Profesor: Șova Mihaela

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cleja, Jud. Bacău

Învățarea electronică, o metodă didactică activă

Rolul computerului în instruire devine tot mai important, pe măsura intensificării

progresului tehnologiilor. Utilizarea computerului a evoluat deci, de la simpla utilizare ca acces
la informația disponibilă în spațiul virtual, trecând prin furnizarea amplă de material didactic
utilizabil în predare - cu precizarea necesității actualizării permanente a acestor resurse - la
softuri care facilitează învățarea limbilor străine sau a aplicațiilor care permit realizarea de
proiecte. Astfel, computerul nu mai este doar un mijloc de informare sau de ilustrare a
cunoștințelor de predat, ci devine un instrument util în simularea, aplicarea și consolidarea
cunoștințelor, exersarea unor abilități de lucru, evaluare și autoevaluare, ceea ce permite elevilor
competențe suplimentare - de obținere și gestionare a informațiilor, de explorare, selectare și
sistematizare a acestora.
Blended learning-ul este un teremen care descrie o modalitate de învățare mixtă, ce
combină metodele de învățare tradiționale cu studiul independent obținând astfel o nouă
metodologie hibridă de învățare. Acesta reprezintă o schimbare majoră în strategiile didactice
prin introducerea computerului în actul de predare-învățare-evaluare.
Blended learning-ul este interacțiunea dintre profesor și elev prin intermediul tehnologiei.
Elevii se pot bucura de o învățare personalizată folosind instrumente de învățare mixte.
Profesorii pot interacționa cu elevii mai eficient prin monitorizarea cresterii calității actului
instructiv-educativ și prin oferirea feedbackului instantaneu.
Acest tip de învățare permite elevilor sa își personalizeze experiențele de învățare
utilizând instrumente suplimentare, moderne și dincolo de sala de clasă, pregătește elevii să
lucreze în locuri de muncă bazate pe tehnologie iar profesorii își pot îmbunătății lecțiile.
Reprezintă un mod modernizat de predare care are un impact pozitiv asupra experienței de
formare a unui elev, prin această învățare mixtă realizându-se un echilibru între educația online
și educația față în față.
Învățarea mixtă oferă numeroase avantaje:
► Metodele de formare combinate includ instrumente de predare care permit
dezvoltarea creativități.
 ► Elevii pot lucra individual iar profesorul identifică mai ușor pe aceia care au nevoie
de ajutor individualizat, ceea ce îmbunătățește atitudinea acestora fața de învățare.
Fiecare elev are posibilitatea de a lucra intr-un ritm propriu.
► Învățarea mixtă include și softwer-ul care înregistrează automat datele elevilor și le
măsoară progresul. Testele sunt marcate automat iar feedbackul se realizează
instantaneu.
În sistemul de învățare online, dar și în cel blended-learning se folosesc:
Resursele educaționale deschise-Acestea se referă la se referă la accesul deschis la
resurse educaţionale, facilitat de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, pentru consultare,
utilizare şi adaptare de către comunitatea utilizatorilor, în scopuri necomerciale. Termenul a fost
adoptat la Forumul UNESCO din 2002, la care s-a analizat impactul pe care proiectele Open
Courseware le au asupra învaţământului superior. Acestea oferă:
► Materiale pentru predare
► Teste de autoevaluare
► Teme pentru acasă
► licenţe de proprietate intelectuală care promovează publicarea deschisă a materialelor,
principii de design şi bune practici, localizarea conţinutului.
Platformele e-learning- oferă suport pentru organizarea unui învăţământ exclusiv prin
intermediul internetului, având o structură şi o funcţionalitate foarte complexe. Aceasta
trebuie să includă o secţiune publică, general accesibilă, având caracter informativ, însă,
şi secţiuni private pentru principalii participanţi în procesul de e-learning: profesori și
elevi.
Secțiunea dedicată elevilor trebuie să cuprindă:
► acces la informaţiile corespunzătoare cursurilor la care este înscris;
► facilităţi de vizualizare şi efectuare a temelor, inclusiv suport online pentru acestea;
► parcurgerea online a anunţurilor legate de cursuri, a informaţiilor despre serviciile oferite
studenţilor;
► gestionarea propriului profil;
► posibilitatea de a-şi marca activităţile, termenele într-un calendar.
Secţiunea privată a unui profesor trebuie să includă facilităţi pentru:
► editarea online de materiale didactice (cursuri, aplicaţii de seminar, laborator, teste etc.)
şi indicarea resurselor utile acestora (link-uri către bibliografii tipărite sau documentaţii
Web publice sau private);
► adăugarea/eliminarea de studenţi de la un curs predat;
► posibilitatea de a stabili termenele de predare a temelor;
► posibilitatea de notare a temelor, lucrărilor, fișelor de lucru etc.
► programarea întâlnirilor online
► adăugarea unor anunţuri generale sau interne cursurilor;
Numeroase aplicații care permit transmiterea, asimilarea și evaluarea noilor conținuturi,
ca de exemplu:
www.kahoot.com
www.socrative.com
https://quizizz.com/admin
https://www.mozaweb.com
www.mindup.com
Utilizarea instrumentelor digitale în evaluarea elevilor prezintă numeroase avantaje,
precum:
► Obiectivitatea evaluării rezultatelor
Factorul uman implicat în evaluare este, prin natura sa, subiectiv, de aceea și actul
evaluativ este influențat de subiectivism. Printr-o evaluare asistată de calculator, elevul
nu va mai avea senzația căa fost defavorizat într-un fel sau altul.
► Feedback imediat pentru elev și profesor
Folosirea acestor aplicații asigură corectarea imediată a răspunsurilor, elevul dându-și,
astfel, seama ce parte a materiei stăpânește mai puțin, iar profesorul își poate proiecta
mult mai rapid activitățile de reglare.
► Reducerea factorului stres
Utilizarea acestor aplicații în evaluare încurajează crearea unui climat de învăţare mai
plăcut, relaxat.
► Centralizarea și stocarea rezultatelor
Stocarea rezultatelor elevilor la diferite teste și interpretarea grafică a acestora permit
crearea unei baze online cu informații referitoare la nivelul lor de cunoștințe, dobândite
 prin evaluări, și oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevilor pe o perioadă
mai lungă de timp.
► Diversificarea modalităților de evaluare
Folosirea acestor aplicații îmbogățește practica evaluativă, evitând rutina şi monotonia.
► Interactivitate
Dezvoltarea perspicacității, atenţiei, distributivității şi creativității.

Bineînțeles, folosirea instrumentelor digitale în evaluare poate prezenta și câteva

dezavantaje, precum:
► Dificultatea de a folosi și itemi subiectivi
► Necesitatea de a avea acees la internet
► Presupun cunoștințe digitale

Un studiu comparativ între lecțiile tradiționale și cele doar online poate evidenția diferențele
dintre cele două metode de predare și învățare. Iată câteva exemple de avantaje și dezavantaje ale
fiecărei abordări:
Avantajele lectiilor traditionale:
► Interacțiunea față în față între profesor și elevi poate fi mai personală și mai
eficientă în a transmite cunoștințe și abilități.
► Elevii pot primi feedback imediat și pot pune întrebări pentru a clarifica orice
nelămurire.
► Elevii pot beneficia de oportunități de învățare colaborativă și socială prin munca
în grupuri și prin discuțiile de clasă.
Dezavantajele lectiilor traditionale:
► Limitarea geografică poate face dificilă participarea elevilor care locuiesc în zone
îndepărtate sau care au dificultăți de deplasare.
► Costurile pot fi mai mari, inclusiv pentru transport și pentru închirierea sau
achiziționarea de materiale didactice.
► Flexibilitatea poate fi limitată, deoarece lecțiile trebuie să se desfășoare într-un
anumit moment și într-un anumit loc.
Avantajele lecțiilor online:
 ► Accesibilitatea este mare, deoarece elevii pot accesa cursurile de oriunde și în orice
moment, atât timp cât au o conexiune la internet.
► Flexibilitatea este mai mare, deoarece elevii pot alege să urmeze lecțiile la propriul lor
ritm și în funcție de propriul program.
► Costurile pot fi mai mici, deoarece nu există necesitatea de a călători sau de a închiria sau
achiziționa materiale didactice costisitoare.
Dezavantajele lecțiilor online:
► Interacțiunea poate fi mai impersonală și mai dificilă, fără contactul fizic și feedback-ul
în timp real al profesorului.
► Elevii pot fi mai puțin motivați și mai puțin implicați în procesul de învățare, fără o
comunitate de clasă fizică și o relație personală cu profesorul.
► Lipsa de monitorizare și control poate face ca elevii să se angajeze mai puțin în procesul
de învățare și să aibă mai puțin succes în absența unei structuri bine definite și a unui
program de lucru.
► Dependenta de tehnologie: predarea online depinde de o conexiune la internet și de
instrumente digitale, iar lipsa acestora poate duce la imposibilitatea accesării resurselor
de învățare.
► Dificultăți de interacțiune: interacțiunea prin intermediul internetului poate fi limitată și
poate duce la dificultăți în comunicare și colaborare între elevi și profesori.
► Dificultăți de concentrare: predarea online poate fi mai distractivă și mai puțin structurată
decât predarea tradițională, ceea ce poate duce la dificultăți în menținerea atenției
elevilor.
► Lipsa contactului uman: predarea online poate duce la o pierdere a contactului uman, care
este important pentru dezvoltarea socială și emoțională a elevilor.
Folosirea instrumentelor digitale la clasă și a formatului blended-learning, contribuie la
creșterea interesului pentru învățare, la o implicare mai mare a elevilor, dar și creșterea gradului
de autonomie al acestora. Elevii sunt puși, deseori, în situația de a analiza informațiile, de a le
selecta în funcție de cerințe, de a realiza ei înșiși prezentări ale conținuturilor învățării, pornind
de la interesele pe care le au, dar și de la ceea ce au înțeles. În acest mod se dezvoltă gândirea
critică, iar elevii nu mai sunt doar spectatori, ci și actori implicați în procesul de învățare. Ținând
cont de aceste aspecte, rezultatele elevilor se vor îmbunătăți. Deocamdată, consider că acest
lucru este greu de cuantificat . Sistemul digilizat se află în faza de început și nu este implementat
în aceleași mod peste tot. Dar, din experiență proprie, pot spune că folosirea resurselor digitale
schimbă în bine parcursul unei lecții, indiferent dacă predăm, recapitulăm sau evaluăm.
În concluzie, predarea online, în general, și cea blended-learning, în special, poate fi o
metodă eficientă și flexibilă de predare, dar trebuie să fie utilizată în mod corespunzător pentru a
asigura succesul și satisfacția elevilor. Predarea online poate fi eficientă când este combinată cu
predarea tradițională și poate fi utilizată pentru a îmbunătăți accesul la conținuturile de învățare
și pentru a oferi elevilor oportunități de colaborare și interacțiune.

Bibliografie:
Brut, Mihaela, Instrumente pentru e-learning, Ghidul informatic al profesorului modern, Editura
Polirom, Iași, 2006;
Marcu, Livia-Silvica, Panțică, George, Simionescu, Corina, Școala Online. Aspecte. Provocări.
Soluții, Editura Curtea Vrânceană, Focșani, 2020, accesat pe site-ul www.ccdfocsani.ro, în data
de 30.10.2023