An3 Guvernanta I1 Suport Curs

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 60

16/02/2024

Guvernanța
corporativă,
managementul
riscurilor și controlul
intern

Suport de curs
Anul III
Semestrul I
Stagiu 2024@CECCAR

Obiective generale:

 Definirea guvernanţei corporative şi prezentarea


argumentelor care susțin nevoia de guvernanţă corporativă;
 Prezentarea principiilor de guvernanță corporativă;
 Administrarea societăților;
 Importanța transparenței și a informațiilor de calitate;
 Particularitățile guvernanței corporative în România;
 Auditul financiar și rolul său în guvernanța corporativă;
 Riscul și managementul riscului;
 Controlul intern;
 Auditul intern și rolul său în guvernanța corporativă.

2
16/02/2024

Bibliografie:

 Guvernanța corporativă, managementul


riscurilor și controlul intern , M.
Păunescu, Editura CECCAR, Bucureşti,
2019;
 Legea 31/1990, a societăților,
republicată cu completările și
modificările ulterioare;
 Codul de Guvernanță Corporativă BVB;
 Alte surse menționate în carte sau în
suportul de curs.

Întâlnirea 1

Ce este guvernanţa corporativă şi de ce


este nevoie de guvernanţă corporativă;
Principiile guvernanţei corporative;
Administrarea societății;
Rolul şi funcţiile comitetelor;
Implicarea acționarilor;
Remunerarea managementului şi a
celor însărcinaţi cu guvernanţa
corporativă;
Informaţii care trebuie publicate;
Particularități pentru România.

4
16/02/2024

Introducere
Dictionary of Economics – Great Britain, 2006
Guvernanța Corporativă = modul în care este condusă o companie sau
o altă organizație, inclusiv competențele consiliului de administrație,
ale comitetelor de audit, etica, impactul asupra mediului, tratamentul
lucrătorilor, salariile directorilor și controlul intern. Raportarea
guvernanței corporative în Marea Britanie a fost dezvoltată de la
Comitetul Cadbury din 1992 privind aspectele financiare ale
guvernanței corporative. Acesta a fost urmat de raportul Greenbury
privind remunerarea directorilor. Ambele au fost ulterior actualizate de
Comitetul Hampel. În 1999, raportul Turnbull se ocupă cu control intern
a introdus conceptul că companiile ar trebui să adopte un sistem de
analiză a tuturor riscurilor la adresa afacerii, nu doar a celor financiare
restrânse. În SUA, guvernanța corporativă este prescrisă în cea mai
mare parte de legea statului, deși Comisia pentru Valori Mobiliare și
Bursei a impus un grad de conformitate la nivel federal.

Introducere

De-a lungul timpului numeroase scandaluri au zdruncinat


lumea financiară. Unele dintre ele au avut un impact
semnificativ și au fost facilitate de mecanismele ineficiente ale
guvernanței corporative.
Câteva dintre cazurile recente sunt ilustrate în continuare.

6
16/02/2024

Scandaluri naționale și internaționale

 Volskwagen – au vândut 11 milioane de masini echipate cu un


soft pirat ca sa raporteze emisii de zeci de ori mai mici decat
cele reale
https://www.dw.com/ro/volkswagen-trebuie-s%C4%83-
pl%C4%83teasc%C4%83-compensa%C8%9Bii-pentru-
dieselgate/a-53559463
https://www.volkswagenag.com/en/InvestorRelations/corporat
e-governance.html?41DE9AE0-6920-3642-9DF1-
132D96DC32F8_kis_cup_C6FA3ED5_6D17_47D1_B6E2_F4B02C
C905E0_#
 Wirecard - 1,9 miliarde de la două dintre băncile filipineze nu
existau de fapt. Scăderea cu peste 98% a prețului acțiunilor pe
bursă
 Harvard (şi alte universităţi) – studenți care au evitat filtrele
de selectie cu ajutorul salariaților care luat mita de sute de mii
de dolari;

Scandaluri naționale și internaționale

 City Insurance – acuzatii de înșelăciune,


delapidare, constituirea unui grup infracțional
organizat, fals în înscrisuri și fals intelectual in
cazul companiei cu cea mai mare cota de piata
pe RCA.
 Compania Naţională de Aeroporturi – angajați
fictivi, servicii de instruire în țări exotice.

8
16/02/2024

Activităţi practice (1)

 Citiţi despre cazurile de faliment şi scadalurile în care au fost


implicate următoarele companii: Enron, WorldCom,
Parmalat şi Barrings Bank. Cine şi ce credeţi că a jucat un rol
fundamental în eşecul raportat de fiecare companie în
parte? Cine şi ce credeţi că ar fi putut să prevină sau să evite
să se ajungă în situaţia respectivă?
 Căutaţi încă unul sau două exemple de companii care au
eşuat în relaţie cu investitorii lor (în sensul că s-a descoperit
faptul că cei din guvernanţa societăţii au fost implicaţi în
lucruri ilegale).

Activităţi practice (2)

 Vizionaţi filmele:
„The Wizard of Lies” (2012);
„The Wolf of Wall Street” (2013);
„Enron: The Smartest Guys in the Room” (2005);
“Startup.com” (2001);
“Boiler Room” (2000);
„Rogue Trader” (1999).
 Cine şi ce credeţi că a jucat un rol fundamental în eşecul
raportat de fiecare companie în parte? Cine şi ce credeţi că
ar fi putut să prevină sau să evite să se ajungă în situaţia
respectivă?

10
16/02/2024

Guvernanța corporativă

11

Conceptul de guvernanţă corporativă (1)


 Nu are o definiţie unică sau consacrată.
 Prima definiţie larg răspândită a guvernanţei coporative pare
că îi aparţine lui Sir Adrian Cadbury (1992) şi se referă la
„ansamblul de reguli prin care o companie este condusă şi
controlată”.
 la definiţie s-au mai adăugat termeni şi anume: „ansamblul
de reguli prin care o companie este condusă şi controlată în
interesul acţionarilor şi a altor părţi interesate”.

12
16/02/2024

Cadbury report

https://web.actuaries.ie/sites/default/files/erm-
resources/243_financial_aspects_of_corporate_governance.pdf 13

13

Conceptul de guvernanţă corporativă (2)

 Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică


(OCDE) „O bună guvernanță corporativă nu este un scop în sine. Este
un mijloc de a sprijini eficiența economică, creșterea durabilă și
stabilitatea financiară. Ea facilitează accesul companiilor la capital
pentru investiții pe termen lung și ajută la asigurarea unui tratament
echitabil al acționarilor și al altor părți interesate care contribuie la
succesul corporației”. Guvernanţa corporativă este definită ca fiind „un
set de relații între conducerea unei societaţi, consiliul de administrație,
acționarii săi și alte părți interesate”, oferind, de asemenea „structura
prin care obiectivele, precum și mijloacele de atingere a acestor
obiective și de monitorizare a performanțele sunt determinate”.
 Institutul Auditorilor Interni (IIA) defineşte guvernanţa corporativă ca
fiind „Combinarea proceselor şi structurilor implementate de consiliu în
scopul informării, supravegherii, conducerii şi monitorizării activităţilor
organizaţiei către atingerea obiectivelor acesteia”.

14
16/02/2024

Nevoia de guvernanță corporativă

Nevoia de guvernanță corporativă se naște din interesele


uneori divergente între acţionari (principali) care doresc să se
asigure că își vor recupera investiția în condiţii de rentabilitate
maximă ţinând cont de profilul de risc pe care îl acceptă și
managerii desemnați de ei să conducă entitatea (agenți) care
pot să aibă alte obiective.
Guvernanţa corporativă doreşte să alinieze interesele a mai
multor părți (pe lângă manageri putem să ne referim şi la
salariaţi, guvern, comunitatea unde activează societatea şi
alţii) astfel încât acționarii să își atingă obiectivele, fără a
genera însă frustrări în rândul agenților.

15

Teoria agenţiei
 Teoria agenţiei (Berle & Means,1932; Coase, 1937) s-a dezvoltat în jurul
ideii de separare a proprietății de controlul companiilor. În cazul unei
societăţi managerii sunt agenţii acţionarilor care sunt acţionează ca
principali. Ideea de bază este că principalul scop al societăţii (şi al
managementului ca agenţi mandataţi să o conducă) este de a maximiza
averea acţionarilor (ca principali), dar de multe ori interesele conducerii
executive sunt divergente faţă de interesele acestora, ceea ce poate să
conducă la neîndeplinirea mandatului primit.
 Acţionarii vor rezultate cât mai mari (pe termen lung sau scurt?) pe când
managerii sunt interesaţi de maximizarea remuneraţiei proprii (care
automat scade averea acţionarilor), de păstrarea locului de muncă, de
păstrarea puterii sau a influenţei, îmbunătăţirea reputaţiei profesionale,
de asumarea unor riscuri peste nivelul dorit de investitori dar care pot
duce la maximizarea rezultatelor obţinute etc.
 Pe de altă parte, managerii sunt cei responsabili pentru a raporta
acţionarilor (şi altor părţi interesate) despre rezultatele entităţii pe care
o conduc, implicit ei au acces la mult mai multe informații din interiorul
societăţii decât acționarii, asimetria informațională fiind evidentă.

16
16/02/2024

Costul de agenţie

Se spune că acţionarii suportă un cost (costul de agenţie) în


legătură cu mandatarea managerilor pentru a conduce
societatea în interesul maximizării valorii cuvenite primilor.
Acest cost este format din costurile suplimentare suportate de
societate şi care nu-i reflectă cel mai bun interes cum ar fi
bonusurile suplimentare care nu remunerează o performanţă
reală; utilizarea activelor în interes propriu; utilizarea
neeficientă a fondurilor (spre exemplu managerul va prefera
un avion privat în locul utilizării serviciilor unei companii
aeriene sau va decide sponsorizări în numele firmei pentru a-
şi consolida imaginea etc.) dar şi costurile de monitorizare a
agentului. În principal, acţionarii se asigură de respectarea de
către manageri a mandatului lor prin angajarea directorilor
neexecutivi şi/sau a auditorilor şi prin asumarea costurilor
impuse de guvernanţa corporativă.

17

Relaţia agent – principal (1)

 Totuşi, managerii nu trebuie controlaţi de acţionari şi ar trebui să aibă


libertatea de a-şi asuma obiectivele asumate prin contractul de mandat
acceptat (de exemplu, acţionarii nu au posibilitatea de a controla
operaţiunile societăţii sau de a reprezenta societatea). Unul dintre
motive este că managerii trebuie să reprezinte interesele tuturor
acţionarilor, nu doar a celor majoritari, spre exemplu.
 Relaţia agent - principal poate fi văzută nu doar între acţionari şi
manageri ci şi între auditori şi acţionari. Auditorii sunt agenţii
acţionarilor care le cer să raporteze dacă rapoartele pregătite de
societate sunt lipsite de denaturări semnificative, dacă sunt credibile şi
reflectă fidel realitatea. Şi auditorii pot avea interese diferite (spre
exemplu, mandatul lor depinde în mare măsura de recomandarea celor
însărcinaţi cu guvernanţa corporativă) ca atare, în cazul lor, există reguli
impuse care încearcă să asigure o independenţă şi subiectivitate cât mai
mare, pentru a-şi putea îndeplini mandatul cu succes.
 Şi salariaţii sunt agenţii managerilor (care sunt principali în această
relaţie). Managerii desemnează responsabilităţi specifice salariaţilor care
trebuie să se achite de ele.

18
16/02/2024

Relaţia agent – principal (2)

 În ultima perioadă însuși scopul organizaţiei este pus sub


semnul întrebării, aceasta nemaiavând rolul de a maximiza
numai averea acţionarilor dar şi a altor părţi interesate (în
engleză: stakeholders) care au interese diferite.
 Richard E. Freeman este cel ce a dezvoltat conceptul de părţi
interesate considerându-le de interes major pentru societate
deoarece ele pot afecta, în măsură diferită, succesul
societăţii. Părţile interesate sunt acele părţi care pot afecta
sau pot fi afectate de către societate. Cei mai des menţionaţi
sunt furnizorii, creditorii, angajaţii, clienţii, comunitatea
locală, guvernul.

19

Beneficiile guvernanţei corporative (1)

 Investitorii şi alte părţi interesate au o siguranţă mai mare că


interesele lor sunt protejate ca urmare a unui sistem de guvernanţă
eficient. Un astfel de sistem ajută la responsabilizarea conducerii
societăţii ceea nu ar trebui să facă decât să îi motiveze să îşi respecte
mandatul asumat în numele acţionarilor în ceea ce priveşte atingerea
obiectivelor organizaționale. Această responsabilizare poate fi
dublată de o remunerare în funcţie de performanţele lor, nu numai
de cele de natură financiară.
 Toate efectele pozitive cumulate pot duce la creşterea valorii de
piaţă a societăţii (creşterea cotaţiei acţiunii) ceea ce favorizează
acţionarii (aşa numitul „governance dividend”).
 Prin creşterea transparenţei raportărilor şi prin asigurarea
suplimentară că managerii îşi urmăresc obiectivele, anumite costuri,
cum ar fi cele de îndatorare ar trebui să scadă, riscurile asociate
entităţii fiind mai reduse comparativ cu cele asociate unei entităţi
fără un sistem de guvernanţă corporativă implementat.

20
16/02/2024

Beneficiile guvernanţei corporative (2)


 În general, accesul la resurse al unei societăţi cu un sistem de
guvernanţă eficient este mai facil decât al uneia fără un astfel de
sistem, aşa cum, în funcţie de tipul şi maturitatea pieţei de desfacere
precum şi de produsele vândute, clienţii vor prefera astfel de
societăţi în detrimentul altora.
 Algoritmul de calcul al ratingului publicat de diverse firme
internaţionale a început să ţină cont de existenţa unui sistem de
guvernanţă corporativă.
 Pe de altă parte, guvernanța corporativă oferă un grad de asigurare
mai mare legat de respectarea reglementărilor legale relevante, cu
implicaţii în scăderea riscurilor reputaţionale şi nu numai cu care se
confruntă orice afacere.
 Nu în ultimul rând, guvernanța corporativă eficientă promovează
utilizarea eficientă a resurselor atât la nivel micro (la nivelul
companiilor) cât şi macro, ajutând la dezvoltarea pieţelor de capital.

21

Limitări

 Guvernanţa corporativă nu este o garanţie a unor performanţe


superioare (cercetări au fost efectuate pe această temă şi
rezultatele nu arată fără dubiu că societăţile care au sisteme
eficiente de guvernanţă au şi performanţe financiare
suplimentare).
 Societatea trebuie să ţină seamă de implementarea unui sistem
de guvernanţă corporativă care să permită obţinerea unor
beneficii ce exced costurile. Sistemul de guvernaţă corporativă
vine cu costuri la pachet.
 Angajarea unor directori neexecutivi independenţi buni, în număr
suficient, cu experienţă relevantă costă (unii ar argumenta că
poate fi mai scump pentru o societate să nu o facă). Raportarea
informaţiilor relevante pentru acţionari sau alte părţi interesate
costă, de asemenea. Scopul conducerii societăţii ar trebuie să
identifice echilibrul optim între costuri şi beneficii.

22
16/02/2024

Principiile guvernanţei corporative

Guvernanța corporativă este un set de principii, reglementări


legale, bune practici adoptate care influențează modul în care
o companie este condusă, administrată și controlată. Practic
găsim reguli privind guvernanţa corporativă, în funcţie de
jurisdicţia în care activează societatea respectivă, în legislaţia
naţională (cu caracter general, de exemplu, în legea
societăţilor pentru România sau cu caracter special, spre
exemplu în reglementările emise de ASF, BNR sau MFP pentru
societăţile pe care le reglementează), în reglementările emise
de bursele de valori, în contractele de societate și în statutele
întreprinderilor (care trebuie să fie în acord cu dreptul
societar) sau în alte ghiduri de bune practică.

23

Principiile OCDE

 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică


(OCDE) este una dintre primele organizaţii internaţionale
care a dezvoltat (1999) standarde de guvernanță corporativă
pentru statele membre şi nu numai.
 Ulterior, principiile de guvernanţă corporativă publicate
pentru prima oară în anul 1999, au fost revizuite (ultima
actualizare este din 2015) pentru a ţine pasul cu dezvoltarea
pieţelor şi realitatea economică.
 Principiile nu sunt obligatorii și nu vor să suprime
reglementările impuse prin lege ci mai degrabă vor să
identifice obiectivele societății și să sugereze diverse
mijloace pentru atingerea acestora prin furnizarea unei
soluții robuste, dar flexibile.

24
16/02/2024

• Cadrul de guvernanță corporativă ar trebui să promoveze piețele


Asigurarea unui cadru adecvat transparente și echitabile și alocarea eficientă a resurselor. Trebuie să fie
pentru o guvernanță corporativă consecvent cu reglementările și să susțină supravegherea efectivă și
eficientă aplicarea lui.

Drepturile şi tratamentul echitabil • Cadrul de guvernanță corporativă trebuie să protejeze și să faciliteze


al acționarilor și funcțiile-cheie ale exercitarea drepturilor acționarilor și asigurarea unui tratament echitabil
deţinătorilor pentru toţi acționarii, inclusiv cei minoritari și străini. Toți acționarii ar
trebui să aibă posibilitatea de a fi recompensaţi efectiv pentru încălcarea
drepturilor lor.
Acţionarii investiţionali, pieţele de • Cadrul de guvernanță corporativă ar trebui să ofere stimulente solide pe tot
parcursul lanțului de investiții ajutând piețele bursiere să funcționeze într-
capitaluri şi alţi intermediari
un mod care să contribuie la buna guvernanță corporativă.

• Cadrul de guvernanță corporativă ar trebui să recunoască drepturile


Rolul părţilor interesate părților interesate (drepturi instituite prin lege sau prin acorduri
(stakeholders) reciproce) și să încurajeze cooperarea activă între societăţi și aceste părți
interesate în crearea de plusvaloare, de locuri de muncă și de
sustenabilitate a unor societăţi sănătoase din punct de vedere financiar.

Transparență și raportarea • Cadrul de guvernanță corporativă ar trebui să asigure raportarea în timp


util, corectă şi pentru toate aspectele semnificative ale societăţii, inclusiv
informaţiilor
situația financiară, performanța, structura de proprietate și guvernanța
acesteia.
Responsabilitățile Consiliului de • Cadrul de guvernanță corporativă ar trebui să asigure îndrumarea strategică
a societăţii, monitorizarea eficientă a managementului de către consiliul de
Administrație
administrație și responsabilitatea consiliului față de companie și acționari.

25

25

International Corporate Governance


Network (ICGN) – 9 principii + subprincipii
Obiecti-
vul
Obliga- organiza- Consiliul
ţiile ţiei de
acţiona- admnis-
rilor traţie

Dreptu-
Cultura
rile
organiza-
acţiona-
ţională
rilor
ICGN
Raporta-
Manage
rea şi
mentul
transpa-
riscului
renţa

Remune-
Auditul
rarea

26
16/02/2024

Codurile de guvernanţă corporativă (1)

Pot fi emise de:


 Organizaţii private. Ele nu au forţă juridică dar sunt
exemple de bună practică, având un caracter voluntar.
 Pieţele financiare. Acestea pot fi impuse (spre exemplu,
societatea nu se poate cota în lipsa respectării lor). De
cele mai multe ori, conţin principii cu care societăţile se
pot conforma voluntar, având însă obligaţia să explice
neconformităţile.
 Autorităţile publice. Pot fi voluntare (dar au un grad de
recunoaştere mai mare) sau impuse anumitor tipuri de
entităţi.
 Cele care au autoritate legală, spre exemplu, legea
Sarbanes-Oxley (2002) din SUA.

27

Codurile de guvernanţă corporativă (2)

 O trăsătură esențială a codurilor de guvernanță este aceea


că ele sunt implementate pe baza principiului „aplici sau
explici/conformează-te sau explică” (în engleză: comply-or-
explain). Ele sunt flexibile în a oferi societăţilor posibilitatea
să nu aplice recomandările care nu sunt potrivite acestora.
Totuşi trebuie explicat de ce nu s-a respectat acel principiu şi
piaţa poate decide dacă motivele sunt legitime sau nu.
 Pe de altă parte, simplul răspuns de conformare poate avea
nuanţe multiple. Dacă ne referim la nevoia unei evaluări a
abilităţilor şi cunoştinţelor membrilor Consiliului, societatea
poate raporta că acestea există şi sunt conforme cu nevoile
societăţii dar în realitate o astfel de evaluare este foarte
complexă şi subiectivă.

28
16/02/2024

Administrarea societății

Sistemul unitar Sistemul dualist


• în care organul de guvernare este format dintr-un • în care organul de guvernare este format din două
singur consiliu care include directorii/administratorii structuri separate: un Consiliu de Supraveghere și
executivi și neexecutivi. Într-un sistem unitar, rolul un Directorat. Consiliul de Supraveghere este
Consiliului este acela de a asigura conducerea format exclusiv din administratori neexecutivi, iar
societății, de a stabili obiectivele strategice ale Directoratul este format exclusiv din directori
societății, de a se asigura că există resursele executivi. Rolul Consiliului de Supraveghere este
necesare ca societatea să își îndeplinească acela de a asigura strategia societăţii precum şi de a
obiectivele și de a evalua activitatea conducerii desemna, supraveghea și consilia membrii
executive. Conducerea este asigurată printr-un Directoratului. Președintele Consiliului de
Președinte al Consiliului de Administratie şi este Supraveghere coordonează activitatea Consiliului de
esențială pentru realizarea acestor obiective. Supraveghere. Directoratul este responsabil pentru
Literatura de specialitate consideră că este esențial conducerea activității zilnice a societății, iar
ca Preşedintele Consiliului să nu fie directorul membrii săi răspund solidar față de Consiliul de
general executiv, altfel putând să apară conflicte de Supraveghere pentru conducerea executivă a
interese care conduc la lezarea intereselor societății. Într-un astfel de sistem, preşedintele
deținătorilor de capital (acesta ar fi într-un conflict consiliului de supraveghere nu poate fi preşedintele
de interese). Pe de altă parte, existenţa a două directoratului în acelaşi timp (şi, în general, o
persoane diferite, mai ales dacă nu sunt persoană nu poate aparţine ambelor structuri).
compatibile, poate genera conflicte însemnate.

29

Directorii neexecutivi

 Directorii neexecutivi sunt acei directori care nu au funcţii


executive. Directorii executivi sunt implicaţi în conducerea
operaţiunilor societătii şi iau decizii în numele acesteia.
 Directorii neexecutivi joacă un rol esenţial în guvernanţa
corporativă, ei fiind mult mai obiectivi decât cei executivi şi
având rolul de a-i supraveghea pe aceştia din urmă şi a
raporta acţionarilor dacă interesele acestora sunt protejate
sau nu. Totuşi, este dificil şi costisitor de găsit un director
neexecutiv cu o competenţă adecvată pentru societatea
respectivă. Regulile de bună guvernanţă corporativă
recomandă societăţii ca numărul de directori neexecutivi să
fie aproximativ egal cu cel al directorilor executivi.
 Directorii neexecutivi pot fi, suplimentar, si independenti

30
16/02/2024

Administrator / Directori independent


(ROMANIA)
a) Nu este şi nu a fost în ultimii 5 ani director al societăţii sau al unei societăţi
controlate de către aceasta;
b) Nu este şi nu a fost în ultimii 5 ani salariat al societăţii sau al unei societăţi
controlate de către aceasta;
c) Nu a primit de la societate ori de la o societate controlată de aceasta o
remuneraţie suplimentară sau alte avantaje, altele decât cele corespunzând calităţii
sale de administrator neexecutiv;
d) Nu este acţionar semnificativ al societăţii;
e) Nu are şi nu a avut în ultimul an relaţii de afaceri cu societatea ori cu o societate
controlată de aceasta, fie personal, fie ca asociat, acţionar, administrator, director
sau salariat al unei societăţi care are astfel de relaţii cu societatea, dacă, prin
caracterul lor substanţial, acestea sunt de natură a-i afecta obiectivitatea;
f) Nu este şi nu a fost în ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului
auditor financiar al societăţii sau al unei societăţi controlate de aceasta;
g) Nu este director într-o altă societate în care un director al societăţii este
administrator neexecutiv;
h) Nu a fost administrator neexecutiv al societăţii mai mult de 3 mandate;
i) Nu are relaţii de familie cu o persoană aflată în una dintre situaţiile a) şi d).

31

Rolurile si responsabilitati CA 1
Consiliul de Administraţie are următoarele roluri (la nivel colectiv):
 determină misiunea și scopul societăţi companiei (la nivel
strategic);
 stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale
societăţii;
 aprobarea politicilor contabile şi a sistemului de control intern
necesar pentru o raportare financiară corectă;
 este responsabil să se asigure că sunt implementate
controalele interne adecvate care să permită evaluarea
riscului;
 numirea şi revocarea directorilor (depinde şi de legislaţia
naţională) şi stabilirea remuneraţiei lor;
 selectează şi numeşte preşedintele executiv, preşedintele
consiliului și ceilalți membri ai consiliului;
 se întâlnesc regulat pentru a-şi îndeplini atribuţiile;
32
16/02/2024

Rolurile si responsabilitati CA 2

Consiliul de Administraţie are următoarele roluri (la nivel colectiv):


 alege dintre membrii lui comitetele către care deleagă parţial
responsabilităţile;
 raportează către acţionari;
 îşi evaluează competenţele;
 supravegherea activităţii directorilor executivi;
 pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a
acţionarilor şi implementarea hotărârilor acesteia;
 reprezintă compania în public;
 decide asupra atribuţiilor ce vor fi delegate directorilor
executivi şi a celor ce vor fi păstrate.

33

Cele mai bune practici - 1


- Din Consiliu trebuie să facă parte si membrii executivi şi neexecutivi
(proporția recomandată este de cel puţin 50% din directori să fie
neexecutivi)
- Din Consiliu trebuie să facă parte şi membri independenţi (anumite
societăţi au această obligație; anumite comitete – la fel);
- Membrii săi trebuie să aibă bună reputaţie (ei au şi rolul de a acţiona
ca lideri pentru restul angajaţilor);
- Membrii săi posedă suficiente cunoştinţe, competenţe şi experienţă
pentru a-şi exercita atribuţiile şi se raportează în general la activitatea
societății, însă trebuie să includă, de asemenea, o varietate de alte
competențe, precum cele de raportare financiara, legale sau
organizatorice. Experienţa trebuie urmărită la nivel individual şi
colectiv;
- Consiliul îşi dedică suficient timp activităţii. În general Consiliul
(directorii neexecutivi) trebuie să se întâlnească cel puţin trimestrial
sau mai des pentru a se achita de responsabilităţi;

34
16/02/2024

Cele mai bune practici - 2

- Membrii săi nu pot deţine prea multe funcţii de conducere simultan ( în


funcţie de circumstanţele specific, de natura, amploarea şi complexitatea
activităţilor);
- Directorii trebuie să acţioneze cu onestitate, integritate şi independenţă
de spirit;
- Consiliul îndeplineşte criteriul diversităţii şi este transparent în legătură
cu aceste aspecte;
- Loialitate faţă de interesele companiei. Directorii trebuie să se ferească
de conflicte de interese. Cele mai frevente se referă la obţinerea de
împrumuturi de la societate şi contracte cu companiile proprii;
- Alegerile/numirile directorilor noi ar trebui făcute progresiv în timp
(adică nu tuturor directorilor să le expire mandatele, ci anual unei
proporţii dintre ei; acest lucru va asigura continuitatea necesară
desfăşurării activităţii în condiţii de eficienţă) ;
- să reprezinte interesul societăţii, al acţionarilor şi părţilor interesate.

35

Diversitatea
 Ce înseamnă diversitate? Însemnă că membrii Consiliului sunt suficient
de diverşi în ceea ce privește vârsta, sexul, originea geografică, educația
și experiența profesională.
 Diversitatea competențelor și a opiniilor membrilor consiliului este
foarte importantă deoarece ajută la înţelegerea societății (a activităţilor
acesteia) permițând consiliului să conteste (în engleză - to challenge)
deciziile conducerii în mod constructiv. Pentru a încuraja opiniile
independente și contestarea critică, Consiliul de administrație trebuie să
fie suficient de divers pentru a reuni opinii și tipuri de experiență variate.
Această diversitate ajută la un proces de monitorizare mai eficient şi
contribuie la îmbunătățirea supravegherii riscurilor.
 Lipsa diversităţii poate duce la „gândirea de grup” (la conformism) care,
nu asigură o supraveghere eficientă a directorilor executivi. Diversitatea
ar trebui să fie unul dintre criteriile stabilirii componenței organelor de
conducere şi inclusă în politica de recrutare a societăţilor.
 https://hbsp.harvard.edu/inspiring-minds/categories/diversity-inclusion-
and-belonging/

36
16/02/2024

Rolul şi funcţiile comitetelor


 Consiliul de administraţie poate crea comitete consultative
formate din cel puţin 2 membri ai consiliului şi însărcinate cu
desfăşurarea de investigaţii şi cu elaborarea de recomandări
pentru consiliu, în domenii precum auditul, remunerarea
administratorilor şi directorilor, managementul riscurilor sau
nominalizarea de candidaţi pentru diferitele posturi de conducere.
Comitetele înaintează consiliului, în mod regulat, rapoarte asupra
activităţii lor.
 Aceste Comitete sunt înfiinţate din membrii Consiliului de
administrație (indiferent de structura de guvernanţă corporativă
adoptată) şi au roluri diferite. Practic, Consiliului de administrație
îşi deleagă anumite responsabilităţi parţial acestor Comitete.
 Cel puţin un membru al fiecărui comitet creat trebuie să fie
administrator neexecutiv independent (bune practice). Comitetul
de audit şi cel de remunerare sunt formate numai din
administratori neexecutivi. Cel puţin un membru al comitetului
de audit trebuie să deţină experienţă în raportarea financiară.
37

Rolul şi funcţiile comitetelor

• Din societăţile mari, de regulă nu lipsesc 4 Comitete:


comitetul de administrare al riscurilor, de nominalizare, de
remunerare şi de audit.
• În anumite situaţii, acestea pot fi impuse prin lege (cum e
cazul societăţilor considerate entităţi de interes public care
trebuie să aibă Comitet de audit, sau a unor societăţi
reglementate de ASF care trebuie să aibă Comitet de
remunerare şi de nominalizare, în plus faţă de cel de Audit).

38
16/02/2024

Comitetul de administrare a riscurilor

 Este compus din membri ai organului de conducere care nu


exercită nicio funcţie executivă. Membrii comitetului de
administrare a riscurilor trebuie să dispună de cunoştinţe,
competenţe şi expertiză corespunzătoare pentru a înţelege pe
deplin şi a monitoriza strategia privind administrarea riscurilor şi
apetitul la risc al societăţii.
 Are rolul de a consilia Consiliul cu privire la apetitul la risc şi
strategia globală privind administrarea riscurilor, actuale şi
viitoare, ale societăţii şi să îl asiste în supravegherea implementării
strategiei respective de către conducerea superioară.
Responsabilitatea generală privind administrarea riscurilor revine
în continuare organului de conducere. În cazul în care strategiile
de afaceri adoptate de conducere nu reflectă riscurile în mod
corespunzător în conformitate cu modelul de afaceri şi cu strategia
privind administrarea riscurilor, comitetul de administrare a
riscurilor trebuie să prezinte Consiliului un plan de remediere a
situaţiei.
39

Atribuţii specifice
 să evalueze strategiile şi politicile de administrare a riscului, având în vedere
obiectivele de afaceri, profilul de risc, apetitul la risc, cu formularea de
recomandări şi indicaţii;
 să revizuiască în mod sistematic şi regulat, cel puţin anual, strategiile şi politicile
privind administrarea riscurilor de către societate pentru a reflecta schimbările
factorilor interni şi externi;
 să formuleze opinii şi recomandări în urma reviziei strategiei de management a
riscurilor;
 să monitorizeze încadrarea societăţii în limitele de risc stabilite, formulând
recomandări în cazul în care aceste limite sunt depăşite;
 să formuleze indicaţii şi recomandări privind simulările de criză, să revizuiască
rezultatele simulărilor de criză şi să propună măsuri necesare, în funcţie de
nivelul expunerii la risc;
 să asigure independența, adecvarea, eficiența și eficacitatea funcției de
administrare a riscurilor; să verifice/monitorizeze dacă activităţile semnificative
în care se angajează societatea iau în considerare strategia adoptată privind
administrarea riscurilor;
 să verifice dacă stimulentele oferite de sistemul de remunerare iau în
considerare riscurile, capitalul, lichiditatea, precum şi probabilitatea şi calendarul
profiturilor.

40
16/02/2024

Prevederi speciale

• Anumite institutii (de credit, de asigurare etc) – pot avea


prevederi legislative suplimentare, care instituie obligati,
cum ar fi existenta, componenta, atributii si altele.

41

Comitetul de nominalizare

 Este compus în majoritate doar din membri ai organului de


conducere care nu exercită nicio funcţie executivă în
societatea respectivă (legislaţia specifica fiecărei ţări poate
impune obligaţii suplimentare).
 Având în componenţă în principal membri neexecutivi
independenţi, Comitetul de nominalizare asigură adecvarea
candidaţilor pentru poziţiile vacante din organul de
conducere și stabilește un plan de succesiune pentru a putea
oferi continuitate structurii de conducere. El are rolul de a
evita situaţiile în care anumiţi membri ai structurii de
conducere ar putea să contribuie decisiv la numirea unor noi
membri pe criterii neprofesionale ceea ce ar putea duce la
controlarea societăţii de un grup de interese.

42
16/02/2024

Atribuţii specifice

a) să identifice şi să recomande spre aprobare organului de conducere sau


AGA candidaţi pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul organului de
conducere, să evalueze echilibrul de cunoştinţe, competenţe, diversitate şi
experienţă în cadrul organului de conducere, să pregătească o descriere a
rolurilor şi a capacităţilor în vederea numirii pe un anumit post şi să
evalueze aşteptările în ceea ce priveşte timpul alocat în acest sens;
b) să evalueze periodic, dar cel puţin o dată pe an, structura, mărimea,
componenţa şi performanţa organului de conducere şi să facă
recomandări organului de conducere cu privire la orice modificări;
c) să evalueze periodic (minim anual) cunoştinţele, competenţele şi
experienţa fiecărui membru al organului de conducere şi al organului de
conducere în ansamblul său şi să raporteze organului de conducere în
mod corespunzător;
d) să revizuiască periodic politica organului de conducere în ceea ce
priveşte selecţia şi numirea membrilor conducerii superioare şi să facă
recomandări organului de conducere;

43

Atribuţii specifice

e) să decidă şi cu privire la o ţintă privind reprezentarea sexului


sub-reprezentat în cadrul organului de conducere şi să elaboreze
o politică privind atingerea acestei ţinte;
f) să nu permită ca procesul decizional al organului de conducere
să fie dominat de o persoană sau de un grup mic de persoane
într-un mod care să fie în detrimentul intereselor societăţii în
ansamblu;
g) raportează privind modul în care şi-au asigurat atribuţiile cel
puţin anual;
k) contribuie activ la pregătirea membrilor organului de
conducere;
l) contribuie activ la planificarea succesiunii persoanelor cu
funcții-cheie.

44
16/02/2024

Comitetul de remunerare

 Rolul comitetului de remunerare este de a avea o politică de


remunerare corespunzătoare care atrage, menține și
motivează directorii să realizeze interesele pe termen lung
ale acționarilor.
 Comitetul de remunerare este compus din membri ai
organului de conducere care nu exercită nicio funcţie
executivă în societatea respectivă (legislaţia specifica fiecărei
ţări poate impune doar obligaţia ca majoritatea, nu toţi să fie
neexecutivi).

45

Atribuţii specifice
 Determină și revizuieşte în mod regulat cadrul, politicile generale,
termenii specifici pentru remunerație și termenii și condițiile din
mandatul președintelui consiliului de administrație și a directorilor
executivi;
 emite opinii competente şi independente asupra politicilor şi
practicilor de remunerare şi asupra stimulentelor;
 este responsabil cu recomandarea politicilor privind remunerarea
membrilor organului de conducere (spre exemplu legat de proporţia
beneficiilor pe termen lung şi scurt, raportul cash/acţiuni etc.);
 supraveghează direct remunerarea coordonatorilor funcţiilor-cheie;
 Stabilirea unei remunerații detaliate pentru toți directorii executivi și
președintele;
 Recomandă și monitorizează nivelul și structura remunerației top
managementului.
 Supravegheaza procesul de raportare a societaţilor.

46
16/02/2024

Comitetul de audit

 Trebuie să fie un comitet independent alcătuit din membri


neexecutivi ai consiliului de administraţie sau de
supraveghere al entităţii auditate. Majoritatea membrilor
comitetului de audit trebuie să fie independenţi față de
entitatea auditată. Preşedintele comitetului de audit poate fi
numit de către membrii acestuia sau de către consiliul de
supraveghere al entităţii auditate şi este independent față de
entitatea auditată.
 Recomandabil este ca cel puţin un membru al comitetului de
audit să deţină competenţe relevante în domeniul raportării
financiare şi auditului, pe lângă cele relevante pentru
obiectul de activitate al societăţii.

47

Atribuţii specifice

a) informează membrii consiliului de administraţie/supraveghere


ai entităţii auditate cu privire la rezultatele auditului statutar şi
explică în ce mod a contribuit auditul statutar la integritatea
raportării financiare şi care a fost rolul comitetului de audit în
acest proces;
b) monitorizează procesul de raportare financiară şi transmite
recomandări sau propuneri pentru a asigura integritatea
acestuia;
c) monitorizează eficacitatea sistemelor controlului intern;
d) monitorizează eficacitatea sistemelor de management a
riscului entităţii;
e) monitorizează eficacitatea auditului intern ( de exemplu,
planul de audit intern este aprobat de Comitetul de audit);

48
16/02/2024

Atribuţii specifice

f) să nu permită ca procesul decizional al organului de conducere


să fie dominat de o persoană sau de un grup mic de persoane
într-un mod care să fie în detrimentul intereselor societăţii în
ansamblu;
g) raportează privind modul în care şi-au asigurat atribuţiile cel
puţin anual;
k) contribuie activ la pregătirea membrilor organului de
conducere;
l) contribuie activ la planificarea succesiunii persoanelor cu
funcții-cheie.

49

ROLURI CHEIE ÎN MODELUL CELOR


TREI LINII

50
16/02/2024

Implicarea acționarilor

 Implicarea acționarilor reprezintă unul dintre principiile


relevante ale guvernanței corporative. Dacă acționarii nu se
implică (rămân pasivi) sistemul de guvernanță corporativă nu
este la fel de eficace.
 Cum se pot implica acţionarii? Prin votul lor. În cazul
acţionarilor minoritari apare problema legată de puterea
mică de influenţă a lor asupra rezultatului. Tot parte din
acţionarii care nu au influenţă decisivă asupra votului sunt şi
investitorii instituţionali, anume societăţi de investiţii,
fonduri de pensii etc. Acestea au portofolii de acțiuni foarte
diversificate şi se confruntă cu dificultăţi în legătură cu
gestionarea portofoliului de acţiuni deţinute.

51

Adunarea generală ordinară Adunarea generală extraordinară


Când se Anual Ori de câte ori este necesar
întruneşte?
Scopul a) să discute, să aprobe sau să modifice a) schimbarea formei juridice a societăţii;
situaţiile financiare anuale, pe baza b) mutarea sediului societăţii;
rapoartelor prezentate de consiliul de
c) schimbarea obiectului de activitate al
administraţie sau de auditorul financiar şi să
societăţii;
fixeze dividendul;
f) majorarea sau reducerea capitalului
b) să aleagă şi să revoce membrii
social;
consiliului de administraţie, respectiv ai
consiliului de supraveghere şi cenzorii; e) Tranzacţii de reorganizare;

c) să numească sau să demită auditorul h) fuziunea cu alte societăţi, divizarea


financiar şi să fixeze durata minimă a societăţii, lichidarea
contractului de audit financiar; etc.
d) să fixeze remuneraţia cuvenită pentru
exerciţiul în curs membrilor consiliului de
administraţie;
e) să se pronunţe asupra gestiunii
consiliului de administraţie, respectiv a
directoratului; etc.

52
16/02/2024

Remunerarea managementului şi a celor


însărcinaţi cu guvernanţa corporativă
 Remunerarea directorilor executivi şi a celor însărcinaţi cu
guvernanţa corporativă poate fi un subiect delicat din cauza
costurilor mari implicate pentru societate şi a importanţei
deosebite de a alinia interesele managerilor cu cele ale
societăţii.
 Spre exemplu, dacă remuneraţia directorilor executivi
depinde de ţinte de performanţă pe termen scurt, există
riscul ca aceştia să se concentreze pe proiectele cu rezultate
imediate în detrimentul celor mai rentabile pe termen lung.
 Pe de altă parte, remunerarea directorilor neexecutivi
trebuie făcută diferit faţă de cea a directorilor executivi. De
multe ori, cei neexecutivi au doar o indemnizaţie fixă de
şedinţă.

53

Remunerarea directorilor

 Remunerarea directorilor trebuie să fie optimă, legală şi


oportună.
 Caracterul optim se referă la găsirea nivelui potrivit de
remunerare, nici prea mare, nici prea mic, aliniat cu
performanţele societăţii şi ale angajatului.
 Legalitatea se referă la faptul că modul de remunerare trebuie
să respecte reglementările legale aplicabile în jurisdicţia în care
îşi desfăşoară activitatea societatea respectivă.
 Oportunitatea se referă la faptul că nicio societate nu îşi
doreşte să fie cea care plăteşte cele mai mari onorarii de pe
piaţă (nu ar fi competitivă) dar nici să recompenseze mai puţin
decât nivelul mediu al pieţei (asta ar însemna să piardă resurse
umane valoroase).

54
16/02/2024

Remunerarea directorilor 2
 Trebuie împărţită într-o:
componentă pe termen scurt (salariul şi beneficii
salariale pe termen scurt, cum ar fi asigurări medicale,
active utilizate în interes personal, contribuţii la fonduri
de pensii private tip contribuţii determinate, diverse
bonusuri plătibile la angajarea iniţială – aşa numitele
golden hellos, ani sabatici şi altele);
componentă pe termen mediu (cum ar fi opţiunile pe
acţiuni care devin convertibile într-un termen mediu de 3
până la 5 ani, de regulă);
componentă pe termen lung (cum ar fi pensia privată tip
beneficii determinate, beneficii post-angajare sau
beneficii acordate la terminarea contractului, unele
cunoscute ca golden parachute).

55

Obligatii extinse pentru societatile


cotate L 24/2017
• Companiile cu sediul social în România și ale căror acțiuni
sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată au
obligațiile:
1. de a pregăti o politică de remunerare aplicabilă
conducătorilor și de a o supune votului acționarilor
2. De a intocmi un raport privind remunerației
acordată conducătorilor.
Politica trebuie supusă votului acționarilor pentru orice
modificare semnificativă sau cel puțin o dată la patru ani.
Politica de remunerare, împreună cu data și rezultatele
votului trebuie publicate pe site-ul companiei și rămân
disponibile cel puțin atât timp cât sunt aplicabile

56
16/02/2024

Caracteristici ale politicii de remunerare

• Include explicații privind modul în care contribuie la sustenabilitatea companiei pe termin


lung și este aliniată cu strategia și obiectivele companiei.
• Este elaborată într-un limbaj clar și este ușor de urmărit.
• Descrie toate elementele de remunerare (sume fixe și/sau variabile, beneficii în bani sau în
natură) acordate conducătorilor.
• Include explicații privind modul în care s-a ținut cont de remunerațiile și condițiile de
angajare ale celorlalți angajați.
• Include detalii privind remunerațiile variabile (tipul beneficiilor – e.g. acțiuni - criteriile de
acordare, explicații privind legătura între acestea și obiectivele pe termen lung ale
companiei, metodele privind evaluarea îndeplinirii condițiilor de acordare, perioadele de
amânare, clauze privind malus și claw-back).
• Indică durata contractelor sau acordurilor cu directorii și perioadele de preaviz aplicabile,
condițiile de reziliere, precum și plățile aferente încetării acestor contracte – dacă este
cazul.
• Prezintă detalii privind schemele de pensii suplimentare.
• Descrie procesul de luare a deciziilor în legătură cu politica de remunerare, măsurile
privind evitarea conflictelor de interese şi rolul comitetului de remunerare si al altor
comitete implicate.

57

Raportul de remunerare

• Anual, companie pregătește un raport de remunerare care


include toate sumele și beneficiile acordate sau datorate pe
parcursul ultimului exercițiu financiar, conducătorilor în mod
individual, inclusiv celor nou recrutați și foștilor
conducători în conformitate cu politica de remunerare.
• Raportul este supus votului ex-postconsultativ al acționarilor
în AGA, iar compania trebuie să explice în următorul raport
cum a fost luat în considerare votul acționarilor.
• Raportul este pus la dispoziția publicului, prin postarea
acestuia pe site-ul companiei și rămâne valabil pentru minim10
ani.
• Raportul include toate tipurile de remunerații primite de
conducători în ultimul exercițiu financiar, detaliat pentru
fiecare persoană în parte (actual sau revocat în perioada
analizată).

58
16/02/2024

Continutul raportului de remunerare

• Totalul remunerației, proporția relativă dintre remunerația


fixă și cea variabilă, și explicatii despre cum această
remunerație este justificată de performanțele fiecărui
individ.
• Orice modificare a remunerației individului, a performanței
companiei și a mediei salariale a angajaților (alții decât
conducătorii) în ultimii 5 ani.
• Orice remunerație primită / acordată de o altă entitate din
grup.
• Orice remunerație cu decontare în acțiuni și criteriile de
acordare.
• Informații privind posibilitatea anulării remunerației variabile
acordate și restituirii unor sume/beneficii deja plătite.
• Detalii privind orice abatere de la politica de remunerare.

59

Informaţii care trebuie publicate

 Guvernanţa corporativă promovează transparenţa şi


informaţiile de calitate. Pentru ca acţionarii şi restul părţilor
interesate să poată lua o decizie de afaceri în cunoştinţă de
cauză, ei trebuie să aibă informaţii utile.
 Tipuri de rapoarte
 Rapoarte financiare.
 Rapoarte non-financiare.
 Rapoarte despre sistemul de guvernanță corporativă.

60
16/02/2024

Raportarea tridimensională: de mediu,


socială și de guvernanță corporativă (ESG)
• Deși nu există o definiție universală a „dezvoltării
sustenabile”, de multe ori se face referire la conceptul
utilizat în Raportul Brundtland al ONU (1987) și anume
„asigurarea nevoilor prezente fără a compromite asigurarea
nevoilor generațiilor viitoare”.
• Este datoria noastră, a tuturor, să asigurăm această
dezvoltare sustenabilă; ca atare, afacerile au și ele un rol
important de jucat, atât în ceea ce privește modul sustenabil
în care trebuie să acționeze, cât și privind raportarea pe care
trebuie să o facă realizeze pentru transparentiza modul în
care au performat.
• Companiile pot alege obiective ESG importante pentru ele și
pe care să le integreze în strategia lor, iar rapoartele ESG pot
fi folosite pentru a le ajuta la atingerea acestora (Movileanu
și Angheluță, 2021).

61

Crearea de valoare

62
16/02/2024

Prezent – raportarea nefinanciara

• În prezent, raportarea tridimensională este inca in stadiu


incipient, neexistând un referențial unanim acceptat.
• Standarde privind informaţiile ce ar trebui prezentate în
rapoartele nefinanciare sunt elaborate de:
• Global Reporting Initiative (GRI), care recomandă
publicarea valorii create pe baza unui set de indicatori
organizați pe cele trei dimensiuni: economică, socială şi
de guvernanță, la care se alătură alte aspecte
nefinanciare.
• SASB,
• Altele (SDG, UNGC)
• Toate tind spre convergență, iar un sistem sofisticat este în
curs de dezvoltare.

63

Reglementari europene

• Raportarea nefinanciară este impusă prin Directiva 94/2014,


transpusă în legislația românească (Ordin 1802/2014; Ordin
2844/2016).
• Companiile care au peste 500 de salariați trebuie să publice
fie ca parte a raportului administratorilor, fie separat,
aspecte legate de:
 protejarea mediului înconjurător;
 responsabilitatea socială şi tratamentul angajaţilor;
 respectarea drepturilor omului;
 anticorupție;
 diversitatea în consiliile de administraţie ale entităţilor.

64
16/02/2024

Directiva 2022/2464/UE (CSRD)

 CSRD: Reglementarea ce înlocuiește Directiva2014/95/EU (NFRD)

 O componentă a Pactului Ecologic (Pactului Verde), care urmărește să


conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să
protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor Uniunii împotriva riscurilor
legate de mediu și a impactului aferent (Uniunea Europeană, 2022).

 Scop: transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din


punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de
gaze cu efect de seră (GES) până în 2050.

 Transpunere in Romania: Prin OMF nr. 85/2024 pentru reglementarea


aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea

65

Directiva 2022/2464/UE (CSRD)


Noutati

extinderea sferei de aplicare al obligativității de raportare la toate


companiile mari și toate societățile listate la bursele de valori din Uniunea
Europeană
introducerea criteriilor de raportare mai cuprinzătoare și mai precise și
verificarea prin auditare obligatorie a aspectelor raportate
utilizare eticheta digitală: companiile vor raporta într-un singur format
XHTML-situațiile financiare și raportul administratorilor evidențiind
informațiile privind sustenabilitatea, etichetate în conformitate cu o
taxonomie digitală
Pune accent pe dubla materialitate (semnificație) (en. Double Materiality)

66
16/02/2024

CSRD: Etapele implementarii


• De la 1 ianuarie 2024, cu raportare care trebuie prezentată în 2025. Va avea
impact asupra marilor entități(cu peste 500 de angajați), care fac obiectul
Directivei privind Raportarea Nefinanciara (NFRD)
• De la 1 ianuarie 2025, cu raportare prezentată în 2026Va afecta entitățile
mari care nu fac obiectul NFRD, care îndeplinesc două dintre următoarele
criterii:
•Bilanțul total de 20 milioane EUR;
•Cifra de afaceri neta de 40 milioane EUR;
•O medie de 250 de angajați pe parcursul exercițiului financiar.
• De la 1 ianuarie 2026, cu raportare care trebuie prezentată în 2027. IMM-
urile europene listate, precum și alte întreprinderi. Trebuie să aibă valori
mobiliare listate pe o piață reglementată a UE și să îndeplinească două dintre
criteriile:
• Total bilanţ: 4 milioane EUR;
• Cifra de afaceri neta: 8 milioane EUR;
• O medie de 50 de angajați pe parcursul exercițiului
• De la 1 ianuarie 2028, cu raportare care trebuie prezentată în 2029.
Societățile internaționale cu o cifră de afaceri netă de peste 150 milioane EUR,
generată în UE care îndeplinesc alte cerințe CSRD.

67

Cum afectează raportarea nefinanciara


afacerile mici?
1. Dezvoltarea sustenabilă este importantă pentru IMM pentru a-și asigura
viabilitatea pe termen lung, obiectiv uneori mai dificil de atins decât în cazul unei
companii mari.
2. Dezvoltarea durabilă poate avea efecte pozitive multiple, cum ar fi îmbunătățirea
brandului afacerii, reducerea costurilor de operare, diversificarea serviciilor și a
clienților precum și atragerea de parteneri interesați în colaborarea cu o afacere
sustenabilă (de la salariați, la clienți sau furnizori)
3. Accesul la capital. Trăim în vremuri în care piețele financiare și de capital sunt
încurajate să finanțeze sau să investească în afaceri sustenabile. Din perspectiva unei
afaceri mici, aceasta înseamnă două lucruri: o preocupare către activități sustenabile
care îi pot facilita accesul la finanțare, precum și o preocupare de a avea un sistem
organizat de raportare a informațiilor pentru ESG.
4. Companiile cu cerințe de raportare ESG sau cele preocupate de aspectele de
sustenabilitate se vor asigura și in ceeac e privește colaboratorii lor. Cu alte cuvinte,
chiar în lipsa obligației de a comunica, există posibilitatea ca anumite cerințe privind
implicarea în activități sustenabile să fie aplicabile sau ca informații despre măsura în
care afacerea dumneavoastră este sustenabilă să trebuiască a fi disponibile.

68
16/02/2024

Asigurare pe baza rapoartelor ESG

• In prezent auditorul doar verifica existenta raportului


nefinanciar (a informatiilor care tin de ESG)
• In viitor, se va cere asigurare (limitata, apoi rezonaabila)
• IFAC/IAASB tocmai a lansat in consultare publica un standard
de asigurare dedicat raportarii de sustenabilitate, standard
dezvoltat in urma colaborarii stranse cu Comisia Europeana.
• International Standard on Sustainability assurance 5000,
Cerinte Generale privind angajamentele de asigurare pentru
(rapoarte de) sustenabilitate

69

Aplicație practică
Intrati pe urmatoarele site-uri, pentru rapoartele
anuale:

OMV
ROMPETROL
BURSA

a) Verificaţi dacă informaţiile publicate de


societăţile menţionate sunt complete prin prisma
cerinţelor prezentate în capitol.
b) Care raport vă place mai mult? De ce?
c) ce alte informaţii credeţi că ar mai trebui
adăugate?

70
16/02/2024

Aplicație practică

Căutaţi pe website-ul Bursei de Valori Bucureşti


rapoartele anuale (ale anului 2021) ale societăţilor:
Bursa de Valori Bucureşti SA, OMV Petrom SA,
Banca Transilvania SA.
a) Verificaţi dacă informaţiile publicate de
societăţile menţionate sunt complete prin prisma
cerinţelor prezentate în capitol.
b) Care raport vă place mai mult? De ce?
c) ce alte informaţii credeţi că ar mai trebui
adăugate?

71

Guvernanța corporativă în
România

72
16/02/2024

Reguli privind guvernanţa corporativă


aplicabile societăţilor româneşti
 Dreptul societar este o sub-ramură a dreptului afacerilor care are
ca obiect principal studiul societăţilor comerciale. Dreptul societar
cuprinde totalitatea normelor de drept, majoritar norme de drept
privat, care se regăsesc în dreptul civil (ca drept comun) şi dreptul
comercial, norme care reglementează raporturile juridice care au
în structura lor, ca subiecte participante persoane juridice, care au
calitatea de profesionişti comercianţi (în principiu societăţile
comerciale).
 Regulile privind guvernanţa corporativă aplicabile societăţilor
româneşti pot fi găsite în Legea societăților nr 31/1990 dar şi în
legislaţie suplimentară, aplicabilă acestora. Poate fi cazul Legii nr.
24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni
de piaţă, a Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital sau a
Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind
guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificări și
completări ulterioare.

73

Societățile pe acțiuni
 Deoarece am prezentat în capitolul anterior necesitatea
adaptării sistemului de guvernanţă corporativă la natura,
activitatea şi dimensiunea societăţii, considerăm că cel mai
relevant este să discutăm despre societăţile pe acţiuni.
 În vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ,
persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot
constitui societăţi cu personalitate juridică. Societăţile cu
sediul în România sunt considerate persoane juridice
române.
 În societatea pe acţiuni, capitalul social este reprezentat prin
acţiuni emise de societate.
 Societatea pe acţiuni se constituie prin contract de societate
şi statut, care pot fi încheiate sub forma unui înscris unic,
denumit act constitutiv.

74
16/02/2024

Limite

 Există o serie de restricţii impuse de legislaţia românească


societăţilor pe acţiuni, respectiv limite minime pentru
valoarea nominală a unei acţiuni (minimum 0,1 lei), valoarea
capitalului social (cel puțin 90.000 lei) şi numărul de
acţionari (minimum 2).
 Acţiunile sunt indivizibile şi în funcţie de modul de
transmitere, pot fi nominative sau la purtător. Ca regulă
generală, ele au o valoare egală şi acordă posesorilor
drepturi egale (cum ar fi dreptul de vot sau la dividende).
Totuşi, prin actul constitutiv, acţionarii (fondatori sau
ulteriori) pot decide să introducă posibilitatea pentru
societate de a emite categorii de acţiuni care conferă
titularilor drepturi diferite.

75

Restricții impuse acționarilor

 Chiar dacă acţionarii nu au dreptul să reprezinte societatea


(această reprezentare fiind, de regulă, atributul
administratorilor), ei putând doar primi dividende şi decide
în legătură cu aspectele importante din viaţa societăţii,
există câteva restricţii impuse acestora.
 Acţionarii trebuie să îşi exercite drepturile cu bună-credinţă,
cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale
societăţii şi ale celorlalţi acţionari. Suplimentar, după cum
vom vedea, sunt cazuri în care acţionarii trebuie să se abţină
de la a-şi exercita votul atunci când au interese contrare
societăţii.

76
16/02/2024

Pierderi de active net (1)

 În cazul în care Consiliul de administraţie (sau Directoratul), constată că, în urma


unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii,
activul net al societăţii, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul
datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de 1/2 din valoarea capitalului
social subscris, va convoca de îndată adunarea generală extraordinară (AGEA)
pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.
 Prin actul constitutiv se poate stabili ca AGEA să fie convocată chiar şi în cazul
unei diminuări a activului net mai puţin semnificativă decât cea prevăzută
anterior, stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la
capitalul social subscris.
 Consiliul de administraţie (sau directoratul), va prezenta AGEA un raport cu
privire la situaţia patrimonială a societăţii, însoţit de observaţii ale cenzorilor
sau, după caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul
societăţii cu cel puţin o săptămână înainte de data adunării generale, pentru a
putea fi consultat de orice acţionar interesat. În cadrul adunării generale
extraordinare, consiliul de administraţie (sau directoratul) îi va informa pe
acţionari cu privire la orice fapte relevante survenite după redactarea raportului
scris.

77

Pierderi de active net (2)


 Dacă AGEA nu hotărăşte dizolvarea societăţii, atunci
societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea
exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate
pierderile, să procedeze la reducerea capitalului social cu un
cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut
fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al
societăţii nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel
puţin egale cu 1/2 din capitalul social.
 În cazul neîntrunirii AGEA sau dacă aceasta nu a putut
delibera valabil nici în a doua convocare, orice persoană
interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea
societăţii. Societatea nu va fi dizolvată dacă reconstituirea
activului net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu 1/2
din capitalul social are loc până în momentul rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti de dizolvare.

78
16/02/2024

Drepturile acţionarilor

 Principalele drepturi ale acţionarilor sunt de a decide


dividendele, de a fi informaţi şi de a vota în adunările
generale.
 De exemplu, acţionarii au dreptul să numească un Consiliu
de Administrație care să le reprezinte interesele şi să
conducă societatea astfel încât să le maximizeze beneficiile.
 Deşi decizia de a da dividende este atributul conducerii
societăţii, acţionarii sunt cei care trebuie să aprobe şi
distribuirea şi nivelul propus.

79

ADUNĂRILE GENERALE ALE


ACŢIONARILOR
 Adunările generale ale acţionarilor (AGA) sunt prilejul
pentru acţionari de a-şi exercita drepturile conferite de
deţinerea acţiunilor şi sunt convocate de către Consiliul de
Administraţie (sau de Directorat), ori de câte ori este
necesar.
 Adunările generale pot fi ordinare sau extraordinare.

80
16/02/2024

Adunarea generală ordinară Adunarea generală extraordinară


Când se cel puţin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la ori de câte ori este necesar
întruneşte încheierea exerciţiului financiar
?
Scopul a) să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile a) schimbarea formei juridice și a obiectului de activitate
financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de al societăţii;
consiliul de administraţie, respectiv de directorat şi b) mutarea sediului societăţii;
de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, după c) Schimbarea obiectului de activitate;
caz, de auditorul financiar, şi să fixeze dividendul; d) înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare;
b) să aleagă şi să revoce membrii consiliului de e) prelungirea duratei societăţii;
administraţie, respectiv ai consiliului de f) majorarea capitalului social;
supraveghere, şi cenzorii; g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin
c) în cazul societăţilor ale căror situaţii financiare emisiune de noi acţiuni;
sunt auditate, să numească sau să demită auditorul h) fuziunea cu alte societăţi sau divizarea societăţii;
financiar şi să fixeze durata minimă a contractului de i) dizolvarea anticipată a societăţii;
audit; i^1) conversia acţiunilor nominative în acţiuni la purtător
d) să fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în sau a acţiunilor la purtător în acţiuni nominative;
curs membrilor consiliului de administraţie, j) conversia acţiunilor dintr-o categorie în cealaltă;
respectiv membrilor consiliului de supraveghere, şi k) conversia unei categorii de obligaţiuni în altă categorie
cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul sau în acţiuni;
constitutiv; l) emisiunea de obligaţiuni;
e) să se pronunţe asupra gestiunii consiliului de m) oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare
administraţie, respectiv a directoratului; altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării
f) să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, generale extraordinare.
după caz, programul de activitate, pe exerciţiul Și altele
financiar următor;
Și altele

81

Adunarea generală ordinară Adunarea generală extraordinară


Cvorum Pentru validitatea deliberărilor este Pentru validitatea deliberărilor este necesară la
necesară prezenţa acţionarilor care să prima convocare prezenţa acţionarilor deţinând
deţină cel puţin 1/4 din numărul total de cel puţin 1/4 din numărul total de drepturi de vot.
drepturi de vot. Hotărârile adunării Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor
generale ordinare se iau cu majoritatea deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi.
voturilor exprimate. Decizia de modificare a obiectului principal de
activitate al societăţii, de reducere sau majorare a
capitalului social, de schimbare a formei juridice,
de fuziune, divizare sau de dizolvare a societăţii se
ia cu o majoritate de cel puţin 2/3 din drepturile
de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau
reprezentaţi.

Cvorum Actul constitutiv poate prevedea cerinţe În actul constitutiv se pot stipula cerinţe de
mai ridicate de cvorum şi majoritate. cvorum şi de majoritate mai mari.

82
16/02/2024

Dreptul de vot

 Ca regulă generală, orice acţiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea


generală. Pe cale de excepţie, prin actul constitutiv se pot accepta acţiuni cu
drept multiplu de vot aşa cum se poate limita numărul voturilor aparţinând
acţionarilor care posedă mai mult de o acţiune.
 Dreptul de vot nu poate fi cedat dar acţionarii pot numi un mandatar care
să voteze în locul lor.
 În ceea ce priveşte drepturile de vot, sunt anumite situaţii în care legislaţia
conexă limitează drepturile de vot a unor acţionari (art 286^1 al legii
297/2004 privind piaţa de capital).
 Din punct de vedere al drepturilor de vot şi al dreptului de a primi
dividende, acţiunile se pot clasifica în ordinare (comune) sau preferenţiale.
 Votul poate fi deschis sau secret.
 Ca regulă generală, hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.
Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor
consiliului de administraţie sau a consiliului de supraveghere, pentru
numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari şi
pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de
administrare, de conducere şi de control ale societăţii.

83

Administrarea societăţii – reguli


comune
 În România, societăţile pe acţiuni pot fi administrate fie în
sistem dualist, fie în sistem unitar. Indiferent de sistemul de
administrare, câteva reguli sunt comune.
 Acţionarii nu au dreptul de a reprezenta societatea, ei nu
trebuie confundaţi cu societatea. Administratorii sunt cei ce
pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la
îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii, afară de
restricţiile stipulate în actul constitutiv.

84
16/02/2024

Răspundere

Administratorii, membrii directoratului şi ai consiliului de


supraveghere sunt obligaţi să ia parte la toate adunările
societăţii, la consiliile de administraţie şi la organele de
conducere similare acestora şi sunt solidar răspunzători faţă
de societate pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;
b) existenţa reală a dividendelor plătite;
c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
d) Îndeplinirea exactă a hotărârilor adunărilor generale;
e) Îndeplinirea strictă a îndatoririlor pe care legea, actul
constitutiv le impun.

85

Mandatul administratorilor
 Durata mandatului administratorilor, membrilor directoratului şi ai
consiliului de supraveghere, este stabilită prin actul constitutiv, dar
nu poate depăşi 4 ani. Mandatul se poate reînnoi dacă prin actul
constitutiv nu se dispune altfel, neexistând un număr maxim de
mandate pe care le pot avea aceşti membri. Totuşi, durata
mandatului primilor membri ai consiliului de administraţie şi ai
consiliului de supraveghere nu poate depăşi 2 ani.
 Directorii societăţii pe acţiuni, în sistemul unitar, respectiv
membrii directoratului, în sistemul dualist, sunt persoane fizice.
Totuşi, se poate numi o persoană juridică administrator sau
membru al consiliului de supraveghere al unei societăţi pe acţiuni
doar dacă, odată cu această numire, şi-a desemnat un
reprezentant permanent, persoană fizică.
 Persoana numită ca membru al consiliului de administraţie sau al
consiliului de supraveghere trebuie să fie asigurată pentru
răspundere profesională.

86
16/02/2024

Restricții

 Directorilor unei societăţi pe acţiuni, în sistemul unitar, şi membrilor directoratului,


în sistemul dualist, le este interzis, fără autorizarea consiliului de administraţie,
respectiv a consiliului de supraveghere, să fie directori, administratori, membri ai
directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori, auditori interni ori asociaţi
cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de
activitate, nici nu pot exercita acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu
sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării şi răspunderii pentru daune.
 O persoană fizică (acţionând pe cont propriu sau ca reprezentant permanent al unei
persoane juridice) poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator
şi/sau de membru al consiliului de supraveghere în SA al căror sediu se află pe
teritoriul României. Interdicţia nu se referă la cazurile când cel ales în consiliul de
administraţie este proprietar a cel puţin 1/4 din totalul acţiunilor societăţii sau este
membru în consiliul de administraţie al unei societăţi pe acţiuni ce deţine 25% din
acţiunile societăţii.
 Membrii consiliului de administraţie îşi vor exercita mandatul cu loialitate, în
interesul societăţii. Membrii consiliului de administraţie nu vor divulga (nici în timpul
mandatului, nici după) informaţiile confidenţiale şi secretele comerciale ale
societăţii, la care au acces în calitatea lor de administratori.

87

Cvorum

 Pentru validitatea deciziilor consiliului de administraţie, ale


directoratului sau ale consiliului de supraveghere este
necesară prezenţa a cel puţin 1/2 din numărul membrilor
fiecăruia dintre aceste organe, dacă prin actul constitutiv nu
se prevede un număr mai mare.
 Deciziile în cadrul consiliului de administraţie, al
directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu
votul majorităţii membrilor prezenţi. Deciziile cu privire la
numirea sau revocarea preşedinţilor acestor organe se iau cu
votul majorităţii membrilor consiliului.

88
16/02/2024

Sistemul unitar
 În sistemul unitar, societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai
mulţi administratori (un consiliu de administraţie), numărul acestora fiind
totdeauna impar. Societăţile pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale
fac obiectul unei obligaţii legale de auditare sunt administrate de cel puţin 3
administratori (cu excepţia microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, în
sensul art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea
înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi
completările ulterioare).
 Administratorii sunt desemnaţi de către adunarea generală ordinară a
acţionarilor, cu excepţia primilor administratori, care sunt numiţi prin actul
constitutiv. Candidaţii pentru posturile de administrator sunt nominalizaţi
de către membrii actuali ai consiliului de administraţie sau de către
acţionari.
 Administratorii pot fi revocaţi oricând de către adunarea generală ordinară a
acţionarilor. În cazul în care revocarea survine fără justă cauză,
administratorul este îndreptăţit la plata unor daune-interese.
 Pe durata îndeplinirii mandatului, administratorii nu pot încheia cu
societatea un contract de muncă.

89

Delegarea atribuţiilor de conducere

 În cazul în care într-o societate pe acţiuni are loc delegarea


atribuţiilor de conducere către directori, majoritatea
membrilor consiliului de administraţie va fi formată din
administratori neexecutivi (cu excepţia
microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, în sensul art.
4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 346/2004).
 Membri neexecutivi ai consiliului de administraţie sunt cei
care nu au fost numiţi directori.
 Prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a
acţionarilor se poate prevedea că unul sau mai mulţi membri
ai consiliului de administraţie trebuie să fie independenţi.

90
16/02/2024

Administrator independent
a) Nu este director al societăţii sau al unei societăţi controlate de către aceasta şi
nu a îndeplinit o astfel de funcţie în ultimii 5 ani;
b) Nu a fost salariat al societăţii sau al unei societăţi controlate de către aceasta în
ultimii 5 ani;
c) Nu a primit de la societate ori de la o societate controlată de aceasta o
remuneraţie suplimentară sau alte avantaje, altele decât cele corespunzând
calităţii sale de administrator neexecutiv;
d) Nu este acţionar semnificativ al societăţii;
e) Nu are şi nu a avut în ultimul an relaţii de afaceri cu societatea ori cu o societate
controlată de aceasta, fie personal, fie ca asociat, acţionar, administrator, director
sau salariat al unei societăţi care are astfel de relaţii cu societatea, dacă, prin
caracterul lor substanţial, acestea sunt de natură a-i afecta obiectivitatea;
f) Nu este şi nu a fost în ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat/salariat al
actualului auditor financiar al societăţii sau al unei societăţi controlate de aceasta;
g) Nu este director într-o altă societate în care un director al societăţii este
administrator neexecutiv;
h) Nu a fost administrator neexecutiv al societăţii mai mult de 3 mandate;
i) Nu are să nu aibă relaţii de familie cu o persoană aflată în una dintre situaţiile
prevăzute la lit. a) şi d).

91

Preşedintele Consiliului de
Administraţie
 Consiliul de administraţie alege dintre membrii săi un preşedinte
al consiliului. Prin actul constitutiv se poate stipula că preşedintele
consiliului este numit de adunarea generală ordinară, care
numeşte consiliul. Preşedintele este numit pentru o durată care
nu poate depăşi durata mandatului său de administrator.
 Preşedintele coordonează activitatea consiliului, veghează la buna
funcţionare a organelor societăţii şi raportează cu privire la
aceasta adunării generale a acţionarilor.
 Preşedintele poate fi revocat oricând de către consiliul de
administraţie. Dacă preşedintele a fost numit de adunarea
generală, va putea fi revocat numai de aceasta.
 Consiliul de administraţie se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni.
Preşedintele convoacă consiliul de administraţie, stabileşte
ordinea de zi, veghează asupra informării adecvate a membrilor
consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi şi
prezidează întrunirea.

92
16/02/2024

Comitete consultative
 Consiliul de Administraţie poate crea comitete consultative
formate din cel puţin 2 membri ai consiliului şi însărcinate cu
desfăşurarea de investigaţii şi cu elaborarea de recomandări
pentru consiliu, în domenii precum auditul, remunerarea
administratorilor, directorilor, cenzorilor şi personalului sau
nominalizarea de candidaţi pentru diferitele posturi de conducere.
Comitetele vor înainta consiliului, în mod regulat, rapoarte asupra
activităţii lor.
 Cel puţin un membru al fiecărui comitet creat trebuie să fie
administrator neexecutiv independent. Comitetul de audit şi cel
de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi.
Cel puţin un membru al comitetului de audit trebuie să deţină
experienţă în aplicarea principiilor contabile sau în audit financiar
(cu excepţia microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, în sensul
art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea
înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu
modificările şi completările ulterioare).

93

Competenţe ale Consiliului de


Administraţie
Cele care NU pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii;
b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi
aprobarea planificării financiare;
c) numirea şi revocarea directorilor şi stabilirea remuneraţiei lor;
d) supravegherea activităţii directorilor;
e) pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acţionarilor şi
implementarea hotărârilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenţei societăţii,
potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei;
g) mutarea sediului societăţii (dacă i-au fost delegate de către AGEA sau prin actul
constitutiv);
h) schimbarea obiectului de activitate al societăţii (dacă i-au fost delegate de către
AGEA sau prin actul constitutiv);
i) majorarea capitalului social (dacă i-au fost delegate de către AGEA sau prin actul
constitutiv);

94
16/02/2024

Directorii (1)
 Consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau
mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.
 Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente
conducerii societăţii, în limitele obiectului de activitate al societăţii şi cu
respectarea competenţelor exclusive rezervate de lege sau de actul
constitutiv consiliului de administraţie şi adunării generale a acţionarilor.
 Directorii pot fi numiţi dintre administratori sau din afara consiliului de
administraţie.
 Dacă prin actul constitutiv sau printr-o hotărâre a adunării generale a
acţionarilor se prevede acest lucru, preşedintele consiliului de
administraţie al societăţii poate fi numit şi director general.
 În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac
obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară, delegarea conducerii
societăţii este obligatorie (cu excepţia microîntreprinderilor şi
întreprinderilor mici, în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr.
346/2004).

95

Directorii (2)
 Directorii vor înştiinţa consiliul de administraţie de toate
neregulile constatate cu ocazia îndeplinirii atribuţiilor lor.
 Administratorii răspund faţă de societate pentru prejudiciile
cauzate prin actele îndeplinite de directori sau de personalul
încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat
supravegherea impusă de îndatoririle funcţiei lor.
Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor
imediaţi dacă, având cunoştinţă de neregulile săvârşite de
aceştia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor
interni şi auditorului financiar.
 În societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea
pentru actele săvârşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la
administratorii care au făcut să se consemneze, în registrul
deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi au
încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori sau auditorii
interni şi auditorul financiar.

96
16/02/2024

Sistemul dualist

Prin Actul constitutiv se poate stipula că societatea pe acţiuni


este administrată de un Directorat şi de un Consiliu de
Supraveghere.

97

A. Directoratul (1)
 Conducerea societăţii pe acţiuni revine în exclusivitate directoratului, care
îndeplineşte actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate
al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege în sarcina consiliului de
supraveghere şi a adunării generale a acţionarilor.
 Directoratul îşi exercită atribuţiile sub controlul consiliului de supraveghere.
 Directoratul este format din unul sau mai mulţi membri, numărul acestora
fiind totdeauna impar. Când este un singur membru, acesta poartă
denumirea de director general unic.
 În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul
unei obligaţii legale de auditare, directoratul este format din cel puţin 3
membri.
 Desemnarea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere,
care atribuie totodată unuia dintre ei funcţia de preşedinte al directoratului.
 Actul constitutiv determină durata mandatului directoratului, în limitele de 4
ani, respectiv 2 ani (pentru primii membri).
 Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de
supraveghere.

98
16/02/2024

Directoratul (2)
 Directoratul reprezintă societatea în raport cu terţii şi în
justiţie. În lipsa unei stipulaţii contrare în actul constitutiv,
membrii directoratului reprezintă societatea doar acţionând
împreună.
 Consiliul de supraveghere reprezintă societatea în
raporturile cu directoratul.
 Cel puţin o dată la 3 luni, directoratul prezintă un raport scris
consiliului de supraveghere cu privire la conducerea
societăţii, cu privire la activitatea acesteia şi la posibila sa
evoluţie.
 Pe lângă informarea periodică, directoratul comunică în timp
util consiliului de supraveghere orice informaţie cu privire la
evenimentele ce ar putea avea o influenţă semnificativă
asupra situaţiei societăţii.

99

Directoratul (3)

 Consiliul de supraveghere poate solicita directoratului orice


informaţii pe care le consideră necesare pentru exercitarea
atribuţiilor sale de control şi poate efectua verificări şi
investigaţii corespunzătoare.
 Directoratul înaintează consiliului de supraveghere situaţiile
financiare anuale şi raportul său anual. Totodată,
directoratul înaintează consiliului de supraveghere
propunerea sa detaliată cu privire la distribuirea profitului
rezultat din bilanţul exerciţiului financiar, pe care
intenţionează să o prezinte adunării generale.

100
16/02/2024

B. Consiliul de supraveghere (1)


 Membrii consiliului de supraveghere sunt numiţi de către
adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia primilor membri,
care sunt numiţi prin actul constitutiv. Candidaţii pentru posturile
de membru în consiliul de supraveghere sunt nominalizaţi de către
membrii existenţi ai consiliului sau de către acţionari.
 Numărul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin
actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 şi nici mai mare
de 11.
 Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de
adunarea generală a acţionarilor, cu o majoritate de cel puţin 2/3
din numărul voturilor acţionarilor prezenţi.
 Consiliul de supraveghere alege dintre membrii săi un preşedinte
al consiliului.
 Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent
membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea
de membru în consiliul de supraveghere cu cea de salariat al
societăţii.

101

Consiliul de supraveghere (2)

Consiliul de supraveghere are următoarele atribuţii principale:


a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii
de către directorat;
b) numeşte şi revocă membrii directoratului;
c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu
hotărârile adunării generale a operaţiunilor de conducere a
societăţii;
d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a
acţionarilor cu privire la activitatea de supraveghere
desfăşurată.

102
16/02/2024

Consiliul de supraveghere (3)

 Consiliului de supraveghere nu îi pot fi transferate atribuţii


de conducere a societăţii. Cu toate acestea, în actul
constitutiv se poate prevedea că anumite tipuri de
operaţiuni nu pot fi efectuate decât cu acordul consiliului. În
cazul în care consiliul nu îşi dă acordul pentru o astfel de
operaţiune, directoratul poate cere acordul adunării
generale ordinare. Hotărârea adunării generale cu privire la
un asemenea acord este dată cu o majoritate de 3/4 din
numărul voturilor acţionarilor prezenţi. Actul constitutiv nu
poate stabili o altă majoritate şi nici stipula alte condiţii.
 Consiliul de supraveghere se întruneşte cel puţin o dată la 3
luni. Preşedintele convoacă consiliul de supraveghere şi
prezidează întrunirea.

103

Comitete consultative
 Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative,
formate din cel puţin 2 membri ai consiliului şi însărcinate cu
desfăşurarea de investigaţii şi cu elaborarea de recomandări
pentru consiliu, în domenii precum auditul, remunerarea
membrilor directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi a
personalului sau nominalizarea de candidaţi pentru diferitele
posturi de conducere. Comitetele vor înainta consiliului în mod
regulat rapoarte asupra activităţii lor.
 Preşedintele directoratului poate fi numit membru în comitetul
de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fără ca prin
aceasta să dobândească calitatea de membru în consiliu.
 Cel puţin un membru al fiecărui comitet creat trebuie să fie
membru independent al consiliului de supraveghere. Cel puţin
un membru al comitetului de audit trebuie să deţină
experienţă relevantă în aplicarea principiilor contabile sau în
audit financiar.

104
16/02/2024

Acţiunea în răspundere

 Acţionarii pot porni o acţiune în răspundere împotriva


administratorilor atunci când consideră că aceştia nu s-au
achitat de mandatul lor corespunzător.
 Şi creditorii societăţii pot face acelaşi lucru dar doar în caz de
deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de
insolvență.

105

Auditul financiar, auditul intern şi


cenzorii
Ca regulă generală, societăţile pe acţiuni trebuie să aibă
(alegerea o face AGA) ori cenzori, ori auditori financiari
(nefiind interzis nici să aibă şi cenzori şi auditori financiari).
Totuşi, societăţile care au obligaţia de auditare trebuie să aibă
auditori financiari, putând renunţa (prin hotărârea AGA) la
obligaţia de a desemna 3 cenzori şi un supleant, dacă prin
actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare (număr
care trebuie să fie impar).

106
16/02/2024

Despre cenzori (1)


 Cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor
(minim 3 plus un supleant, sau în număr impar mai mare,
potrivit actului constitutiv), au o durată a mandatului (care
nu poate fi exrcitat decât personal) de 3 ani şi pot fi realeşi,
neexistând o limită în numărul de mandate pe care îl pot
exercita.
 Cenzorii au ca atribuţii supravegherea gestiunii societăţii,
verificarea situaţiilor financiare sub aspectul legalitătii şi
conformităţii cu registrele, verificarea dacă registrele sunt
ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a
făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare. Ca urmare a activităţii lor,
încorporând, de asemenea, şi eventualele propuneri legate
de distribuirea de dividende, cenzorii vor prezenta AGA un
raport amănunţit.

107

Despre cenzori (2)

 AGA poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă


acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau al auditorilor
financiari. Raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorului
financiar rămâne depus la sediul societăţii şi la cel al
sucursalelor în cele 15 zile care preced întrunirea adunării
generale, pentru a fi consultat de acţionari.
 Consiliul de administraţie (sau directoratul) trebuie să
prezinte cenzorilor şi auditorilor financiari, cu cel puţin 30 de
zile înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale
situaţia financiară anuală pentru exerciţiul financiar
precedent, însoţită de raportul lor şi de documentele
justificative.

108
16/02/2024

Despre cenzori (3)


 Cenzorii au ca responsabilitatea principală protejarea intereselor
acţionarilor. Astfel, ei vor aduce la cunoştinţă membrilor
consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările
dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le
constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă
adunării generale.
 În plus, orice acţionar are dreptul să reclame lor faptele despre
care acesta crede că trebuie cenzurate, iar aceştia le vor avea în
vedere la întocmirea raportului către adunarea generală. Dacă cei
ce au reclamat reprezintă, individual sau împreună, cel puţin 5%
din capitalul social (sau mai puţin dacă aşa prevede actul
constitutiv), cenzorii sunt obligaţi să verifice iar dacă consideră că
reclamaţia este întemeiată şi urgentă, sunt obligaţi să convoace
imediat adunarea generală şi să prezinte acesteia observaţiile lor.
În caz contrar, ei trebuie să pună în discuţie reclamaţia la prima
adunare. Adunarea generală este cea care trebuie să ia o hotărâre
asupra celor reclamate.

109

Guvernanta corporativa a
companiilor de stat
• OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a
întreprinderilor publice

110
16/02/2024

Probleme
• Nu există un mecanism clar de atribuire a responsabilităților și sarcinilor de monitorizare a
performanței. Ministerul Finanțelor și autoritățile publice tutelare împart această
responsabilitate, dar se confruntă cu limitări instituționale în aplicarea eficientă a unei
monitorizări optime;
• Companiile de stat de la nivel local sunt într-o situație critică. Execuția bugetară a acestora
este de cele mai multe ori netransparentă și există o incidență mare de politizare, nepotism;
• Instabilitatea instituțională a blocat dezvoltarea unor mecanisme proprii și asumate de
monitorizare și evaluare la nivelul ministerelor/autorităților publice tutelare;
• Rețelele de captură a resurselor publice s-au consolidat, ceea ce face ca efortul de combatere
a lor să necesite o abordare strategică, structurată – lupta anticorupție nu este urmată de
măsuri de prevenire și combatere concrete, eficiente, vizibile;
• Situația financiară a multor companii de stat din România este extrem de sensibilă în
momentul de față, având atât provocări din scăderea valorii și perioadei anticipate de investiții,
cât și incertitudinii cu privire la viitorul lor (ex: insolvență, restructurare);
• Politizarea și incertitudinea exercită o presiune suplimentară pe deciziile economico-
financiare pe care companiile de stat trebuie să și le asume, afectând astfel și mai mult
potențialul de întrebuințare al finanțărilor de la bugetul de stat;
• https://www.crpe.ro/companiile-de-stat-cum-aplica-guvernanta-corporativa-si-cum-pot-bloca-clientela-
politica/

111

CODUL DE GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ


AL BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI (1)
Reînfiinţată în anul 1995 după aproape 50 de ani în care
activitatea bursieră a fost suspendată (în timpul regimului
comunist), Bursa de Valori București a cunoscut o dezvoltare
continuă, fiind în prezent principala bursă din România.

112
16/02/2024

CODUL DE GUVERNANTA
CORPORATIVA BVB (2)
 Codul de Guvernanță Corporativă al BVB este un set de principii și
recomandări şi pune în practică conceptul „Aplici sau explici”.
Principiile recomandate în Cod au ca scop sporirea încrederii
acordate de investitori societăților listate, prin promovarea unor
standarde de guvernanță corporativă îmbunătățite în aceste
societăți.
 Principiile recomandate (care vizează în principal accesul la
informații al investitorilor și protejarea drepturilor acționarilor,
încurajând societățile să construiască o relație puternică cu
acționarii lor și cu alte părţi interesate) nu sunt obligatorii, acestea
fiind doar recomandări. Totuşi, societăţile admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată au obligaţia să includă o
declarație de guvernanță corporativă în raportul anual într-o
secțiune distinctă, care va cuprinde o autoevaluare privind modul
în care sunt îndeplinite prevederile recomandate, precum și
măsurile adoptate în vederea respectării prevederilor care nu sunt
îndeplinite sau sunt îndeplinite parţial.

113

114

114
16/02/2024

CODUL DE GUVERNANTA
CORPORATIVA BVB (3)
 Principiile sunt împărţite în patru secțiuni: (A) Responsabilități
ale Consiliului; (B) Sistemul de gestiune a riscului și control
intern; (C) Justa recompensă și motivare; și (D) Adăugând
valoare prin relațiile cu investitorii. În fiecare secţiune sunt
prezentate principiile şi prevederile care trebuie respectate.
 Suplimentar, pentru a sprijini companiile în implementarea
Codului de Guvernanţă, BVB a publicat şi un Compendiu de
bune practici de Guvernanţă corporativă precum şi un
Manual privind raportarea în materie de Guvernanţă
Corporativă.
 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/RO_EBRD__Comp
endium_17.09.2015_nota%206.01.2017.pdf
 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/RO_EBRD__Manu
al%20privind%20raportarea%20in%20materie%20de%20GC_
17.09.2015_nota6.01.17.pdf

115

116
16/02/2024

Exercițiul (1)

 Căutaţi situaţiile financiare anuale ale societăţilor cotate la


BVB: Banca Transilvania SA, BRD Groupe Societe Generale
SA, OMV Petrom SA, Rompetrol SA.
 Ce puteţi spune despre modul de administrare al societăţii?
 Ce puteţi spune despre sistemul lor de guvernanţă
corporativă?
 Cum sunt administrate societăţile? În sistem unitar sau
dualist?
 Ce puteţi spune despre existenţa Comitetelor impuse de
lege?
 Societăţile au declarat că respectă sau nu Codul de
Guvernanţă Corporativă emis de BVB?
 Ce alte aspecte consideraţi relevante în legătură cu modul
în care aceste societăţi înţeleg să implementeze principiile
de bună guvernanţă corporativă?

117

118
16/02/2024

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI

119

MULȚUMESC!

120

S-ar putea să vă placă și