Caiet Practica FMF Rezolvat

CAIET DE PRACTICA
FMF
Oana-Teodora Raboaca
Anul III
1
PROIECT 1. ANALIZA FINANCIARĂ A UNEI ÎNTREPRINDERI
Conditii generale de promovabilitate:

Simpla existenta a caietului de practica nu garanteaza promovabilitatea stagiarului.
Cerințele caietului de practică vor fi rezolvate INTEGRAL. Lipsa unei singure cerințe conduce
la NEPROMOVABILITATEA probei practice!
Recomandarea este ca în elaborarea caietului de practica să se utilizeze MS Excel sau alte softuri
similare. Cerințele privind rezolvarea și susținerea proiectului presupun inclusiv existența unui
DOCUMENT WORD/PDF în care veți face o prezentare coerentă a modului în care ați răspuns
cerințelor. Inexistența fișierului WORD/PDF sau imposibilitatea prezentării acestuia în momentul
examinării, indiferent de motivul invocat, conduce la NEPROMOVABILITATEA probei practice!
Stagiarul trebuie să facă dovada elaborarii propriului caietul de practica. In acest sens, trebuie sa
cunoască în detaliu continutul caietului si sa faca o prezentare coerenta si legata a modului in
care a raspuns cerintelor.
Stagiarul nu trebuie sa aiba dificultati in a identifica in caietul de practica documentele care sa

ateste raspunsurile la cerinte.
Nu se accepta partile incluse in caiet si care nu pot fi prezentate corespunzator de stagiar (de
exemplu, cazurile de preluare a informatiilor din alte surse de tip ”copy-paste”).
Realizați analiza financiară a unei companii pe ultimele 4 exerciții financiare (2019, 2020, 2021,
2022). Se vor utiliza informațiile din situațiile financiare (bilanț contabil, cont de profit și pierdere și
situația fluxurilor de trezorerie - care vor fi anexate proiectului) ale unei societăți comerciale la
alegere care activează în producție cotată pe o piață de capital (din România sau din alt stat).
Recomandarea este ca societatea comerciala aleasa sa prezinte informatii suficiente astfel incat sa
poata fi posibila analiza ei financiara prin indicatorii solicitati mai jos. Proiectul va avea următoarea
structură:
Capitolul 1. Prezentare companie

Capitolul 2. Analiza performatei financiare a companiei
2.1.Analiza pe baza bilanţului – analiza poziţiei financiare
1.1 Situaţia netă
1.2 Fondul de rulment
2
1.3.Nevoia de fond de rulment
1.4.Trezoreria netă
2.2. Analiza performanţei financiare a întreprinderii
2.1. Marjele de acumulare
2.2. Capacitatea de autofinanţare
2.3. Pragul de rentabilitate
2.3. Analiza cash-flow-ului întreprinderii
3.1.Cash-flow-ul întreprinderii
3.2.Cash-flow-ul disponibil
2.4. Analiza rentabilitatii intreprinderii
4.1.Rate de marjă
4.2 Rate de rotație
4.3.Rate de rentabilitate a capitalurilor
2.5. Analiza riscului întreprinderii
5.1.Rate de solvabilitatea
5.2.Rate de lichiditatea
Capitolul 3. Analiza SWOT
3.1 Matrice swot
3.2. Propuneri de imbunatatire a performantei financiare
Conlcuzii
Bibliografie
Anexe
Capitolul 1. Prezentare companie
VRANCART S.A., companie cu tradiție înființată în anul 1977 este listată la Bursa de Valori
București (2005), acționarii majoritari ai companiei fiind S.I.F. RTO HOLDING S.A. și RTO
TRUST S.R.L.
În cei peste 40 de ani de experiență VRANCART S.A. a dovedit continuu implicarea în activitățile
de mediu prin dezvoltarea capacităților de colectare, reciclare, producție și servicii, devenind astfel
unul din principalii jucători din piață care oferă servicii integrate pentru a reda viată deșeurilor de
ambalaje.
Sunt cele trei elemente ce ne-au inspirat în ultimele 4 decenii pentru a face trecerea către unul
dintre cei mai mari producători de hârtie și carton din România. Încrederea partenerilor
noștri în produsele RTO SA, seriozitatea cu care am tratat investițiile în echipamente
3
performante și munca în echipă sunt obiectivele majore pe care le vom menține permanent la
cele mai înalte cote.
GRUPUL VRANCART activează în piața din România prin companiile sale – VRANCART S.A.,
ROM PAPER, VRANCART Recycling și ECOREP GROUP – în domenii conexe reușind să
integreze încircuitul de producție deșeurile de hârtie și carton în produsele realizate.
VRANCART S.A., este unul din principalii jucători pe piața produselor de carton ondulat și a
hârtiilor igienico-sanitare din România, a reușit prin investiții strategice să dezvolte principalele linii
directoare:
Producția de hârtie pentru carton ondulat exclusiv din deșeuri de carton;
Producția de hârtii igenico-sanitare atât din maculatura reciclată, cât și din celuloză (începând cu anul
2021);
Producția de carton ondulat și ambalaje din carton ondulat prin intermediul punctelor de lucru din
Adjud, Călimănești și Ungheni;
Colectarea de deșeuri de ambalaje la nivel național prin intermediul celor 19 puncte;
Vânzări si Service echipamente de presare și colectare a deșeurilor începând cu anul 2021. VRANCART
S.A. este unic distribuitor în România al echipamentelor KADANT PAAL și PRESTO, furnizând o
gamă diversificată de prese de balotat, prescontainere și compactoare staționare.
ROM PAPER, companie al cărui acționar majoritar este din 2017 VRANCART S.A., este unul din
cei mai importanți procesatori de hârtie igenico-sanitare din România. Produsele 100% românești
furnizate de ROM PAPER au o multiplă aplicabilitate pentru zona uz casnic, industrial și HoReCa.
Fie că vorbim de brandurile proprii - Mototol și Papely sau de zona de privat label, produsele sunt
comercializate pe plan național și internațional.
VRANCART Recycling, parte integrantă a Grupului VRANCART, a fost înființată ca o necesitate

firească a diviziei de colectare a deșeurilor de reciclabile din cadrul VRANCART S.A.. În prezent,
compania dezvoltă o investiție strategică de peste 17 mil. EURO în vederea realizării unor linii
destinate reciclării deșeurilor de ambalaje, complementare celor reciclate în momentul de față,
precum reciclarea deșeurilor de plastic și lemn, obținerea de produse modelate din deșeuri de hârtie și
carton, reciclarea cenușii industriale și valorificarea energetică a reziduurilor industriale.
ECOREP GROUP S.A., membră a Grupului VRANCART, implementează, începând cu anul 2021
răspunderea extinsă a producătorului în baza Licenței de operare nr.14 din mai 2021, emisă de
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor. ECOREP GROUP S.A. asigură îndeplinirea obligațiilor
legale privind atingerea obiectivelor de reciclare și valorificare a ambalajelor introduse pe piața
națională fiind parte integrantă a conceptului economiei circulare.
Prin intermediul tuturor activităților pe care le desfășoară în piața din România, GRUPUL
VRANCART și-a asumat implicarea directă în dezvoltarea durabilă a economiei circulare,
fiind un susținător direct al industriei locale.
4
Analiza performantei financiare a companiei
Bilant
31-Dec-19 31-Dec-20 31-Dec-21 31-Dec-22

ACTIVE
Imobilizari corporale 282772387 285408521 300076409 308880314
Imobilizari necorporale 1404918 1446228 1379680 953329
Fond commercial 3380811 3380811 3380811 3380811
Imobilizari financiare 28866728 29966328 45566328 45566328
Total active imobilizate 316424844 320201888 350403228 358780782
Stocuri 52797252 42055540 58601760 61279453

Creante comerciale 65265430 64666084 84112306 95613017
Cheltuieli in avans 802431 761374 517486 1596080
Numerar restrictionat 1881990
Numerar si echivalente de numerar 2149202 4332741 1536938 1288888
Creante privind impozitul pe profit
curent 6070 212055
Alte Creante 343920 986227 2820729 14980360
Total active curente 121364305 112801966 147801274 176639788
TOTAL ACTIVE 437789149 433003854 498204502 535420570
CAPITALURI PROPRII
Capital social 103168355 103168355 120363081 120338551
Rezerve 108655307 115711008 116569364 114818553
Rezultatul Reportat 12876888 12387267 10586064 27198666
Total capitaluri proprii 224700550 231266630 247518509 262355770
DATORII
Imprumuturi pe termen lung 46168826 43545384 47751510 79531749
Imprumuturi obligatare pe termen lung 37942100 37627000 37949400 38164800
Datorii leasing pe termen lung 8438653 10531057 17768484 17735598
Venituri in avans 13141728 11047632 9034757 7207890
Provizioane pe termen lung 372440 476677
Datorii catre angajati pe termen lung 422307 440169
Datorii privind impozitul pe profit
amanat 5083427 4275495 4145628 2440726
Alte datorii pe termen lung 307900 623000 323422 108022
Total datorii pe termen lung 111455074 108126245 117395508 145628954
Datorii comerciale pe termen scurt 26176054 26573457 61919951 46301292
Imprumuturi pe termen scurt 59132674 50394357 54642483 56912405
Datorii leasing pe termen scurt 4035213 4005938 5864025 5863789
Venituri in avans 2531041 2102750 2012878 1826984
Datorii catre angajati 4394786 6885073
Datorii privind impozitul pe profit
curent 960442 911281
Alte datorii 9758543 9574035 4456362 8735022
5
Total datorii curente 101633525 93610979 133290485 127435846
TOTAL DATORII 213088599 201737224 250685993 273064800
TOTAL CAPITALURI PROPRII SI
DATORII 437789149 433003854 498204502 535420570
Situatia individuala a rezultatului global

Contul de profit si pierdere
31-Dec-19 31-Dec-20 31-Dec-21

Venituri din cifra de afaceri, din care: 300788776 285591627 387017600
Venituri din vanzarea marfurilor 21754089
Alte venituri 3469300 5100280 6929773
Varitia stocurilor de produse finite si in curs de executie 14059496 -7948360 8574789
Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile -160518413 -124223310 -229269419
Cheltuieli privind marfurile -6745963 -7497067 -13055876
Cheltuieli cu serviciile prestate de terti -21861116 -21789796 -34634513
Cheltuieli cu personalul -63398441 -61989022 -70630381
Cheltuieli cu amortizarea si deprecierea imobilizarilor -26784329 -31795560 -32086789
Alte cheltuieli -8403992 -9260758 -7118725
Rezultat operational 30605318 26188032 15726459
Venituri financiare 1661 821 421247
Cheltuieli Financire -6390366 -5422241 -4611181
Profit / (Pierdere) inainte de impozitare 24216613 20766612 11536525
Venit / (Cheltuiala) cu impozitul pe profit -1323757 -2386161 -1668000
Profit / (Pierdere) aferent(a) anului 22892856 18380451 9868525
Alte elemente le rezultatului global
Cresteri ale Rezervei din reevaluarea imobilizarilor 11008730
corporale, nete de impozit amanat
TOTAL REZULTAT GLOBAL AFERENT ANULUI 33901586 18380451 9868525
Rezultatul pe actiune
Profitul (pierderea) atribuibil(a) actionarilor ordinari 22892856 18380451
Numarul mediu ponderat al actiunilor ordinare 1031683547 1031683547
Rezultatul pe ctiune de baza (lei/actiune) 0.022 0.018
6
2.1 Analiza pe baza bilantului - analiza pozitiei financiare
2.1.1 Situatia neta
Situatia neta se calculeaza folosind informatiile din bilantul financiar:
SN = Total activ - Datorii Totale
2019 2020 2021 2022

TOTAL ACTIVE 437789149 433003854 498204502 535420570
TOTAL DATORII 213088599 201737224 250685993 273064800
SITUATIA NETA 224700550 231266630 247518509 262355770
Valoarea situatiei nete este pozitiva pentru toti anii, acest aspect arata o gestiune economica eficienta. Scader
situatiei nete poate arata o scadere a averii actionarilor, indeplinindu-se astfel obiectivul principal al managem
2.1.2 Fondul de rulment
Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar pe termen lung, care verifică
finanțarea activelor cu durata mai mare de un an din resurse cu scadența de peste un an. Cu alte
cuvinte, acest indicator are în vedere confruntarea resurselor permanente (capitalul propriu și
datoriile pe termen lung) cu alocările permanente (activele imobilizate), conform următoarei
formule de calcul:
FR = Capitaluri permanente - Alocāri permanente = Capital propriu + Datorii pe termen
lung- Active imobilizate nete.
2019 2020 2021 2022

FR 19730780 19190987 14510789 49203942
Fondul de rulment are rezultatul e pozitiv, valoarea nu este mai mare în comparație cu capitalurile permanente
Fondul de rulment are o valoare pozitivă, ceea ce arată faptul că sursele financiare atrase pe termen lung acope
societății, degajându-se un surplus de resurse pe termen lung, care poate fi utilizat pentru finanţarea altor nece
companiei.
2.1.3 Nevoia Fondul dede
de fond rulment
rulmentare o valoare pozitivă, ceea ce arată faptul că sursele financiare atrase pe termen
investiționale ale societății, degajându-se un surplus de resurse pe termen lung, care poate fi utilizat pentru fina
finanțare
Necesarulaledecompaniei.
fond de rulment are în vedere echilibrul pe termen scurt. Astfel, indicatorul prezintă
situația necesităților financiare pe termen scurt ale întreprinderii în comparație cu resursele atrase pe
termen scurt. Analiza indicatorului se realizează pe baza bilanțului financiar. Se determină prin
relația:
NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii de exploatare
2019 2020 2021 2022

NFR 91886628 80148167 80794115 110591178
7
Necesarul de fond de rulment are o valoare pozitivă, ceea ce arată că societatea are nevoie de resurse
pe termen scurt . Aceste informații suplimentare de finanțare au fost atrase fie din fondul de rulment
suplimentar, fie pe seama creditelor de termen scurt.
Valoarea pozitivă a necesarului de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între
lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă
parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.
2.1.4 Trezoreria neta

Trezo
2019 2020 2021 2022

TN= Fondul de rulment - Necesarul de fond de
rulment -72155848 -60957180 -66283326 -61387236
Trezoreria este negativă, ceea ce presupune faptul că societatea s-a îndatorat pe termen scurt pentru
a rezolva decalajele de finanțare existente.
2.2 Analiza performantei financiare a intreprinderii

2.2.1 Marjele de acumulare
Asemănător cu analiza soldurilor intermediare de gestiune, cu ajutorul marjelor de acumulare se
construiesc în trepte o serie de indicatori, pornind de la cel mai cuprinzător (cifra de afaceri (CA)) și
încheind cu cel mai sintetic (profitul net (PN)).
2019 2020 2021 2022

Cifra de afaceri(-) 300788776 285591627 387017600 526031866
(-) Cheltuielile variabile -287712254 -256555513 -386795703 -514429562
(=) Marja asupra cheltuielilor variabile 13076522 29036114 221897 11602304
(+) Orice alte venituri din exploatare + Venituri
financiare + Venituri din reluari provizioane 17530457 5101101 29105109 50897168
(-)Cheltuielile fixe(fara amortizari, provizioane si
dobanzi) -6390366 -5422241 -4611181 -9244787
(=) Profitul inainte de dobanzi, impozit, depreciere
si amortizare 24216613 28714974 24715825 53254685
(-)Cheltuielile cu deprecieri si amortizari 0 0 0 0
(=) Profitul inainte de dobanzi si impozit 24216613 28714974 24715825 53254685
(-) Cheltuielile cu dabanzile 0 0 0 0
(=) Profitul inainte de impozit 24216613 28714974 24715825 53254685
(-) Cheltuielile cu impozitul -1323757 -2386161 -1668000 2394120
(=) Profitul net sau rezultatul net 22892856 26328813 23047825 55648805
8
Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV) prezintă surplusul din activitatea de exploatare
luând în calcul doar cheltuielile variabile. Este important de spus că determinarea acestei marje
presupune realizarea distincției între cheltuielile variabile (direct proporționale cu volumul
vânzărilor) și cheltuielile fixe (necorelate cu volumul vânzărilor). Această distincție poate fi dificil
de realizat şi chiar arbitrară uneori. Se calculează cu ajutorul relației:
MCV = Cifra de afaceri sau Veniturile din exploatare – Cheltuielile variabile
2019 2020 2021 2022

MCV 588501030 542147140 773813303 1040461428
2.2.1.2 Profitul inainte de bodanzi, impozit, depreciere si amortizare.
Profitul înainte de dobânzi, impozit, depreciere și amortizare (EBITDA – earnings before

interest, taxes, depreciation and amortization) Este una dintre cele mai importante marje, find
aproximativ egală cu EBE din tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Se calculează cu
formula:
EBITDA = MCV + Orice alte venituri din exploatare + Venituri financiare +
Venituri din reluarea provizioanelor- Cheltuieli fixe (färă amortizări, provizioane nete și
dobânzi)
2019 2020 2021 2022

EBITDA 327574766 317388008 419525636 562169140
2.2.1.3 Profitul inainte de dobanzi si impozit
Profitul înainte de dobânzi și impozit (EBIT – earnings before interest and taxes) este adesea
asimilat profitului din exploatare, fiind o marjă care prezintă surplusul financiar fără a se lua în
considerare politica de finanțare (cheltuielile cu dobânzile). Se calculează astfel:
EBIT = EBITDA - Amortizări şi provizioane nete (ajustári)
2019 2020 2021 2022

EBIT 300790437 285592448 387438847 526309400
2.2.1.4 Profitul inainte de impozit
Profitul înainte de impozit (EBT – earnings before taxes) reprezintă rezultatul activității
curente a întreprinderii și se calculează cu ajutorul formulei:
EBT = EBIT - Cheltuieli privind dobânzile
2019 2020 2021 2022

EBT 300790437 285592448 387438847 526309400
9
2.2.1.5 Profitul net sau rezultatul net
Profitul net sau rezultatul net (RN) reprezintă rezultatul ce revine acţionarilor pentru
capitalurile investiteSe calculează astfel:
RN = EBT – Impozitul pe profit
2019 2020 2021 2022

RN 299466680 283206287 385770847 528703520
2.2.2 Capacitatea de autofinantare
Exista 2 metode de determinare a capacitatii de autofinantare: cea deductiva si cea aditiva
1. Metoda deductiva porneste de la excedentul brut din exploatare.
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu despăgubiri,
donații și activele cedate) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare– Impozitul pe profit
2019 2020 2021 2022

CAF 288143283 273624389 381391961 519961101
2. Metoda aditiva are in vedere capacitatea de autofinantare

(văzută ca diferența dintre veniturile monetare (încasabile) și cheltuielile monetare (plătibile
CAF = RN + Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetare = RN + Ajustări de valoare

privind imobilizările corporale și necorporale + Ajustări de valoare privind activele circulante +
Ajustări privind provizioanele
2019 2020 2021 2022

CAF 283691081 251410727 353684058 492843780
2.2.3 Pragul de rentabilitate

Cea mai simplă relație de calcul al pragului de rentabilitate este exprimată mai jos:
Cifra de afaceri (CA) = Cheltuieli totale (CT)

10
În acest punct, rezultatul afacerii este zero. Împărțind costurile totale în costuri variabile și costuri
fixe vom obține următoarea relație:
Cifra de afaceri (CA) – (Cheltuieli fixe (CF) + Cheltuieli variabile (CV)) = 0
Determinarea pragului de rentabilitate se poate realiza astfel:
2019 2020 2021 2022

CA 300788776 285591627 387017600 526031866
Total Cheltuieli -294102620 -261977754 -391406884 -523674349
CV -287712254 -256555513 -386795703 -514429562
CF -6390366 -5422241 -4611181 -9244787
v=CV/CA 0.956525898 0.898329953 0.999426649 0.977943724
CA nou = CF/1-v 6390365.043 5422240.102 4611180.001 9244786.022
2.2.3 Analiza cash-flow-ului intreprinderii

2.2.3.1 Cash-flow-ul intreprinderii
Analiza cash flow-ului întreprinderii face distincție între trei tipuri de activități:
- Activitatile de exploatare(desfaurate in mod current)-reflectate prin intermediul fluxurilor de
incasari si plati din activitatea curenta a societatii
- activitățile de capital (investiții) – reflectate prin intermediul fluxurilor de înca- cări și plăți din
activitatea investițională a societății;
- activitățile de finanțare - reflectate prin intermediul fluxurilor de încasări și plăți din activitatea de
finanțare a societății.
Cu alte cuvinte, cash flow-ul întreprinderii are în vedere activitățile de exploatare, de capital și de
finanțare. In consecință, analiza cash flow-urilor apelează atât la informatiile din contul de profit și
pierdere, cât și la cele din bilanț. Anumite societăți, conform reglementărilor în vigoare, sunt obligate
să întocmească situația fluxurilor de numerar, ceea ce cuprinde exact aspectele prezentate în acest
subcapitol. Determinarea cash flow-ului întreprinderii are în vedere două abordări, cea franceză și
cea anglo-saxonă.
Abordarea franceză explică cash flow-ul pe seama echilibrului pe termen lung şi a celui pe termen
scurt, adică prin variația trezoreriei nete (ΔTN), deci implicit a variației fondului de rulment (ΔFR) și
respectiv a necesarului de fond de rulment (ΔNFR):
2019 2020 2021 2022

CF=ΔTN -133113028 -127240506 -127670562
CF=ΔFR-ΔNFR 11198668 -5326146 4896090
ΔTN 0 -133113028 -127240506 -127670562
ΔFR 0 -539793 -4680198 34693153
ΔNFR 0 -11738461 645948 29797063
Cash flow-ul în varianta anglo-saxonă reprezintă suma variațiilor de trezorerie provenite din
activitățile de exploatare, de capital (investiții) și de finanțare:
11
CF = CF operațional/de exploatare + CF investiții + CF finanțare
2019 2020 2021 2022

CF 3891473 -6811507 3712818 -14892975
CF operational 49675524 46385091 54067419 61433948
CF investitii -22891195 -30105036 -52827918 -63748825
ΔIMO 22892856 30105857 53249165 64026359
CF finantare -22892856 -23091562 2473317 -12578098
AMO 26784329 31795560 32086789 35859740
ΔNFR 0 -11738461 645948 29797063
ΔCPR 0 6566080 16251879 14837261
ΔDTL 0 -3328829 9269263 28233446
Venituri
financiare 1661 821 421247 277534
PN 22892856 26328813 23047825 55648805
Un cash flow operațional pozitiv indică un managemend bun, societatea reusind sa se intretina din
activitatea de baza.
Un cash flow de investiții negativ indică faptul că plăţile pentru imobilizāri depăşesc Incasările din
valorificarea acestora, lucru perfect normal pentru o societate aflată în expansiune, în timp ce un cash
flow de investiții pozitiv evidențiază că plățile pentru imobilizări sunt inferioare încasărilor obținute
din valorificarea acestora, lucru posibil în cazul societăților care încearcă o schimbare de business ce
implică și o înlocuire de active imobilizate.
Un cash flow de finanțare negativ sugerează că plățile realizate pentru rambursarea resurselor atrase
sunt superioare încasărilor efectuate pentru același element, situație întâlnită în cazul societäților
aflate la maturitate, unde atât acționarii/asociații, cât și creditorii au de câștigat
2.2.3 Cash-flow-ul disponibil
Cash flow-ul degajat de întreprindere către investitori poartă numele de cash flow disponibil (CFD -
free cash flow). Spre deosebire de cash flow-ul întreprinderii, în calculul CFD intervin următoarele
modificări: cheltuielile cu dobânzile, ce reprezintă modalitatea de remunerare a creditorilor, și cele cu
dividendele, ce reprezintă modalitatea de remunerare a acționarilor/asociaților, vor fi adunate în
cadrul CFD. Totodată se ține cont de faptul că o parte a cash flow-ului degajat de întreprindere va fi
utilizatà pentru finanțarea creșterii economice a acesteia (creşterea activului economic (AE)).
Ca formulă de calcul, acesta se determinå astfel:
CFD=PN+AMO+DOB−ΔIMObrute−ΔACR nete,
Unde:
AMO = cheltuieli cu amortizările
DOB = Cheltuieli cu dobânzile
ΔIMObrute= IMO1+AMO−IMO0
ΔACRbrute= ACR nete1−ACR nete0
ACR nete=ACR−DTS
12
unde:
ACR nete = evidențiază stabilitatea financiară a întrebinderii pe termen scurt;
DTS = datorii pe termen scurt.
Acest cash flow va fi fundamentat si utilizat în evaluarea proiectelor de investiții (subiect despre care
vom discuta în capitolele urmåtoare).
Cash flow-ul disponibil se descompune la rândul său după destinație în cash flow disponibil pentru
acționari și cash flow disponibil pentru creditori
CFD= CFDactionari−CFDcreditori
CFDactionari=DIV− ΔCPR (fără profitul reinvestit)=PN− ΔCPR
unde:
DIV = dividendele acordate acționarilor pentru alocarea capitalului în întreprindere;
ΔCPR
= diferența dintre valorile înregistrate ale capitalurilor proprii
PN = profitul net al intreprinderii în exercițiul financiar în care se realizează analiza.
Un CFD pentru acționari pozitiv reflectă beneficiul acestora preluat de pe urma profitabilității
întreprinderii. În caz contrar, nivelul negativ arată că acționarii/asociații plătesc către societate mai
mult decât le rambursează aceasta.
CFD creditori = DOB – ΔDTL
unde:
DOB = cheltuielile cu dobânzile din exercițiu financiar curent;
ΔDTL
= DTL1- DTL0
Un CFD pentru creditori pozitiv evidențiază că încasările aferente dobânzilor plătite de societate
pentru resursele contractate sunt superioare noilor împrumuturi acordate de creditor societății.
2019 2020 2021 2022

CFD 6187839 1627922 -41711415 16201687
∆IMO brute 26784329 31795560 32086789 35859740
∆ACR brute -70273675 -158565686 -217224829 -240099416
ACR nete -70273675 -88292011 -128932818 -111166598
CFD actionari 22892856 19762733 6795946 40811544
∆CPR 0 6566080 16251879 14837261
PN 22892856 26328813 23047825 55648805
CFD creditori = Dobanzile - DTL 0 3328829 -9269263 -28233446
∆DTL 0 -3328829 9269263 28233446
∆CPR (fara profitul reinvestit) 0 6566080 16251879 14837261
13
2.4 Analiza rentabilitatii intreprinderii
2.4.1 Rate de marja
2019 2020 2021 2022

R marja = marja/CA
R EBITDA = EBITDA/CA 8% 10% 6% 10%
R EBIT = EBIT/CA 8% 10% 6% 10%
R PN = PN/CA 8% 9% 6% 11%
R CAF = CAF/CA 94% 88% 91% 94%
EBITDA 24216613 28714974 24715825 53254685
EBIT 24216613 28714974 24715825 53254685
PN 22892856 26328813 23047825 55648805
CAF 283691081 251410727 353684058 492843780
CA 300788776 285591627 387017600 526031866
1. Rata marjei profitului înainte de dobânzi, impozit, depreciere și amortizare (REBITDA) arată
rentabilitatea activității de exploatare în a genera profit:
Valoarea scazuta arata un cost al exploatárii ridicat în raport cu vânzările.
2. Rata marjei nete de exploatare (R) evidențiazà rentabilitatea exploatárii . Ea arata eficiența
întreprinderii din punct de vedere industrial, administrativ si comercial.
3.Rata marjei nete (R) se mai numește și rentabilitatea comercială și exprimă efcienta întreprinderii
în ansamblul său. Acest indicator evidențiază capacitatea Intreprinderii de a genera profit pe baza
vânzărilor realizate cuantificate prin cifra de afaceri.
Exemplu: Rata pentru 2022 este de 11%, cee ce arata ca pentru fiecare 1000 de lei obtinuti din
vanzarea produselor sau prestarea serviciilor, doar 110 lei ajung in profitul net al societatii.
4. Rata marjei brute de autofinanțare (R) másoară surplusul monetar din care întreprinderea ar trebui
să își finanțeze atât activitatea de dezvoltare, cât și pe cea de remunerare a acționarilor.
2.4.2 Rate de rotatie
Ratele de rotație se calculează pe baza contului de profit și plerdere prin raportare la elementele
bilanțiere. Acestea mai poartă denumirea de rate de rotație a captitalurilor prin cifra de afaceri.
1. Viteza de rotație evidențiază intensitatea exploatării activelor întreprinderii

Aceasta se calculeaza la modul general astfel:
Viteza de rotatie = CA/Activ circulant
Uneori se poate întâlni și inversul acestui coeficient, Indicatorul arata cat capital a fost investit pentru
a obține 1 leu din cifra afacer anuală.
2. Durata de rotație, care măsoară numărul de zile în care se recuperează elementul de activ sau de
capitaluri proprii și datorii. Aceasta este direct proporțională cu durata de obținere a cifrei de afaceri.
14
2019 2020 2021
Viteza de rotatie=CA/(Activ circulant) 2.48 2.53 2.62
D rot=Activ/CA x 360 523.97 545.82 463.42 3
Dachiater furnizori=Furnizori/CAx360 31.33 33.50 57.60
CA 300788776 285591627 387017600 52603
2.4.3. Rate de rentabilitate a capitalurilor
2019 2020 2021

ROA=PN an 1/AT an 0 0% 5% 6%
ROIC=EDIT-Impozit/Activ Economic 9% 10% 8%
ROE = PN_1/CPR_0 0% 12% 10%

Active economice 252388826 261090274 279753008 29804
1. Rentabilitatea activelor (ROA)

Rentabiliatea activelor masoara eficienta capitalurilor alocate in active fixe si in active circulante ale
intreprinderii.
2. Rentabilitatea acpitalurilor investite (ROIC)
Rentabilitatea capitalurilor investite evidențiază capacitatea întreprinderii de a genera profit, prin care
se asigură remunerarea investitorilor (acţionari și creditori).
3. Rentabilitatea financiara (ROE)
Rentabilitatea financiară reprezintă randamentul utilizării capitalurilor proprii, adică evidențiază
capacitatea întreprinderii de a realiza profit prin utilizarea capitalurilor proprii de care dispune.
ROE=PN1CPR0
2.5. Analiza riscului intreprinderii

2.5.1 Rate de solvabilitate
2019 2020 2021 2022

Rata de indatorare = DTL/AE 44% 41% 42% 49%
Levierul = DTL/CPR 50% 47% 47% 56%
AE 252388826 261090274 279753008 298042186
2.5.2 Rate de lichidare

2019 2020 2021 2022
Lichidare curenta = ACR/DTS 1.19 1.20 1.10 1.36
Lichidare rapida = ACR-
Stocuri/DTS 0.67 0.75 0.66 0.88
Lichidare cash = Acr-Stocuri-
Creante/DTS 0.025 0.057 0.033 0.128
15
Această rată ( lichidarea curenta ) rata evidențiază capacitatea intreprinderii de a-și plăti datoriile pe
termen scurt din activele circulante. Rata trebuie să fie supraunitară și arată, în acest fel, și existenţa
unui fond de rulment.
Această rată (lichidarea rapida) exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile pe termen
scurt ajunse la scadență din creanțe și disponibilități (și investiții pe termen scurt, dacă entitatea are
acest tip de activ). Din practică a rezultat că un nivel de 0,8 al acestui indicator este unul
mulțumitor.
Capitolul 3. Analiza SWOT

3.1 Matrice swot
Punctele Punctele slabe (weaknesse

tari
(strenghts)
- SC RTO SA este lider national pe piata industriei - expunere a riscului de deteriorare cauz
vinului;
climatice, boli si alte forte naturale
- angajatii companiei sunt specializati si perfectionati - multitudinea de activitati in care este implicunui volum
si mai alesmotivati si de aceea fac din SC RTO SA ridicat de resurse;
adversar de temut
pe piata nationala;
- indicatori foarte buni de profitabilitate şi rentabilitate; - indicatorii de evaluare a acţiunilor (PER
favorabili decât la alte companii petroliere din
- rezultate financiare în creştere considerabil în acest - consum energetic mare în rafinării, ceea ce fa
an;
serioase pentru creşterea marjelor de rafinare
- personal calificat; - persoanele implicate in aparitia implicate in diverse
scandaluri publice
credibilitatea companiei.
- dinamismul si seriozitatea cu care si-au indeplinit
obligatiile au
dus la crearea unui portofoliu de clienti.
- cota ridicată de piaţă, SC RTO SA este nu numai una - starea de incertitudine de pe pietele de actiuni
dincele mai mari companii de productie de vin din
Romania ci si una
dintre cele mai mari din regiune;
- calitatea produselor oferite;
-mecanismul de stabilire a pretului, similar celui

folosit pe pietele
dezvoltate
16
-free-float-ul redus al actiunilor pana la aceasta oferta
Oportunitatile (oportunities) companiei: Amenintarile (threats) compa
- extinderea reţelei de distribuţie în afara graniţelor -imposibilitatea platii furnizorilot datorita ner
ţării.
creantelor
- recrutarea personalului direct de pe bancile facultatii -concurenta firmelor din domeniu din str
experienta mai bogata decat SC RTO
Analiza SWOT a fost gandită ca un instrument managerial ce colectează şi organizează această

informaţie critică, permiţând managerilor decidenţi să acţioneze proactiv, să apere şi să promoveze
interesele/obiectivele organizaţiei cu succese mai bune.
- aparitia unor concurenti cu o strategie mai bu
3.2. Propuneri de imbunatatire a performantei financiare

O politica mai hotarata de gestiune a creantelor – sanctiuni pentru rau-platnici si bonificatii pentru ce
care platesc inainte de termen.
Este necesar sa se faca eforturi sustinute pentru contractarea integrala a fondului de marfa, prin
aplicarea unei strategii elastice vizavi de concurenta, satisfacerea exigentelor pietei, o politica de
preturi competitiva.
Conlcuzii
Politica mai hotarâta de gestiune a creantelor - sanctiuni pentru rau-platnici, bonificatii pentru cei ce
platesc înainte de termen
Vânzarea stocurilor cu miscare lenta cu un adaos foarte mic pentru cresterea lichiditatii
Bibliografie
1. Situatia pozitiei financiare + Situatia rezultatului global 2019 SC RTO SA
17
PROIECT 2. ANALIZA UNUI PROIECT DE INVESTIȚIE (PLAN DE AFACERI)
Realizați un proiect de investiție (plan de afaceri) cu următoarea structură:
1. Introducere (scopul si descrierea afacerii)

2. Caracteristicile pietei (analiza pietei)
2.1. Tendințe ale industriei, trendul pieței
2.2. Clienții potențiali
2.3. Concurența
2.4. Furnizori potențiali
2.5. Politica de prețuri in domeniu
2.6. Politica de marketing
2.7. Resurse umane
3. Prezentarea proiectului de investiție - Analiza SWOT

4. Principalele ipoteze privind fundamentarea veniturilor și cheltuielilor aferente proiectului de
investiție (planul de afaceri)
4.1. Estimarea investiție inițiale
4.2. Estimarea veniturilor anuale
4.3. Estimarea cheltuielilor anuale
4.4. Estimarea cash-flow-urilor disponibile (cash-flow-uri pentru evaluarea proiectului)
4.5. Estimarea ratei de actualizare
5. Evaluarea proiectului de investiție

5.1. Evaluarea proiectului de investiții folosind indicatorii:valoare actualizată netă (VAN), termen de
recuperare (TR), indice de profitabilitate (IP)
5.2. Tehnica scenariilor
6. Concluzii
Previziunea veniturilor si cheltuielilor trebuie realizată pe minim 4 ani. Recomandarea noastra este
sa realizati un plan de afaceri pentru un start-up (sau o afacere mica) astfel incat fundamentarea
veniturilor si cheltuielor sa fie clara si usor de urmarit.
1. Introducere (scopul si descrierea afacerii)
Referitor la finanţarea prin fondurile europene, înfiinţarea unei ferme de ovine se poate face
prin măsura 6.1., „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” de încurajare a tinerilor fermieri să
investească și să dezvolte afaceri în mediul rural. Valoarea medie a fondurilor ce pot fi accesate
pentru o fermă de ovine este de 100.000 de euro, iar rata de succes a proiectelor care primesc
finanţare pentru o fermă este de 87.5%.
Ferma trebuie să fie obligatoriu amplasată în mediu rural, iar terenul trebuie să fie în
proprietatea solicitantului sau să existe un contract de comodat între acesta şi proprietar.
Investiţia necesară înfiinţării unei crescătorii de ovine poate fi recuperată în aproximativ cinci
ani.
Aşa cum am precizat mai înainte, înfiinţarea unei ferme de ovine poate fi finanţată prin
18
măsura 6.1., „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” de încurajare a tinerilor fermieri să
investească și să dezvolte afaceri în mediul rural, iar pentru a începe o astfel de investiţie solicitantul
trebuie să fie înregistrat ca persoană fizică autorizată, asociaţie familială sau societate comercială cu
capital 100% privat.
Pentru a primi fonduri europene, solicitantul trebuie să aibă pregătire profesională în
domeniu sau să se oblige să urmeze un curs de pregătire până la finalizarea investiţiei.
OBIECTIVELE proiectului :Obiective generale, Obiective specific
Pentru înfiinţarea fermei de ovine a fost necesar un buget de 200.000 euro , jumătate din
acesta fiind -fonduri proprii , iar cealaltă jumătate din fonduri europene rambursabile parţial în
proporţie de 50%.Conform directivelor Uniunii Europene , aceste fonduri se alocă numai pentru
dezvoltarea afacerii în sine , nu şi pentru achiziţia ovinelor.
Fondurile europene obţinute pentru finanţare prin măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea
tinerilor fermieri, sunt destinate afacerii propriu zise-aceea de instalare a administratorului, de
achiziţie a mijloacelor fixe ce urmează a face referire la dotarea fermei de ovine.
Dezvoltarea activitatii presupune atingerea urmatoarelor obiective:

Obiective generale:
- condiții de îndeplinit în privința alimentației;
- condiții de îndeplinit în domeniul managementului performanței/calității creșterii
ovinelor
Obiective specifice:
 Adoptarea unor strategii de eficientizare a activităților desfășurate în cadrul fermei pentru
atingerea obiectivelor;
 Ameliorarea efectivului pentru o producție mai crescută de lapte;
 Alinierea cerințelor calitățții privind creșterea ovinelor cu cele solicitate de standardele
europene;
 Creșterea continuă a gradului de satisfacție al produselor obținute din creșterea ovinelor:lapte,
carne, lână;
 Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de calitate;
 Stabilirea unor rații de hrană mai eficiente prin înlăturarea fosfatului dicalcic din acestea;
 Preocuparea continuă pentru asigurarea condițiilor propice desfășurării creșterii ovinelor
conform standardelor impuse de legislația românească si cea europeană;
 Controlul sistematic al modului de desfasurare a activitatii de cresterea ovinelor;
 Căutarea unei firme de distribuire a laptelui și a brânzeturilor care să ofere un preț mai bun
per kg;
 Creșterea calității serviciilor de deservire a consumatorilor;
 Asigurarea condițiilor adecvate de creștere a ovinelor prin reamenajarea țarcurilor existente;
 Evaluarea și raportarea periodică a modului de îndeplinire a obiectivelor asumate și a
activității de management globale a fermei de creștere a ovinelor;
 Diversificarea serviciilor medicale asigurate de medicii veterinari;
 Reorganizarea circuitelor funcționale ale sistemului de adăpare automatizat ;
 Angajarea de personal pentru dezvoltarea afacerii-8 salariați;
 Achiziționarea unui sistem de mulgere mai eficient pentru a rezulta un lapte de calitate;
 Angajarea a două persoane specializate în asigurarea serviciilor veterinare;
 Asigurarea unor condiții optime de lucru pentru personalul fermei;
19
 Respectarea planului de afaceri.
Prezentarea fermei (Descrierea activităţii)

Ferma Condruz Agriland de creştere a ovinelor rasa Ţurcana, este amplasată în
localitatea ................. şi a fost înfiinţată în anul 2019.
Ferma a fost înfiinţată şi înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul F40/2085/2021 şi
are activitatea de bază conform codului CAEN 0145 “Creşterea ovinelor şi caprinelor”
Reprezentant legal al fermei este dl. Condruz V., şi are calitatea de administrator unic.
Numărul angajaţilor este de 9 persoane cu experienţă în domeniu urmând ca pe viitor să fie
valutată angajarea de personal suplimentar în funcţie de capacităţile şi volumul de muncă.
Ferma doreşte să ofere produse proaspete , de calitate superioară, cu conţinut de grăsime
ridicat, în special necesar copiilor(laptele) dar şi celorlate categorii-carne.
Activitatea va fi preponderenta de livrare berbecuţi, dar şi de producţie de lapte şi carne,
destinată consumului atât la intern cât şi la export.
Acest program va fi posibil să fie făcut prin soluţia pentru atingerea scopurilor pe care
România a declarat că le va îndeplini pentru Uniunea Europeană până la termenele semnate prin
acord, totodată deservind populaţia cu aceste produse naturale, sănătoase, necesare organismului
uman.
Amenajarea spaţiilor de locuit în fermă sunt compartimentate în vederea creşterii ovinelor,
dar şi a spaţiilor necesare oaie-miel , pentru naşterile în cadrul fermei.
În acest mod se asigură inclusiv materia primă a acestora, care fac parte dintr-un sector nou
introdus în România şi care ar putea oferi un plus în economia ţării noastre oferind noi locuri de
muncă.
Ferma are un efectiv de 2100 capete ovine, dintre care 25 berbeci în vederea reproducţiei,
toate rasa Ţurcana.
Ferma este amplasată pe terenul propriu al fondatorului, în judeţul Constanta-teren de 50
hectare, care au fost destinate atât construcţiei fermei dar şi păşunatului intensiv.
Prezentarea fermei
Adăpostul pentru oi trebuie să îndeplinească prima condiţie de a proteja animalele contra
condiţiilor meteo nefavorabile, fiind amenajat astfel încât să asigure microclimatul corespunzător,
spaţiul de mişcare, accesul facil la hrană şi apă, ţarcuri în aer liber(numite padocuri), o ventilaţie
corespunzătoare, şi nu în ultimul rând un spaţiu suficient destinat boxelor.
Oilor trebuie să li se asigure condiţii favorabile de creştere şi dezvoltare, care să nu le
afecteze sănătatea, să nu se rănească, să nu se poată mişca liber sau să nu aibă contact vizual cu
celelalte ovine.
Tot adăpostul pentru ovine trebuie să fie fabricat din materiale care nu periclitează sănătatea
acestora, fiind uşor de întreţinut(curăţare, decontaminare). În acelaşi timp, pardoseala acestuia trebuie
să fie netedă, plană, să aibă stabilitate şi să nu fie alunecoasă.
Pentru a obţine cele mai bune rezultate, adăposturile trebuie să fie construite de aşa maniera
încât să permită împărţirea ovinelor pe grupe, sau pe criterii de productivitate.
Un alt aspect deosebit de important este acela al adăpătorilor: acestea trebuie să fie construite
astfel încât accesul să fie foarte uşor, dar trebuie şi să reducă riscul de îngheţare a apei.
Totodată, mieii nou născuţi trebuie să beneficieze de condiţii bune în adăpost, acesta fiind
obligatoriu echipat cu instalaţii de încălzire.
Ferma este compartimentată în vederea poziţionării ovinelor singure care urmează să fete, în
compartimente de câte două capete /1.5 metri, dar şi ovinelor cu miei.Acestea au un regim special,
dată fiind sensibilitatea puilor la naştere , dar şi o serie de vaccinuri şi testări la care sunt supuşi mieii
20
în primele zile de viaţă.
Spaţiul destinat adăpostului este amenajat corespunzător în conformitate cu normele

Uniunii Europene, asigurându-se confortul optim al ovinelor, astfel:
 -temperatura(microclimatul) este reglat la temperatura de 5-25 grade, umiditate 55-
75%, curenţi de aer 0.1-0.5m/s
 -gazele nocive în limite admise:dioxidul de carbon 0.04-0.15%; amoniacul optim-
absent, limita maximă de 0.02mg/m; hidrogen sulfurat optim-admisibil în proporţie
de 0.01mg/l.
 -lumina-50-70 lucşi –in funcţiune maxim 16 ore zilnic;
 -nivelul fonic-maxim 50 decibeli
 -ventilatia naturală-120-150 m3/cap de ovină/oră
 -la păşunat se feresc animalele de insolaţii, ploi reci, vânt puternic şi grindină.
Furajarea
Este unul dintre cei mai importanţi factori ce are impact asupra capacităţii rpivind reproducţia
ovinelor, dar şi crestera şi dezvoltarea acestora. Hrana se administrează de cel puţin două ori zilnic,
cu furaje specifice în funcţie de rasă, vârsta dar şi condiţia fiziologică. În acelaşi timp, ovinele trebuie
să aibă furaje şi apă proaspătă astfel încât să se poată dezvolta şi să fie sănătoase.
Igiena privind furajarea constă în respectarea orelor exacte de furajare dar şi trecerea trepatata
la un anotimp la altul în momentul oportun(de exemplu trecerea de la iarnă la vară). De obicei,
îngrijitorii au în vedere acest aspect şi anume acela de evitare a schimbării bruşte de hrănire.
Nutreţurile verzi trebuie să fie proaspete şi nu fermentate, iar furajele complexe nu trebuie să
fie mucegăite sau putrede.Apa de asemenea trebuie să îndeplinească condiţiile de apă potabilă.
Pentru ovinele gestante sau cele care au fătat, dar şi pentru mieii sugari se recomandă spaţii
speciale de îngrijire şi igienă.
Toaleta ongloanelor se face cel puţin bianual.
Ovinele care au fost cumpărate trebuie să fie îngrijite în spaţii separate de restul fermei, şi
abia după trecerea a trei săptămâni când sunt verificate şi se constată că sunt sănătoase, se poate face
introducerea în ferma.
Turma trebuie să fie inspectată cel puţin zilnic, pentru a putea vedea în timp util dacă există
modificări negative în starea sănătăţii ovinelor. Dacă se constată că există animale care nu
îndeplinesc această cerinţă, ele vor fi separate de restul turmei în boxe special amenajate în vederea
tratării.
Furajele folosite sunt de mai multe tipuri, în funcţie de ingredientele acestora, astfel:
 -uruială de cereale în amestec;
 -furaje suculente:siloz,sfecla furajeră, de zahăr, dovleac, cartofi, întregi sau
tăiaţi/preparaţi
 -furaje din fibre:fâneţuri
 -resturi furajere(produse secundare)tăiţei de sfeclă, borhot de sfeclă, spirt, coceni
porumb, etc
Instrumentar medical veterinar:

Ferma dispune de următoarea listă de instrumentar medical veterinar:
 Foarfece pentru ongloane
 Cuţit pentru copite
 Piatră abrazivă
 Tinctură de iod
 Piatră abrazivă pentru ascuţit cuţite
21
 Substanţe pentru protecţia copitelor
 Mănuşi de unică folosinţă
 Gel lubrifiant
 Sondă cu furtun pentru miei
 Ham de protecţie împotriva prolapsului uterin
Prezentarea rasei Ţurcană:
Graţie rezistenţei şi adaptabilităţii sporite a efectivelor, precum și a aptitudinilor productive,

ţurcana, este cea mai cunoscută rasă de oi din România.
Ponderea oilor Ţurcane în totalul efectivelor de ovine la nivel național este de 80,5%, potrivit
ultimului buletin tehnic emis de ANARZ, la finele lunii martie a acestui an.
Oile Ţurcane ajung la o greutate medie de 14 kg la vârsta de 2 luni, iar greutatea acestora se
dublează la 6 luni.
La vârstă adultă, oile pot cântări și 55 de kilograme, iar berbecii 80 de kilograme. În vederea
obţinerii unor rezultate optime, se recomandă atenție la hibridarea naturală, în vederea sporirii
capacităților prolifice, dar şi repartizarea înainte de vreme la reproducţie a tinerelor femele sau
organizarea a trei fătări/în 2ani.
Pentru îngrășare, oile Ţurcane trebuie întreținute corespunzător în cele 3 luni de pășunat. În
ultima lună, oile consumă 40-50 kg de nutrețuri concentrate și aproximativ 20 kg de fân de bună
calitate. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, oile Ţurcane își pot spori greutatea cu 20%.
Producția de lapte
În acelaşi timp, și la producția de lapte se pot înregistra rezultate foarte bune, producția de
lapte ridicându-se la 140-160 litri, din care 55 de litri reprezintă lapte cu un conținut de grăsime de
7,8% și cu 6,5% conținut proteic in primele 3-4luni de lactație.
Productivitatea depinde de anumiţi factori şi anume:
 vârsta efectivelor din rasa Ţurcana,
 individualitatea,
 sezonul de fătare,
 durata lactației,
 greutatea corporală,
 numarul si densitatea mulsorilor,
 nivelul de alimentație,
 condițiile climaterice.
Prima lactaţie generează 60-70% din cantitatea de lapte maximă.
În aceste condiții, trebuie urmărite rezultatele fiecărei oi Ţurcane, pentru a se putea face un
grafic al productivității.
Ovinele care realizează o cantitate mai mare decât media pe turma (respectiv de 2-3 ori mai
mare) trebuie să fie selecţionate pentru încrucişările viitoare.
22
Principalele caracteristici ale laptelui de oaie Ţurcana sunt:
 -densitatea este variabilă , fiind la 20 grade celsius,, cuprinsă între 1,029 şi 1,033g/cm cub.
 -ph-ul(aciditatea activă, concentraţia de ioni de hidrogen ai laptelui) este de 6,3-6,9
 -productia anuală de lapte aproximativ 8000 -9000 kg/an (sau 10.000-13.000kg la animale
considerate ca fiind elita fermei)
 -cantitatea de grăsime în lapte este de 4.2% în medie/litrul de lapte
 -proteinele din lapte -3,4%/litru de lapte.
Prezentarea parametrilor la ovinele din rasa Țurcană
Parametrii tehnologici Flux tehnologic

Spor de prolificitate (105%) Perioada 15 noiembrie-15 aprilie=155 zile de stabulatie;
producția medie a lanii (3,8 kg/cap) Perioada 15 aprilie-15 noiembrie=210zile stat pe pasune
producție medie a laptelui(55 litri/cap) Luna august=20zile pregatirea in vederea montei
greutatea medie la livrare(40 kg) Lunile septembrie-octombrie=55zile durata montei
reformă anuală (25%) Luna septembrie =150zile perioada gestatiei
Lunile ianuarie-martie=50zile perioada aferenta fatarii
Lunile aprilie-iunie=100zile perioada mulsului
Lunile aprilie-mai=30zile tunderea ovinelor
Planificarea activităţii operaţionale

Spaţiul de desfăşurare al activităţii este compus dintr-o hală de 500 mp şi o suprafaţă pentru
depozitarea baloţilor de fâneţuri sar şi a furajelor de 700mp acoperită parţial, luat în folosinţă prin
construcţia de către întreprinzător , pe terenul proprietate personală.
Utilajele achiziţionate de firmă sunt:

▪ presa de balotat pentru compactarea fâneţelor
▪ camion pentru colectarea bidoanelor de lapte
▪ 300 bidoane pentru colectarea laptelui
▪ stivuitor pentru depozitarea baloţilor
▪ transpalet dotat de cântar pentru transportul şi cântărirea baloţilor
Fişa tehnică a utilajelor:

Lista utilajelor achiziţionate
An Valoare de piaţă
Mijloc fix
fabricaţie (Euro)
Presă balotat 2017 6.720
Camion containere 2017 30.000
Stivuitor 2019 3.720
Transpalet cântar 2019 1.215
Containere (300 unităţi) 2019 34.500
23
Linie tehnologica de ambalare lapte
2019 5.000
in pungi de plastic-unica folosinta
TOTAL 81.155
2. Caracteristicile pietei (analiza pietei)
În ciuda faptului că nu necesită costuri de întreţinere exagerat de mari, după revoluţie, foarte
multe ferme de ovine au încheiat afacerea în ciuda creşterii apetitului romanilor pentru lapte, produse
lactate şi carne de oaie care a crescut de la un an la altul într-un ritm alert; din păcate produsele vin
din import din cauza lipsei de crescători capabili să satisfacă constant această cerere, conform
Institutului Naţional de Statitica(INSSE) numai anul trecut importurile de lapte au crescut in anul
2022 cu 12000 tone faţă de 2021.
Comercializarea laptelui şi produselor care derivă din acesta, se simplifică prin faptul că un
litru de lapte este echivalent ca valoare nutritivă cu : carne de porc (400g), carne de vită (750g), ouă
(7-8) peste (jumătate de kilogram), varză (2.5 kg)
Din producţia mondială de carne, aproape jumătate, mai exact 25-30% o reprezintă carnea de
oaie şi în viitor se estimează o creştere a ponderii acesteia în consumul mondial.
Creşterea cerinţelor pentru carne de ovine se explică printr-o motivaţie dublă şi anume:
valoarea nutritivă şi dietetică a acesteia.
Creşterea oilor este o afacere profitabilă, necesită investiţie mică şi are piaţa de desfacere
internă imensă, piaţa de export în special în Italia, Germania, Grecia şi Croaţia.În aceste ţări , în
anul 2022 s-a exportat peste 24.300 tone de carne şi 33.700 tone lapte. Cu toate acestea în 2022 am
importat lapte şi produse lactate în valoare de 214 milioane euro, deci piaţa de desfacere locală este
incredibil de mare!
În ultimul an, respectiv 2022, s-a dezvoltat foarte mult piața exportului de berbecuți și oi
tinere în țările arabe.
Costurile de producţie a laptelui în România sunt mai mici decât în Ungaria, Polonia sau
Slovacia, potrivit datelor dintr-un raport al Consiliului Concurenţei.
investească și să dezvolte afaceri în mediul rural . Valoarea medie a fondurilor ce pot fi accesate
ani.
Aşa cum am precizat mai înainte, înfiinţarea unei ferme de ovine poate fi finanţată prin
măsura 6.1., „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” de încurajare a tinerilor fermieri să
investească și să dezvolte afaceri în mediul rural, iar pentru a începe o astfel de investiţie solicitantul
trebuie să fie înregistrat că persoană fizică autorizată, asociaţie familială sau societate comercială cu
capital 100% privat.
24
2.1. Tendinte ale industriei, trendul pietei
Pentru a putea defini un plan de investiţii este necesar să prezint în acest subcapitol
principalele rase de oi care sunt prevăzute pentru acordarea proiectelor în cadrul submăsurii 6.1,
„Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, aşa cum rezultă din următorul tabel:
Rasele de oi prevăzute pentru acordarea proiectelor în cadrul măsurii 6.1

1. Rasa Țurcană 7. Rasa Merinos Transilvănean
2. Rasa Țigaie 8. Rasa Merinos de Cluj
3. Rasa Oaia Cap Negru de Teleorman 9. Rasa Merinos de Palas
4. Rasa Rațca (Valahă cu coarne de tirbușon) 10. Rasa Țigaie – varietatea ruginie
5. Rasa Karakul 11. Rasa de lapte Palas
6. Rasa Merinos de Seseni 12. Rasa de carne Palas
Prezentarea raselor de oi a fost făcută în funcţie de proiectele acordate în cadrul măsurii 6.1,
„Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în anul 2019.
Piaţa actuală, Piaţa noului produs/ serviciu
Descrierea pieţei
Piaţa producţiei de lapte şi carne de oaie a cunoscut fluctuaţii în sensul creşterii consumului
astfel:
 -În regiunile de dezvoltare Bucuresti-Ilfov (14,2%) şi
 -Sud Muntenia (0,8%) ,
 -in regiunile Nord-Vest (+10,6%),
 -Sud-Est (+5,2%),
 -Vest (+2,1%),
 -Sud-Vest Oltenia (+1,8%),
 -Centru (+0,9%), şi
 -Nord-Est (+0,6 %) .
Evoluția pieței producției de lapte și carne de oaie în funcție de consum

Bucuresti-Ilfov 14,20%
Sud Muntenia 0,80%
Nord-Vest 10,60%
Sud-Est 5,20%
Vest 2,10%
Sud-Vest Oltenia 1,80%
Centru 0,90%
Nord-Est 0,60%
Producţia totală de carne de oaie a crescut cu 4% în 2022, comparativ cu anul 2021, iar
producţiile de lapte şi ouă au înregistrat creşteri cu 1,9%, respectiv cu 2,1% în perioada menţionată,
potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INSSE).
25
Cu privire la producţia totală de lapte de oaie, în anul 2021,se poate spune că aceasta a fost de
43,728 milioane hectolitri (inclusiv consumul mieilor), cu 1,143 milioane hectolitri (+2,7%) peste
nivelul anului precedent(2021).
Conform estimărilor FAO, producţia de carne de oaie este de aşteptat să rămână la fel ca în
ultimii doi ani, respectiv la 67,5 milioane tone. Cu toate acestea, comerţul cu carne de oaie la nivel
mondial este de aşteptat să crească cu 4%, ca urmare a cerinţelor de import mai mari din SUA,
Uniunea Europeană şi ţările arabe.
Problema cu care se confruntă industria acestui sector, în ţara noastră, este cea a lipsei
spaţiului de construire a fermelor, dar şi a terenurilor special destinate acestora, pornind de la spaţiile
de adăpost şi culminând cu păşunile, fâneţele necesare oilor.
Zonarea potențialului agricol

Lucrarea continuă cu zonarea potenţialului agricol în România, subcapitol în care am selectat
în funcţie de nivelul ridicat al zonei, principalele judeţe cu potenţial pentru măsura 6.1, „Sprijin
pentru instalarea tinerilor fermieri”.
Zonarea potențialului agricol în România, nivel ridicat,

măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
Număr Pondere în total
Judet
localități potențial agricol
ALBA 78 4,27%
ARGES 102 5,59%
BACAU 93 5,10%
BOTOSANI 78 4,27%
BRAILA 44 2,41%
BRASOV 58 3,18%
BUZAU 87 4,77%
CALARASI 55 3,01%
CONSTANTA 70 3,84%
DAMBOVITA 89 4,88%
DOLJ 111 6,08%
GIURGIU 54 2,96%
HUNEDOARA 69 3,78%
IALOMITA 66 3,62%
ILFOV 40 2,19%
MARAMURES 76 4,16%
OLT 112 6,14%
PRAHOVA 104 5,70%
SATU MARE 65 3,56%
SIBIU 64 3,51%
TELEORMAN 97 5,32%
26
TIMIS 99 5,42%
TULCEA 51 2,79%
VALCEA 63 3,45%
Total 1.825 100,00%
Aşa cum se observă din această prezentare, cele mai mari procente revin Olteniei, respectiv
judeţele Olt (6,14%) şi Dolj (6,08%) urmate de judeţele Prahova (5,70%), Argeş (5,59%), Timiş
(5,42%), Teleorman (5,32%). Cele mai mici procente sunt alocate judeţelor Ilfov(2,19%), Brăila
(2,41%), Tulcea (2,79%).
2.2. Clientii potentiali

Principalul beneficiar al produselor va fi populaţia oraşului şi a zonelor limitrofe, dar pot fi şi
localităţile care se învecinează cu localitatea Vulturu din judeţul Constanta, întreprinderile care-şi
desfăşoară activitatea în mediul urban şi rural prin desfacere şi cele de producţie.
2.3. Concurenta
La nivel naţional există aproximativ 280 de societăţi care se ocupă cu creşterea ovinelor doar
30% au posibilitatea să livreze la export;la secţiunea lapte , există aproximativ 55 de societăţi, iar
motivul acestui număr mic este prezenţa foarte mică a crescătorilor de ovine şi costul scăzut care se
oferă pentru achiziţia materiei prime.
La secţiunea carne există aproximativ 1255 de societăţi, iar motivul acestui număr mare este
prezenţa foarte mare a exportatorilor pe piaţa din România şi costul scăzut care se oferă pentru
achiziţia materiei acestor alimente de baza-carne şi lapte.
2.4. Furnizori potentiali

Furnizorii potentiali sunt locuitori ai satelor, care vor sa isi vanda oile/mieii, pentru fiecare
rasa sau stadiu de dezvoltare a oilor/mieilor, existand preturi diferite.
2.5. Politica de preturi in domeniu
Pornind de la definiţia preţului care reprezintă, atât pentru vânzător cât şi pentru cumpărător,
valoarea unui bun său serviciu, putem spune că aceasta variabilă este cea mai mobilă componentă a
mixului de marketing. Acesta poate suporta modificări rapide şi dese în comparaţie cu celelalte
componente ale mixului de marketing, atrăgând de cele mai multe ori un răspuns imediat din partea
consumatorilor.
Compania Condruz Agriland poate apela, în funcţie de specificul obiectivelor urmărite, la
variante strategice de preţ, precum:
 strategia preţului lider - adoptată îndeosebi de marile firme , suficient de puternice pentru a
stabili un preţ ce va fi urmat de concurenţă;
 strategia preţului urmăritor - adoptată de micile întreprinderi (dar şi de cele mai mari, care nu
se pot impune pe piaţă). În mod concret, firma care adoptă un preţ de urmărire urmărind
preţul liderului, poate obţine profituri mari, dacă vânzările înregistrază un anumit nivel;
 strategia preţurilor reduse, care presupune reducerea preţurilor în scopul atragerii de clienţi
de la firmele concurente;
27
 strategia de luare a caimacului presupune fixarea, la lansarea unui produs pe piaţă, a unui preţ
cât se poate de mare; este o strategie foarte utilizată în cazul bunurilor industriale, respectiv
produselor ce încorporează o tehnologie avansată;
 strategia preţului de penetrare - constă în cucerirea rapidă a unui segment de piaţă, prin
practicarea unui preţ scăzut.
Piaţa producţiei de lapte şi carne de oaie relevă principalii factori care influenţează politica de
preţ a firmei şi anume:
 -concurenţa ofertanţilor;
 -implicarea statului în mecanismul formării preţului pe piaţă;
 -concentrarea nivelului relaţiilor privind piaţa;
 -acte normative;
 -puterea de cumpărare a consumatorilor.
Compania Condruz Agriland are în vedere întreaga paletă a factorilor enumeraţi mai sus şi
vine în întâmpinarea cerinţelor consumatorilor prin elaborarea unei game sortimentale cât mai variate
care să fie viabile din punct de vedere competitiv şi să aibă un raport calitate-preţ care să o situeze în
primele locuri privind poziţionarea pe piaţă.
Un alt aspect este legat de nivelul preţurilor ce poate fi considerat criteriul dominant al
strategiei, având la baza următoarele variante:
• strategia preţurilor înalte (ridicate);
• strategia preţurilor medii (moderate);
• strategia preţurilor joase (scăzute).
Dintre toate aceste variante ,compania Condruz a optat pentru strategia preţurilor medii
(moderate),prin faptul că în prezent exista foarte multe companii care activeaza pe piata de productie
de lapte şi carne de oaie din România.
Decizia de a cumpăra se axează pe calităţile produselor Condruz ca rezultat al evaluării .
2.6. Politica de marketing

Promovarea produselor
Cel mai bun mijloc de promovare al produselor obţinute din creşterea de ovine, este media.
Generatoare de informaţii exacte, precise, sursa media este prezentă peste tot –incepand de la
televiziune şi sfârşind în bannere , clipuri publicitare, postere, site-uri şi pagini web de prezentare a
produselor fermei.
Toate aceste reclame privind desfacerea şi comercializarea acestor produse către utilizatorul
final-consumatorul, duc la creşterea anuală a acestora , dar şi la extinderea multor ferme , în urma
desfăşurării unei activităţi relativ simple dar extrem de profitabilă.
Cea mai bună metodă de promovare şi cea mai puţin costisitoare este transmiterea prin grai
viu, aşa-zisul „word of mouth” sau „passa parola”.
Participarea la târgurile organizate pentru prezentarea diferitelor oferte sau noutăţi în materie
de ovine, din toate rasele va aduce la cunoştinţă acestora că pot beneficia de acest produse care
promovează obţinerea unor alimente sănătoase, netratate chimic şi corespunzătoare normelor
europene.
Realizarea unei pagini web va veni în sprijinul tuturor celor ce doresc să achiziţioneze în aşa
zisul comerţ online –produse pe bază de carne de oaie sau lapte.
28
Prezenţa unui blog/forum unde lumea să poată împărţi opinii va ajuta consumatorii să
îmbunăteasca produsele şi să le răspândească pe suprafeţe tot mai mari.
2.7. Resurse umane

Dată fiind dimensiunea redusă a firmei programul de recrutare şi verificare a personalului
este făcută direct de către adminsitratorul fermei.
Personalul angajat este remunerat pe bază de salariu fix, iar atribuţiile acestora sunt
executate prin rotaţii săptămânale pentru eliminarea eventualelor conflicte privind volumul sau
dificultatea obligaţiilor.
În cadrul fermei sunt 12 angajaţi după cum urmează:

 -un administrator
 -un contabil
 -un medic veterinar
 -10 îngrijitori, care se vor ocupa exclusiv de păşunatul ovinelor , de curăţatul boxelor
acestora , dar şi de alimentarea cu furaje(furajarea) şi adăparea ovinelor.
Angajaţii au următoarele sarcini:
▪ descărcarea laptelui din containere şi transportul acestora la punctul de livrare;
▪ balotarea şi depozitarea furajelor şi fâneţelor;
▪ livrarea periodică către clientii-persoane juridice pe bază de contract şi nu numai.
Administratorul fermei se ocupa de:
▪ planificarea şi organizarea activităţilor de desfăşurare zilnică
▪ încheierea de contracte cu noi societăţi
▪ organizarea campaniilor de informare
▪ participarea la evenimente privind producţia de carne/lapte de oaie
▪ participarea la programe şi cursuri privind întreţinerea , îngrijirea şi reproducerea
ovinelor din rasa Turcana
▪ completarea şi actualizarea cunoştinţelor spre oferirea de instrucţiuni angajaţilor
▪ monitorizarea progreselor pentru îmbunătăţirea acestora
▪ contabilitatea managerială şi controlul costurilor
▪ rezolvarea situaţiilor neprevăzute
3. Prezentarea proiectului de investitie –Analiza SWOT

Analiza swot a planului de investiții
PUNCTE SLABE PUNCTE FORTE
-rămânerea în urmă din punct de vedere -planul de investiții se dovedeşte a fi un real succes pe
tehnic şi tehnologic a sectoarelor de piaţa din zona judetului Constanta;
zootehnie (pondere încă mare de utilaje şi -va aplica la scară largă tehnologiile dovedite şi a cele
tehnologii neperformante în crescătorii); noi;
-isi va implementa cu succes parteneriatele cu
companii naţionale experimentate;
-indicatorii privind rentabilitatea si profitabilitatea
intreprinderii vor inregistra un nivel foarte bun;
Va inregistra crestere in privinta rezultatelor
economico-financiare în primii trei ani de proiecţie
financiar-contabilă;
-indicatorii economici de lichiditate si de solvabilitate
29
vor avea un nivel optim în perioada imediat următoare
proiecţiei făcute pe cei trei ani;
-în zona va avea o cotă ridicată de piaţă, ;
-va lucra la calitatea produselor oferite;
-dispune de personal calificat;
-eficienta va fi demonstrata in cazul reactiei la
conditiile nefavorabile ale pietei;
-calitate superioară a produselor şi serviciilor oferite,
precum şi a standardelor de mediu;
Oportunităţi Ameninţări
-gasirea unor noi pieţe de desfacere în alte -concurenţa acerbă în domeniu
zone geografice ale ţării, diferite de
localităţile din împrejurimi;
-dezvoltarea unei linii de fabricatie în
viitor de fabricaţie brânzeturi .
Furnizorii de echipamente tehnologice vor avea un impact deosebit în creşterea organizată a

ovinelor şi industria acestora poate avea o contribuţie importantă în viitor în achiziţionare atât din
intern cât şi din import. În cadrul fermei, acest lucru va fi posibil fie investind în tehnologie avansată,
de ultimă oră, fie prin creşterea eficienţei productivităţii în domeniul zootehnic-de obţinere a
produselor finite:lapte şi carne.
4. Principalele ipoteze privind fundamentarea veniturilor si cheltuielilor aferente proiectului de

investitie (planul de afaceri)
4.1. Estimarea investitiei initiale
Bugetul proiectului
Pentru înfiinţarea fermei de ovine a fost necesar un buget de 200.000eur , jumătate din acesta
fiind -fonduri proprii , iar cealaltă jumătate din fonduri europene rambursabile parţial în proporţie de
50%.Conform directivelor Uniunii Europene , aceste fonduri se alocă numai pentru dezvoltarea
afacerii în sine , nu şi pentru achiziţia ovinelor.
Astfel în proiecţia analizată, din fondurile proprii au fost achiziţionate oile-2100
capete*400lei/cap= 840.000lei, investiţie finanţată integral din fonduri proprii.
Fondurile europene obţinute pentru finanţare prin măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea
tinerilor fermieri, sunt destinate afacerii propriu zise-aceea de instalare a administratorului, de
achiziţie a mijloacelor fixe ce urmează a face referire la dotarea fermei de ovine.
In previzionarea tuturor datelor proiectului, a fost folosit cursul euro mediu la 31.12.2021,
afisat de BNR, de 4,6530lei/euro.
30
Bugetul investiţiei pe activități
Suma Suma alocata
Nr crt Activitate
alocata (eur) (lei)
· In privinta alimentatiei
1 Adoptarea unor strategii de eficientizare a activitatilor desfasurate in cadrul 2,000 9,306
fermei pentru atingerea obiectivelor
2 Ameliorarea efectivului pentru o productie mai crescuta de lapte 1,000 4,653
3 Alinierea cerintelor calitatii privind cresterea ovinelor cu cele solicitate de 1,000 4,653
standardele europene
4 Cresterea continua a gradului de satisfactie al produselor obtinute din cresterea 1,500 6,980
ovinelor:lapte, carne, lana
Total 5,500 25,592
· In domeniul managementului performantei/calitatii cresterii ovinelor
5 Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de 10,000 46,530
calitate
6 Stabilirea unor ratii de hrana mai eficiente prin inlaturarea fosfatului dicalcic 1,800 8,375
din acestea
7 Preocuparea continua pentru asigurarea conditiilor propice desfasurarii 1,800 8,375
cresterii ovinelor conform standardelor impuse de legislatia romaneasca si cea
europeana;
8 Controlul sistematic al modului de desfasurare a activitatii de cresterea 1,000 4,653
ovinelor;
9 Cautarea unei firme de distribuire a laptelui si a branzeturilor care sa ofere un 2,500 11,633
pret mai bun per kg
10 Cresterea calitatii serviciilor de deservire a consumatorilor; 4,000 18,612
11 Asigurarea conditiilor adecvate de cresterea a ovinelor prin reamenajarea 20,000 93,060
tarcurilor existente;
12 Evaluarea si raportarea periodica a modului de indeplinire a obiectivelor 2,000 9,306
asumate si a activitatii de management globale a fermei de crestere a ovinelor;
13 Diversificarea serviciilor medicale asigurate de medicii veterinari; 2,500 11,633
14 Reorganizarea circuitelor functionale ale sistemului de adapare automatizat 8,000 37,224
15 Angajarea de personal pentru dezvoltarea afacerii-8 salariati; 62,400 290,347
16 Achizitionarea unui sistem de mulgere mai eficient pentru a rezulta un lapte de 49,000 227,997
calitate;
17 Angajarea a doua persoane specializate in asigurarea serviciilor veterinare 24,000 111,672
18 Asigurarea unor conditii optime de lucru pentru personalul fermei; 4,000 18,612
19 Respectarea planului de afaceri. 1,500 6,980
Total 194,500 905,009
Total general 200,000 930,600
31
Conform datelor prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca bugetul alocat proiectului
este de 200.000euro, raportat la cursul BNR mediu la 31.12.2022, insemnand 930.600lei. Acest
proiect va fi finantat in proportie de 50% din Fonduri Europene, iar restul din fonduri proprii.
Bugetul investiţiei pe surse de finanțare, Contribuţia asociaţilor

Suma
Suma Suma Suma
alocata
alocata (lei) alocata (eur) alocata (le
r (eur)
Activitate finantare finantare finantare
t finantare
Fonduri Fonduri Fonduri
Fonduri
Europene Proprii Proprii
Europene
· In privinta alimentati ei
Adoptarea unor strategii de eficientizare a activitatilor desfasurate 1,000 4,653 4,6
in cadrul fermei pentru atingerea obiectivelor 1,000
Ameliorarea efectivului pentru o productie mai crescuta de lapte 500 2,327 500 2,3
Alinierea cerintelor calitatii privind cresterea ovinelor cu cele 500 2,327 2,3
solicitate de standardele europene 500
Cresterea continua a gradului de satisfactie al produselor obtinute 750 3,490 3,4
din cresterea ovinelor:lapte, carne, lana 750
otal 2,750 12,796 2,750 12,7
· In domeniul managementului performantei/calitatii cresterii ovinelor
Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta 5,000 23,265 23,2
un lapte de calitate 5,000
Stabilirea unor ratii de hrana mai eficiente prin inlaturarea 900 4,188 4,1
fosfatului dicalcic din acestea 900
Preocuparea continua pentru asigurarea conditiilor propice 900 4,188 4,1
desfasurarii cresterii ovinelor conform standardelor impuse de
legislatia romaneasca si cea europeana;
900
Controlul sistematic al modului de desfasurare a activitatii de 500 2,327 2,3
cresterea ovinelor; 500
Cautarea unei firme de distribuire a laptelui si a branzeturilor care 1,250 5,816 5,8
sa ofere un pret mai bun per kg 1,250
Cresterea calitatii serviciilor de deservire a consumatorilor; 2,000 9,306 9,3
2,000
Asigurarea conditiilor adecvate de cresterea a ovinelor prin 10,000 46,530 46,5
reamenajarea tarcurilor existente; 10,000
Evaluarea si raportarea periodica a modului de indeplinire a 1,000 4,653 4,6
obiectivelor asumate si a activitatii de management globale a
fermei de crestere a ovinelor; 1,000
Diversificarea serviciilor medicale asigurate de medicii veterinari; 1,250 5,816 1,250 5,8
Reorganizarea circuitelor functionale ale sistemului de adapare 4,000 18,612 18,6
automatizat 4,000
32
Angajarea de personal pentru dezvoltarea afacerii-8 salariati; 31,200 145,174 31,200 145,1
Achizitionarea unui sistem de mulgere mai eficient pentru a 24,500 113,999 113,9
rezulta un lapte de calitate; 24,500
Angajarea a doua persoane specializate in asigurarea serviciilor 12,000 55,836 55,8
veterinare 12,000
Asigurarea unor conditii optime de lucru pentru personalul fermei; 2,000 9,306 2,000 9,3
Respectarea planului de afaceri. 750 3,490 750 3,4
otal 97,250 452,504 97,250 452,5
otal general 100,000 465,300 100,000 465,3
4.2. Estimarea veniturilor anuale

Eşantionul pentru care au fost estimate cifrele sunt bazate pe un total de 80.000 de locuitori
cu media de 4 persoane pe familie şi un consum minim de familie pentru eliminarea riscurilor privind
cantităţile nevândute în aceeaşi zi în cazul laptelui.
Cantităţile minime de produse livrate către populaţie(lapte)

Cantitate Total 20.000 familii Cantitate livrată
Tip produs
lunară/familie pe lună (litri) pe an
Lapte 2litri 40.000litri 480.000litri
Pentru a putea fi comercializat, laptele trebuie să fie examinat din punct de vedere calitativ
(organoleptic, fizico-chimic şi biologic), pentru a verifica dacă acesta corespunde cerinţelor impuse
materiei la fabricarea brânzeturilor, sau dulciurilor.
Ferma a încheiat contracte de livrare de lapte cu 3 supermarket-uri şi 10 restaurante urmând
ca numărul acestor contracte să crească în următorii ani.
De la fermă sunt colectate zilnic aproximativ 500.000litri lapte lunar , care vor fi destinate în
primul rând consumului intern, fiind la început , ferma urmând să aibă desfacere şi în străinătate.
Astfel un efectiv de aproximativ 500.000litri lunar se vor duce numai la hypermarket-urile
din zonă.
Cantităţile livrate la supermarket-uri

Denumire Productie lapte Productie lapte
lunara(litri) /an(litri)
Supermarket X 445 5.340
Supermarket Y 105 1.260
Supermarket Z 100 1.200
TOTAL 650 7.800
Clienţii fermei sunt fabrici din România care folosesc ca materie primă pentru produsele lor
materiale cu aceeaşi compoziţie – pe bază de lapte-sau consumatorii finali-locuitorii. Nu în ultimul
rând putem preciza ca şi client fabrica de îngheţată din Constanta ,care necesita cantităţi foarte mari
de lapte zilnic, pentru a-şi putea desfăşura activitatea.
33
Analiza rentabilităţii activităţii economice prin prisma punctului critic constă în a determina
volumul fizic al vânzărilor care trebuie executat încât să asigure recuperarea capitalului investit.
Pentru a calcula volumul fizic de producţie vândut care corespunde pragului de rentabilitate
(Break Even Point = q'), când cifra de afaceri CA sau valoarea producţiei Q este egală cu cheltuielile
de exploatare CE, aferente cifrei de afaceri sau producţiei, după caz, se foloseşte ecuaţia:
CA = CE → q'p = CF + q'cv → q'(p – cv) = CF
q' = CF/p – cv, unde
q' – volumul fizic al vânzărilor pentru care cifra de afaceri (producţia) este egală cu cheltuielile de
exploatare aferente;
CA = q'p – cifra de afaceri (valoarea producţiei) care se înregistrează în punctul critic al rentabilităţii;
CE = CF + q'cv – cheltuielile pentru exploatare aferente cifrei de afaceri la punctul pragului de
rentabilitate;
CF – cheltuielile fixe;
p – preţul sau tariful unitar;
cv – cheltuielile variabile care revin la o unitate fizică de produs
Total încasări lunare şi anuale (lapte de oaie)

Cantitate lunară Total încasări
Tip produs Preţ/litru
colectată lunare
Lapte(litru) € 0,22 162.864litri € 35.830
Din acest tabel, rezulta ca lunar, cantitatea de lapte vanduta este de 35.830euro, curs
4.6530lei/euro, in lei insemnand suma de 166.717lei. Ferma dispune de mijloace de colectare şi
compactare a fanetelor destinate alimentatiei ovinelor cu o capacitate de 3600 unităţi de produs.
Livrarea materiei colectate este făcută la un preţ unitar de vânzare de € 0.22 in cazul laptelui(un litru),
iar stabilirea acesteia este explicată în continuare.
Se calculează preţul unitar de vânzare prin dividerea totalului de încasări la cantitatea totală
colectată şi cheltuieli variabile pe unitate prin dividerea costurilor variabile la cantitatea totală de
lapte colectată:
p = 35.830 / 162.864 = 0.22eur
cv = 6.318*99,42% / 162.864 = 0.04eur
Total încasări la un modul de 2100 ovine, anul 2023

Specificare Cantitate Pret Total Explicatii
Vanzari (kg) miei (la export) 22,000 7.5 165,000 1000miei x 22kg=11000kg
Vanzari tineret femele 110 mielute scoase la reforma

3,850 6 23,100
reproductie (kg) 110x35kg=3850kg
34
sacrificare de necesitate
Carne de miel (kg) 3,498 10 34,980
349,8x10kg=3.498kg
Carne de oi adulte (kg) 2,580 10 25,800 129 oix 20kg =2.580kg
Piei ovine (buc) 2,100 10 21,000 sacrificare de necesitate
Vanzari (kg) oi reforma
7,300 3 21,900 146 x 50kg = 7.300kg
(export)
1980 oi x 20 kg telemea
Telemea (kg) 39,600 8 316,800
=39.600kg
Lana (kg) 11,445 2.5 28,614 3270x 3,5=11445kg
2100oi +52 berbecuti+494
Subventii 101 14 1,414
tineret
Total lei 638,609
CALCULUL PREVIZIONAL AL VENITURILOR LA UN MODUL DE 2100 OI, ANII 2023-2025
Previziune 2023, Previziune 2024 Previziune 2025

Specificare Cantitate Pret Total 2022
crestere 5% crestere 7% crestere 8%
Vanzari (kg) miei (la export) 22,000 7.5 165,000 173,250 176,550 178,200
Vanzari tineret femele

3,850 6 23,100 24,255 24,717 24,948
reproductie (kg)
Carne de miel (kg) 3,498 10 34,980 36,729 37,429 37,778
Carne de oi adulte (kg) 2,580 10 25,800 27,090 27,606 27,864
Piei ovine (buc) 2,100 10 21,000 22,050 22,470 22,680
Vanzari (kg) oi reforma (export) 7,300 3 21,900 22,995 23,433 23,652
Telemea (kg) 39,600 8 316,800 332,640 338,976 342,144

Lana (kg) 11,445 2.5 28,614 30,044 30,616 30,903
Subventii 101 14 1,414 1,485 1,513 1,527
35
Total lei 638,609 670,538 683,310 689,696
36
4.3. Estimarea cheltuielilor anuale
Cheltuielile anuale au fost elaborate conform datelor prezentate in situatiile financiare anuale
ale anului 2019, fiind impartite in cheltuieli directe si cheltuieli variabile.
In calculul cheltuielilor directe se inlud:
 -amortizarea mijloacelor fixe;
 -cheltuieli directe alocate pentru 2100 ovine(în lei), anul 2022;
Amortizarea mijloacelor fixe este făcută în 5 ani, de la data achiziției.

Amortizarea mijloacelor fixe, anul 2022
Valoarea de Amortizare Amortizarea
Denumire mijloc fix
piata (lei) lunara (lei) anuala(lei)
Presa balotat 6,720 112 1,344
Camion containere 30,000 500 6,000
Stivuitor 3,720 62 744
Transpalet cantar 1,215 20 243
Containere(300 unitati) 34,500 575 6,900
Amenajari 2,000 33 400
Cheltuieli diverse pentru ferma 500 8 100
Computere birou 1,000 17 200
Periferice computer 250 4 50
Licenta software 400 7 80
Linie tehnologica de ambalare lapte in pungi

5,000 83 1,000
de plastic-unica folosinta
total 85,305 1,422 17,061
Amortizarea mijloacelor fixe reprezinta o cheltuiala fixa, asadar pentru perioada previzionata
2023-2025, aceasta va ramane la fel, adica de 17.061lei/an.
Cheltuieli directe alocate pentru 2100 ovine(în lei), anul 2022

Suma Suma
Tip de cheltuială
alocata/2100oi alocata/cap
Furaje 133,098.75 63.38
Plasă tunsători 3,696.00 1.76
Apă 538.13 0.26
Paie de secară(așternut) 15,899.21 7.57
Energie electrică 4,310.25 2.05
37
Medicamente 14,419.13 6.87
Sare cu vitamine și minerale 449.40 0.21
Total 172,410.87 82.10
Din acest tabel, se observă că suma cea mai mare îi revine hranei, respectiv furaje în valoare
de 63.38lei anual/cap. Apa şi sarea cu vitamine şi minerale, au cheltuieli mici anuale, respectiv
0,26lei/cap, şi 0,21lei/cap.
Eşantionul pentru care au fost estimate cifrele sunt bazate pe un total de 80.000 de locuitori
cu media de 4 persoane pe familie şi un consum minim de familie pentru eliminarea riscurilor privind
cantităţile nevândute în aceeaşi zi în cazul laptelui.
In continuare, este prezentata estimarea cheltuielilor directe alocate pentru 2100 ovine(în lei),
pentru perioada 2023-2025:
Cheltuieli directe alocate pentru 2100 ovine(în lei), estimare 2023-2025

Previziune suma Previziune suma
Suma Previziune suma
alocata/2100oi an alocata/2100oi an
Tip de cheltuială alocata/2100oi an alocata/2100oi an
2023, crestere 2025, crestere
2022 2024, crestere 7%
5% 8%
Furaje 133,098.75 139,753.69 142,415.66 143,746.65
Plasă tunsători 3,696.00 3,880.80 3,954.72 3,991.68
Apă 538.13 565.04 575.80 581.18
Paie de
15,899.21 16,694.17 17,012.15 17,171.15
secară(așternut)
Energie electrică 4,310.25 4,525.76 4,611.97 4,655.07
Medicamente 14,419.13 15,140.09 15,428.47 15,572.66
Sare cu vitamine și
449.40 471.87 480.86 485.35
minerale
Total 172,410.87 181,031.41 184,479.63 186,203.74
38
Costuri variabile
Costuri variabile anul 2022, previziune 2023-2025
Costuri Costuri
Costuri Previziune Previziune Previziune
variabile variabile
Cheltuieli variabile variabile 2023, crestere 2024 crestere 2025 crestere
anual (euro) anual (lei)
lunar (euro) 5% 7% 8%
anul 2022 anul 2022
Salarii personal 1,948.00 23,376.00 108,768.53 114,206.95 116,382.32 117,470.01
Taxe cont bancar 100.00 1,200.00 5,583.60 5,862.78 5,974.45 6,030.29
Campanii de
300.00 3,600.00 16,750.80 17,588.34 17,923.36 18,090.86
informare
Cost/km/zile (€
770.00 9,240.00 42,993.72 45,143.41 46,003.28 46,433.22
0,70x55x22)
Energie electrică 100.00 1,200.00 5,583.60 5,862.78 5,974.45 6,030.29
Telefon + internet 150.00 1,800.00 8,375.40 8,794.17 8,961.68 9,045.43
Cheltuieli pentru
100.00 1,200.00 5,583.60 5,862.78 5,974.45 6,030.29
reparaţii
Consumabile 150.00 1,800.00 8,375.40 8,794.17 8,961.68 9,045.43
Transport periodic
2,700.00 32,400.00 150,757.20 158,295.06 161,310.20 162,817.78
clienti
Total 6,318.00 75,816.00 352,771.85 370,410.44 377,465.88 380,993.60
40
Bilant 2022 si previziuni 2023-2025
Actual Proiectii
Elemente de bilant
2022 2023 2024 2025
ACTIVE
Active circulante
Numerar generat de activitatea de
569,259.77 606,394.64 640,011.50 682,640.94
exploatare
Creante 51,959.79 62,448.75 72,898.51 78,730.39
Stocuri 0 8,500.00 9,600.00 10,368.00
Alte active circulante 0 11,800.00 12,200.00 13,176.00
Total active circulante 621,219.56 689,143.39 734,710.01 784,915.33
Active fixe nete(inclusiv financiare
249,971.41 297,825.78 345,868.81 373,538.31
si necorporale)
Total active fixe 42,132.26 48,030.77 54,274.77 58,616.75
TOTAL ACTIVE 663,351.82 737,174.16 788,984.78 843,532.08
CAPITAL SI DATORII
Datorii curente 215,285.48 217,425.45 219,690.76 237,266.02
Descoperit de cont la inceputul
0 0 0 0.00
perioadei
Credite pe termen scurt 0 0 0 0.00
Furnizori 145,856.45 152,276.35 159,072.28 171,798.06
Alte datorii 9,677.42 9,677.42 9,677.42 10,451.61
Total datorii curente 370,819.35 379,379.22 388,440.46 419,515.70
Datorii pe termen lung 43,538.01 58,436.64 68,557.09 74,041.66
Credite pe termen lung 130,614.05 175,309.92 205,671.26 222,524.96
Alte datorii pe termen lung si
0 0 0 0
provizioane
TOTAL DATORII 544,971.41 613,125.78 662,668.81 716,082.31
CAPITALURI
Capital social 5,000.00 5,000.00 5,000.00 5,000.00
Profit nerepartizat in cursul anului 113,380.41 119,048.38 121,315.97 122,449.76
Profituri repartizate in anii anteriori 0 0 0 0
TOTAL CAPITALURI 118,380.41 124,048.38 126,315.97 127,449.76
TOTAL CAPITALURI SI
663,351.82 737,174.16 788,984.78 843,532.08
DATORII
41
Contul de profit si pierdere 2022 si previziuni 2023-2025
Actual Proiectii
Elemente
2022 2023 2024 2025
VANZARI
Interne 638,608.50 670,537.88 683,310.03 689,696.10
Export 0 0 0
TOTAL VANZARI 638,608.50 670,537.88 683,310.03 689,696.10
Costuri si cheltuieli 172,410.87 181,031.41 184,479.63 186,203.74
Costul bunurilor vandute 172,410.87 181,031.41 184,479.63 186,203.74
materii prime si materiale 0 0 0 0
combustibili si energie 13,959.00 14,656.95 14,936.13 15,075.72
servicii subcontractate 224,460.72 235,683.76 240,172.97 242,417.58
altele 5,583.60 5,862.78 5,974.45 6,030.29
salarii prime si contributii 108,768.53 114,206.95 116,382.32 117,470.01
Costul total al bunurilor vandute 352,771.85 370,410.44 377,465.88 380,993.60
Costuri administrative si de
0 0 0 0
desfacere
Amortizare 17,060.92 17,060.92 17,060.92 17,060.92
Amortizare totala 17,060.92 17,060.92 17,060.92 17,060.92
Venituri/Costuri nete din dobanzi 0 0 0 0
Total venituri/costuri nete din
0 0 0 0
dobanzi
Total Costuri de exploatare 369,832.77 387,471.36 394,526.80 398,054.52
Profit/pierdere din activitatea
0 0 0 0
extraordinara
Total profit/pierdere extraordinara 0 0 0 0
VENIT NET INAINTE DE
268,775.73 283,066.51 288,783.23 291,641.58
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT (ch) 155,395.32 164,018.13 167,467.26 169,191.82
PROFIT NET 113,380.41 119,048.38 121,315.97 122,449.76
Dividende platite 0 0 0
Profit de repartizat 113,380.41 119,048.38 121,315.97 122,449.76
42
Calculul rezultatului operativ
Calculul rezultatului Cifre reale Previziune Previziune Previziune
operativ (lei) anul 2022 anul 2023 anul 2024 anul 2025
cantitati produse 2,571.00 3.000,00 3,400.00 3,800.00
procentul de exploatare
71.42 83.33 94.44 95.72
din capacitatea maxima
total incasari (cifra de
638,608.50 670,537.88 683,310.03 689,696.10
afaceri)
total costuri variabile 352,771.85 370,410.44 377,465.88 380,993.60
diferenta fara costuri
285,836.65 300,127.43 305,844.15 308,702.50
variabile
total costuri fixe 172,410.87 181,031.41 184,479.63 186,203.74
diferenta fara costuri fixe 113,425.78 119,096.02 121,364.52 122,498.76
TVA colectat din
121,335.62 127,402.20 129,828.90 131,042.26
incasari
TVA deductibil costuri
32,758.07 34,395.97 35,051.13 35,378.71
fixe
TVA deductibil costuri
67,026.65 70,377.98 71,718.52 72,388.78
variabile
Rezultat operativ 134,976.68 141,724.27 144,423.77 145,773.53
impozit profit 16% 21,596.27 22,675.88 23,107.80 23,323.76
Rezultat operativ net 113,380.41 119,048.38 121,315.97 122,449.77
4.4. Estimarea cash-flow-urilor disponibile (cash-flow-uri pentru evaluarea proiectului)

DENUMIRE
Nr.crt. FORMULA CALCUL 2023 2024 2025
INDICATOR
Cash-flow
disponibil pentru
1 actionari CFDact = RN – (CPR1 – CPR0) 113,380 119,048 121,316
Cash-flow
disponibil pentru
2 creditori CFDcr = CHD – (DATFIN1 – DATFIN0) 319,317 344,984 344,641
Cash-flow
3 disponibil CFD = CFDact + CFDcr 432,697 464,032 465,957
43
4.5. Estimarea ratei de actualizare
Rata de actualizare este notată cu r (sau a) și se aplică prin intermediul unui factor de
actualizare 1/(1 + r)
Rata reală de actualizare este exprimată în funcție de puterea de cumpărare a cash flow-ului
net, care se va aplica asupra cash flow-ului nominal după ce din acesta a fost eliminată influența
inflaționistă.
Rata de actualizare cu care se actualizează cash flow-ul net la dispoziția acționarilor

exprimă costul capitalului propriu, iar cea cu care se actualizează cash flow-ul net la dispoziția
întreprinderii arată costul mediu ponderat al capitalului.
In calcul estimativ al ratei de actualizare, am previzionat urmatoarele procente:

-pentru anul 2023-o rata de actualizare de 5%;
-pentru anul 2024-o rata de actualizare de 7%;
-pentru anul 2025-o rata de actualizare de 8%.
VA0= 432.697/(1+0.05)1+464.032/(1+0.07)2+465.957/(1+0.08)3
VA0=412.092,40+405.303,50+369.891,70=1.187.288lei.
VA1=464.032/(1+0.07)1+465.957/(1+0.08)2
VA1=433.674,8+399.483=833.157,80lei
VA2=465.957/(1+0.08)1
VA2=431.441,70lei
5. Evaluarea proiectului de investitie

5.1. Evaluarea proiectului de investitii folosind indicatorii:valoare actualizata neta (VAN),
termen de recuperare (TR), indice de profitabilitate (IP)
a) Valoarea actualizata neta (VAN) reprezinta suma fluxurilor de numerar viitoare, intrari si
iesiri, actualizate cu o rata de actualizare astfel incat sa obtinem valoarea lor curenta.
VAN este o tehnica de baza utilizata pentru a evalua o investitie si se determina ca suma a
cash flow-ului discountat minus investitia efectuata initial.
Anul 0, anul 2022 = cash flow= 569,259.77lei
Discount rate = 1
Valoarea prezenta 0= -569.259,77lei
Anul 1, anul 2023 = cash flow = 432,697lei
Discount rate = 1/(1+0.05) =0.952
Valoarea prezenta 1= 432.697lei *0.952 = 411.927,50lei
Anul 2, anul 2024 = cash flow = 464,032lei
Discount rate = 1/(1+0.07)*(1+0.07) =0.873
Valoarea prezenta 2= = 464,032lei *0.873 = 405.100,10lei
Anul 3, anul 2025 = cash flow =465,957lei
Discount rate = 1/(1+0.08)*(1+0.08)*(1+0.08)=0.794
Valoarea prezenta 3= = 465.957lei *0.794 = 369.969,80lei
Intrucat valoarea prezenta neta este pozitiva, investitia merita a fi efectuata.
44
b) Termen de recuperare (TR)
Termenul de recuperare a investiției exprimă perioada de timp în care se recuperează investiția din profit sau din venitul net obținut în
urma realizării investiției.
Relația de calcul, în care profitul anual (venitul net) este constant este:
Durata de recuperare a investiției
Valoarea investiției, fără TVA 930,600.00 lei
Indicator: Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Încasări totale: 670,537.88 lei 683,310.03 lei 689,696.10 lei 0.00 lei 0.00 lei
Plăți totale: 300,127.43 lei 305,844.15 lei 308,702.50 lei 0.00 lei 0.00 lei
Fluxul net de lichidități 370,410.44 lei 377,465.88 lei 380,993.60 lei 0.00 lei 0.00 lei
Durata de funcționare a investiției 5 ani
Rata de actualizare 5% procent
Durata de recuperare a investitiei 4 ani, 6 luni și 15 zile
45
c) Indice de profitabilitate (IP)
Indicele de profitabilitate (IP) exprimă rentabilitatea relativă a investiţiei pe intreaga durată de viaţă
a acesteia, respectiv valoarea actualizată netă (VP ) mai puţin investiţia iniţială raportată la suma
0
investită iniţial I .
0
Formula de calcul este următoarea:
IP = VP / I
0 0
IP 1, anul 1, anul 2023 = 411.927,50lei/370,410.44lei=1.112084

5.2. Tehnica scenariilor (analiza de senzitivitate)
Analiza de senzitivitate reprezintă punctul de plecare al analizei riscurilor proiectului şi

riscurilor majore care trebuie luate în considerare de toate părţile implicate, fie beneficiari, finanţatori
sau chiar grupuri ţintă.
Analiza de senzitivitate studiază modul în care variaţia rezultatului numeric al unui proiect poate fi
atribuită cantitativ unor surse diferite de variaţie a parametrilor de intrare (input) de bază. Astfel,
aceasta asigură verificarea robusteţii rezultatelor numerice ale unui proiect şi, mai exact, subliniază
riscurile majore ce pot afecta întregul ciclu al proiectului, începând cu implementarea acestuia.
Analiza de sensitivitate este o tehnica prin care se investigheaza impactul modificarii unor
factori asupra principalilor indicatori ai proiectului. In mod normal, se analizeaza numai variatiile
nefavorabile ale acestor variabile critice.
Scopul analizei de sensitivitate este de:

1.A contribui la identificarea variabilelor cheie cu influenta importanta asupra costurilor si
beneficiilor generate de proiect
2.A investiga consecintele unor modificari nefavorabile ale acestor variabile-critice
3.A evalua daca deciziile ce vor fi luate in cadrul proiectului pot fi afectate de aceste schimbari
4.A identifica actiunile de prevenire sau limitare a posibilelor efecte nefavorabile asupra proiectului.
Pentru determinarea senzitivitatii rentabilitatii si riscului pentru proiect au fost luati in calcul
urmatorii factori determinanti:
1. Nivelul investitiei
2. Costurile de operare anuale
3. Beneficiile economice din cresterea preturilor la productia de lapte.
Analiza de senzitivitate a proiectului propus a fost realizata prin calcule tabelare aferente
fiecarui scenariu de evolutie a parametrilor cheie inclusiv prin variatia cumulata a tuturor factorilor
analizati.
46
Denumire indicator Anul 2023 Anul 2024 Anul 2025
VAN 411,927.50 405,100.10 369,969.80
Analiza de senzitivitate in raport cu pretul laptelui, anul 2023

Modificare Indicator ERR % VAN (RON)
Valoarea laptelui scade cu 1% 7.29% 381,897.99


RISCURILE implementării proiectului
În urma prezentării acestui plan de proiect, riscurile implementării ar putea consta în:
 -depășirea bugetului alocat pe fiecare element de cheltuială;

 -neîndeplinirea etapelor prevăzute în planul de afaceri;
 -depășirea termenului de aplicare a implementării;
 -factorii decizionali;
 -factorii economici;
 -lipsa de implicare a tuturor membrilor fermei de creștere a ovinelor, în menținerea și
dezvoltarea activității.
47
6.Concluzii
Costurile de producţie a laptelui în România sunt mai mici decât în Ungaria, Polonia sau
Slovacia, potrivit datelor dintr-un raport al Consiliului Concurenţei.
investească și să dezvolte afaceri în mediul rural . Valoarea medie a fondurilor ce pot fi accesate
ani.
Înfiinţarea unei ferme de ovine poate fi finanţată prin măsura 6.1., „Sprijin pentru
instalarea tinerilor fermieri” de încurajare a tinerilor fermieri să investească și să dezvolte afaceri
în mediul rural, iar pentru a începe o astfel de investiţie solicitantul trebuie să fie înregistrat că
persoană fizică autorizată, asociaţie familială sau societate comercială cu capital 100% privat.
În ciuda faptului că nu necesită costuri de întreţinere exagerat de mari, după revoluţie, foarte
multe ferme de ovine au încheiat afacerea în ciuda creşterii apetitului romanilor pentru lapte, produse
lactate şi carne de oaie înregistrând o creştere alertă de la un an la altul.
Comercializarea laptelui şi produselor care derivă din acesta, se simplifică prin faptul că un
litru de lapte este echivalent cu circa 400g carne de porc, 750g carne de viţel, 7-8 ouă, 500g peste,
2,6 kg varză, etc.
Din producţia mondială de carne, aproape jumătate, mai exact 25-30% o reprezintă carnea de
oaie şi în viitor se estimează o creştere a ponderii acesteia în consumul mondial.
Creşterea cerinţelor pentru carne de ovine se explică printr-o motivaţie dublă şi anume:
valoarea nutritivă şi dietetică a acesteia.
Zona cu cele mai mari cantităţi la export nu este cea din Constanta sau Sibiu, ci dimpotrivă
Timiş-zona Buziaş-Lugoj-Făget, unde exporturile s-au situat în perioada 2021-2022 între 52.419-
55.455 tone berbecuţi.
În ultimul an, respectiv 2022, s-a dezvoltat foarte mult piața exportului de berbecuți și oi
tinere în țările arabe.
Dacă planul de investiţii va fi un succes şi ferma va putea activa pe piaţa în continuare cu
produse de înalt nivel calitativ şi competitiv, aceasta va opta pentru extinderea activităţii în perioada
imediat următoare începerii obţinerii de profit.
Pentru a putea evalua aceste informaţii, sunt necesare concluziile:

a) Afacerea are un caracter fezabil privită din mai multe puncte de vedere cum ar fi:
48
 din punct de vedere comercial datorită faptului că există o piaţă în continuă creştere, odată cu
relansarea economică şi creşterii cererii pentru laptele de consum –de calitate superioara-rasa
Ţurcana;
 financiar ,deoarece firma conform proiecţiei făcute , va avea disponibilităţi din surse proprii
pentru asigurarea resurselor necesare şi va avea şi garanţii în primirea unui credit în viitor;
 tehnic ,pentru că există pe piaţă utilaje destinate prelucrării laptelui şi a cărnii;
 din punct de vedere al resurselor umane prin aceea că pe piaţa forţei de munca exista personal
care să aibă calificarea profesională solicitata de extinderea afacerii;
b) Afacerea poate fi profitabilă (în trei ani putându-se achita creditul solicitat), generând obţinerea
unui anumit profit, după care acesta se va putea mări substanţial.
c) Afacerea este credibilă, datorită:
 profitabilităţii sale;
 fonduri proprii prin care tânărul fermier îşi poate acoperi eventuale cheltuieli neprevăzute;
 garanţiilor substanţiale pe care le posedă;
 eliberării din activitatea economică a primilor trei ani a unor lichidităţi suficiente pentru
asigurarea continuităţii activităţii în viitor;
 competenţei şi seriozităţii echipei fermei.
Având în vedere aspectele prezentate se poate afirma că dezvoltarea fermei vă reprezintă o
afacere profitabilă, recomandându-se realizarea sa în condiţiile obţinerii unui credit.
În concluzie, se poate spune că afacerea este fezabilă din punct de vedere economic, este
credibilă şi totodată profitabilă fiind recomandată începerea demersurilor în favoarea derulării sale.
49

Caiet Practica FMF Rezolvat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Practica FMF Rezolvat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Practica FMF Rezolvat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE PRACTICA

Conditii generale de promovabilitate:

Stagiarul nu trebuie sa aiba dificultati in a identifica in caietul de practica documentele care sa

Capitolul 1. Prezentare companie

Capitolul 1. Prezentare companie

VRANCART Recycling, parte integrantă a Grupului VRANCART, a fost înființată ca o necesitate

31-Dec-19 31-Dec-20 31-Dec-21 31-Dec-22

Stocuri 52797252 42055540 58601760 61279453

Situatia individuala a rezultatului global

31-Dec-19 31-Dec-20 31-Dec-21

2019 2020 2021 2022

2.1.2 Fondul de rulment

2019 2020 2021 2022

NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii de exploatare

2019 2020 2021 2022

2.1.4 Trezoreria neta

2019 2020 2021 2022

2.2 Analiza performantei financiare a intreprinderii

2019 2020 2021 2022

2019 2020 2021 2022

2.2.1.2 Profitul inainte de bodanzi, impozit, depreciere si amortizare.

Profitul înainte de dobânzi, impozit, depreciere și amortizare (EBITDA – earnings before

2019 2020 2021 2022

2.2.1.3 Profitul inainte de dobanzi si impozit

EBIT = EBITDA - Amortizări şi provizioane nete (ajustári)

2019 2020 2021 2022

2.2.1.4 Profitul inainte de impozit

EBT = EBIT - Cheltuieli privind dobânzile

2019 2020 2021 2022

RN = EBT – Impozitul pe profit

2019 2020 2021 2022

2.2.2 Capacitatea de autofinantare

Exista 2 metode de determinare a capacitatii de autofinantare: cea deductiva si cea aditiva

1. Metoda deductiva porneste de la excedentul brut din exploatare.

2019 2020 2021 2022

2. Metoda aditiva are in vedere capacitatea de autofinantare

CAF = RN + Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetare = RN + Ajustări de valoare

2019 2020 2021 2022

2.2.3 Pragul de rentabilitate

Cifra de afaceri (CA) = Cheltuieli totale (CT)

2019 2020 2021 2022

2.2.3 Analiza cash-flow-ului intreprinderii

2019 2020 2021 2022

2019 2020 2021 2022

2.2.3 Cash-flow-ul disponibil

ΔACRbrute= ACR nete1−ACR nete0

CFDactionari=DIV− ΔCPR (fără profitul reinvestit)=PN− ΔCPR

2019 2020 2021 2022

2019 2020 2021 2022

2.4.2 Rate de rotatie

1. Viteza de rotație evidențiază intensitatea exploatării activelor întreprinderii

2.4.3. Rate de rentabilitate a capitalurilor

2019 2020 2021

ROE = PN_1/CPR_0 0% 12% 10%

1. Rentabilitatea activelor (ROA)

2.5. Analiza riscului intreprinderii

2019 2020 2021 2022

2.5.2 Rate de lichidare

Capitolul 3. Analiza SWOT