Structura Portofoliului Prof IV

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 15

ORDINUL MINISTERULUI EDUCAȚIEI NR.

4224/2022

Art. 15. - (1) În implementarea programului, furnizorul asigură îndeplinirea condiţiei de


frecvenţă la activităţile de formare:
a) la acumularea de către un formabil a unui număr de absenţe mai mare de 20% din bugetul de
timp al activităţilor organizate în sistem faţă - în - faţă/online sincron, acesta este declarat
eliminat, nemaiputând participa la activităţile programului;
b) la acumularea de către un formabil, din motive medicale, justificate cu documente, a unui
procent de absenţe mai mare de 20% din bugetul de timp total al activităţilor organizate în sistem
faţă - în - faţă/online sincron, furnizorul poate elabora un plan remedial care să permită
formabilului participarea la recuperarea activităţilor de formare.

Prin urmare, un formabil, nu trebuie să acumuleze un număr mai mare de 6 absențe la


cursurile online sincron.
Pentru a intra la evaluare, formabilul trebuie să aibă minim 27 de ore prezență la cursurile
online sincron din cele 33 în total.

Structura-cadru a portofoliului pentru dezvoltare profesională continuă PROF IV – Coaching


în procesul de predare-învățare-evaluare în context blended-learning

1. Pagina de gardă completată și semnată

2. Un studiu comparativ privind raportarea la învățare a elevilor, anterior aplicării la clasă a


uneia dintre cele 4 programe de tip CDS/a unor elemente de programă și în timpul aplicării.
sau
Un studiu de caz privind importanța utilizării platformelor de învățare în dezvoltarea
formatului blended-learning, în procesul educațional.
sau
O analiză de impact asupra aplicării formatului blended-learning în învățare sau al utilizării
tehnologiei digitale, în activitatea la clasă, asupra rezultatelor școlare ale elevilor.
sau
Elaborarea unui portofoliu de activități (minimum 3 activități) de asigurare a incluziunii
elevilor în grupa/clasa de elevi prin utilizarea tehnologiei digitale în predare-învățare-evaluare și
prin asigurarea desfășurării activităților didactice la clasă în format blended-learning (se pot
utiliza exemple de bună practică, analize/studii de caz, focalizate pe elevi/grupuri de elevi
aflați/aflate în situații de vulnerabilitate: copii/elevi aparținând comunității rommă, copii/elevi
școlarizați la domiciliu sau în spitale, sau aflați în perioadă de recuperare post intervenții
medicale, copii/elevi cu cerințe educaționale speciale, copii/elevi aflați în risc de abandon școlar
etc.

3. Câte două fișe de lucru rezolvate pentru fiecare dintre cele trei module. (în total 6 fișe
rezolvate)
Furnizorul programului: Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău

PROF IV – Coaching în procesul de predare-învățare-


evaluare în context blended-learning
Program de formare continuă acreditat prin OME nr. 4740/19.08.2022

Portofoliu
pentru dezvoltare profesională
continuă

Nume și prenume formabil: Merluşcă Elena Mirela

Unitate de învățământ:Şcoala Gimnazială ,,Ciprian Porumbescu’’ Comăneşti

Grădinița Cu Program Prelungit ,,Crai Nou’’

Serie: 3 Grupă: 12

Perioadă de formare: 18.09 – 20.10.2023

Formatori: Apostu Cornelia, Toader Angelica

Semnătură formabil:
O analiză de impact asupra aplicării formatului blended-learning în învățare sau al utilizării
tehnologiei digitale, în activitatea la clasă, asupra rezultatelor școlare ale elevilor.

Într-o societate aflată în permanentă schimbare, orice dezvoltare trece prin educație, astfel că
sistemul de învățământ trebuie să se adapteze la noile schimbări și să vină în sprijinul noilor
generații cu resurse și oferte care să răspundă acestor necesități ale formabililor, cee ace face
practice imposibilă revigorarea procesului de învățământ fără implementarea tehnologiilor
informaționale.În contextual actual al secolului XXI, se vehiculează tot mai mult termenul de
pedagogie digitală, care vizează folosirea tehnologiilor digitale în educație și aplicarea lor într -o
perspectivă a adulților dar și pedagogică,prin conceperea unor paradigme educaționale.

Acest studiu de caz este structurat în două părți:în prima parte am realizat o descriere succintă a
unor instrumente digitale, cele mai uzuale, folosite de cadrele didactice, atât la nivelul
învățământul gimnazial dar și la nivelul învățământului liceal și am punctat niște aspecte legate
de e-learning, plat-formele educaționale folosite în școlile din România, blended-learning,
sincron și asincron. Cea de-a doua parte se baze ază pe un studiu comparativ, efectuat pe un
eșantion de profesori și elevi de la nivelul învățământului liceal, cu privire la beneficiile pe care
le aduce utilizarea instrumentelor IT.

La baza acestui studiu a stat în primul rând o predilecție a elevilor și a cadrelor didactice și
interesul manifestat de aceștia, de a utiliza diverse platforme de învățare și de a folosi
tehnologiile moderne și instrumentele IT pentru învățare: calculator, tabletă dar mai ales
telefoane cu sistem de operare android, IOS sau Windows IPhone, platforme precum Edmodo,
Google classrom, Teams, cu scopul de a comunica între ei, de a socializa, de a învăța.

Utilizarea tehnologiei a devenit în ultima perioadă o necesitate, având scop final satisfacerea
nevoilor de instruire ale elevilor, valorizând corelarea aspectelor tehnologice cu cele
pedagogice.Device-urile au facilitat interconectivitatea și au facilitat accesul la informație, ele
reprezentând de fapt o sursă de documenatre mult mai rapidă și o cale de acces spre un nou stil
de predare-învățare mult mai eficient.

Conceptul de Blended learning– o alternativă de învățare

Conceptul de blended-learning este un concept de educare modern, flexibil, care are ca scop
dobândirea de către fiecare cursant a unor cunoștiinte de nive ltehnic ridicat. Sistemul este bazat
pe concepte și metode de studiu inovative, care cuprind studiul în sala de clasă asistat de profesor
, studiu individual și studiul online.

Învațarea bazată pe metodele tradiționale,rămâne una dintre cele mai apreciate căi de învațare a
noțiunilor teoretice. Dar interactiunea dintre profesor si educabil s-a dovedit a fi cea mai
eficientă, iar consolidarea conținuturilor învațarii mai bună, prin învățarea asociată. Învățarea
asociată este un program educațional formal sau non-formal, care combină mediile digitale cu
metodele tradiționale folosite la clasă. Uneori, termenul de învățare asociată este înlocuit cu cel
de,,învățare personalizată,, sau cel de,,instruire personalizată,”astfel, învățarea mixtă este și o
revenire la învățarea centrată pe profesori, singurii responsabili pentru conceperea scenariului
didactic, pentru structurarea și prezentarea conținutului învățării.„Tehnologiile sunt doar niște
unelte care pot fi folosite în mai multe domenii, cu precădere în educație, dar cel mai important
este modul cum se aplică. Este cunoscut faptul că în educație, tehnologiile media sunt folosite în
diferite combinații, iar cei șase piloni media sunt:” (Bates, AnthonyWiliam, 2015)

-învațarea față-n- față

-textstil)grafică

-audio (inclusiv vorbirea)

-video

-computerul (inclusiv animații, simulari si realități virtuale)

Blended learning-ul este un teremen care descrie o modalitate de învățare mixtă, ce. Acesta
reprezintă o schimbare majoră în strategiile didactice prin introducerea computerului actul de
predare-învățare-evaluare.
Blended learning-ul este interacțiunea dintre profesor și elev prin intermediul tehnologiei Elevii
se pot bucura de o învățare personalizată folosind instrumente de ănvățare mixte. profesorii pot
inter- acționa cu elevii mai eficient prin monitorizarea cresterii calității actului instructiv-
educativ și prin oferirea feedbackului instantaneu.
Acest tip de învățare permite elevilor sa își personalizeze experiențele de învățare utilizând in-
strumente suplimentare,moderne și dincolode sala de clasă.Acest tip de învîțare pregătește
elevii să lucreze în locuri de muncă bazate pe tehnologie iar profesorii își pot îmbunătății
lecțiile.Acesta este un mod modernizat de predare care are un impact pozitiv asupra experienței
de formare a unui elev,prin această învățare mixtă se creează un echilibru între educația online
și educația față în față,fapt care în- curajează elevii să urmeze cursuri online de formare
profesională.
Învățarea bazată pe tehnologie s-a dovedita fi eficientă atunci când se doerște păstrarea elevilor
în sala de clasă sau în educația online. Această metodă nu este monotonă dar îmbunătățește
întotdeuna formarea, permite elevilor să se concentreze perioade mai lungi de timp ceea ce duce
la obținerea de progrese. Metodele de formare combinate includ instrumente de predare care
permit creativitatea în lecții și în subiectele propuse.
Un alt avantaj al învățării mixte este acela că elevii pot lucra individual iar profesorul identifică
mai ușor pe aceia care au nevoie de ajutor individualizat, ceea ce îmbunătățește atitudinea
elevilor fața de învățare. Fiecare elev are posibilitatea de a lucra intr-un ritm propriu.
Învățarea mixtă include și softwer-ul care înregistrează automat datele elevilor și le măsoară
progresul, oferind cadrelor didactice, elevilor, parinților informații detaliate despre elevi.
Testele sunt marcate automat iar feedbackul se realizează instantaneu.
Clasificarea sistemelor softwere de instruire

În momentul de față există mai multe produse de softwere utilizate in procesul de instruireastfel
că se impune o clasificare pe clase a lor și evaluarea lor din perspectiva impactului pe care îlauîn
activitatea de instruire.

O astfel de clasificare a fost realizată de UNESCO (United Nations Educational, Scientific and
Cultural Organisation) și împarte sistemele software de instruire în următoarele categorii și
anume: (Rosca, Ion Gh., Bodea C-ta., Smeureanu,1997)

1. Sisteme pentru antrenare (exersare) (Drill&Practice)-reprezintă cel mai vechi mod de


utilizare a calculatorului ca mijloc didactic și care generează spre rezolvare diverse probleme
date aleator, fără ase oferi un răspuns corect ci, obligând la rezolvarea corectă a problemei
respective pentru a putea trece la o altă problemă; cualte cuvinte, obligă cursantul să încerce
diferite metode de rezolvare până ajunge la răspunsul corect și își însușește problema generată.
2. Sisteme tutoriale-sunt utilizate într-un mod de acșiune de tip tutorial în care are
loc o interacțiune intre cei doi parteneri și oricare dintre ei pot lua inițiativa, ceea ce presupune
participarea activă a educabili- lor.
3. Sisteme pentru simulare-relizează simularea unor situații din lumea reală sau imaginară,
contribuind astfel la dezvoltarea intuiției elevului și la luarea rapidă a deciziilor ca urmare a
experienței avute în acele momente critice prin care a trecut.
4. Sisteme utilitare (de tip instrument)-din această categorie fac parte: procesoarele
de texte, spreadsheet- uri-le, sistemele de gestiune a bazelor de date; sunt utilizate strict in
context educațional.
5. Sisteme destinate rezolvării problemelor-sunt destinate pentru diverse domenii.

Bioinformatica este o ramură a informaticii științifice și tehnice care interconectează științele


informaticii cu ingineria genetică, biotehnologiile, biologia, biochimia și științele farmaceutice.
Numărul bazelor de date în științele vieții este într-o expansiune rapidă, cele maimari baze de
date bib- liografice,accesibile online, prin internet sau CD-ROM-uri, conțin câteva milioanede
înregistrări. Bio- informatica a sprijinit în mod activ toate realizările obținute de către bioștiințe,
inclusiv elucidarea structurii tridimensionale ale acizilor nucleici, a genelor, a peptidelor,
proteinelor, segmentarea ge- nomului și a cromozomilor, iar la nivel macro de procesare a
informațiilor au fost probate teorii, anali- zate date, determinate funcții genetice, previziuni ale
relației structură-funcție, cunoașterea filogenetică și teoriilor evoluționiste. (Boh Bojana,2009)
Device-urile devin astfel nu doar o sursă de documentare și/sau de informare, ci şi o cale de
acces spre un nou model de predare-învățare, mult mai eficient. Resursele astfel disponibile
sunt vaste (există peste 80.000 de aplicații educative în App Store),însă cercetările în domeniul
științelor educației aratăcă învățarea autentică, rezultând în capacitatea de transfera
cunoștințelor dobândite în viața reală nu se poate produce decât ca urmare a interacțiunilor
umane - învățare dirijată.
Avantajele utilizării tehnologiei sunt evidente. Computerele au o capacitate de stocare a in-
formației care depășește evident posibilitățile oricărui alt sistem cu aceeași funcționalitate,
inclusiv a bibliotecilor (bibliotecile virtuale au ajuns la un volum de informație enorm, fără a
necesita infrastruc- tură fizică, precum în cazul bibliotecilor convenționale).

Capacitatea de a transfera informație, rapid și ieftin, indiferent de distanța fizică, în timp real,
este un avantaj incontestabil, ceea ce permite sistemelor informatice să devină o completare
deosebit de efi- cientă a bibliotecilor clasice (sau chiar să le înlocuiască, acolo unde nu există
posibilitatea fizică a ex- istenței unei biblioteci tradiționale), iar volumul datelor/informațiilor
transmise este considerabil.

Aceste avantaje au putut fi convertite în apariția și consolidarea unui sistem nou de învățământ,
și a unei noi modalități de învățare, învățarea on-line. Sistemul a dobândit o amploare evidentă
și este utilizat la scară globală, acoperind un domeniu tot mai amplu de auto-instruire sau
instruire la distanță, dar se impune precizarea că interacțiunea umană necesară învățării rămâne
o componentă indispensa- bilă, care este acoperită prin componenta tutorială a acestor cursuri
(fie prin completarea activității on- line cu sesiuni de tutoriat realizate prin participare efectivă
a cursantilor și tutorelui, fie prin tutoriale secondate de discuții directe în spațiul virtual) și prin
componenta ce facilitează relațiile reciproce între participanți (forumuri, sarcini de lucru
elaborate în grup), vizând participarea activă a celui ce învață.

Evoluția tehnologică explozivă a ultimilor ani a permis nu doar reducerea considerabilă a di-
mensiunilor dispozitivelor de stocare și gestionare a datelor, dar și performanțele tot mai înalte
ale acestor dispozitive, și disponibilitatea lor tot mai largă, deci accesul foarte ușor la
performanțe tot mai înalte. Situația are Situația are avantaje enorme, evident, dar impune și
precauții sau cel puțin reguli de utilizare și/sau acces la aplicațiile oferite de acest avans fără
precedent al tehnologiei.
Totuși, utilizarea aplicațiilor în activitatea didactică este deosebit de utilă, nu doar în cazul
învățării limbilor străine (poate cele mai multe aplicații educaționale sunt platforme sau softuri
pentru învățarea și exersarea limbilor străine), dar poate fi o variantă mult mai creativă de a
realiza proiecte,de a evalua cunoștințe și competențe,de a antrena anumite deprinderi de lucru,
de aceeași evoluție tehnologică explozivă care ne oferă această oportunitate dar ne și obligă la
reactu- alizarea permanentă a informației oferite sau utilizate în predare sau evaluare.

Anul 2020, cu evoluțiile sale dramatice, a adus în atenția tuturor ideea că resurse inepuizabile
ale tehnologiei au fost insuficient exploatate. Criza care a determinat generalizarea învățării
online va ajunge la inevitabilul său sfârsit, dar predarea și învățarea online nu vor dispărea odată
cu situația dra- maticăce agenerat expansiunea acesteimodalități de lucru. O foarte valoroasă
experiențăacumulată în această perioadă va trebui fructificată în viitor.

Caracterul practic al disciplinei IAC ne obligă la a parcurge noțiunile teoretice implicate doar
pentru a facilita capacitatea de a realiza independent sau în grup aplicații ce pot fi utilizate în
practica pedagogică ce se desfășoară în paralel, pe parcursul acestui an universitar, în școlile de
aplicație. Ar putea fi utilizate în practica pedagogică cunoștințele și abilitățile referitoare la
accesarea informațiilor de pe platforme, realizarea materialelor de utilizat în predare
(PowerPoint, Prezi, hărți conceptuale), condițiile de eficiență a utilizării aplicațiilor, astfel încât
să se realizeze în cât mai mare măsură im- plicarea activă și motivarea elevilor, instrumentarul de
lucru în mediul virtual - aplicații, platforme ed- ucaționale; modul de lucru va fi adaptat,prin
derularea activităților practice pe platforma clasei virtuale a cursului,unde vor putea fi accesate
toate materialele abordate a curs și unde vor fi încărcate temele și proiectele realizate în vederea
evaluării, atât individual, cât și în echipe mici care vor realiza materiale colaborativ în mediul
virtual (sub Google Drive), utilizând aplicații ca Padlet, Mentimeter, Kahoot, Socrative,
platforma Moodle). Proiectul final, realizarea proiectului unei lecții în care vor fi utilizate
instrumente de lucru și aplicații abordate pe parcursul semestrului, va fi individual, încărcat pe
clasa virtuală și apoi susținut în cadrul colocviului final.
Rolul computerului în instruire devine tot mai important, pe măsura avansului tehnologic și a
ritmului progresului tehnologiilor. Utilizarea computerului a evoluat deci, de la simpla utilizare
ca ac- ces la informația disponibilă în spațiul virtual, trecând prin furnizarea amplă de material
didactic uti- lizabil în predare - cu precizarea necesității actualizării permanente a acestor
resurse - la softuri care facilitează învățarea limbilor străine sau a aplicațiilor care permit
realizarea de proiecte. Astfel, com- puterul nu mai este doar un mijloc de informare sau de
ilustrare a cunoștințelor de predat, ci devine un instrument util în simularea, aplicarea și
consolidarea cunoștințelor, exersarea unor abilități de lucru, evaluare și autoevaluare, ceea ce
permiteelevilor competențe suplimentare - de obținere și gestionare a informațiilor, de
explorare, selectare și sistematizare a informațiilor.

Sintetizând mai multe lucrări de specialitate privind abordările referitoare la instruirea asistată de
cal- culator am remarcat următoarele aspecte:

· Computer-AssistedInstruction(CAI)-arelabazăurmătoarelemetodedeinstruire:

Ø Tutorial
Ø Exersare(Drill&Practice)
Ø Jocuri pentru instruire(InstructionalGame)
Ø Modelare(Modeling)
Ø Simulare (Simulation)
Ø Rezolvarea problemelor(Problem Solving)
· Computer-aidedInstruction(CaI)-folosește următoarele metode de lucru:

Ø Testare (Testing)
Ø Generare prescripții(Prescription Generation)
Ø Gestiune înregistrări(Record Keeping)
· Computer-Managed Instruction (CMI
· Internet-Based Instruction (IBI)/ Web-Based Instruction (WBI) - este definită ca o
abordare inovatoare de a oferi instruire unui public aflat la distanță folosind Web-ul ca
mediu.
· Computer Supported Learning Resources(CSLR)- are la bază utilizarea calculatorului
cu scopul de a accesa informații folosite în procesul de instruire folosind:
Ø Baze dedate
Ø Telecomunicații
Ø Sistemeexpert
Ø Hipermedia
Cu scopul de a desemna domeniul cu ajutorul unei singure denumiri,au fost
propuse și următo- rii termeni:
Ø Computer Based Training(CBT)-avândca și componenteCAIși CMI.
Ø Computer Based Instruction(CBI)
Ø Computer Based Education(CBE)
Ø Computer Based Learning(CBL)
Microsoft Teams este o platformă digitală ce integrează intr-un singur loc conversațiile și
conținuturile, dovedinduse astfel o unealta extrem de eficientă pentru invatamantul online
interactive. Microsoft Teamspermite organizarea de cursuri, webinarii si sesiuni de
trainingonline, lacare pot par- ticipa pânala10.000de personae.Ce o deosebește de alte hub-uri
este faptulcă partajarea și editarea in fisierelor in format Word, PowerPoint si Excel, se poate
face în timp real, iar partajarea de fisiere au- dio, video sau partajare ecran (share screen) se
face de o calitate ireproșabilă.
Invitațiile de participare pentru cursurile și întalnirile online sunt mai simple ca niciodata prin
trimiterea invitatie de participare prin email. In plus, Microsoft Teams are optiunea de a
dezactiva sunetul sau de a elimina participanții dintr-o sesiune, dar și de a desemna prezentatori.
Invitații, care sunt din afara organizației, pot astepta într-o sală de așteptare virtuală validarea
accesului la înttâlnire din partea organizatorilor.

Microsoft Team spentru învațamânt online


Platforma poate fi folosită pentru crearea unei sali de curs online, facilitand atat comunicarea
activa între profesori și elevi, cât si continuarea la calitate superioara a procesului de predare-
învățare.
De asemenea, prin functia de a permite control, elevilor li se poate permite sa interactioneze șă
intervină în orice mo- ment al lecției, în timp real cu conținutul lectiei curente.
· Colaborare- Microsoft Teams permite co-autori pentru fișiere și partajarea resurselor prin
intermediul aplicatiilor Office 365 pe care le are integrate.
· Comunicare- Aplicația oferă posibilitatea de a rămâne conectat prin intermediul chatului,
a canalelor de conversatii si a sesiunilor audio-video și de a primimi notificări despre conec-
tarea clasei la sesiunile de formare.
· Personalizare - Funcția permite personalizarea aplicatiei Teams în funcție de necesitățile
profesorului și elevilor.
· Sarcini/Teme- Functia permite încărcarea și creearea sarcinilor de lucruși a temelor
pentru elevi, oferirea suportului de curs și acordarea feedback-ului în urma rezolvării sarcinilor
de lucru.
· Catalog- Aplicatia oferă optiunea de organizare și notare a temelor, individual pentru
fiec- are clasa.
· Notite-Functia permite crearea si păstrarea notițelor prin intermediul OneNote.
· Third-Party Apps- Microsoft Teams permite personalizarea experientei de folosire a
aplicatiei prin Flipgrid, Turnitin, MakeCode și a altor unelte educationale.
Prin folosirea aplicatiei Teams în învățământul universitar sau pentru invatamantul la distanță,
utilizatorii au posibilitatea să se conecteze cu ceilalți colegi, de a interacționa cu profesorul, de
a colabora cu aceștia în cadrul proiectelor, ofereă posibilitatea de a primi diverse sarcini de
lucru de la profesori, iar notarea este facilă, nu mai implică prezența fizică la școală.

In plus, notarea elevilor decătre profesorise face mai ușor, cadrele didactice au posibilitatea de
a face adnotari șisa ofere feedbackelevilor,iareleviiauaccesatatla
comentariileprofesorilor,catsila notele obtinute.

Tabul „Conversatie", disponibil înaplicația Microsoft Teams, are rolul unui canal de socialme-
dia: se pot purta discutii și dezbateri, se pot atașa și partaja fișiere, imagini sau orice conținut de
care elevii și profesorii au nevoie pentru a duce la bun sfarsit un proiect. In plus, fisierele
Microsoft 365 Word, PowerPoint si Excel pot fi co-editate direct din aplicatie. In OneNote
Class Notebook, elevii pot lucra impreuna în Collaboration Space și orice canal creeat de
profesori va fi disponibil ca secțiune în acest spatiu.
Opțiunea de videoconferinta Microsoft Teams,se integreaza nativ atat cu tablele interactive
IQboard din gamele Foundation,ExpertsiEvolution, cat si cu display-urile interactive din game-
leElemenary,Intermediate,Smart,AdvancedsiGeniusce sunt special adaptate pentru mediul edu-
cational din Romania, sprijinind educatia interactiva. Astfel, tot ceea ce lucreaza profesorul pe
tabla interactiva sau pe display, poate fi vazut de elevi, in timp real, nemaifiind nevoie de alte
accesorii.

Studiu de caz

Dacă cu câțiva ani în urmă mulți dintre noi nici nu ne puteam gândi la a avea un calculator, sau
să-ți faci lecțiile folosind calculatorul, astăzi tehnologia a evoluat atât de mult încât ocupă toate
dome- niile de activitate și de la un simplu computer acum avem adevărate sisteme de
inteligență artificială.

Beneficiile pe care le aduce E-learningul sistemului de învățământ din țara noastră și mai ales
utilitatea platformei Edmodo în școla noastră, a fost punctual de plecare pentru studiul din
această lu- crare. E-learning-ul urmărește integrarea TIC în procesul de învățare-predare-
evaluare cu scopul de a crește calitatea demersului didactic și a progresului pedagogic al
acestuia.

Obiectivele cercetării și ipoteza de lucru

Obiectivele prezentei cercetări sunt:


· Analiza beneficiilor pe care le aduce folosirea platformelor e-learning în creșterea
progresului școlar al elevilor la nivel liceal
· Analiza interesului elevilor, care au experiență în utilizarea tehnologiilor moderneeste
mai mare fațăde lecțiile predate pe plarformă decât față de lecțiile tradiționale;
· Identificarea beneficiior platformei de e-learning pentru elevii care au un grad mai ridicat
de creativi- tate;
Ipoteza de la care am pornit acest studiu este că dacă elevii sunt implicați în utilizarea platfor-
melor e-learning de către profesori inovativi atunci se va observa progresul lor școlar,
creativitatea acestora precum și o atitudine pozitivă față de învățare.

Organizarea și desfășurarea cercetării

a baza acestui studiu a stat în primul rând plăcerea și disponibilitatea elevilor noștri în a folosi
tehnologiile moderne: calculator, tabletă dar mai ales telefoane cu sistem de operare android,
IOS sau Windows Phone, cu scopul de a comunica între ei sau de a rezolva diferite sarcini de
lucru.

De-a lungul carierei mele didactice, am constatatcă utilitatea folosirii instrumentelor IT în actul
de predare este influențată în primul rând de capacitatea pe care o are fiecare cadru didactic să o
folo- sească în timpul activității la clasă, de disponibilitatea sa spre metodele moderne dar și de
materia predatăCercetarea de față se vrea una calitativă, de identificare a beneficiilor aduse de
învățarea cu mijloace moderne dar și una cantitativă, la studiu participând un eșantion de 34 de
elevi din clasa a-VI- a.
În ceea ce privește personalul didactic, aceștia utilizează frecvent tehnologia mai ales în contex-
tul pandemic actual,când online-ul a luat,în totalitate, locul predării față în față, sunt deschiși
spre a se folosi de tot ce este nou și le aduce beneficii în activitatea lor la clasă , astfel că la
nivelul școlilor se folosește platforme cum ar fi Edmondo, Microsoft Teams, Google, la
discipline cum ar fi :TIC, biolo- gie, matematică, limba engleză, geografie, chiar și la modulele
de specialiate..

Metodologia de cercetare

Instrumentele de cercetare folosite în acest studio sunt:


· -un chestionar axat pe beneficiile utilizării platformelor e-learning în procesul de învățare
din perspec- tiva elevilor;
· -un chestionar adresat cadrelor didactice de evidențiere a utilității platformelor de e-
learning în cadrul demersului didactic;
Datele obținute în urma aplicării chestionarului au fost interpretate și prelucrate cu ajutorul pro-
gramului Microsoft Excel.Cercetarea noastră are un caracter constativ, predictiv, cu funcții
explicative, ameliorative și de evaluare.

Chestionarul adresat elevilor conține itemi prin care aceștia își pot exprima părerile proprii
despre beneficiile utilizăriit ehnologiei,a platformei Edmodo,mai ales întimpul orelor
decurs,când interesul lor față de școală este destul de scăzut, nu sunt atrași de lecție mai ales de
cele predate prin medode tradiționale.Tocmai în acest sens chestionarul adresat lor are ca scop
adunarea informațiilor despre modul cum am putea să le captăm atenția pe parcursul unei ore
întregi și dacă faptul că părinții pot vedea produsul muncii lor, îi stimulează mai tare să creeze
și să învețe.
Chestionarul aplicat profesorilor a avut ca scop adunarea informațiilor despre nivelul de adaptare
la introducerea metodelor moderne de învățământ, despre utilizarea internetuluiîn mediul lor non
formal dar și formal, despre impactul care îl are utilizarea platformei Edmodo asupra demersului
didactic la materia pe care o predă.

În rândul elevilor, lucrurile stau diferit deoarce sunt un procent relativ mic (1,86%) care folosesc
foarte rar internetul, asta datorită faptului că nu au acces la internet decât la școală sau nu au
telefoane atât de iteligente. Un procent de 98,4% dintre elevi folosesc internetul tot timpul, atât
pe computereul personal dar și la școalâ dar cel mai mult pe telefon pentru rețelele de socializare.

La profesori un procent de 86,2% folosesc internetul tot timpul mai ales pe telefon dar aceștia
sunt cei care folosesc și în predare platforma edmodo sau folosesc constant mijloacele TIC în
predare

Nici opiniile elevilor nu diferă mult de cele ale profesorilor, ei manifestănd un puternic
dezacord față de faptul că sunt mai entuziasmați de folosirea platformei dacă au o capacitate
inovativă mai mare (45%), deoarec ei consideră că platforma îi ajută doar la lecții nu și în afara
școlii așa că nu sunt entuzismați de folosirea ei decât în ceea ce privește învățarea. Dar un
procent de 23% și-au manifestat acordul pentru acestă afirmație, deoareceeiconsiderăcăînvață
maiușor, maibinefiecare în
ritmulpropriușileexploateazălaturacreativăprinsarciniledelucrupropuse, lucrubeneficpentrueisă
se descopereiar pe viitor să se orienteze spre lucruri care să-i reprezinte. Un procent de 3%
dintreelevi au dat răspunsuri neutre ei considerând că dacă au dispoziția necesară și le place
materia respectivăsunt creativi iar dacă nu sunt atrași de ceea ce fac nu se pot manifestanici pe
platformă și nici în afara ei, așa că nu au o părere anume despre acest fapt.

De exemplu la temele pentru acasă, după răspunsul textual se pot atașa fișiere cu imagini sau
clipuri video scurte, un dezavantaj minor ar fi că după ce au fost încărcate în exercițiu aceste
fișiere nu mai pot fi șterse. Deși necesită puțin timp elaborarea testelor, a fișelor de lucru, a
lecțiilor, majoritatea profesorilor care folosesc platforma sunt interesați de creațiile elevilor,
prin el găsind de multe ori un canal de comunicare cu aceștia, deoarce de multe ori un elev
creativ este un introvertit care semanifestă prin produsele muncii lui.

Ținând cont de experiența pe care o au cadrele didactice în folosirea tehnologiilor și de cât de


des folosesc mijloacele IT în viața cotidiană, așa cum am arătat la primul item din chestionar,
am consideratrelevant urmatorul itemcare face referire la faptulcă utilizarea platformei
esteinfluențatăde capacitatea fiecărui cadru didactic de a o folosi la clasă, de măestria cu care
îmbină tehnologia în momentele lecție și cum o armonizează cu obiectivele specifice pe care și
le-a propus pentru fiecare lecție.
Cu ajutorul platformei Edmodo,profesorii pot transmite mai mul tconținut în timp real și îl pot
transmite în mod personalizat studenților. De exemplu, profesorii pot primi feedback
instantaneu cu privire la modul în care elevii rezolvă sarcinile de lucru, oferindu-le un quiz pe
Edmodo și obținerea în timp real a unei analize a modului în care prelucrează materialul fiecare
elev. Elevii se pot pune în grupuri mici în care fiecare grup primește un conținut diferit sau
materiale didactice diferite, pentru a putea fiecare să rezolve sarcina de lucru într-un ritm
propriu și prin medode proprii.
Cu toate că în România numărul utilizatorilor de internet este mare, conform raportului de țară
DESI 2018, doar 61% din populația țării folosește internetul iar în Uniunea Europeană media
este de 81%. Cu toate acestea țara noastră face progrese in acest sens dar măsurile luate sunt
minime, fără strategii, programe, traininguri bine puse la punct de către instituțiile ministerelor
specializate în acest sens: cel al muncii, al educației, etc., nu reușim să progresăm, iar starea
actuală ne menține pe ultima poziție în UE în ceea ce privește digitalizarea economiei și a
societății românești conform raportului de țară pe 2018.

Chestionați în legătură cu ce dezavantaje consideră ei că are folosirea tehnologiilor în de-


mersul didactic și dezavantajele platformelor educaționale, vom sintetiza doar o parte din
răspunsurile repondenților,care sunt mai relevante pentru cerectarea noastră, astfel putem
concluziona răspunsurile repondenților în cele ce urmează; astfel elevii la dezavantje mulți nu
și-au argumentat opinia răspunzând doar că nu există dezavantaje, unii au afirmat că dacă nu ar
avea posibilitatea să aibe con- exiune la internet nu ar putea să învețe de aceea este bine să
existe și o altă altenativă.Deasemenea cași dezavantaj este menționat de elevi faptul că unii
profesori folosesc doar IT la ore și unele sarcini de lucru ar necesita explicații mai punctuale,
sau la extrema cealaltă se găsesc profesorii care nu știu să folosescă internetul, încercă totuși să
lucreze cu tehnologia dar nu fac față iar elevii își pierd interesul pentru oră.
Profesorii dintre dezavantaje au argumentat doar munca suplimentară pe care trebuie să o
depună pentru ași pregăti materialele, unele aplicații funcționeazămaigreu, sau uniinu văd nici o
utili- tate deoarece învățământul tradițional era mai bun,acest răspuns este motivate de faptul că
unii profesori cu vechime mare în învățământ sunt obișnuiți cu metodele tradiționale de predare
și ar necesita mult timp să se obișnuiască cu calculatorul.
O altă problemă cu care se confruntă profesorii la ore, este lipsa intresului pentru învățare dar
interes crescut pentru rețelele de socializare ceea ce însemnă că ar trebui luate măsuri
suplimentare la oră pentru ai motiva pe elevi la lecție și atent obeservați pentru a nu folosi
rețele de socializare în timpul orei.
O mai bună implicare a elevilor la ore nu se poate obține decât printr-o modelare socialăalor cu
ajutorul rețelelor de comunicare, prin accesibilitatea la internet și acasă, o parte din ei nu au in-
trenet sau computer personal acasă, creșterea vitezei de accesare a internetului, participarea la
cursuride formare, încurajarea schimburilor de experiență cu profesori din alte țări pentru
experimentarea de bune practici, toate acestea sunt considerate de către profesori propuneri de
care ar trebui să se țină cont pe viitor pentru înbunătățirea demersului didactic .
Deși există o bună conexiune WiFI în fiecare sală de clasă și cabinetele din școala noastră,
totuși sunt mulți elevi care nu au posibilitatea acasă să dețină internet sau computer, astfel că nu
au experiență în folosirea tehnologiei și se produc decalaje între ei și colegii lor care au și acasă
iar atunci profesorul trebuie să le acorde o atenție deosebită la ore și să lucreze suplimentar cu
ei. În ceea ce privește schimbul de bune practici (1,7%), acest procent rezultă din faptul că
școala este implicată în- cepând cu anul 2007 în proiectele Erasmus aproape toți profesorii au
fost plecați înschimburi de expe- riență în alte țări, căutând pe urmă să pună în valoare și în
școala lor ceea ce au învățat acolo.

Combinarea TIC cu metodele tradiționale pedagogice reprezintă o schimbare de paradigmă cu


implicații asupra cunoașterii în societate în general și asupra invătării în special, de aceea
disciplina pedagogică trebuie modificată în conformitate cu noul context în care trăim.
Beneficiile aduse de utilizareae-learningului atâtîninstuţii destat (școli, universități)cât
șiinstituții private suntnumeroase astfel că dezvoltarea creativității copiilor, cunoștințele
dobândite sunt pe termen lung, studiul putând avea loc de acasă sau oriunde, în orice moment al
zilei, creșterea eficienței de învățare prin implementarea unor metode moderne, cade exemplu
cursuri în format audio-video,experimentare prin simulări, jocuri, creșterea abilităților de
comunicare între elevi și de muncă în echipă, testarea elevilor se poate face într-un mod
centralizat, periodic, prin rapoarte și statistici generate automat de către com- puter.
Pe fondul schimbărilor rapide princare trece societatea și datorită progresului tehnologic s-a
ajuns la înregistrarea unei adevărate revoluții în domeniul instruirii asistate de calculator. La ora
actuală se vorbește tot mai mult de globalizare în toate domeniile, dar globalizarea în educație
ar însemna să elimine barierele dintre educabili și să deschidă noi perspective în practica
pedagogică.

Așa cum arată și cercetarea noastră, avem elevi deschiși spre cunoaștere care doresc să ex-
ploreze acest domeniu al tehnologiilor IT, se folosesc de el și îl preferă în schimbul metodelor
tradiționale, dar modul cum este folosit și este pus în valoare ține și de măestria profesorului și
felul cum fiecare profesor știe să împletească metodele cu mijloacele didactice în reușita
demersului di- dactic.
Bine înțeles că aceste tehnologii nu trebuie să înlocuiască învățământul tradițional, aceste
metode moderne de învățare trebuie privite ca o formă complementară de predare menite să
înveselească, să diversifice actul de predare-învățare, dar cu toată utilitatea lor unanim
exprimată și de profesori și de elevi, există totuși profesori care își manifestă reticența pentru
lecțiile pe calculator,resping acestă idee tocmai din cauză că ei au traversat perioada comunistă
în care nu exista tehnologie în școală iar acum se confruntă cu lipsa de omogenitate a elevilor
lor, cu adaptarea la cerințele societății de consum actuale.

Cu toate că în școlile din România se folosește e-learningul și IT mai ales în ceea ce privește
învățământul la distanță, suntem totuși în faza pioneratului în ceea ce privește calitatea lor,
gradul de răspândire și recunoaștere a beneficiilor lor și se remarcă reticența cu care sunt privite
atunci când unii profesori sau elevii din motive pur subiective nu le folosesc sau li se par mai
inefieciente decât metodele tradiționale de predare.

Chiar dacă statisticile arată că țara noastră se află sub media de folosire a tehnologiilor la
nivelulUE, oferta de platforme Web de platformee-learningdetip open sourceesteîn
continuăexpan- siune, multe instituții de învățământ universitar dar și preuniversitar folosind
aceste platforme.

Folosinduse de tehnologia modernă și de platformele e-learning, elevii beneficiază de o


îmbunătățire a abilităților de organizare grafică, scris, citit, calcul tabelar, calcule matematice,
etc.
De asemenea, oferă elevului flexibilitate în gândire dar și în ceea ce privește organizarea
timpului de lucru, ajută elevii să se concentreze pe tot parcursul lecției, crește interesul elevilor
pentru lecție, îi încurajează spre munca individuală dar și pentru munca pe grupe.
Prin această lucrare noi susținem că o analiză a impactului pe care îl au aceste platforme
asupra calității învâțământului românesc este necesară pentru a vedea dacă acestea produc
efectele dorite, dacă contribuie în mod corespunzător la realizarea obiectivelor și programelor
învățământului românesc. Rezultatele obținute prin aceste analize se pot valorifica prin
implementarea de proiecte și programe în scopul creșterii eficienței și calității învățământului
românesc la standarde europene.
Prin completarea formularelor și prin discuțiile avute cu profesorii și elevii din școală a
fost demonstrată utilitatea folosirii acestor platforme e-learning și manifestarea interesului
acestora pentru folosirea lor în lecții cu scopul de a crește eficiența și valoarea demersului
didactic.
Folosirea metodelor didactice interactive produc un demers didactic captivant, motivant,
benefic și pentru profesori și pentru elevi atât pe plan social cât și cognitiv. Profesorii
constructiviști sunt cei care mediază între învățarea curentă și nevoile emergente ale elevilor
lor.
Putem concluziona că introducerea platformelor educaționale este benefică în școli la toate

profilurile și toate nivelele de învățământ, ar trebui introduse mai multe ore de TIC pe

săptămână, profesorii să participe la mai multe cursuri în domeniul IT, școlile să fie dotate cu

internet și calculatoare bune și ideal ar fi nu numai la TIC dar și la alte discipline să se lucreze cu

grupe mai mic de elevi.

S-ar putea să vă placă și