CZU 343.

435:001(478)
DOI 10.5281/zenodo.4303685

INFRACȚIUNEA DE CONSTRÂNGERE DE A FACE DECLARAȚII ÎN ABORDAREA

SAVANȚILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Elena JENUNCHI
doctorandă, Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene ,,Constantin Stere”, Republica Moldova
e-mail: [email protected]
https://orcid.com/0000-0002-0587-6883

În prezentul articol sunt prezentate rezultatele analizei abordărilor doctrinare naționale cu privire la infracțiunea
de constrângere de a face declarații. Subiectul cercetat deține un fundament doctrinar suficient, iar analiza doctrinei
autohtone contribuie considerabil la elucidarea mai multor aspecte ale acestuia. Publicația invocă lucrările științifice
ale savanților din țara noastră referitoare la infracțiunea analizată. Sunt puse în lumină concepții, opinii și idei ale
doctrinarilor, analiza cărora contribuie la: soluționarea unor probleme teoretice legate de natura juridică a faptei de
constrângere de a face declarații; definirea unor noțiuni utilizate în formularea normei; delimitarea infracțiunii de con-
strângere de a face declarații de unele fapte penale și nepenale adiacente; identificarea unor eventuale lacune legislative
în dispoziția art.309 CP RM ,,Constrângerea de a face declarații”.
Cuvinte-cheie: constrângere, doctrină, drept, amenințare, acte ilegale.

Crime of Coercion to Making Declarations, as Viewed by the Scientists from

the Republic of Moldova
This study presents the results of analysis of national doctrinal approaches to the crime of coercion to making decla-
rations. The subject under study is based on a sufficient doctrinal foundation, while the analysis of the national doctrine
contributes, to a significant extent, to highlighting a bigger number of aspects thereof. This publication makes a reference
to the scientific theses of the scientists from our country concerning the crime under analysis. There are highlighted the
concepts, opinions and ideas of the theoreticians, whose analysis contributes to: settling certain theoretical challenges
concerning the legal nature of such a deed as coercion to making declarations; defining certain notions that are used to
formulate this standard; delimiting the crime of coercion to making declarations from certain related criminal or noncri-
minal deeds; and identifying some potential legislative gaps in the provisions of Article 309 of the Criminal Code of the
Republic of Moldova ‘Coercion to Making Declarations’.
Keywords: coercion, doctrine, law, threat, unlawful deeds.

L’infraction de contrainte de faire des déclarations dans l’approche des

savants de la République de Moldova
Dans cette étude nous ont présenté les résultats de l’analyse des approches doctrinales nationales sur l’infraction
de contrainte de faire des déclarations. Le sujet étudié détient une base doctrinaire suffisante et l’analyse de la doctrine
autochtone contribue considérablement à l’élucidation de plusieurs aspects de celui-ci. Cette publication invoque les
recherches scientifiques des savants de notre pays sur l’infraction analysée. Les conceptions, les opinions et les idées des
doctrinaires sont mises en évidence, et l’analyse de celles-ci contribuent à : la résolution de certains problèmes théo-

nr. 7-9 (237-239), 2020 93

riques liés à la nature juridique du fait de contrainte de faire des déclarations ; la définition de certaines notions utilisées
dans la formulation de la norme ; la délimitation de l’infraction de contrainte de faire des déclarations de certains faits
pénaux et non-pénaux adjacents ; l’identification de certaines lacunes législatives éventuelles dans la disposition de
l’article 309 du Code Pénal de la République de Moldova « Contrainte de faire des déclarations ».
Mots-clés : contrainte, doctrine, droit, menace, actes illégaux.

ПРЕСТУПЛЕНИЕ ПО ПРИНУЖДЕНИЮ К ДАЧЕ ПОКАЗАНИЙ С ТОЧКИ ЗРЕНИЯ МОЛДАВСКИХ

УЧЕНЫХ
В данной статье представлены результаты анализа национального доктринального подхода к преступле-
нию по принуждению к даче показаний. В основе исследуемой темы - солидный доктринальный фундамент,
а анализ национальной доктрины способствует, в значительной мере, прояснению множества её аспектов. В
статье делаются ссылки на научные работы учёных нашей страны, касающиеся анализируемого преступления.
Освещаются концепции, мнения и идеи теоретиков, анализ которых способствует разрешению теоретических
проблем, касающихся юридического характера деяния по принуждению к даче показаний; также даётся опреде-
ление некоторым понятиям, используемым для формулировки данной нормы, а преступление по принуждению к
даче показаний отделено от некоторых смежных уголовных и неуголовных деяний; выявлены некоторые зако-
нодательные пробелы в положениях статьи 309 Уголовного кодекса Республики Молдова «Принуждение к даче
показаний».
Ключевые слова: принуждение, доктрина, право, угроза, противозаконные деяния.

Introducere al și ca valoare socială – trebuie să fie direcționată

cu prioritate spre apărarea intereselor generale ale
Infracțiunea de constrângere de a face declarații societății, ordinii de drept, precum și a drepturilor și
este stipulată la art.309 Cod Penal al RM, întitulat libertăților fundamentale ale persoanelor. De aceea,
,,Constrângerea de a face declarații” din Capito-
atentatele infracționale care împiedică înfăptuirea
lul XIV- ,,Infracțiuni contra justiției”. Conform
justiției periclitează nu numai activitatea organelor
dispoziției articolului dat, constrângerea de a face
declarații reprezintă constrângerea persoanei, prin judiciare, dar și valori sociale protejate de normati-
amenințare sau prin alte acte ilegale, de a face vitatea penală. [2]
declarații, de a încheia acord de recunoaștere a Metodologia de cercetare folosită în prezentul stu-
vinovăției, constrângerea, în același mod, a exper- diu implică, în primul rând, metoda de analiză, urmată
tului de a face concluzia sau a traducătorului, sau a de cea istorică şi logică. Metoda analizei a fost utili-
interpretului de a face o traducere sau interpretare in- zată pentru realizarea studiului opiniilor doctrinare în
corectă, de către persoana care constată infracțiunea, problema studiată și estimarea importanței științifice
ofițerul de urmărire penală, procuror sau de către ju- a rezultatelor cercetărilor efectuate în domeniul in-
decător, dacă aceasta nu constituie tortură, tratament vestigat; prin metoda istorică s-a realizat cercetarea
inuman sau degradant. [1] Infracțiunea prevăzută la abordărilor savanților în evoluţia lor istorică cores-
art.309 CP RM, după cum s-a menționat, face parte pondentă modificărilor legislative operate în legea
din categoria infracțiunilor contra justiției. Rațiunea penală; metoda logică a pus la dispoziție procedee şi
incriminării infracțiunilor contra justiției rezidă în operaţiuni metodologice prin care s-a creat posibili-
necesitatea de a ocroti, prin mijloace de drept penal, tatea identificării structurii, conținutului şi dinamicii
activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția – ca ide- abordării subiectului analizat în doctrina națională.

94 Revista Națională de Drept

 Idei principale ale cercetării 11-2012 pentru modificarea și completarea unor
În doctrina autohtonă mai mulți autori au abordat acte legislative, publicat în M.O. nr.263-269 art.855,
21.12.2012, s-au operat modificări esențiale ale nor-
în diverse lucrări subiecte referitoare la constrân-
mei penale ce incriminează acțiunile de constrângere
gerea de a face declarații. Pentru o analiză cât mai
de a face declarații și circumstanțele, care în redacția
completă vom sistematiza materialele științifice în
veche a Codului Penal erau prevăzute în calitate de
dependență de etapa publicării acestora și probleme-
agravante, acum constituie o condiție impusă de re-
le abordate în conținut.
spectiva norma penală și anume acțiunile nominaliza-
Una din primele caracteristici juridico-penale a te sunt considerate ca infracțiunea de constrângere de
elementelor componenței de infracțiune, însoțită a face declarații ,,...dacă aceste acțiuni nu constituie
de exemplificarea amplă a elementelor și semnelor tortură, tratament inuman sau degradant”. Conside-
constitutive obiective și subiective, stabilite de le- răm că respectivele modificări ale art.309 CP RM au
gea penală, care stipulează fapta de constrângere de fost impuse de necesitatea calificării corecte și delimi-
a face declarații, este realizată de doctrinarii autoh- tării infracțiunii analizate de infracțiunea prevăzută la
toni Brînză S. și Stati V., care au elaborat Tratatul art.1661- Tortură, tratament inuman sau degradant .
de Drept Penal. Partea Specială, în două volume, în Autorii au relevat în contextul caracterizării peri-
Vol.II, editat în anul 2011. În prezenta lucrare găsim colului social al constrângerii de a face declarații că,
o caracteristică generală a elementelor componenței obiectul juridic principal al infracțiunii analizate este
de infracțiuni, o exemplificare amplă a elementelor format din relațiile sociale cu privire la contribuirea
și semnelor obiective și subiective, stabilite de legea la înfăptuirea justiției, sub aspectul neadmiterii con-
penală, care prevedea fapta de constrângere de a face strângerii unor persoane care participă la un proces
declarații până la modificarea Codul Penal prin Le- penal să săvârșească anumite acțiuni contrar voinței
gea Nr.252 din 08.11.2012. [3] Atunci infracțiunea lor, obiectul juridic secundar fiind compus de relațiile
de constrângere de a face declarații era incriminată sociale cu privire la libertatea morală a persoanei.
într-o variantă-tip și într-o variantă agravată: în va- În cazul circumstanței agravate, art.309 alin.(2), lit.
rianta-tip, fapta în cauză era incriminată la alin. (1) a) - infracțiunea aduce atingeri relațiilor sociale cu
art.309 CP RM, constând în constrângerea persoanei, privire la integritatea corporală sau la sănătatea per-
prin amenințare sau prin alte acte ilegale, de a face soanei iar în cazul modalității agravate prevăzute la
declarații la interogatoriu, constrângerea, în același alin.(2) lit.b) – infracțiunea în cauză aduce atingeri
mod, a expertului de a face concluzia sau a traducă- relațiilor sociale cu privire la integritatea fizică sau
torului ori a interpretului de a face o traducere sau psihică a persoanei. De asemenea, în lucrarea respec-
o interpretare incorectă de către cel care efectuează tivă savanții au pus în relevanță semnificația noțiunii
urmărirea penală. Iar ca circumstanțe agravante, la de ,,constrângere” ca influențare asupra victimei,
alin.(2) art.309 CP erau prevăzute situațiile în care astfel încât cea din urmă să fie lipsită de posibilita-
acțiunile ilegale erau însoțite de: tea de a-și dirija acțiunile. Vom remarca și motivele
a) aplicarea violenței; infracțiunii în cauză enumerate de către doctrinari,
b) tratamente crude, inumane sau degradante; precum: interesul material, năzuința de a se autoafir-
c) încheierea acordului de recunoaștere a vino- ma, înțelegerea denaturată a obligațiilor de serviciu
văției. [4] sau incapacitatea de a soluționa pe căi legale proble-
Relevăm că, ulterior prin Legea Nr.252 din 08- ma procesuală creată, etc. [5]

nr. 7-9 (237-239), 2020 95

 Prezintă interes poziția autorilor referitoare la su- sub aspectul neadmiterii constrângerii unor per-
biectul infracțiunii prevăzute la art.309 CP RM. În lu- soane participante la procesul penal să săvârșească
crarea respectivă se menționează că, în cazul în care acțiuni ce nu corespund cu voința lor, și obiectul ju-
orice altă persoană, adică alta decât cea care efectu- ridic secundar - relațiile sociale cu privire la liber-
ează urmărirea penală, întreprinde careva acțiuni de tatea psihică, integritatea corporală sau sănătatea
constrângere asupra martorului, părții vătămate- să persoanei. Referindu-se la victima infracțiunii de
facă declarații mincinoase, asupra expertului în scop constrângere de a face declarații, savanții enumeră
de a obține concluzii sau declarații false sau asupra persoanele ce pot fi victime ale infracțiunii anali-
interpretului sau traducătorului – să facă interpretări zate (bănuit, învinuit, victimă - în sens procesual,
sau traduceri incorecte, răspunderea se va aplica nu parte vătămată, martor, parte civilă, parte civilmen-
în baza art.309 CP RM, dar conform art.314 CP RM te responsabilă, expert, traducător, interpret) cât și
,, Constrângerea de a face declaraţii mincinoase, con- fac referire la persoanele ce nu pot fi victime ale
cluzii false sau traduceri incorecte ori de a se eschi- infracțiunii date, cum ar fi, de exemplu, specialistul.
va de la aceste obligaţii”. Ținând cont de faptul că În cazul constrângerii unor astfel de persoane, pen-
poziția autorilor rezidă în legislația penală existentă tru a le face să săvârșească acțiuni ce nu corespund
anterior modificărilor invocate, astăzi intervenim cu cu voința lor, se va aplica, după caz, art.152,155,
opinia că, de fapt, cercul subiecților infracțiunii de etc. din CP RM sau art.78 Codul Contravențional.
constrângere de a face declarații este mult mai mare. Cât despre latura obiectivă a infracțiunii analizate,
Considerăm oportun de a include în rândul acestora autorii menționează cazurile când faptele ilegale nu
ofițerul de investigație și alte persoane care întreprind atrag răspunderea conform art.309 CP RM. Aces-
măsuri de constrângere cu acordul expres sau tacit al tea sunt: 1) constrângerea persoanei la eschivarea
persoanei care efectuează urmărirea penală. În ma- de la depunerea declarațiilor; 2) constrângerea ex-
joritatea cazurilor, anume aceste persoane primele pertului la eschivarea de la formularea concluziilor
contactează cu bănuitul, martorul sau partea vătăma- sau declarațiilor; 3) constrângerea traducătorului
tă, spre exemplu, și în cele mai multe cazuri anume ori a interpretului la eschivarea de la efectuarea
ele pot influența direct declarațiile acestora, scopul interpretărilor sau traducerilor. Pentru calificarea
de cele mai multe ori fiind dorința de a se autoafirma faptei în baza art.309 CP RM, nu are importanță
sau înlesnirea procesului penal sau și mai perfect ar fi dacă persoana este constrânsă să facă declarații
obținerea unui acord de recunoaștere a vinovăției. false sau veridice, cum nu contează dacă expertul
Ulterior, în 2015, doctrinarii Brînză S. și Stati este constrâns să facă o concluzie falsă sau veridi-
V. în lucrarea - Tratat de drept penal. Partea Spe- că, aceasta și prezintă principala deosebire dintre
cială. Vol.II., Chișinău 2015 prezintă o caracte- art.309 CP RM și art.314 CP RM. [6] Latura su-
ristică minuțioasă a elementelor componenței de biectivă fiind caracterizată prin intenție directă, iar
infracțiune prevăzută la art.309 CP RM în redacția despre motivele infracțiunii de constrângere de a
ulterioară modificărilor legii penale din 2002. Au- face declarații, cercetătorii susțin că cele mai des
torii debutează în analiză cu concepții ce țin de întâlnite sunt: interesul material, năzuința de au-
obiectul juridic special al infracțiunii, se referă la toafirmare, înțelegerea denaturată a obligațiilor de
caracterul complex al acestuia, considerându-l al- serviciu, incapacitatea de a soluționa pe căi legale
cătuit din obiectul juridic principal- relațiile socia- problema procesuală creată. În lucrarea dată este
le cu privire la contribuirea la înfăptuirea justiției, deja nominalizat și judecătorul de instrucție în ca-

96 Revista Națională de Drept

litate de subiect al infracțiunii de constrângere de a către persoana care efectuează urmărirea penală sau
face declarații. ancheta preliminară”.[8] Savantul consideră că, în
Este de apreciat interpretarea autorilor acestei cazul infracțiunii de constrângere de a face declarații,
lucrări referitoare la noțiunea de ,,alte acte ilega- constrângerea se manifestă prin ,,provocarea la inte-
le” precum violența, hipnoza, profitarea de starea rogatori, falsificarea dovezilor, încheierea acordului
de dependență a victimei sau profitarea de vulne- de recunoaștere a vinovăției, promisiunile false de
rabilitatea victimei, tehnica influențării psihologice a clasa dosarul penal, de a schimba măsura de pe-
graduale, tehnica influențării psiholingvistice, etc. deapsă, de a permite întrevederea cu membrii fami-
Ultimele două reprezentând tehnici manipulative de liei și rudele, de a permite primirea coletelor, etc.”
influențare psihologică, însă pentru noi reprezintă Ca acte ilegale, în cazul infracțiunii de constrângere
interes argumentele autorilor referitor la violență ca de a face declarații, autorul consideră și ,,supunerea
metodă de constrângere. Doctrinarii constată că apli- celui interogat hipnozei, constrângerea acestuia de a
carea violenței în contextul infracțiunii de constrân- folosi mijloace narcotice, alcoolul, etc.”
gere de a face declarații poate atinge intensitatea ma- Autorul caracterizează latura subiectivă prin
ximă de vătămare medie a integrității corporale sau intenție directă, vinovatul dându-și seama că prin
a sănătății și în acest caz nu este necesară calificarea mijloacele ilegale de constrângere aplicate, impu-
suplimentară conform art.152 CP RM sau conform ne participantul la procesul penal să facă declarații
art.78 din Codul Contravențional. Astfel, va fi în- și este conștient și își dorește ca anume pe această
călcat principiul de neadmitere a sancționării duble cale să obțină aceste declarații. Este remarcabilă și
a aceleiași fapte. Însă, dacă violența aplicată se ex- ipoteza susținută de cercetător referitoare la batjo-
primă în vătămarea intenționată gravă a integrității coră ca modalitate de violență psihică. Adică acele
corporale sau a sănătății, cele comise trebuie cali- acțiuni, care înjosesc demnitatea persoanei interoga-
ficate doar conform art.151 CP RM, nu și conform te, cauzându-i prin aceasta suferințe morale sau fi-
art.309 CP RM, fiind iarăși în situația neadmiterii zice (referitor la naționalitatea sa sau la deficiențele
sancționării duble a aceleiași fapte. [7] Susținem sale fizice, i se îndreaptă în ochi o sursă de lumină
această viziune și suntem adepții celor menționate puternică, i se refuză să primească medicamentele
mai sus și doar în cazul în care violența îmbracă for- necesare etc.). [9]
ma de tortură, tratament inuman sau degradant, răs- La analiza juridico-penală a infracțiunii de con-
punderea se va aplica conform art.1661 CP RM. strângere de a face declarații recurge și Alexandru
Un alt autor autohton care elucidează în materia- Borodac în Manualul Drept Penal, Partea Specia-
lele sale științifice probleme referitoare la calificarea lă (Chișinău, 2004). În lucrarea respectivă, autorul
infracțiunii de constrângere de a face declarații este I. debutează cu caracteristicile laturii obiective ale
Macari, care a publicat în anul 2003 manualul Drept infracțiunii și ale victimei, enumerând persoanele
Penal al R.M. Partea Specială. În lucrare se relevă că, ce pot fi victime ale infracțiunii analizate. Ulterior,
latura obiectivă a infracțiunii de constrângere de a definind noțiunile de constrângere, amenințare, alte
face declarații se caracterizează prin ,, constrângerea acte ilegale, notând și particularitățile acestora. De
persoanei, prin amenințare sau prin alte acte ilegale, exemplu, referitor la alte acte ilegale de constrân-
de a face declarații la interogatoriu sau constrânge- gere, autorul subliniază că se înțelege audierea bă-
rea expertului de a-și da concluzia sau constrânge- nuitului, învinuitului, inculpatului în stare de obo-
rea traducătorului de a face o traducere incorectă, de seală sau pe timpul nopții, insultarea sau umilirea

nr. 7-9 (237-239), 2020 97

martorului, obținerea unei concedieri de la lucru, în stat, activitatea de înfăptuire a justiției are o în-
obținerea arestării, lipsirea de întrevederi, prezenta- semnătate deosebită, deoarece justiția are menirea
rea unor declarații false ale altor persoane, etc. Din- de a apăra drepturile și libertățile persoanei, dreptul
tre aceste acte face parte și hipnoza, administrarea la proprietate, ordinea constituțională, mediul am-
substanțelor narcotice, influența extrasenzorială etc. biant, suveranitatea, independența, precum și în-
[10] De menționat este faptul că, actele de constrân- treaga ordine de drept.” [11] Pe lângă faptul că sa-
gere trebuie delimitate de metodele tactice și psiho- vantul, în lucrarea respectivă prezintă o clasificare
logice ilegale de audiere. De exemplu, provocarea a infracțiunilor care împiedică înfăptuirea justiției,
unei nervozități, a supărării, și a altor particularități de menționat sunt și aspectele generale și comune
ale caracterului persoanei audiate pentru a-i trezi ale infracțiunilor de acest tip, invocate de doctrinar.
sentimentul invidiei, răzbunării, ostilității. Ilegală se Obiectul juridic general este abordat ca fiind unic
consideră și utilizarea înșelăciunii la audierea per- pentru toate infracțiunile care împiedică înfăptuirea
soanelor. Deși aceste metode se consideră ilegale, justiției și alcătuit din ansamblul de valori și relații
ele de obicei pot fi pedepsite în mod disciplinar. Con- sociale apărate prin normele Părții Speciale ale Co-
strângerea de a face declarații este mai periculoasă în dului Penal. Obiectul generic al infracțiunilor date
cazul în care se aplică pentru obținerea declarațiilor este, conform opiniei autorului, alcătuit din valori-
false, deși ea se consideră penal condamnabilă și în le și relațiile sociale privitoare la buna înfăptuire a
cazul obținerii declarațiilor adevărate. Infracțiunea justiției. Subscriem acestei definiții, deoarece, după
se consideră consumată din momentul aplicării con- cum remarcă și autorul în lucrarea respectivă, refe-
strângerii, indiferent de faptul dacă s-au obținut sau ritor la obiectul generic al infracțiunilor care împie-
nu declarațiile cerute. dică înfăptuirea justiției, s-au conturat mai multe
O contribuție remarcabilă la doctrina națională puncte de vedere, având în vedere faptul că noțiunea
aduce savantul Gheorghe Ulianovschi, dr.în drept, de justiție a fost analizată de către doctrinari în sens
conf.univer., prin publicarea unui șir de lucrări restrâns cât și în sens larg. Astfel, adepții primei
științifice referitoare la infracțiunile care împiedică opinii interpretează noțiunea de justiție limitându-
înfăptuirea justiției, în general, și la constrângerea se doar la activitatea de soluționare a cauzelor pe-
de a face declarații, în particular. Lucrarea publica- nale de către instanța de judecată. Adică, conform
tă în anul 1999 ,, Infracțiuni care împiedică înfăp- acestei opinii, infracțiunile care atentează la exe-
tuirea justiției” prezintă un interes deosebit, după cutarea hotărârilor judecătorești este necesar de a
cum menționează și Alexei Barbăneagră în prefața fi parte a grupului de infracțiuni contra ordinii de
lucrării respective : ,,Justiția se înfăptuiește în nu- administrare și nu contra justiției. Acest concept
mele legii numai de către instanțele judecătorești are ca punct de reper prevederile constituționale
- este stipulat în art.14 Constituția Republicii Mol- care prevăd faptul că justiția se realizează numai
dova. Din această prevedere se desprinde clar, sen- de către instanțele judecătorești. Al doilea punct
sul restrâns al noțiunii de ,,justiție”. Codul penal al de vedere, adepții cărora suntem și noi, definește
RM, formulând componentele de infracțiuni, îi atri- justiția într-un aspect mai larg, potrivit căruia
buie acestui termen un sens mai larg incluzând și justiția include pe lângă activitatea propriu-zisă a
activitatea organelor de urmărire penală, a procuro- instanțelor judecătorești și alte activități, care con-
rului, anchetatorului, a altor persoane ce efectuează tribuie la înfăptuirea justiției, de exemplu organul
cercetarea penală. În condițiile separației puterilor de urmărire penală. Considerăm că atunci când în

98 Revista Națională de Drept

activitatea organului de urmărire penală, procuratu- Aceiași autori în publicația cu titlul ,, Subiectul
rii sau instanței de judecată, se săvârșesc infracțiuni şi latura subiectivă a infracţiunii de constrânge-
care aduc atingeri nemijlocit procesului înfăptuirii re de a face declaraţii” din Nr. 2(186) a Revistei
justiției atunci este justificată apartenența acestora Naționale de Drept din 2016, se referă la subiectul
în grupul infracțiunilor care împiedică înfăptuirea și latura subiectivă a infracțiunii de constrângere
justiției. Căci da, după cum menționează și auto- de a face declarații. Este de menționat faptul că, în
rul în lucrarea respectivă, în rândul acestor organe acest articol autorii fac referire la definiția torturii,
judiciare se săvârșesc și alte tipuri de infracțiuni, formulată în art.1 din Convenția împotriva torturii și
cum ar fi de exemplu luarea de mită, însă legiui- a altor tratamente crude, inumane sau degradante din
torul a inclus în capitolul dat anume infracțiunile 10.12.1984, subiectul torturii, pe lângă un funcționar
care aduc atingere nemijlocit procesului înfăptuirii de stat sau altă persoană care acționează cu titlu ofi-
justiției. [12] cial, poate fi, de asemenea o persoană privată care
Savantul Gheorghe Ulianovschi publică în coa- acționează la inițiativa sau cu consimțământul ex-
utorat cu Ion Curmei un șir de articole științifice pres sau tacit al acesteia. Cercetătorii sunt de părerea
referitoare la cele mai diverse aspecte ale caracte- că, legislatorul din RM a redus în mod semnificativ
risticii juridico-penale a infracțiunii de constrângere această formulare, neprevăzând recunoașterea ca su-
de a face declarații. În ediția Nr. 1 (183) / 2016 a biect al constrângerii de a face declarații a unei per-
Revistei Naționale de Drept, în care autorii publică soane care acționează în calitate oficială, precum și
articolul cu titlul ,, Latura obiectivă a infracţiunii de a unei persoane private care acționează la inițiativa
constrângere de a face declaraţii”, investigatorii fac unui funcționar. [15] Considerăm abordarea în cauză
referire la latura obiectivă a infracțiunii prevăzute motivată și susținem propunerea de a adera la acest
la art. 309 CP RM, care, în opinia acestora, constă concept și de a include în dispoziția infracțiunii de
în fapta prejudiciabilă, exprimată în acțiunea fie de constrângere de a face declarații , în calitate de su-
constrângere a persoanei, prin amenințare sau prin biect activ orice persoană fizică, pasibilă de răspun-
alte acte ilegale, de a face declarații, de a încheia dere penală, care acționează cu acordul, la îndemnul,
acord de recunoaștere a vinovăției, fie de constrân- instigatorului sau a persoanei care efectuează urmă-
gere, în același mod, a expertului de a trage conclu- rirea penală.
zia sau a traducătorului, sau a interpretului de a face Autorii Mihai Poalelungi, Igor Dolea, Tatiana
o traducere sau interpretare incorecta, întrucât latura Vîzdoagă în lucrarea ,,Manualul Judecătorului pen-
obiectivă constituie manifestarea exterioară a faptei tru cauze penale ”, au specificat că ,,în cazul în care
infracționale. [13] Acțiunea prejudiciabilă, conform constrângerea exercitată asupra victimei nu adoptă
autorilor, cunoaște câteva modalități alternative, pre- forma torturii, fapta nu va putea fi calificată în baza
cum : - constrângerea persoanei prin amenințare sau alin.(3) art.1661 CP RM. Astfel, în ipoteza când per-
prin alte acte ilegale, de a face declarații sau de a soana care constată infracțiunea, ofiţerul de urmări-
încheia acordul de recunoaștere a vinovăției ;- con- re penală, procurorul sau judecătorul: 1) constrânge
strângerea expertului prin amenințare sau alte acte prin ameninţare sau prin alte acte ilegale bănuitul,
ilegale, de a trage concluzia ; și – constrângerea tra- învinuitul, inculpatul, victima (în sens procesual),
ducătorului ori a interpretului prin amenințare sau partea vătămată, martorul, partea civilă sau partea
prin alte acte ilegale, de a face o traducere sau inter- civilmente responsabilă să facă declaraţii; 2) con-
pretare incorectă. [ 14] strânge prin ameninţare sau prin alte acte ilegale

nr. 7-9 (237-239), 2020 99

bănuitul, învinuitul sau inculpatul să încheie acor- martorului, cu scopul determinării lor la depunerea
dul de recunoaştere a vinovăţiei; 3) constrânge prin declarațiilor. [18]
ameninţare sau prin alte acte ilegale expertul să facă De asemenea în lucrarea analizată autorii se
concluzia; 4) constrânge prin ameninţare sau prin referă la forma de participație în cazul constrân-
alte acte ilegale traducătorul sau interpretul să facă o gerii de a face declarații și susțin că, infracțiunea
traducere sau o interpretare incorectă, - răspunderea prevăzută la art.309 CP RM poate fi săvârșită cu
se va aplica nu în baza alin.(3) art.1661 CP RM, dar participație în formă simplă sau complexă. Pentru
conform art.309 CP RM”. [16] existența participației simple –coautoratul- este ne-
­­­­­­­­­­­­­­
Vom menționa în contextul analizei întreprinse cesar ca făptuitorii să dispună de calitatea specială
și articolul ,,Alte acte ilegale în cazul constrânge- cerută autorului iar în cazul participației complexe
rii de a face declarații: aspecte penale și procesual organizator, instigator sau complice poate fi orice
penale” a autorului Ghenadie Pavliuc, judecător în persoană. [19]
cadrul Judecătoriei Chișinău ca un exemplu de co- Concepțiile, opiniile și ideile doctrinarilor autoh-
roborare eficientă a abordărilor doctrinare și aspec- toni constituie pivotul oricărei cercetări științifice iar
telor practice ale aplicării normei ce stipulează răs- doctrinarul I. Macari susține că concepțiile referitoa-
punderea penală pentru infracțunea analizată. Acesta re la infracțiunea de constrângere de a face declarații
menționează că tehnicile și tacticile psihologice în au o importanță deosebită, acestea contribuind la:
efectuarea audierii n-ar trebui să excludă libertatea soluționarea unor probleme teoretice legate de natura
de voință și ar trebui utilizate în strictă conformita- juridică a faptei de constrângere de a face declarații;
te cu normele procedurale. Hipnoza, înșelăciunea și delimitarea infracțiunii de constrângere de a face
coruperea sunt tipuri de influențare psihologică ile- declarații de unele fapte penale și nepenale adiacente;
gală asupra persoanei audiate. În art. 309 din Codul explicarea unor noțiuni; identificarea unor lacune le-
penal al Republicii Moldova („Constrângerea de a gislative în dispoziția art.309 CP RM etc. [20]
face declarații”) astfel de acte nu sunt menționate.
Concluzii
Autorul propune legislatorului ca în acest articol ex-
presia „constrângerea persoanei, prin ameninţare sau În urma celor analizate se poate formula conclu-
prin alte acte ilegale” să fie înlocuită prin expresia zia că în patrimoniul doctrinar naţional există un șir
„influențarea ilegală asupra persoanei, prin amenin- de lucrări științifice ce se referă la infracțiunea de
ţare sau prin alte acte”. [17] constrângere de a face declarații. Se impune, însă,
Nemijlocit la cercetarea elementelor componenței efectuarea unei analize profunde și complexe juridi-
infracțiunii de constrângere de a face declarații se co-penale a infracțiunii analizate și care să conțină
referă Comentariul Codului Penal al RM, elaborat o clarificare plenară a înțelesului tuturor noțiunilor
de către un grup de cercetători, din care fac parte utilizate în dispoziția art.309 CP RM. Din aceasta
Gheorghe Alecu, Viorel Berliba, Vitalie Budeci ar face parte analiza în detaliu a obiectului juridic
ș.a., și editat sub redacția savantului Alexei Barbă- al infracțiunii, a laturii obiective și a laturii subiec-
neagră. Această lucrare prezintă interes deosebit în tive a faptei infracționale cercetate, precum și in-
ceea ce ține de definirea ,,altor acte ilegale de con- vestigarea complexă a caracteristicilor subiectului
strângere”, în sensul că acestea ar putea fi conside- infracțiunii date. Unul din principalele scopuri ale
rate audierea bănuitului sau învinuitului în stare de investigației științifice a constat în formularea pro-
oboseală sau în timpul nopții, insultarea și umilirea punerilor direcționate spre înlăturarea carențelor de

100 Revista Națională de Drept

care suferă, în opinia noastră, norma prevăzută la înfăptuirea justiției, Chișinău 1999, ISBN: 9975-9564-
art.309 CP RM. 4-4, p.4.
12. Ibidem, p.11.
Bibliografie 13. Ulianovschi, Gh., Curmei, I. Latura obiec-
tivă a infracțiunii de constrângere de a face declarații,
Revista Națională de Drept, Nr.1(183)/2016, p.2, ISSN
1. Cod Penal al Republicii Moldova,
1811-0770
publicat:14.04.2009, în Monitorul Oficial Nr.72-74, art
14. Ibidem, p.3.
Nr:195.
15. Ulianovschi, Gh., Curmei, I. Subiectul și
2. Cușnir, V., Berliba, V., Zosim, Al., Carp, latura subiectivă a infracțiunii de constrîngere de a face
S., Cojocaru, R., Ursu, V. Studiu selectiv în materie de declarații, Revista Națională de Drept, Nr.2(184)/2016,
drept penal, 2004. 135 p. -ISBN 9975-935-37-0 p.29, ISSN 1811-0770
3. Legea Nr.252 din 08-11-2012 pentru modificarea 16. Poalelungi, M., Dolea, I., Vîzdoagă,
și completarea unor acte legislative, publicat în M.O. T. Manualul Judecătorului pentru cauze penale, Ed.I-Ch.:
nr.263-269 art.855, 21.12.2012. S.n., 2013, ISBN: 978-9975-53-231-0
4. Brînza, S., Stati, V. Drept Penal Partea Speci- 17. Pavliuc, Gh.I. Judecătoria Chișinău - Alte acte
ală, Vol.II, 2011. 754 P.- ISBN 978-9975-53-034-7 ilegale în cazul constrângerii de a face declarații: as-
5. Ibidem, p.755-756. pecte penale și procesual penale, Актуальные научные
6. Brînză, S., Stati, V. Tratat de drept penal, Par- исследования в современном мире» ISCIENCE.
tea Specială, Volumul II, Chișinău 2015, ISBN978-9975- IN.UA__ Выпуск 1(45) ч. 1 ISSN 2524-0986 116 УДК
53-470-3, p.790. 343.14:343.985.2:343(478), pag.116.
7. Ibidem, p.791. 18. Comentariu - Codul Penal al Republicii Moldova,
8. Macari, I. Drept Penal al R.M. Partea Specială. Nr.985-XV din 18.04.2002, în Monitorul Oficial al RM
Chișinău 2003, ISBN: 9975-70-247-3 p.360. nr.72-74/195 din 14.04.2009, ISBN: 978-9975-105-20-0,
9. Ibidem, p.361. pag.676.
10. Borodac, A. Manual de Drept Penal, Partea 19. Ibidem, p.676.
Specială, Chișinău 2004, ISBN: 9975-9788-7-8, p.456. 20. Macari, I. «Drept penal al R.Moldova»
11. Ulianovschi, Gh. Infracțiuni care împiedică (p.generală), Ed.Chişinău, 1999, p.24.

nr. 7-9 (237-239), 2020 101