Vulpea polara este un animal care traieste in emisfera nordica. Are o blana alba iarna care ii permite sa se ascunda de pradaori. Se hranește atat cu alte animale cat si cu fructe de padure. Traieste in vizuini largi cu mai multe intrari unde iși cresc puii alaturi de ambii parinti.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
87 vizualizări3 pagini
Vulpea polara este un animal care traieste in emisfera nordica. Are o blana alba iarna care ii permite sa se ascunda de pradaori. Se hranește atat cu alte animale cat si cu fructe de padure. Traieste in vizuini largi cu mai multe intrari unde iși cresc puii alaturi de ambii parinti.
Vulpea polara este un animal care traieste in emisfera nordica. Are o blana alba iarna care ii permite sa se ascunda de pradaori. Se hranește atat cu alte animale cat si cu fructe de padure. Traieste in vizuini largi cu mai multe intrari unde iși cresc puii alaturi de ambii parinti.
Vulpea polara este un animal care traieste in emisfera nordica. Are o blana alba iarna care ii permite sa se ascunda de pradaori. Se hranește atat cu alte animale cat si cu fructe de padure. Traieste in vizuini largi cu mai multe intrari unde iși cresc puii alaturi de ambii parinti.
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3
Vulpea polara (Alopex lagopus), cunoscuta si sub numele
de vulpea alba este un animal care poate fi gasit in emisfera
nordica (Nordul Canadei, Alaska, Cercul Polar). Cantareste intre 2,5 si 9 kg si poate avea o lungime cuprinsa intre 75 si 115 cm. Evident, si-a primit numele datorita blanii albe care predomina pe toata durata iernii. De indata ce vine primavara, blana alba tinde sa devina mai subtire, iar in zona picioarelor, a spatelui si a cozii capata nuante maronii. Vara, are blana ușor maronie, maro deschis sau galbena, iar iarna blana este groasă şi albă. Culoarea blănii permite ca aceasta să se ascundă de prădători (urşi polari, jderi, vulturi de aur), dar foametea la care se expune în timpul iernii este probabil cea mai importantă cauză a mortalității. Vulpile polare trăiesc în vizuini largi cu mai mult de o intrare, care ar pot fi utilizate mai mulți ani. Uneori, tinerii non-reproducători (în special femele) pot trăi în aceeaşi vizuină şi pot ajuta la creşterea puilor. În timpul iernii, vizuina poate fi făcută într-un morman de zăpadă. Sezonul de imperechere incepe din luna septembrie si dureaza pana la sfarsitul lunii mai. Perioada de gestatie este de 53 de zile, femelele dand nastere unui numar mediu de 5-8 pui, iar in cazuri exceptionale chiar si 25. Ambii parinti se implica in cresterea acestora si in construirea cuibului. Acesta se prezinta sub forma unor retele subterane, care pot gazdui mai multe generatii de vulpi. Dupa o perioada de timp, femelele obisnuiesc sa paraseasca familia si sa-si formeze propriul grup, in timp ce masculii raman in familie. Vulpile albe formeaza perechi monogame. La nastere puii au corpul acoperit cu o blana de culoare maronie, care devine alba, pe masura ce inainteaza in varsta. Vara şi toamna, vulpile polare depozitează mâncare suplimentară sub pământ în vizuinile lor sau chiar în găuri săpate în permafrost. Mâncarea suplimentară este folosită iarna când hrana e greu de găsit. Vulpile polare trăiesc în medie 3-4 ani (în Svalbard cea mai lungă durată de viața înregistrată pentru o vulpe a fost de 16 ani). Este un animal nomad. Se muta din loc in loc in cautarea hranei. In perioada verii traieste in grupuri care sunt alcatuite in mare parte din masculi si cateva femele care isi aduc puii. Vulpea polara ajunge la maturitate sexuala cand implineste 10 luni. Tinde sa fie activa din punct de vedere sexual la inceputul lunii martie si ramane astfel pana la inceputul lunii aprilie. Masculii si femelele au grija de puii lor. Acestia sunt crescuti in pesteri mari si, in timp ce masculii tineri sunt cunoscuti pentru faptul ca pleaca dupa un timp, femelele tind sa ramana alaturi de familie. Se foloseste de anumite sunete pentru a comunica cu celelalte vulpi. Acestea pot varia de la urlete zgomotoase (daca distanta e mare) pana la sunete ascutite (atunci cand trebuie sa avertizeze puii in caz de pericol).Vulpea poate fugi cu o viteza de pana la 48 km/h. Este cunoscuta si pentru faptul ca stie sa alunece pe gheata.Are si cativa dusmani, precum ursii polari sau lupii. Acestia din urma, dar si bufnitele polare – ataca mai ales puii de vulpe. Ursii Grizzly sunt, de asemenea, o alta amenintare la adresa acestei specii. Vulpea polara are cea mai calduroasa blana dintre toate celelalte vulpi. Vulpea polara este omnivora. Se hraneste cu iepuri polari, pesti, soareci, veverite si fructe de padure, in special in perioada verii. In timpul iernii, mananca resturile lasate de lupi sau de ursii polari (daca nu poate sa vaneze). Sapa gauri in pamant in care depoziteaza mancarea. Exemplarele care traiesc in zona de coasta consuma ouale pasarilor marine sau chiar puii.