1. Notiuni generale a.

obiectul disciplinei
Cai de comunicatii dupa suportul pe care se desfasoara: - terestre (cai ferate, drumuri, etc) - navale (transport maritime si fluvial) - aeriene. DRUM suprafata de teren destinata circulatiei amenajata sau neamenajata. STRADA drumul care trece printr-o localitate Drumurile fac parte din infrastructura unei tari si in functie de gradul de dezvoltare se apreciaza gradul de civilizatie al tarii respective.

Elemente geometrice ale unui drum:

-Suprastructura -infrastructura Suprastructura(def) rep partea cnsolidata si benzile de incadrare . Infrastructura (def) rep totalitatea lucrarilor de terasament si lucrari de arta. Terasamentele(def): sunt lucrari de sapatura, umplutura, transport, compactare si finisare a pamantului. Lucrarile de arta(def): sunt poduri, podete, viaducte, lucrari de sustinere a terasamentelor. Patul drumului(def): este pamantul pe care se aseaza suprastructura drumului. Poate sa fie o umplutura sau terenul natural. Elementele geometrice ale unui drum -se determina din proiectia drumului in plan in profil longitudinal si profil transversal. Elementele drumului in plan se carac., prin portiuni liniare care se numesc aliniamente care sunt corectate cu curbe.

b.elemente geometrice ale unui drum

In plan transversal a. drum in rambleu este drumul public a carui parte carosabila si acostamente sunt mai inalte decat marginile ei; b. drum in debleu este drumul public a carui parte carosabila si acostamente sunt mai joase decat marginile lui; c. drum cu profil mixt este drumul public la care una din parti este in rambleu si cealalta in debleu; In plan longitudinal a. drum in aliniament este drumul public fara curbe; b. drum in curba este cotitura drumului public in forma de arc de cerc care uneste doua segmente de drum in aliniament; c. drum in palier este drumul public care nici nu urca si nici nu coboara; d. drum cu declivitati este drumul public care urca si coboara. Urcarea se numeste RAMPA, iar coborarea se numeste PANTA. Zona drumului public are:

1. ampriza drumului este suprafata ocupata de elementele constructive ale drumului public (partea carosabila, acostament, sant); 2. zona de siguranta este zona situata de o parte si de alta a amprizei drumului, fiind destinata pentru semnalizare rutiera, plantatii rutiere, suprafata mentinerii vizibilitatii in locurile lipsite de vizibilitate precum si pentru lucrarile de consolidare a infrastructurii si suprastructurii drumului; 3. zona de protectie suprafata necesara dezvoltarii in viitor a drumului fiind situata dupa zona de siguranta; In localitati zona strazilor cuprinde ampriza drumului precum si suprafetele de parcare.

c.clasificarea drumurilor dupa legea drumurilor

Clasif dupa : -Destinatie drumuri publice sunt destinate circulatiei rutiere in scopul satisfacerii cerintelor de transport, unitar al ec nat ale poporului si de aparare a Tarii. Acestea sunt proprietati publice ; drumuri de utilitate private sunt destinate satisfacerii cerintelor proprii de transport rutier inactiv ,economice, foretiere. In activitatile economice, forestiere ,petroliere, miniere, agricole, energetic, de acces in incinte ca si cele din interiorul incintelor precum si drumurile pt organizrea pe santier. Acestea sunt administrate depersoane fizice sau juridice care le au in proprietae sau in administratie. -dupa circulatie- sunt deschise circulatiei publice din aceasta categorie fac parte toate drumurile publice si drumurile de utilitate private care deserves obiective turistice sau alte obiective de interes public . drumurile inchise circulatiei publice sunt drumuri de utilitate private. -functional si administrative territorial- sunt drumurile publice: a) de interes national; b) de interes judetean; c) de interes local. Drumurile de interes national sunt proprietati publice nationale si din aceasta categ avem: autostrzi; drumuri expres ; drumuri nationale principale si secundare,drumuri expres. Drumurile expres sunt drumuri publice cu 2 sau mai multe benzi de circulatie accesibil numai in pct special amenajate. Drumuri de interes judetean fac parte din proprietatea publica a judetului si respective drumurile judetene , acestea fac legatura intre resedintele de judet cu municipiile si orasele di judetul respectiv cu comunele, statiunile turistice , porturi, aeroporturi.

d.clasificarea tehnica a drumurilor

Clasificarea tehnica a drumurilor- se face dupa traficul actual si de perspective si anume intensitatea traficului. Vehiculul etalon autoturismul Clasificare drumurilor dupa felul suprastructurii : Drumul de tip inferior( din pamantnatural sau amenajat) Drumul de tip intermediar (din pietris, impietruit, ballast, piatra) Drumul de tip superior, modern ( drumuri sistematizate, iar partea carosabila are sist rutier alcatuit dupa principiile modern-piatra cubica, beton)

e.clasificarea drumurilor de exploatare

Dupa relief drumuri de ses(0-200m), drumuri de deal(200-600/800), drumuri de munte( >600/800m) Pentru drumurile de deal si munte , acestea se mai clasifica in: -drum de vale (cand drumul merge in lungul unei vai) -drum de coasta(care se dezvolta pe un versant) -drum de culme( care se dezvolta pe linia unde curbele de nivel au cota ce-a mai mare, pe culme) -drum de dintr-un bazin in altul(drumul care traverseaza o vale ) Clasificare drumurilor dupa importanta si functionalitate: -dr magistrale; drumuri principale, drumuri secundare, poteci. Dupa modul de expunere avem drumuri sezoniere

f.Activitati cadastrale referitoare la drumuri

drumurile fac obiectul cad general ca un bun imobil. Drumurile reprezinta hotare care se marcheaza . in operatiunea de cadastrare imobiliara a teritoriilor administrative. In urma introducerii oficiale a cadastrului drumurilor capata coduri, denumiri si sunt definite prin forma , dimensiune si elemente component. Cadastrul drumurilor ca subsistem a cadastrului general tine seama de continutul legii cadastrului general. Specialistii de cadastru trebuie sa cunoasca partile component ale drumului inclusiv dimensiunea si caracterul constructive . el trebuie sa fie capabil sa identifice sis a descrie bunul masurat si sa furnizeze elementele pentru stabilirea valorii drumului. De ce mai multe ori valoarea drumului rezulta din tipul de consolidare a partii carosabile si starea ei in momentul inregistrarii in cadastrul general, in plus se adauga si valoarea de arta de pe traseu. Stiind ca lucrarile cadastrale se intretin la zi cu o periodicitate de maxim 10 ani , in momentul in care se va parcurge din nou traseul drumului trebuie sa se consemneze modificarile aparute. Tinand seama de criteriile de impartire a terenurilor dupa destinatie , drumurile sunt incadrate dupa normele tehnice pentru introducerea cadastrului general incat drumurilor terenurilor cu destinatii special, fac exceptie drumurile tehnologice si de depozitare de pe terenurile agricole care sunt introduce in categ terenurilor cu destinatie agricola . la identificarea categoriilor de folosinta drumurile se numesc cai de comunicatie rutiere si se noteaza pe planuri DR. Suprafetele de teren aferente drumurilor publice sunt: zona drumului , ampriza , zonele de siguranta si protectie lateral.

g.Trasarea drumurilor, etapele de trasare principia de trasare a drumurilor pe planuri cu curbe de nivel.
- materiale topo si cadastrale utilizate in trasarea drumurilor. Trasarea unui drum nou presupune parcurgerea a 3 etape: -studiul de prefezabilitate -studiul de fezabilitate -proiect tehnic si detalii de executie cu calculi economice

Studiul de prefezabilitate se folosesc planuri topografice la scara 1:50000; 1:25000, cu, curbe de nivel cu echidistanta intre 10 si 5 m ; - sse mai folosesc planuri cadastrale in zonele unde nu a fost introdus cadastrul general; -planuri de cadastru general , acolo unde cadastrul a fost introdus si intretinut Din aceste planuri se determina amplasamentul, formele de relief,sip anta terenului, reteaua de drumuri existenta. Pe planuri se studiaza 1-3 variante de drum , in functie de lungime se face studiul de fezabilitate. Studiul de fezabilitate (se face)- pe planuri banda , care au latimea de 4050m iar scara este de 1:10000-1:5000; -echidistanta este de 5-2 m -se traseaza 2-3 variante de drum , fiecare cu o culoare . pt a allege o varianta se face un calcul tehnico economic luand in considerare 3 tipuri de indicatori(tehnici,economici,sociali) Indicatori tehnici-suprafata ocupata de drum , densitate,volumul de terasamente, numarul lucrarilor de arta care asigura continuitatea drumului. Indicatorii economici reprezinta valoarea specifica a investitiei , valoarea lucrarilor de arta , timpul de recuperare a investitiei Indicatori sociali: efecte positive-se deschide zona pt comunicatii in domeniul economic, cultural, sanatate, acces usor la locurile de munca , cresterea nivelului de trai , se asigura locuri de munca pentru populatia din zona; Efecte negative poluarea mediului fonic si gazelle de esapament , terenurile isi schimba destinatia si proprietarul. Dupa ce se analizeaza toti indicatorii se allege o variant de traseu, se face proiectul tehnic cu toate elemnetele geometrice ale drumului in plan longitudinal si transversal.

2.vehicule rutiere si miscarea lor pe drum a. Caracteristicile traficului

prin traffic se intelege totalitatea vehiculelor si a pietonilor care circula printr-o sectiune a drumului in ambele sensuri in 24 ore. Componenta traficului se caracterizeaza printr-o diversitatea de vehicule si pietoni: -vehicule (tractiune animal-caruta; tractiune mecanica-autovehicule) -Vehicule usoare: <15KN ( biciclete, motociclisti, autoturisme, autobuze, microbuze) -vehicule grele:15-50KN(autocamioane,microbuze) -vehicule f. grele:>50KN Intensitatea traficului se defineste ca fiind totalitatea vehiculelor etalon care circula in 24 ore in ambele sensuri intr-o sectiune a drumului. Viteza de proiectare este viteza maxima cu care circula un autovehicul pe portiunile de drum cele mai dificile in conditii de siguranta si confort si

carosabilul este in stare buna si conditiile meteo favorabile. Pe drumurile publice din Romania viteza de proiectare este de 25-120 km/h, variaza in functii de relief si de clasa tehnica a drumui.

b.Elementele constructive ale vehiculelorCaruta- cosntructia carutei este normalizata in sensul ei sarcina este transmisa in mod egal la osii ,respective la roti. Rotile pot fi cu bandaj metallic, iar in ultimul timp aceste roti au fost inlocuite cu pneuri de cauciuc. Autovehicule-sunt vehiculele la care exista mecanisme ce transforma energia data de combustibil sau energia electrica in lucru mecanic care deplaseaza vehiculul. Partile principale sunt caroseria : caroseria, sasiu, osii, roti, elemente de transmisie .caroseria este partea vehiculului care asigura protectia soferului , pasagerilor si a marfii. Pentru a micsora rezistenta aerului la deplasarea autovehiculelor , caroseria trebuie sa aiba o forma aerodinamica. Sasiul este un cadru rigid pe care se monteaza caroseria , osiile si toate elementele de transmisie. Osiile sunt de 2 feluri ( directoare si motoare) Prin constructie autovehiculele au repartizata sarcina total diferit. Un vehicul cu 2 osii : pe osia directoare ( 1/3p;1/4p;2/3p); pe osia motoare (2/3p; 3/4p;3/5p). Pentru vehiculele cu mai multe osii , pe osia directoare se repartizeaza 1/6p , iar pe celelalte osii incarcarea se repartizeaza in mod egal. Rotile sunt de 2 feluri : directoare si trase(impinse) , sunt in general sub forma de pneu ( anvelopa plus camera su aer sau cu sectiune plina) c. Contactul dintre roata si drum presiunea dintre roata si drum variaza in functie de suprafata de contact : 100-1000daN/cm . Pentru autovehicule suprafata elipsei se echivaleaza cu suprafata unui cerc iar diametrul cercului echivalent D =20-30cm (roti simple); D= 30-40 (roti duble) Tonajele maxime pt autovehicule 26-16 tone; pentru remorci 16-22 tone Gabaritul latimea maxima a vehiculelor:2,5m; inaltimea max :4m ; lungimea vehiculului fara remorca : 12 m; o remorca max:12 m; un vehicul articulate: 16m; autobus:18 m; autotren18 m. Alte dimensiuni sunt considerate agabaritice .Presiunea specifica de imbracaminte a drumului nu trebuie sa depaseasca 6 daN /cmp pe osia nemotoare si 7 pentru osia motoare e. Vizibilitatea de drum- vizibilitatea este distanta minima pana la care un conducator auto poate sa vada un obstacol astfel incat sa poata opri sau sa-l poata ocoli. Un obstacol poate fi un pieton , un autovehicul care sta , o degradare majora a sistemului rutier , un alt obstacol care se deplaseaza cu o viteza mai mica. Distanta de vizibilitate este in functie de distant de franare , cand se pune frana sabotii rotilor intra in contact cu tamburul si se franeaza rotile . la contactul dintre roata si drum apare forta de franare (formula: fi= P ori fi

prim) fi prim = coef de frecare prin franare; P= sarcina data de vehicol pe suprafata drumului. Aceasta sarcina reprezinta sarcina sau greutatea care revine osiei motoare. In momentul in care se pune frana vehicolul este in miscare si are energia cinetica: Ec= . Distanta de franare este direct proportional cu patratul de franaresi invers proportional cu coeficientul de franare df= /254 fi prim. Distanta de franare nu depinde de grutatea autovehiculului. Fi prim are valori variabile in functie de conditiile atmosferice. Pe aliniamente si pe declivitati vizibilitatea este buna insa proiectantii de drumuri trebuie sa asigure vizibilitatea in curba la intersectii si la trecerea de pe o declivitate la alta.vezi pozele

6.a. Clasificarea sistemelor rutiere

Sistemele rutiere se pot clasifica in trei categorii: - sisteme rutiere uoare trafic de 100... 1500 t/zi; - sisteme rutiere mijlocii - trafic de 1500...2500 t/zi; - sisteme rutiere grele trafic mai mare de 2500 t/zi. Dup modul de comportare sub aciunilor ncrcrilor din trafic, se deosebesc: sisteme rutiere nerigide sau suple, alctuite din materiale granulare cu sau fr liani plastici (fig.3.9.a) i mbrcminri asfaltce; sisteme rutiere rigide, care cuprind unul sau mai multe straturi din beton de ciment, pe fundam din material granulai* (fig.3.9.b); Strat de uzura Strat de legtur Strat de baz Strat de fundatiee Substrat de nisipmbrcminte a|Strat de uzur Strat de rezisten Strat de fundade Substrat de nisip bmbrcminte din beton de ciment

Fig. 3.9. Sisteme rutiere (a) suple; (b) rigide sisteme rutiere semirigide. formate din pavaje de piatr fasonat (pavele, calupuri) sau sisteme rutiere care conin straturi stabilizate cu ciment sau cenu contin straturi stabilizate cu ciment sau cenusa de termocentral, zgur granulat de furnal.

In raport cu tipul sistemelor rutiere si cu perfecionarea tehnic a acestora se deosebesc drumuri de tipurile: inferior (provizoriu), intermediar (tranzitorii) i superior (moderne / perfecionate).

b.Straturi rutiere si rolul fiecarui strat.

Pentru ca suprastructura drumurilor s ndeplineasc condiiile de confort i sigurana, partea carosabil se amenajeaz cu un sistem de straturi numit sistem rutier, din materiale cu grosimi i rejzistene mecanice diferite si care. preia ncrcrile din trafic. Numrul, grosimea i natura materialelor din straturile sistemului rutier se stabilesc prin calcul tehnico-economic numit i dimensionare a sistemului rutier. Straturile care alctuiesc sistemul rutier (fig.3.8) se grupeaz dup rolul pe care il ndeplinesc, purtnd denumirile: 1. mbrcmintea este stratul superior, uniform si impermeabil. Rol: - asigur rulajul vehiculelor in condiii optime: - protejeaz sistemul rutier la aciunea agenilor atmosferici: transmite ncrcrile verticale i preia direct aciunile tangeniale produse de rotile vehiculelor. Pentru reducerea consumului de material i pentru a rezista la uzura produs de traficul rutier, mbrcmintea se execut n dou straturi: - strat de suprafa (strat de uzur): - strat inferior, de legtur, numit n cazul mbrcminilor asfaltice. binder.

Fig. 3.8 Alctuirea sistemului rutier 2. Stratul de baza se realizeaz din materiale rezistente deoarece in interul su presiunile verticale mari, transmise de roi, trebuie repartizate i reduse astfel nct s poat fi preluate de stratul inferior. 3. Stratul fundatie poate fi realizat din materiale locale. Are rol de preluare a presiunilor transmise de stratul de baz. reducndu-le n continuare prin repartiie. Se calculeaz din condiia ca presiunile transmise s fie mai mici dect capacitatea portant a materialului patului. 4. Substratul (nisip sau balast) are o grosime de 7...10 cm dup compactare i ndeplinete rolurile: - drenant - dreneaz apele pluviale care se infiltreaz n corpul drumului; - anticapilar - taie ascensiunea capilar a apelor subterane;

- anticontaminant - mpiedic amestecarea materialului din stratul de fundaie cu pmntul din patul drumului: - antigel mrete grosimea total a sistemului rutier reducnd pericolul de nghe-dezghe al pmntului din patul drumului.

c.principii de alcatuire a straturilor rutiere

Straturile rutiere se alctuiesc dup urmtoarele principii structurale: - principiul macadamului sau al impnrii; - principiul betonului sau al amestecurilor compacte. a. Straturile alctuite pe principiul macadamului (impnrii) se execut din mai multe sorturi de piatr spart mono granulare, asternute n reprize, cu sau fr adaosuri de liant, cilndrate cu cilindri compresori, pn la ncletarea puternica a pietrelor. Rezistena i stabilitatea straturilor din care fac parte macadamurile obinuite (ordinare) sau tratate cu liant, este dat n special de frecarea intern a materialului pietros, lianii utilizai avnd doar rol de impermeabilizare a stratului. Agregatele trebuie s provin din roci dure, lipsite de fragilitate. b. Straturile executate pe principiul betonului sunt alctuite din materiale cu granulozitate ntinsa i cuprind o gam larg de fraciuni ceea ce conduce la un strat cu structur compact i nchis, cu volum mic de goluri avnd pe ansamblu rezistene mecanice i stabilitate superioare macadamului. Materialele granulare sunt legate cu liant (ex. argil, bitum ciment) rezultnd betoane argiloase. betoane asfltice sau betoane de ciment. Rezistena straturilor este dat de coeziune. Amestecarea materialelor se face dup o anumit tehnologie. n malaxoare. dup care se aterne n strat uniform i se compacteaz cu dispozitive specifice. Dintre avantaje se menioneaz: - posibilitatea utilizrii materialelor locale; - executarea mecanizata; - reducerea volumului de transporturi; - rezistentele mecanice mari care conduc la durabilitate mare. > Not: dac din agregatul mineral lipsesc granulele mari, peste 7 mm, stratul respectiv se numete mortar. Se regsesc mortare de ciment i mortare asfltice. Se precizeaz cu titlu informativ principalele materiale rutiere: - agregate minerale (sorturi de piatr spart sau materiale de balastier; - liant (bitum, ciment); - filer (pulbere mineral cu diametru inferior valorii de 0.09 mm.

d. materiale folosite la constructia sistemelor rutiere

e.Straturi ale sis rutiere

Straturi rutiere din pamant se poate folosi ca strat rutier poate fi ca strat de fundatie sau start de imbracaminte. Grosimea stratului de pamant stabilizat cu ciment este 10-12 cm. Amestecul se poate face pe loc sau in malacsoare special. Starturi rutiere din piatra: impietruiri simple impietruiri tip macadam Impietruiri simple se folosesc pietrisul sau ballast, aceasta se asterne pe suprafata drumului, se niveleaza cu buldozerul sau autogrederul si apoi se compacteaza cu rulouri. Straturi din macadam Macadamurile sunt straturi realizate din sorturi monogranulate si se folosesc aggregate de cariera: 40-63 sortul de rezistenta se compacteaza uscat se astern pe suprafata drumului un strat 16-25 sau 8/16- stratul de indopare. Se considera compact terminate atunci cand suprafata stratului apare ca un mosaic. Macadam cu adaus de bitum: macadam protejat( tratamente superficiale, covor asfaltic) macadam asfaltic

Tratamente superficial peste macadam ordinar se vine cu un strat de bitum, peste bitum se asterne piatra simpla sau dubla concasata, dar are dimensiunea mica se lasa sub circulatie sa intre sub start de bitum. Covorul asfaltic o mixture bituminoasa. Grosimea asfaltica 2-3 cm Macadam asfaltic- penetrate -indopat -prin amestec -prin umplere Macadam asfaltic penetrate este un strat rutier realizat ca macadam obisnuit la care fiecare strat este penetrate cu bitum care se pune la suprafata lui. Pentru penetrare se foloseste bitumurile moi 120/180, 80/120. Macadamul indopat se executa la fel ca cel obisnuit la care stratul de rezistenta si umplere sunt in prealabil amestecate cu bitum. Macadam prin amestec sau umplere se realizeaza prin amestec sort granulat care ale macadam, sunt amestec in statii speciale cu bitum, sunt asternute si compactate. Straturi rutiere din mixture asfaltice Mixt asfaltic se realizeaza prin amestec de agregat cu filer si bitum. Agregate mari+nisip+filer+bitum= beton asfaltic Agregate fine(nisip) +filer+bitum= martor asfaltic Daca din betonul din betonul asfaltic lipseste filerul startul rutier se numeste binder. Temperature mixta asfaltice este de 160-180 grade. Temperature la care se toarna ac. Mixt trebuie sa fie cuprinsa intre 5-24 grade. Straturi rutiere din beton (ciment) Se realizeaza din agregate de cariera sau balastiera(pietris nisip) se amesteca cu nisip si apa. Betonul nu trebuie sa aiba contratii, nu trebuie sa se fisureze. Se toarna in campuri, cu latimea unei benzi de circ si lungimea de 3,4,5 m. Grosimea dalei de beton se calculeaza si este aproximativ 17cm. Cand se realizeaza un system rutier la partea de jos a sistemului se realizeaza straturi din piatra sau macadam, la partea superioara a mixturii asfaltice.