

 Eferenţe:
 Decusaţia senzitivă → tractul bulbotalamic → lemniscul medial
 Fasciculul cuneocerebelos
Corpul olivar
 Oliva bulbară + două paraolive (medială şi dorsală)

Complex neoolivar
 Anterolateral de lama plicaturată
Paleooliva

 Aferenţe:
 Fasciculul central al calotei
 Fasciculul cerebeloolivar
 Fasciculul spinoolivar
 Eferenţe:
 Fasciculul olivocerebelos
 Fasciculul olivospinal

 Rol în sistemul extrapiramidal → CEREBEL

Nuclei proprii pontini
 Mase cenuşii
 Piciorul punţii

 Aferenţe:
 Scoarţa → fronto-, temporo-, şi parietopontine

 Eferenţe:
 Încrucişate fibre pontocerebeloase
 Calea motorie SECUNDARĂ
Oliva pontină şi nucleii corpului
trapezoid
 Limita picior-calotă în treimea inferioară a punţii

 Releu pe calea acustică

 Aferenţe:
 nucleii cohleari

 Eferenţe:
 lemniscul lateral – acustic
Nuclei proprii ai mezencefalului
Substanţa neagră
 Limita picior-calotă → regiunea subtalamică
 Aferenţe:
 Fibre corticonigrice
 Fibre strionigrice
 Fibre subtalamonigrice
 Eferenţe:
 Curentul piciorului (puntea, bulbul, măduva spinării)
 Curentul calotei (formaţiunea reticulată, nucleul roşu, talamusul, corpii
striaţi)
Mişcări automate asociate mişcărilor voluntare
extrapiramidal
 Rol
Reglarea tonusului muscular
 Nucleul roşu
 Calotă (coliculii cvadrigemeni superiori → regiunea subtalamică)
 Posterior de substanţa neagră
Paleorubrum
 Filogenetic
 Aferenţe: Neorubrum
 Corticorubrice
 Striorubrice Fasciculul rubrospinal
 Talamorubrice
Fasciculul rubroreticular
 Dentorubrice
 Eferenţe:
Fasciculul central al calotei (pentru oliva şi
 Paleorubrum formaţiunea reticulată bulbară)
 Neorubrum
Fasciculul rubrotalamic

 Rol Fasciculul rubrocerebelos

 Sinergizarea mişcărilor
 Coordonarea mişcărilor automate şi semiautomate şi de redresare
 Inhibitor al tonusului muscular
Lama tectală
Coliculii cvadrigemeni superiori
 alternanţă substanţă cenuşie şi albă
 Aferenţe:
 Fibre pupilare → reflexe fotomotoare
 Fibre geniculotectale → reflexe de orientare ale ochilor
 Fibre corticotectale (lob occipital)
 Controlul mişcării în reflexele ochilor

 Reflexe de divergenţă

 Cristalin – vedere de aproape

 Eferenţe:
 Fasciculul tectospinal
 Fibre tectomezencefalice, pontine şi bulbare prin fasciculul
longitudinal medial
 Pentru nucleii III, IV, VI, XI → Oculocefalogir şi mişcările sinergice
Coliculii cvadrigemeni inferiori
 substanţă cenuşie
 Aferenţe:
 Lemniscul lateral
 Pentru reflexele acustico- şi oculocefalogire
 Eferenţe:
 Reflexe de orientare a globilor oculari şi a capului (excitaţii acustice)

Nucleul comisural DARKSCHEWITSCH

 În substanţa cenuşie perisylviană
 Aferenţe:
 Corpii striaţi
 Substanţa neagră
 Nucleii vestibulari
 Eferenţe:
 Originea fasciculului longitudinal medial
Nucleul interstiţial
 Între nucleul comisural şi nucleul nervului III

Nucleul interpeduncular
 Top: fosa interpedunculară
 Aferenţe:
 Fasciculul retroreflex Meynert (nucleul habenulei)

 Eferenţe:
 Fasciculul central al calotei → formaţiunea reticulară
 Hipotalamus
Substanţa albă
• periferică; fascicule => ASCENDENTE (DESC.)
și orizontale
- originea
- terminația
- releu
- Motorii
clasificare funcțională! - Senzitive
- Asociative

A. MOTRICITATE VOLUNTARĂ
FASCICULE MOTORII
B. MOTRICITATE AUTOMATĂ
A. Motricitate voluntară
1. f. piramidal – origine CORTICO – SPINAL
4
! 6 F. PARAPIRAMIDALE!

direct
încrucișat 80% bulb

- terminație MS

2. f. geniculat – cortico-nuclear
4 și 8 nuclei SOMATOMOTORI

fibre încrucișate
! homo
! bilateral ( Faringe, Laringe, masticatori , m. extrinseci glob oc. )

! fibre aberante ale căii pedunc.

oculo și cefalogiria VOLUNTARĂ
B. Motricitate involuntară
 1. CORTICO – PONTINE (temporo, parieto, frontopontin)

PCM

NEOCEREBEL SCOARȚĂ

Circuit multineuronal complex

efect facilatator cortex motor

c. NIGRICE, c. RUBRICE, c. TECTALE

 2. SUBCORTICALE TAL. S. NEAGRĂ

SUBTAL. N. ROȘU
C. STRIAȚI OLIVA B.
F. R.
3. Originea în TC
 eferențe nigrice ale curentului piciorului
 eferențe nigrice ale curentului calotei
 fibre tecto-mezencefalice/ punte/ bulb – r. oculo și cefalogire
 f. tectospinal
 f. rubroolivare și rubroreticulare
 f. rubrospinal (decusația Forell)
 f. vestibulospinale (ant. și lat.)
 f. olivospinal
 f. reticulospinale: ant. (n. retic. central B) și lat. (n. retic. centrali
Punte + Mezencefal)
Fasciculele ascendente
1. Lemniscul medial – P. Reil
f. bulbotalamic – decusația senzitivă Spitzka
n. Goll + Burdach

f. spinotal. ant. (spinoreticulotal.)

f. spinotal. lat. (lemniscul spinal)
f. trigeminotal. (lemniscul trigeminal)
f. solitarotal. (lemniscul gustativ)

fibre în contracurent:

 fibre nigroreticulare – curentul calotei

 fibre aberante ale fasciculului geniculat
2. Lemniscul lateral (acustic) – eferențele nucleilor cohleari
c. genic. med. - colaterale – colic. cv. inf.

3. F. spinocerebelos direct și încrucișat

PCI PCS

4. F. vestibulocerebeloase - periferic - PCI

- central - PCI

spinal
mezencefalic

5. F. bulbocerebelos
6. F. olivocerebelos
7. fibre solitarocerebeloase
Fascicule de asociație
1. F. logitudonal medial - BLP
nuclei somatoSENZ. nuclei somato
nuclei proprii MOTORI

Arcuri reflexe!

 fibre ascendente f. vestibulomezencefalice

corp trapezoid – n. V, VII
n. motori VII, XII
buze limbă

 fibre descendente - n. Oculomotori - n. Tectali, n. oculomotori, n. XI

ax || vedere clară reflexe vizuale oculogire
reflexe vizuale cefalogire
dar și ACUSTICE
n. vestibulari - TR
- nucleul CPE
= r. vegetative (vestibulare)
! tract reticulospinal ant. - inhibă tonusul + reflexele MS
2. F. central al CALOTEI
homolateral (talamo și olivobulbar)
ascendent și descendent

SRAA

3. F. longitudonal posterior
f. SCHUTZ
vegetativ: hipotal. ant. - N. retic. dors. –
- n. veget. TC
format viscerosenzitiv medular (TC)

subst. cenușie periepend.

Hipotalamus
Def: (filogentic!)

Structură:

Nr. neuroni
A. Forme nuclei
Dimensiuni

B. fibre - amilinice
- mielinice
- lungi/scurte
- directe/încrucișate

SISTEM MULTINEURONAL - POLISINAPTIC

INFLUX NERVOS LENT

C. Aspect MACROSCOPIC!
Nucleii FR – Nucleii reticulari (NR)
 Nucleii reticulari mediani
 Nucleii reticulari centrali (paramediani)
 Nucleii reticulari dorsali
 Nucleii reticulari laterali
I. Nucleii reticulari mediani
- ai rafeului (B și P)
- subst. cenușie perisylviană (Mez.)

CORTICALE!

Conexiuni: Aferențe senzitiv - senzoriale

- colaterale rapide (paucis)

- stații de releu (fasc. spinotal. ant.)

Același NEURON impulsuri specifice heterogene

IMPULS => NESPECIFIC

scoarță proiecție
Eferențe
+ - Talamus DIFUZĂ
Impuls nespecific - Proiecție difuză!

Întreținerea stării de activitate CORTICALĂ = VEGHE

! Infomațional –

SRAA nucleii mediani + conexiunile lor

SCOARȚA C. utilizează OPTIM

informațiile Specifice în mod CONCOMITENT
Def: SOMN - fiziologic
- periodic
- reversibil
- inactivitate somatică
relativă
- abolirea și a CONSTIENȚEI
temporară

Cauze: lipsa de aferențe nervoase

Mecanisme neuroumorale ACTIVE
+ factori exogeni reflexe condiționate

RITM NICTEMERAL (FR)

Stare de veghe - Mezencefal
alternanța somn - Bulb

Rezistența la SOMN! – voluntar

Circuit CORTICO – RETICULO - CORTICAL
II. NR. centrali (PARAMEDIANI)
Aferențe - colaterale ( ascendete dar și desecendente)

- cortex
- c striați
- conex. DIRECTE! - n. roșu
- s. neagră
- cerebel

Eferențe MS

•fasc. reticulospinal lat. (FR din P + M) facilatator !

•fasc. reticulospinal ant. (FR din B)
Sistemul inhibitor descendent

!!!! formațiuni suprajacente INHIBITORII

- Arii supresive scoarța cerebrală
- Cerebel
- C. Striați
- N. Roșu

Fibre RETICULO - NUCLEARE

! nucleii senzitivi ai T.C. – receptori
n. cohlear
n. tractului solitar
n. V

SELECȚIA AFERENȚELOR
III. Nucleii reticulari dorsali
- n. intercalar STADERINI (între n. XII și n. dorsal X)
- locus caruleus (n. masticator vecin)
- nucleul difuz sub ependimul fosei romboide

Aferențe HIPOTALAMUS
f. long. post SCHUTZ

Eferențe SNV PS cranian

MS componenta simpatic RESPIRAȚIE
CARDIO-VASC
Rol: reglarea mecanismelor vegetative DEGLUTIȚIE
SALIVAȚIE
VOMĂ
IV. Nucleii reticulari laterali (B+P)
CEREBEL Bulb
controlul mișcărilor
automate

CALEA ACUSTICĂ Punte

- RELEU