CLASIFICAREA MUŞCHILOR LA MAMIFERE

1. Muşchiul pielos
2. Muşchii capului
3. Muschii gatului
4. Muschii trunchilui
5. Muschii membrelor anterioare
6. Muschii membrelor posterioare

1. MUŞCHIUL PIELOS - este situate între piele şi fascia superficială a

trunchiului, întinzându-se de la pliul iei şi până la comisura buzelor (risorius
Santorini). Are rol de tremurător al pielii şi tensor al fasciei superficiale. Este
mai dezvoltat în zonele în care animalul nu ajunge cu capul, cu coama şi cu
coada (zona toraco-abdominală, laturile spetei, partea ventrală a gâtului, zona
cefalică).

2. MUŞCHII CAPULUI

2.1. Muşchii pieloşi ai capului. Inserţia mobilă se prinde de piele, iar cea
fixa pe oase, cartilagii, fascii şi sunt inervaţi de nervul facial.
- m. orbicularul gurii, este un sfincter al orificiului bucal, acţionează în
prehensiunea hranei, apropie buzele şi le proiectează înainte, intervenind
în supt şi băut; cu insertie pe osul incisiv, marginea anterioara a madibulei
si comisurile buzelor.
- m. orbicularul pleoapelor, muşchi circular situate în jurul orbitei, cu
insertie pe tuberculul lacrimal si în grosimea pleoapelor; acţionează în
închiderea pleoapelor.
- m. dilatator al narilor uneste cartilajele nazale
- m. ridicător nazolabial, subţire, lăţit, acţionează ca ridicător al buzei
superioare, al comisurii buzei şi a aripii nasului. Are forma de „V”, cu
insertia fixa pe osul frontal si 2 insertii mobile, una pe narina si una pe
orbicularul gurii in zona comisurii buzelor.
- m. ridicător propriu al buzei superioare, are insertie fixa in scobitura
fetei (inaintea tuberculului molar) si se uneşte cu ononimul său, trecand
prin zona narinelor si a buzei superioare, formând o aponevroză comună;
acţionează ca ridicător al buzei superioare.
- m. coborâtor al buzei superioare, trage lateral şi coboară buza
superioară. Se insera oboral pe tuberculul molar si rostal pe partea laterala
a buzei superioare (ventral de m. canin)
- m. coborâtor al buzei inferioare, trage buza inferioară în jos. Are
insertie rostala pe buza inferioara si aborala pe ramura orizontala a
mandibulei pana la margiea anterioara a m. masetari.
- m. mental, redus, impar, situat în buza inferioară. Leaga nucleul
muculograsos al barbiei de corpul mandibular.
- m. incisiv, prezinta fascicule musculare sub mucoasa labială, avand
insertie pe fata anterioara a osului incisiv li pe marginea anterioara a
mandibulei. Apropie buzele şi le proiectează înainte, intervenind în supt şi
băut.
- m. canin, se inseră oral pe orbicularul buzei superioara si aripa externă
a nasului si aboral pe tuberculul molar; acţionează ca dilatator al nării
la cabaline şi deviator lateral al comisurii buzelor.
- m. zigomatic, trage comisura buzelor spre înapoi; are insertie aborala
pe fascia dorsala maseterina si rostal pe comisura buzelor.
- m. frontal, subţire, aderent la piela regiunii fruntii, cu inserti pe osul
frontal si pleoapa superioara; tremurător al pielii zonare si ridicator si
tremurator al pleoapei superioare.
- m. lacrimal, triunghiular, situat înaintea şi dedesuptul orbitei (reg.
palpebrala sau preorbitala), tremurător si coborator al pleoapei inferioare.
- muşchii pieloşi ai urechii (scutulari, interscutulari, auriculari, scutulo-
auriculari), sunt grupaţi în jurul cartilagelor auriculare
- cartilajul concal – pavilionul urechii, în formă de cornet,
- cartilajul inelar, cu aspect cilindric se prinde de pavilion şi de
meatul auditiv extern,
- cartilaj scutular, o placă cartilaginoasă situată pe suprafaţa
muşchiul temporal.
 - m. intrinseci, reduşi, se prind cu ambele extremităţi pe
cartilajul concal, modificând pavilionul urechii.
- m. extrinseci, bine dezvoltaţi, se inseră pe cartilagele
auriculare şi pe oasele din jur, rotind pavilionul urechii oral,
aboral, medial, lateral.
- m. masticatori, sunt muşchi puternici, cu o mare forţă de contracţie,
acţionând ca ridicători sau deviatori ai mandibulei.
- m. maseter, ocupă faţa mandibulară externă cu fibre în trei planuri
la ovine şi două planuri la cabaline, se inseră fix pe spina maxilară şi
mobil pe mandibulă, acţionând ca ridicător, propulsor şi uşor deviator
lateral al mandibulei.
- portinunea profunda – cu insertie fixa pe portiunea caudala
a crestei zigomatice si mobila pe fosa maseterina a mandibulei
- portiunea mijlocie - cu insertie fixa pe osul si arcada
zigomatica si mobila pe fosa maseterina a mandibulei
- portiunea superficiala - cu insertie fixa pe tuberculul molar si
mobila pe ramura recurbata a mandibulei
- m. temporal, situat sub m. auriculari, are doua portiuni, una cu
insertie fixa pe fosa osului temporal si una cu insertie fixa pe creasta
postorbitala. Ambele portiuni au dubla insertie mobila pe apofiza
coronoida a mandibulei si marginea orala a mandibulei; este un
puternic ridicator al mandibulei.
- m. pterigoidian medial (vertical), situat pe fata mediana a
mandibulei, cu insertie fixa pe creasta pterigo-palatina si mobil pe
ramura verticala a mandibulei; ridicător si propulsor al mandibulei.
- m. pterigoidian lateral (orizontal), plasat pe faţa mediana a
articulaţiei temporo-mandibulare, cu insertie fixa pe apofiza pterigo-
palatina si mobil pe gatul mandibular (apofiza coronoida a mandibului);
propulsor şi deviator lateral al mandibulei.
- m. buccinator, aşezat în partea anterioară a obrajilor
completează peretele lateral al cavităţii bucale, rol secundar în
masticaţie prin readucerea bolului alimentar pe tabla dentară. Are o
porţiune bucală cu aspect penat, ce se inseră pe maxilă şi ramura
orizontala a mandibulei şi o porţiune molară situată sub muşchiul
maseter.
- muşchii hioidului:
- intrinseci, care se prind numai de oasele complexului hioidian ;
- extrinseci, care se inseră cu un tendon pe complexul hioidian şi
cu cealaltă inserţie pe alte oase ale capului.
 Asigură dinamica complexului hioidian, rol în deglutiţie.

3. MUŞCHII GÂTULUI (comuni cap-gat-trunchi-membru anterior)

3.1. M. cervicali dorsali :

- stratul I
- stratul II
- stratul III
- stratul IV
3.2. M. cervicali ventrali :
- stratul superficial
- stratul profund

Musculatura regiunii cervicale este foarte dezvoltată, dispusă în straturi,

asigurând o mobilitate mare atât gâtului cât şi capului. Muşchii intrinseci sau
muşchii proprii ai gâtului sunt cei care se află în stratul cel mai profund, în
imediata vecinătate a vertebrelor cervicale, iar musculatura care a pătruns în
teritoriul cervical ocupă o poziţie superficială.
Musculatura cervicală este învelită în trei fascii: superficială, cervicală
mijlocie şi cervicală profundă.

3.1. M. cervicali dorsali. Sunt muşchii situaţi dorsal faţă de apofizele

transverse ale vertebrelor cervicale.

Stratul I cuprinde :
- m. trapez, are o porţiune cervicală şi alta toracală, fiecare cu o formă
relativ triunghiulară, acţionând ca ridicător şi basculator al spetei.
- portiunea cervicala are insertie fixa pe ligamentul cervical si mobila pe
spina scapulară
- portiunea toracala are insertie fixa pe apofizele spinoase ale primelor
vertebre toracale (reg greabanului) si mobila pe spina scapulară
(tuberozitatea spinei scapulare),

Stratul II cuprinde :
- m. romboid, are o porţiune cervicală şi alta toracală, fiecare cu o formă
relativ triunghiulară, acţionând ca basculator al spetei.
- portiunea cervicala are insertie fixa pe treimea caudala a ligamentului
cervical si mobila pe unghiul cervical al spetei.
 - portiunea toracala are insertie fixa pe varful apofizelor spinoase ale
primelor vertebre toracale (reg greabanului) si mobila pe fata mediana
a cartilajului scapular
- m. dinţat ventral (seratul ventral), are o porţiune cervicală şi alta
toracală, fiecare cu o formă relativ triunghiulară. Este un muchi cu
insertii reversibile, acţionând de basculator al spetei, extensor al
gatului, inspirator (respiratia fortata), suspendarea trunchiului intre
membrele anterioare
- portiunea cervicala are insertie pe apofizele transverse ale vertebrelor
cervicale III-VII si pe fata mediana a spetei.
- portiunea toracala are insertie pe fata mediana a spetei si pe primele 8
coaste

3.3. Muşchii cervicali ventrali sunt situaţi ventral faţă de apofizele transverse
ale vertebrelor cervicale, dispuşi într-un strat superficial în raport strâns cu
traheea, esofagul, vasele şi nervii şi un strat profund în contact intim cu
vertebrele.

3.3.1. Stratul superficial cuprinde :

- m. sterno-mandibular (sterno-cefalic), la cabaline se inseră de ramura
recurbată a mandibulei, iar caudal împreună cu simetricul său pe
epistern, rol de flexor al capului.
- m. cleido-mastoidian, este un muşchi lung situat între claviculă şi
creasta mastoidiană ;
- m. cleido-transvers, este un muşchi triunghiular ce se inseră cranial pe
atlas şi apofizele transverse ale primelor patru vertebre cervicale, iar
caudal în comun cu cleido-mastoidianul pe creasta humerusului. Are
inserţii reversibile, trage art. scapulo-humerală înainte şi înclină gâtul
lateral.
- m. omohioidian, situat în partea superioară a gâtului , se inseră cranial
pe corpul hioidului şi caudal pe apofizele transverse ale vertebrelor
cervicale (rumegătoare) şi pe fascia scapulară medială la cabaline.Este
un coborâtor al hioidului şi separă vena jugulară care este superficială
de artera carotidă comună care este profundă.
- m. sterno-hioidian, este un fascicul subţire situat înaintea traheei, între
stern şi corpul hioidian, cu rol de coborâtor al hioidului.
- m. sterno-tiroidian, este redus, unit cu simetricul şi cu sterno-hioidienii,
se întinde de la stern la faţa laterală a cartilajului tiroid al laringelui. Este
un coborâtor al laringelui şi hioidului.
Jgheabul jugular este o depresiune longitudinală delimitată ventral de sterno-
mandibular şi dorsal de marginea inferioară a cleido-mastoidianului,
adăpostind vena jugulară.

3.3.2. Stratul profund cuprinde :

- m. lung al gâtului, este impar format din mai multe fascicule succesive
inserate fix pe faţa ventrală şi pe apofizele transverse a vertebrelor
cervicale şi faţa ventrală a vertebrelor toracale. Are forma literei V cu
vârful orientat cranial, rol de flexor al coloanei vertebrale cervicale.
- m. lungul capului
- m. drept ventral al capului,
- m. drept lateral al capului,

4. MUŞCHII TRUNCHIULUI

4.1. Musculatura spino-dorso-lombara

4.2. Toracali
4.3. Axilari
4.4. Abdominali

4.1. Musculatura spinodorsolombari. Este dispusă în jurul coloanei

vertebrale şi formată din patru straturi.
Stratul I cuprinde :
• Muşchiul trapez toracic situat între spina scapulară şi extremitatea
caudală a grebănului, rol-ridicător al spetei;
• Muşchiul dorsal lat (marele dorsal). Are formă triunghiulară, se inseră
pe tuberculul rotund al humerusului. Fibrele musculare radiază şi se
continuă cu o aponevroză întinsă care ajunge pe creasta iliacă. Rol ca
flexor al braţului când membrul este ridicat şi propulsie când este în
sprijin.

Stratul II cuprinde:
• Muşchiul romboid toracic. De formă dreptunghiulară are pe faţa medială
o lamă elastică cu rol de amortizare. Se inseră fix pe vârful apofizelor
spinoase ale vertebrelor toracale 3-6 şi mobil pe faţa internă a cartilajului
suprascapular.
• Muşchiul dinţat dorsal cu o zonă cranială (fibre orientate oblic înapoi)
care se prinde fix pe apofizele spinoase ale vertebrelor grebănului şi
mobil pe marginea cranială a coastelor şi are rol în inspiraţie şi zona
caudală (fibre orientate oblic în jos şi înainte) care se inseră mobil pe
feţele laterale şi marginile caudale ale coastelor, rol în expiraţie .

Stratul III cuprinde :

• Muşchiul ilio-costal toracal (lungul costal). Muşchi lung şi subţire cu
inseţii fixe pe creasta iliacă şi feţele laterale ale coastelor şi mobile
tendinoase pe toate coastele, cu o zonă cervicală şi una toracală. Rol în
extensia coloanei şi expirator auxiliar.
• Muşchiul ilio-spinal este principalul muşchi al regiunii lombo-dorsale,
ocupând jgheabul vertebro-costal, format din fascicule greu de
individualizat. Este unul dintre cei mai dezvoltaţi muşchi ai organismului,
având o importanţă economică deosebită, formând ochiul de muşchi ai
cotletelor şi antricoatelor.
Are inserţii fixe pe creasta iliacă unde împreună cu iliocostalul fuzionează
formând masa comună şi pe apofizele spinoase şi transverse toracale şi
lombare. În jumătatea cranială se diferenţiază două porţiuni: lungul dorsal (în
partea dorsala – trece in zona cervicala in m. lungul gatului), care are inserţii
mobile pe extremitatea proximală a coastelor şi lungul spinal (partea ventrala
– trece in zona cervicala in m. spinosul gatului) cu inserţii mobile pe vârful şi
feţele laterale ale apofizelor spinoase lombare. Rol în extensia şi redresarea
laterala a coloanei vertebrale.
Stratul IV cuprinde:
• Muşchii ridicători ai coastelor. Sunt muşchi fasciculaţi, inseraţi fix pe
apofizele transverse ale vertebrelor toracale şi mobil pe marginea cranială
a coastei următoare. Acţionează ca inspiratori.

4.2. Musculatura toracelui. Formează musculatura pereţilor şi planşeului

cavităţii toracice.
• Muşchii intercostali. Ocupă spaţiile dintre coaste fiind dispuşi oblic, pe
două straturi (intercostali externi – orientare cranio-caudala, dorso-
ventrala şi intercostali interni – orientare caudo-craniala, dorso-ventrala) a
căror fibre sunt dirijate aproape perpendicular între ele. Rol în inspiraţie şi
expiraţie şi pasiv în închiderea suplă a cavităţii toracice.
• Muşchiul transversul coastelor. Este un fascicul turtit dispus oblic cranio-
ventro-caudal. Începând de la prima coastă, trece peste feţele laterale ale
primelor coaste spre cartilajele costale. Are rol în expiraţie.
 • Muşchiul transvers al toracelui. Situat în cavitatea toracică, deasupra
sternului, de formă triunghiulară, cu fibrele dispuse transversal între
cartilajele costale sternale. Rol în respiraţie.
• Muşchiul retractor al ultimei coaste, se inseră pe ultima coastă şi primele
două apofize transverse lombare, rol ca expirator.

Diafragma. Este un perete musculo-aponevrotic, orientat oblic dorso-ventral,

ce desparte cavitatea toracică de cavitatea abdominală, cu convexitate
cranială în expiraţie si aspect plan in inspiratie.
Componenta musculară periferică cuprinde trei porţiuni:
- sternală care se prinde pe faţa dorsală a apendicelui xifoidian;
- două porţiuni costale care se inseră pe faţa internă a ultimelor coaste
asternale;
- lombară, cea mai dezvoltată, formată din patru muşchi (pilieri): doi pilierii
laterali (stâng şi drept) şi doi mediali (stâng şi drept).
Componenta aponevrotică este dispusă în zona centrală denumită şi centrul
frenic.
Diafragma este străbătută de trei orificii, în sens dorso-ventral:
- aortic, între pilierii stângi;
- esofagian, între pilierii mediali;
- venei cave caudale, în dreapta pilierului medial drept.
Rol foarte important în inspiraţie, când devine plat, intervine în parturiţie,
defecaţie şi micţiune.
 4.3. Musculatura axială (pectorală)
Leagă membrul anterior de trunchi. Este dispus pe două straturi:
superficial şi profund.
Stratul superficial
• Muşchiul pectoral descendent. Se inseră fix pe manubriul sternal şi
mobil pe creasta humerusului, rol de adductor al membrului.
• Muşchiul pectoral transvers. Este un muşchi relativ subţire, lăţit, cu
fibrele dirijate transversal, format din două porţiuni:
- cranială, se inseră fix pe stern şi mobil pe creasta humerusului;
- caudală, se inseră fix pe stern şi mobil pe fascia antebrahială.

Este adductor al membrului toracic şi tensor al fasciei antebrahiale.

Stratul profund
• Muşchiul pectoral ascendent. Are formă triunghiulară, cranial se inseră
pe tuberculii humerali, iar caudali pe stern, având rol de adductor şi
basculator al spetei, iar când are inserţie reversibilă, ca propulsor si
catarator.
• Muşchiul pectoral prescapular (subclavicular). Este redus la
rumegătoare şi dezvoltat la cabaline, se inseră fix pe faţa laterală a
sternului şi mobil pe fascia scapulară laterală. Acţionează în propulsie
când membrul este în sprijin.
 4.4. Musculatura pereţilor abdominali. Participă la formarea pereţilor
cavităţii abdominale. Se sistematizează în: abdominali inferiori şi abdominali
superiori.
4.4.1. Muşchii abdominali inferiori sunt reprezentaţi de patru perechi de
muşchi suprapuşi, care formează peretele ventral abdominal şi pereţii laterali.
Musculatura este învelită la exterior de o formaţiune fibro-elastică
denumită tunica abdominală din care se detaşează ligamentele suspensoare
ale prepuţului şi cele două pungi dartoice la mascul şi capsula mamelară la
femelă.
• Muşchiul oblicul extern (mare) al abdomenului. Muşchi lat format dintr-
o porţiune musculară situată pe faţa laterală a hipocondrului care se inseră de
pe stern, coastele asternale şi ultimele patru sternale, pe procesele transverse
ale vertevrelor lobare pana la nivelul pubisului. Prezinta ventral o porţiune
aponevrotică întinsă, triunghiulară ce concură la formarea liniei albe. În
regiunea inghinală, la masculi, prezintă o spărtură denumită inelul si traiectul
inghinal superficial. Din porţiunea aponevrotică se formează ligamentul
inghinal, ce urcă spre unghiul extern al iliului şi aponevroza femurală pe partea
medială a coapsei. Are rol în expiraţie, flexor al coloanei vertebrale, susţine
viscerele şi intervine în parturiţie şi defecare.
• Muşchiul oblicul intern (mic) al abdomenului. Este lat şi de formă
triunghiulară. Are inserţii fixe pe unghiul extern al iliumului, arcada inghinală şi
pe apofizele transverse ale vertebrelor lombare şi mobile pe faţa medială a
hipocondrului (coarda flancului), iar printr-o vastă aponevroză, pe linia albă.
Marginea caudală la masculi, concură la delimitarea inelului inghinal profund,
iar faţa posterioară la formarea traiectului inghinal, prin care trimite o fascie
musculara, respectiv m. cremaster, ce participa la alcatuirea cordonului
testicular, cu rol de ridicator al testiculului. Are rol de retractor al ultimei coaste,
rol in respiratie, defecare, parturitie.
• Muşchiul drept al abdomenului. Este un muşchi poligastric, situat pe faţa
ventrală a sternului, pe cartilajele ultimelor coaste sternale şi primele asternale,
pe linia albă, iar caudal pe marginea anterioară a pubisului. Acţionează ca
expirator şi flexor al coloanei vertebrale, cu rol in parturitie, copulatie, defecare.
• Muşchiul transvers al abdomenului. Muşchi lat, cu o aponevroză largă,
la nivelul liniei albe. Porţiunea largă se inseră dorsal pe faţa internă a
hipocondrului prin dinţături care se angrenează cu dinţăturile costale ale
diafragmei, iar ventral aponevroza contribuie la formarea liniei albe. Acţionează
în comun cu muşchii oblici.
Traiectul inghinal este conductul cuprins la masculi, între inelul inghinal
superficial şi inelul inghinal profund, care reprezintă deschiderea traiectului
inghinal în cavitatea abdominală. La nivelul traiectului inghinal are loc migrarea
testiculelor din cavitatea abdominala in afara corpului mamiferelor, testicolele
fiind adapostite in pungile testiculare.
Linia albă este reprezentată de întreţeserea pe linia medio-sagitală a
corpului, a tuturor aponevrozelor muşchilor abdominali ventrali. Se întinde de
la apendicele xifoidian până la tendonul prepubian, prezentând în treimea
mijlocie cicatricea ombilicală.
4.4.2. Muşchii abdominali superiori. Contribuie la formarea plafonului
cavităţii abdominale, fiind inseraţi în principal pe faţa ventrală a vertebrelor
lombare.
Sunt acoperiţi de fascia lombo-iliacă şi dispuşi pe două straturi:
superficial şi profund.
• Muşchiul psoasul mic. Situat în apropierea liniei de simetrie, se inseră
cranial pe corpul ultimelor vertebre toracale şi vertebrelor lombare, iar
tendonul inserat caudal pe tuberculul psoadic al coxalului. Este flexor al
coloanei vertebrale lombare (flexor al bazinului).
• Muşchiul psoasul mare. Plasat în partea laterală a psoasului mic este
mai voluminos decât acesta, cranial se inseră pe corpul şi apofizele
transverse ale ultimelor două vertebre toracale, pe corpul şi apofizele
transverse lombare, iar caudal printr-un tendon pe trochanterul mic
femural. Rol de flexor şi rotator în afară al coapsei.
Muşchii psoaşi sunt cunoscuţi şi sub denumirea comerciala (regiune de
macelarie) de muşchiuleţi.
• Muşchiul iliac. Este denumit astfel pentru raportul intim cu fosa iliacă
internă pe care se inseră cranial. Acţionează în comun cu psoasul mare.
• Muşchiul pătratul lombelor. Este situat sub muşchii psoaşi, are un
aspect fasciculat, turtit, plasat sub apofizele transverse ale ultimelor
vertebre toracale si lombare, pe ultima coasta si pana pe creasta iliaca.
Rol: înclină lateral coloana vertebrală.
• Muşchii intertransversali. Sunt reprezentaţi de fascicule musculare
plasate şi inserate între două apofize transverse lombare, completând
plafonul cavităţii abdominale.

5. MUŞCHII MEMBRULUI TORACIC

5. Muşchii membrului toracic se împart în:

5.1. Muşchii spetei;
5.2. Muşchii braţului;
5.3. Muşchii antebraţului;
5.4. Muşchii autopodiului.

5.1. Muşchii spetei sunt sistematizaţi în muşchi laterali şi muşchi mediali.

5.1.1.Muşchii laterali ai spetei au în general inserţia fixă pe spată şi humerus,

fiind acoperiţi de fascia scapulară laterală.
• Muşchiul supraspinos. Este aşezat în fosa supraspinoasă pe care se
inseră fix, iar mobil printr-un tendon bifid pe tuberculul mare şi mic ai
humerusului. Are rol de extensor al braţului şi tensor al fasciei brahiale.
• Muşchiul infraspinos. Este plasat în fosa infraspinoasă pe care se inseră
fix şi mobil pe suprafaţa infraspinoasă a humerusului. Rol de abductor şi
rotator în afară al braţului.
• Muşchiul deltoid. Este un muşchi format din două porţiuni dispuse în V
cu deschidere dorsala, inserate mobil pe creasta deltoidă a humerusului
şi fix pe marginea caudala a spetei si portiunea ventrala, terminala a
spinei scapulare (acromium). Abductor, rotator şi flexor al braţului, tensor
al fasciei scapulare.
• Muşchiul micul rotund. Este situat sub deltoid, se inseră fix pe gatul
spetei şi mobil pe tubeculul rotund al humerusului. Acţionează ca
abductor şi rotator în afară al braţului.

5.1.2. Muşchii mediali ai spetei.

• Muşchiul subscapular. Este un muşchi lat de formă triunghiulară, se
inseră fix pe toată fosa subscapulară şi mobil pe tuberculul mic caudal al
humerusului, fiind adductor şi rotator medial al braţului.
• Muşchiul marele rotund. Muşchi lung şi turtit, inserat fix pe unghiul
toracal al spetei şi mobil pe tuberculul rotund de pe faţa medială a
humerusului. Rol de adductor, rotator medial şi flexor al braţului.
• Muşchiul coraco-brahial. Este un muşchi alungit, relativ redus, inserat fix
pe apofiza coracoidă a spetei şi mobil în zona tuberozităţii rotunde a
humerusului. Rol de adductor şi rotator al braţului.
• Muşchiul capsular. Este un muşchi redus situat înapoia articulaţiei
scapulo-humerale, fiind un tensor al capsulei articulare

5.2. Muşchii brahiali (ai braţului). Sunt situaţi în jurul humerusului şi

acţionează asupra antebraţului, având inserţia fixă pe spată sau humerus,
iar cea mobilă pe radius şi ulna. Sunt sistematizaţi în: muşchii brahiali
craniali şi muşchii brahiali caudali.

5.2.1. Muşchii brahiali craniali. Sunt acoperiţi de fascia brahială

superficială care formează o teacă superficială pentru m. bicepsul brahial şi
de fascia brahială profundă care acoperă m. brahial.
• Muşchiul bicepsul brahial. este un muşchi puternic fuziform, inserat
fix pe tuberozitatea supraglenoidală, iar mobil printr-un tendon bifid
pe tuberozitatea bicipitată şi pe ulna. Acţionează ca flexor al
 antebraţului. În grosimea m. biceps se află o bridă fibroasă care se
izolează de acesta în treimea sa inferioară pentru a se ataşa la fascia
şi tendonul m. extensor carpo-radial, având rol în aparatul pasiv.
• Muşchiul brahial este aşezat în spaţiul spiralat al humerusului,
inserându-se fix sub capul articular al humerusului, iar mobil printr-un
tendon bifid pe radius şi pe ulnă, fiind un flexor al braţului.

5.2.2. Muşchii brahiali caudali.

• Muşchiul tricepsul brahial este cel mai voluminos muşchi al
membrului toracic, format din trei porţiuni. Acţionează ca extensor al
braţului şi propulsor când membrul este în sprijin.
- porţiunea lungă ce se inseră fix pe marginea toracală a spetei şi mobil
printr-un tendon comun cu celelalte porţiuni pe olecran.
- porţiunea laterală se inseră fix pe creasta anconee a humerusului şi
mobil pe olecran.
- porţiunea medială se inseră fix sub tuberculul rotund şi mobil pe
olecran.
• Muşchiul tensor al fasciei antebrahiale. Este un muşchi lat, aşezat pe
partea medială a porţiunii lungi a tricepsului, format din două porţiuni :
cea lungă (caudală) şi cea lată (cranială). Se inseră fix pe unghiul toracal
al spetei şi pe tendonul latului dorsal, iar mobil pe olecran şi pe fascia
antebrahială. Acţionează ca extensor auxiliar al antebraţului şi un tensor
al fasciei antebrahiale.
• Muşchiul anconeu, este un muşchi redus, inserat fix pe baza laterală a
fosei olecraniene şi mobil pe olecran. Acţionează ca extensor al
antebraţului şi protector al articulaţiei sinoviale humero-radio-ulnare.
5.3. Muşchii regiunii antebrahiale. Se grupează în jurul zeugopodiului
toracic. Se inseră proximal pe humerus, radius sau ulna, iar distal pe oasele
metacarpiene sau pe falange. Cuprinde două grupe de muşchi: antebrahiali
dorsali şi palmari.

M. antebrahiali dorsali cu acţiune proximală:

- M. extensor carpo-radial Este extensor al metacarpului şi
acţionează în aparatul pasiv al membrului toracic.
- M. abductorul lung al policelului (al degetului mare). Rol în
extensia metacarpului.

M. antebrahiali dorsali cu acţiune distală:

- M. extensor digital comun. Este extensor al falangelor.
- M. extensor digital lateral. Este extensor al falangelor.

M. antebrahiali palmari cu acţiune proximală:

 - M. flexor carpo-radial. Flexor al metacarpului.
- M. flexor carpo-ulnar - flexor al metacarpului.

M. antebrahiali palmari cu acţiune distală:

- M. flexor superficial al falangelor. Este un flexor al falangelor şi
acţionează în aparatul pasiv.
- M. flexor profund al falangelor - flexor al degetelor.

5.4. Muşchii autopodiului. La animalele mari sunt slab dezvoltaţi, unii sunt
transformaţi în cordoane fibroase, având rol în aparatul pasiv. În regiunea
metapodiului în afara tendoanelor extensorilor şi flexorilor, se găsesc muşchi
interosoşi şi lumbricali.

6. MUŞCHI MEMBRULUI PELVIN

Muşchii membrului pelvin au o importanţă deosebită prin marea cantitate

de masă musculară (importanţă economică) şi prin rolul pe care îl au în
locomoţie (propulsie). Sunt acoperiţi de o fascie superficială şi una profundă,
iar în zona gambei apare şi o fascie mijlocie.
Muşchii membrului pelvin sunt sistematizaţi în :
- m. crupei (ai bazinului);
- m. coapsei (pulpei);
- m. gambei;
- m. autopodiului.

6.1. M. CRUPEI
Sunt aşezaţi în jurul osului sacrum şi coxal având una din inserţii pe
aceste oase şi cealaltă pe femur.
M. gluteu
- superficial. Este redus la rumegătoare. Are o porţiune musculară în
formă de V care se inseră fix pe unghiul extern al iliului şi pe spina sacrală şi
mobil pe al treilea trochanter, iar porţiunea aponevrotică pe tuberozitatea
ischiatică. Este abductor al coastei.
- mijlociu. Este un muşchi dezvoltat care se întinde din zona masei
comune până la femur. Se inseră fix pe cresta, paleta iliaca si pe unghiul intern
şi extern al iliului şi mobil pe trochanterul mare caudal. Acţionează ca axtensor
al coapsei, când membrul este ridicat şi propulsor şi cabrator când membrul
este în sprijin.
- accesoriu. Are o formă triunghiulară, alungită şi este situat sub gluteul
mijlociu. Se inseră fix pe unghiul estern al iliului şi pe jumătatea ventrala a
paletei iliace, iar mobil pe creasta trochanterică laterală. Este abductor, rotator
înăuntru şi extensor al coapsei.
- profund. Este un muşchi scurt, inserat fix pe faţa externă a crestei
supraacetabulare şi mobil pe faţa internă a trochanterului mare cranial.
Acţionează ca abductor al coapsei.

6.2. M. COAPSEI
Sunt muşchi voluminoşi şi puternici, grupaţi în jurul femurului şi sunt
sistematizaţi în trei grupe: craniali, latero-caudali şi mediali ai coapsei.
a. M. craniali ai coapsei.
M. tensor ai fasciei lata. Prezintă o porţiune musculară cu fibrele
dispersate sub formă de evantai. Se inseră fix pe unghiul extern al iliului şi
mobil prin porţiunea aponevrotică pe fascia lata (acopera bicepsul si
cvadricepsul femural, pana la nivelul grasetului), acţionând ca tensor al fasciei
lata.
 M. cvadricepsul femural. Este format din patru porţiuni iar la
rumegătoare, suine şi canide apare în plus şi muşchiul vast profund. Toate
portiunile au insertia mobila pe rotula.
- Dreptul femural, aşezat peste vastul intermediar, în partea
anterioară a femurului se inseră proximal pe fosetele musculare
preacetabulare şi distal pe patelă;
- Vastul lateral se inseră proximal pe marginea laterală şi faţa laterală
a femurului şi distal pe patelă.
- Vastul medial se inseră proximal pe faţa medială a femurului şi distal
pe patelă. Este un muşchi mai redus decât vatul lateral şi acoperit
parţial de m. croitor.
- Vastul intermediar se inseră proximal pe faţa cranială a femurului şi
distal pe patelă. Situat sub dreptul femural la care aderă.
Cvadricepsul femural acţionează ca extensor al gambei şi propulsor prin
intermediul ligamentelor tibio-patelare.

b. M. latero-caudali ai coapsei.
M. biceps femural ocupă partea latero-caudală a coapsei. Se inseră
proximal pe spina sacrală, pe ligamentul sacro-sciatic şi pe tuberozitatea
ischiatică şi distal coboara pe fata posterioara a femurului si prezintă două
porţiuni:
- cranială care se inseră pe faţa anterioară a patelei
- caudală ce se continuă cu o aponevroză ce se inseră pe fascia
gambieră propriu-zisă. Din grosimea acestei portiuni se desprinde o bridă
fibroasă, paralelă cu tendonul lui Achile care se inseră pe calcaneu.
Bicepsul femural acţionează ca extensor al coapsei, propulsor, cabrator
şi flexor al gambei.
M. semitendinos este aşezat înapoia şi pe partea medială a bicepsului
femural. La cabaline se prinde proximal de spina sacrală şi pe tuberozitatea
ischiadică, iar la rumegătoare numai pe tuberozitatea ischiadică. Tedonul
semitendinosului se prinde pe creasta tibială. Din tendon se desprinde o bridă
fibroasă, care împreună cu cea de la bicepsul femural formează tendonul
intermediar şi împreună cu tendonul lui Achile, contribuie la formarea corzii
jaretului. Este flexor al gambei, propulsor şi cabrator.
M. semimembranos este plasat oblic caudo-cranial inserându-se
proximal pe tuberozitatea ischiadică la rumegătoare şi cu inserţie dublă (şi pe
ligamentul sacro-sciatic) la cabaline, iar distal pe condilul medial al femurului.
Rol de flexor al gambei, propulsor şi cabrator.
 c. M. mediali ai coapsei.
Sunt aşezaţi pe două straturi: unul superficial (m. graţios şi m. croitor) şi
celălalt profund (m. pectineu).
M. graţios. Are formă lăţită, se inseră fix pe simfiza ischio-pubiană printr-
o aponevroză comună cu a simetricului, iar mobil pe ligamentul tibio-patelar
medial şi pe fascia gambieră propriu-zisă. Acţionează ca adductor al
membrului şi tensor al fasciei gambiere.
M. croitor. Este un muşchi alungit, care se inseră proximal pe fascia
lombo-iliacă, iar distal pe ligamentul tibio-patelar medial. Acţionează ca
adductor.
M. pectineu. Este aşezat sub m. croitor, se inseră proximal pe marginea
anterioară şi faţa ventrală a pubisului, iar distal pe faţa medială a femurului în
jurul găurii vasculare. Acţionează ca adductor al coapsei.
Cei trei muşchi (graţios, croitor şi pectineu) delimitează un spaţiu
triunghiular cu baza dorsal, numit trigonul femural sau triunghiul Scarpa, a cărui
deschidere în cavitatea abdominală poartă denumirea de inel femural.

6.3. M. Gambei. Sunt situaţi în jurul tibiei şi fibulei şi sistematizaţi în:

a. M. anteriori ai gambei cu acţiune proximală şi distală;
b. M. posteriori ai gambei cu acţiune proximală şi distală.

a.1. M. anteriori ai gambei cu acţiune proximală

- M. tibial anterior;
- M. fibular al treilea;
- M. fibular lung.

a.2. M. anteriori ai gambei cu acţiune distală

- M. extensorul lung al degetelor piciorului;
- M. extensorul lateral al degetelor piciorului.

b.1. M. posteriori ai gambei cu acţiune proximală

M. tricepsul sural, alcatuit din 3 portiuni, care prezinta fibre tendinoase
cu insertie pe calcaneu, care participa la alcatuirea tendonului lui Achile
- m. solear, cu insertie fixa pe tuberozitatea laterala a tibiei si mobila pe
calcaneu.
- muschii gemenii gambei (gastrocnemieni) laterali si mediali – se
insera pe crestele laterale si mediane ale posei plantare femurale si mobil pe
calcaneu.
 b.2. M. posteriori ai gambei cu acţiune distală.
M. flexor superficial al degetelor, cu insertie fixa in fosa plantare si
mobila pe calcaneu, prezinta o brida fibroasa care participa la alcatuirea
tendonului lui Achile.
Coarda jaretului = Tendonul intermediar (biceps femural +
semitendinos) + Tendonul lui Achile (triceps sural + flexorul superficial al
degetelor)

M. flexorul profund al
degetelor. Prezintă trei
porţiuni: m. flexorul
lung al halucelului, m.
tibialul posterior şi m.
flexorul lung al
degetelor piciorului.

6.4. M. autopodiului.
Sunt muschi slab
dezvoltaţi, rudimentari
la fel ca cei din
regiunea similară a
membrului toracic