Pulpopatii DT Tratament 2022

TRATAMENTUL PULPOPATIILOR
DINŢILOR TEMPORARI
OBIECTIVE
•Tipar, ritm, viteză •Prevenirea /

• Funcționalitate Stabilizarea
proceselor de
osteită
• Evitarea complicaţiilor
 locale
 locoregionale
 generale
• Prevenirea fenomenului
“space-lost”
• Amendare
simptomatologie
1
TRATAMENTUL PULPOPATIILOR
DINŢILOR TEMPORARI
FACTORI
 locali
• grad de afectare
• stadiu fiziologic
• grad de rizaliză  generali
• resorbţie radiculară patologice
• mobilitate dentară patologică
• tiparul dentar temporar
• stare generală prezentă
• AP patologice  cardiace
 renale
imunitare
• grupa de risc (ADA)
• cooperare pacient
• gradul de cooperare al
pacientului
•Intereseul părintelui
pentru rezolvarea
problemei dentare a
copilului
• posibilitatea de a veni la
ședințe de tratament
repetate 2
Tratamentul pulpopatiilor dinţilor temporari
METODE DE TRATAMENT:
AAPD 1993 - Posibilităţi terapeutice în pulpopatiile dinţilor

temporari
 Coafajul pulpar (direct și indirect)  conservarea
integrală a organului pulpar
 Pulpotomia  conservarea parţială a organului pulpar
(pulpa
radiculară)
 Pulpectomia  extirparea pulpei corono-radiculare
Tehnici vitale
 limitate ca aplicabilitate la copilul mic
 presupun analgezie locală
 realizarea unui “câmp operator” perfect este dificilă
 dificultatea în folosirea instrumentarului endodontic
complexitatea canalelor radiculare înguste divergente
 canalicule dentinare intercomunicante
3
Coafaj pulpar
indirect
Coafaj pulpar
direct
Pulpotomie
Pulpectomie
parțială
Pulpectomie
4
1. Coafajul pulpar indirect

Obiective
 Menţinerea vitalităţii pulpare prin:
 oprirea procesului carios
 stimularea formării de dentină secundară
 stimularea formării de dentină terţiară
 remineralizarea dentinei cariate
Definiţie • “cicatrizare dentinară”
- st. I
fără semne clinice (durere
Indicaţii • DT vitali - st. II
spontană )şi radiologice
de afectare pulpară
Contraindicaţii • vitalitate pulpară incertă clinic

• examenul Rx  afectare pulpară
De preferinţă, dacă este posibil, la dinţii temporari – coafajul

indirect se face într-un singur timp
5

Restaurare coronară imediată
• favorabil
Prognostic
• rezervat
TEHNICA
• izolare digă/rulouri de • aplicarea materialului de
vată/aspirator de salivă coafaj
• prepararea cavităţii • obturaţie provizorie
• îndepărtarea dentinei alterate • Obturație de durată  după 6
• spălarea cavităţii cu ser săptămâni (în absenţa durerii
fiziologic (NaCl 0.9%) şi semnelor radiologice)
• uscarea cavității
6

MATERIALE DE COAFAJ
• lineri – Contrasil,
Hidroxyline
• cementuri – Ca(OH)2  LIFE (KERR)
 DYCAL
 REOCAP
 PROCAL
– ZOE
7
2. Coafajul pulpar direct

- Tratament de excepţie la dinţii temporari -
Indicaţii
• DT vitali - st. I sau II

• deschidere pulpară limitată şi recentă şi
punctiformă fie:
- posttraumatică
- iatrogenă
- fără contaminare salivară
Contraindicaţii
• DT vitali - cu afectare pulpară
- st. III
8

- Tratament de excepţie la dinţii temporari -
TEHNICA
• Izolarea cu digă/rulouri de vată/aspirator de salivă
• Prepararea cavității  îndepărtarea dentinei alterate
• Toaleta cavităţii  NaCl 0.9%
• Uscarea bulete de vată sterile (carbonizate)
• După hemostază  Ca(OH)2
 eugenat de zinc - priză
rapidă
• După 3-6 săptămâni  refacerea coronară de durată
• Monitorizare obligatorie
Rata succesului coafajului pulpar în

pulpopatiile dinţilor temporari
0%
Hosey Marie Thérèse
70% (Paediatric Cariology)
coafajul indirect coafajul direct 9
la dinți asimptomatici
10
3. PULPOTOMIA
Definiţie • ablaţia pulpei coronare
Obiective • favorizarea cicatrizării la nivelul

ablaţiei
• conservarea pulpei radiculare
Indicaţii
I. Generale • Pacient cooperant

• Pacient cu tulburări de coagulare (ex.
hemofilie) care altfel ar necesita
spitalizare
• Pacient cu un istoric nefavorabil de
extracție dentară
II. Specifice • DT st. I şi II fără patologie pulpară

• Dinte cu inflamație coronară pulpară dar
cu cel puțin 2/3 din rădăcină pezentă
• eşec al terapiei conservatoare anterioare
(CD sau CI)
• Dinte vital cu expunere mecanică
(iatrogenică sau traumatică), cu
deschidere mare a camerei pulpare
11
3. PULPOTOMIA
Contraindicaţii
• copii cu părinți care au o atitudine

ignorantă față de starea de sănătate orală
și față de prezervarea dinților pe arcadă
I. Generale
• copii cu boli cardiace congenitale
• copii cu reumatism acut în antecedente
• copii cu stare generală alterată (diabet,
boală renală cronică, leucemie, SIDA)
• afectarea pulpară corono-radiculară manifestă

clinic şi radiologic
• DT în st. III
II. Specifice • DT cu leziune carioasă care afectează
planșeul camerei pulpare
• DT monoradiculari
• DTcu distrucții coronare extinse
12
3. PULPOTOMIA
• VITALE
Tehnici
• DEVITALE
pulpotomia vitală are un prognostic

pulpotomia vitală ideală nefavorabil într-o astfel de situaţie
Inflamaţia
Inflamaţia
reversibilă a
ireversibilă a
pulpei coronare
pulpei coronare
Linia de
Linia de
amputaţie
amputaţie
Persistenţa sângerării
Ţesut radicular
din bonturile pulpei
sănătos – la nivelul
radiculare indică
zonei de amputaţie
prezenţa inflamaţiei
sângerarea se va
ireversibile
opri
autor: Marie Thérèse Hosey (Paediatric Cariology)
13
3.1. PULPOTOMIA VITALĂ PARŢIALĂ
Definiţie:
Excizia unei părţi superficiale a pulpei coronare,
suprafaţa plăgii pulpare fiind plasată în ţesutul pulpar
coronar.
Indicaţii:
• deschideri pulpare accidentale în tratamentul
cariei profunde
• traumatisme coronare penetrante
• pulpite cronice parţiale
De excepţie la dinţii temporari !!!

14
3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

INDICAŢII:
 inflamaţie pulpară coronară

 dinte asimptomatic în antecedente
 simptomatologie subiectivă redusă
 durere dentară provocată
 nu există semne clinice obiective ale extinderii
procesului antiinflamator, cum ar fi:
 mobilitate dentară
 durere la percuţie în ax
 modificarea de culoare a mucoasei
gingivale
 abces gingival, fistulă
 examenul pulpar direct nu evidenţiază sângerare
excesivă a filetelor radiculare
 examenul radiologic nu indică prezenţa
resorbţiei radiculare interne, denticuli
 deschiderea accidentală a camerei pulpare
 eşecul metodelor de conservare în totalitate a
vitalităţii pulpare 15
Materialele ideale utilizate pentru

acoperirea bonturilor pulpare radiculare
restante trebuie să aibă următoarele
proprietăți:
 Acțiune bactericidă
 Inofensive față de țesuturile pulpare
remanente si față de țesuturile
înconjurătoare
 Să favorizeze vindecarea pulpei radiculare
 Să nu interfere cu procesul fiziologic de
resorbție al rădăcinii
16

TEHNICA
 Analgezie locală, loco-regională, fără
vasoconstrictor
 Izolare cu diga/rulouri de vată/dry pads/aspirator
de salivă
 Îndepărtarea parţială a dentinei alterate
 Spălarea cavităţii coronare
 Crearea câmpului operator prin izolare = diga
 Îndepărtarea în totalitate a dentinei alterate
17

 Examinarea pulpei coronare  aspect, culoare,
consistenţă
 Excizia şi exereza fermă  excavatoare ascuțite,
linguri Black, freze sferice mari utilizate la turaţie
înaltă și răcire cu apă sterilă
 Spălarea cavităţii coronare
 Examinarea aspectului sângerării din pulpa
radiculară
18
 Hemostaza – bulete sterile umectate în
soluţie hemostatică (ex. soluție salină)
aplicate în cavitate pentru 3-5 minute
19
 Aplicarea peste bontul radicular a unui
pansament medicamentos:
 hidroxid de calciu
 formocrezol
 glutaraldehidă
 sulfat feric
 MTA (Mineral Trioxide Aggregate)
 NaOCl
 Biodentină
 preparate pe bază de colagen
 preparate liofilizate plachetare cu Ca(OH)2
 Aplicarea unei obturaţii de bază

 Aplicarea unui material de obturaţie
provizorie / de durată
20
3.2 PULPOTOMIA VITALĂ

- preparate utilizate
 1. Formocrezol – introdus de Buckely (1904)
 Soluţia Buckley originală:

 19 ml formaldehidă 37%
 35 ml crezol
 15 ml glicerină
 31 ml apă distilată
 se prepară o diluţie de 1/5 din această soluţie  soluția

Buckely
 previne autoliza țesuturilor prin legarea proteinelor

 acționează fără schimbarea structurii de bază a
moleculelor de proteine
 fixează și dezinfectează țesutul pulpar
 conservă vitalitatea porțiunii apicale a pulpei radiculare
 rata de succes (70% - 97%):  histologic 92%

 radiologic 93%
 dezavantaje:
• efect toxic local şi general
• capacitate carcinogenă şi mutagenă
21
PULPOTOMIA CU FORMOCREZOL
- tehnica pentru o singură şedinţă -
 Realizarea hemostazei
 Aplicarea unei bulete sterilă umezită cu formocrezol în
diluţie 1/5 (20%) peste orificiile canalelor radiculare timp
de 5 min sau nediluată timp de 1 minut
 Verificarea existenței hemostazei după 5 minute
 Bonturile pulpare vor avea culoare roșu închis (soluție
diluată) sau maro-închis (soluție nediluată)
 Se aplică un strat de eugenat de zinc sau pansament
Mitchell (1992) = părţi egale de eugenol + formocrezol și
oxid de zinc
 monitorizarea pacientului timp de 15-20 zile
Îndepărtarea tavanului Excizia şi exereza Spălarea resturilor

camerei pulpare pulpei coronare dentinare şi pulpare
din camera pulpară
Aplicarea buletei Aplicarea pansamentului Refacerea distrucţiei

22
cu formocrezol medicamentos coronare
- tehnica în două şedinte
Indicatii:
 colecţie purulentă în camera pulpară dar
nu la nivelul practicării amputaţiei
 imposibilitatea realizării hemostazei în prima
ședință
 modificări osoase inter-radiculare
 modificări ale ligamentului periodontal
Tehnica:
 se fixează pulpa radiculară cu formocrezol la fel ca la
tehnica intr-o ședință
 se aplică o buletă o buletă umectată în formocrezol și
bine exprimată timp de 7 zile
 se acoperă podeaua camerei pulpare cu eugenat
de zinc, apoi se restaurează morfologia coronară
 obturaţie coronară provizorie
 obturaţie coronară de durată
 monitorizarea pacientului timp de 15-20 zile
23
Fixarea pulpei
radiculare cu
formocrezol
Radiografie retroalveolară - leziune carioasă iniţială
24
Situaţie clinică iniţială cu extinderea procesului carios subgingival
Amputaţia pulpei coronare
25
Aplicarea formocrezolului în camera pulpară
Sigilarea zonei coronare
Obturaţie coronară
26
Refacerea morfologie coronare
 2. Hidroxid de calciu
 rata succesului:
 histologic 50%
 radiologic 64%
 eşec:
▪ prin resorbţie internă (hidroxidul de calciu nu are
capacitate de vindecare pe ţesut pulpar inflamat
cronic)
▪ inexistenţa unui contact direct dintre hidroxidul de
calciu şi ţesutul pulpar
După realizarea hemostazei:
 se aplică un strat de 1 mm grosime de Ca(OH)2 peste

orificiile de intrare în canalele radiculare
 se presează uşor cu o buletă şi se verifică hemostaza
 se acoperă întreaga zonă a furcaţiei cu un preparat
pe bază de Ca(OH)2 de 1 mm grosime
 se aplică un strat de eugenat de zinc cu priză lentă
 se aplică un material de obturaţie provizorie / de
durată
27
 3. Sulfat feric
 agent hemostatic
 induce aglutinarea proteinelor sanguine  formează
o membrană care sigilează mecanic vasele sanguine
 scade posibilitatea apariției resorbției interne sau a
inflamației la nivelul pulpei restante
 poate conduce la apariția de inflamații cronice
 rata de succes 74% - 99%
Tehnica:
 Se aplică peste orificiile canalelor radiculare o

buletă umectată în soluţie de sulfat feric 15.5%
timp de 10-15 secunde  culoare închisă a pulpei
restante
 Se spală plaga sub izolare, se usucă
 Se aplică un strat de eugenat de zinc cu priză
lentă + un strat de eugenat de zinc cu priză rapidă sau
orice alt material de restaurare coronară provizorie
 Refacerea morfologiei coronare
28
PULPOTOMIA CU SULFAT FERIC
Situația clinică iniţială Spălarea cavităţii carioase
Expunerea pulpară şi extirparea pulpei coronare
Aplicarea sulfatului feric timp de 15 secunde

29
PULPOTOMIA CU SULFAT FERIC
Aspect clinic al ţesutului pulpar restant şi obturaţia coronară
Reconstituire
coronară
Radiografie
postoperatorie
30
 4. Trioxidul mineral agregat (MTA)
Ciment: ▪ silicat tricalcic

▪ silicat olicalcic
▪ aluminat tricalcic
▪ sulfat de calciu
▪ oxid de bismut
▪ aluminoferit tricalcic
 Proprietăţi:  pH-ul 12.5-13

 rezistenţă la compresiune 70 Mpa
 stimulează citokinelefavorizează
formarea ţesuturilor dure
 induce vindecarea pulpei prin
formarea unei punţi de dentină
 este neresorbabil
31
PULPOTOMIA
PULPOTOMIACUVITALĂ
MTA
Aspect clinic iniţial Expunere pulpară
Extirparea pulpei Aplicarea MTA

coronare (3:1 MTA /ser fiziologic)
32
PULPOTOMIA CU MTA
Obturaţia cu
glassionomer
Reconstituire
coronară cu
compozit
33
 5. Glutaraldehida
 Garcia – Godoy:
2% glutaraldehidă netamponată  96.4% 18 luni
 98% 42 luni
 FUKS:
2% glutaraldehidă – 5 minute  94% 6 luni
 90% 25 luni
 înlocuitor potrivit al formocrezolului
 mai puţin toxică
 proprietăţi fixatoare
Avantaje:
 iniţial este mai activă din punct de vedere chimic
 formează rapid legături
 difuzare limitată
 nu este volatilă
 determină mai puţine leziuni apicale şi necroze
 nu stimulează apariţia ţesutului de granulaţie periapical
 determină mai puţină calcifiere pulpară
Tehnica:
 Identică cu cea a pulpotomiei cu formocrezol , cu mențiunea
că buleta de vată îmbibată în glutaraldehiă nu trebuie 34
exprimată .
 6. Hipoclorit de sodiu (NaOCl)
 histologic NaOCl este compatibil cu țesutul pulpar și

are efecte minime asupra țesutului pulpar
 rata de succes a pulpotomiei cu NaoCl comparativ
cu cea a pulpotomiei cu sulfat feric este de 90% vs 74%
(Vargas și col. 2006)
 Concentrația folosită = 3 sau 5%
 Timp de acțiune 30 secunde
Tehnica:
 Obținerea hemostazei
 Aplicarea unei bulete îmbibate în sol. NaOCl 3 sau
5% timp de 30 secunde
 Îndepărtarea buletei
 Irigarea fără presiune a camerei pulpare
 Aplicarea de ciment ZOE sau a oricărui ciment de
obturație coronară provizorie
35
7. Biodentine
▪ priză în 12 minute
 biocompatibilitate f bună
▪ rezistenţă la compresiune
▪ adeziune foarte bună
Clinic iniţial Extirparea pulpei coronare
Obturaţie coronară cu Examen

biodentine radiografic
36
3.3. PULPOTOMIA DEVITALĂ
Preparate utilizate pentru devitalizare
 Definiție = îndepărtarea pulpei coronare

devitalizată în prealabil prin mijloace chimice,
urmată de mumifierea țesutului pulpar
restant.
 Arsenicul  fibre, pastă, granule – NU SE MAI UTILIZEZă
Înlocuitoarele de arsenic
 preparate pe bază de PARAFORMALDEHIDĂ, cum ar fi:
▪ Novatrix
▪ Toxavit
▪ Caustinerf fără arsenic
▪ Pulp X
▪ Depulpin
 Soluţie Walkhoff + tricrezolformalină  în pulpitele cronice
deschise ulceroase.
 timpul necesar unui efect complet de acțiune pentru
preparatele pe bază de paraformaldehidă este de 7-10-15 zile,
în funcție de preparatul comercial utilizat 37
Pulpotomia devitală care utilizează preparate pe

bază de formaldehidă se efectuează în 2 timpi.
 Prima metodă presupune aplicarea formaldehidei în
contact cu
pulpa dentară pentru 1-2 săptămâni, iar la a doua vizită
se
îndepărtează pulpa coronară şi se aplică o pastă
antiseptică, apoi
restaurarea dintelui.
 A doua metodă necesită pulpotomia vitală la prima
vizită,
devitalizarea pulpei radiculare cu paraformaldehidă
pentru 1-2
săptămâni şi la a doua vizită aplicarea unei paste
antiseptice şi
restaurarea dintelui.
38

Tehnica pulpotomiei devitale
 Prima şedinţă
1. Pregătirea instrumentelor şi materialelor
2. Izolarea dintelui
3. Pregătirea cavităţii
4. Îndepărtarea dentinei ramolite
5. Aplicarea paraformaldehidei
6. Închiderea cavităţii cu un material de obturaţie
provizorie
 A doua şedinţă (1-2 săptămâni mai târziu)

7. Îndepărtarea materialului de obturaţie provizorie
8. Îndepărtarea plafonului camerei pulpare
9. Îndepărtarea pulpei coronare
10. Spălarea şi uscarea camerei pulpare
11. Aplicarea de pastă antiseptică (părți egale de
Formocrezol, eugenol și ZnO) sau pastă mumifiantă
(triopasta Gysi = paraformaldehidă, fenol, sulfat de
bariu, glicerină, ș.a.)
12. Restaurarea dintelui.
39
Tehnici de pulpotomie nefarmacologice
 Electrochirurgia
 Pulpotomia cu laser
 laser cu Argon
 laser Nd-YAG- laser cu corp solid
 prin creşterea temperaturii, scade
cantitatea de colagen, lumenul vascular
se micşorează până la obliterare
 efect bactericid
40
4. PULPECTOMIA
 Indicaţii
 Eșecuri ale pulpotomiei

 DT st. II cu patologie pulpară corono-
radiculară sau pulpo-parodontală
 DT țesut pulpar devital (septic/aseptic)
asociat cu abces sau fistulă
 apariția puroiului la deschiderea
camerei pulpare
 Celulită
 Afectarea zonei de furcație
41
4. PULPECTOMIA
 Contraindicaţii
 DT st. I şi III – cu patologie parodontală

 DT în stadiul III cu resorbție patologică
internă sau externă
 DT care nu poate fi restaurat
 Boli cronice: leucemie, afecțiuni cardiace
congentale, afecțuni reumatice, afecțiuni
renale cronice
 Infecție periapicală extinsă până la
nivelul mugurelui dintelui permanent
42
4. PULPECTOMIA
 TEHNICI
 4.1. pulpectomie vitală

 4.2. pulpectomie devitală
 4.3. pulpectomia nevitală
43
4.1. PULPECTOMIA VITALĂ

Tehnica - Etape
 Analgezie locală
 Realizarea izolării  diga (de preferat)
 Prepararea cavității și ăndepărtarea în totalitate a
dentinei alterate
 Îndepărtarea tavanului camerei pulpare
 Îndepărtarea pulpei coronare
 Toaleta cavităţii coronare
• ser fiziologic
• apă distilată
 Identificarea / evidențierea orificiilor canalelor radiculare
cu o sonda rigidă
 Stabilirea lungimii radiculare și a lungimii de lucru
Determinarea lungimii radiculare
44
Extirparea pulpei radiculare cu ace Tirre

nervs/Haedstrome (21mm)
În cazul canalelor înguste  ace Kerr (21 mm)
 Irigare canalelor radiculare cu H2O2 3%, NaOCl
2.5-3%
 Tratamentul mecanic intra canalar cu ace
Kerr/Haedstrom nr. 15, 20, 25 până la 1-2 mm de
apex
 Irigarea și spălarea canalelor radiculare cu
NaOCl 2.5-3% și/sau cu soluție de ChX, urmate de
irigare cu ser fiziologic
 Uscarea canalelor radiculare cu conuri de hârtie
b – irigarea intracanalară; c – uscarea canalelor cu conuri de hârtie45

 aplicarea în camera pulpară a unei bulete cu

tricrezolformalină pentru 3-5 minute (fixează țesuturile
pulpare restante din canalele accesorii)
 obturarea canalelor radiculare (cu ace Lentullo 21 mm,
seringă endodontică, ace Kerr rotite în sens invers acelor de
ceasornic, cu canule din plastic)
d – obturaţia radiculară
 NU SE APLICĂ/UTILIZEAZĂ CONURI DE GUTAPERCĂ

 aplicarea unui ciment cu priză rapidă ca și obturație de
bază pentru viitoare restaurare coronară
 indicație radiografie de control
46
Observatii:
 succesul terapiei endodontice impune izolare perfectă

 manopera durează mult şi pune la încercare răbdarea
copiilor
 extirparea pulpei radiculare pe lungime de 2/3 radiculare
– ace Kerr secţionate în 1/3 terminală (păstrarea unui
bont radicular pentru dirijarea rizalizei)
 atenţie în abordarea zonei apicale
 depăşirea apexului  interzisă
 depășire apicală  hemoragie
 depășire apicală  lezarea ţesutului periapical
Rezorbţia radiculară a dinţilor temporari

perturbă stabilirea lungimii de lucru corecte
47
!!!!!Obturaţia radiculară la dinţii temporari se efectuează cu

PASTE RESORBABILE!!!!!
Proprietățile ideale ale unui material de

obturaţie radiculară:
 să se resoarbă concomitent cu
rădăcina dentară
 să fie neiritant pentru țesuturile
periapicale și pentru mugurele
dintelui succesional
 să adere la pereţii radiculari
 să se resoarbă rapid în caz de
supraobturare radiculară
 să se îndepărteze uşor din canalele
radiculare
 să fie antiseptic
 să nu se contracte
 să fie ușor de aplicat
 să fie radio-opac
 să nu producă modificări de culoare
48
Materiale utilizate în obturarea canalelor radiculare

la dinţii temporari :
A. Pastele iodoformate
- Iodoform
- Soluţie Walkhoff
 Efect antibacterian
 Se resorb uşor în caz de depăşire
 Pasta Kri (iodoform, camfor, paraclorfenol,
mentol)
 Pasta Maisto (clorfenolcamfor, iodoform, ZnO,
lanolină, timol)
B. Pasta Walkhoff
 Soluţie Walkhoff + ZnO + Iodoform
 Același ritm de resorbție ca și rădăcina DT
49
Materiale utilizate în obturarea canalelor radiculare

la dinţii temporari :
C. Pasta Zinc Oxid Eugenol (pur)

 cel mai folosit material de obturație radiculară
în SUA
 recomandat și de şcoala engleză
 ritm de resorbție mai lent decât rădăcina DT
50
D. Pastele pe bază de Ca(OH)2

 cu sau fără iodoform
 ritmul lor de absorbţie este mai rapid decât
ritmul resorbţiei radiculare
Machida (1983) – citat de Pinkham
Amestec – hidroxid de calciu + iodoform – materialul ideal
de obturaţie radiculară la dinţii temporari
Preparate comerciale - Vitapex/Calcipaste
ENDOFLAS – sulfat bariu, hidroxid de calciu, iodoform, zinc

oxid eugenol
E. MTA (Mineral Trioxide Agregate)

 Ciment Portland, oxid de
bismuth, ghips
 !!! Doar dacă NU există dinte
51
succesional
Tehnici de obturare radiculara :
a) Tehnica prin adaosuri succesive (4 măsuri

pulbere + 2 picături lichid)
 Materialul se introduce în canalul radicular
cu un fuloar endodontic şi se obturează
succesiv câte 2 mm
b) Tehnica cu acul Lentulo (2 măsuri pulbere + 2
picături lichid)
 Acul mai mic dimensional faţă de ultimul ac
folosit
 Secţionat la vârf sau ac de 21 mm
c) Tehnica cu seringa sub presiune
d) Tehnica cu ace KERR rotite în sens invers
acelor de ceasornic
e) Tehnica cu canule de plastic de diferite
dimensiuni și forme
52
 Indicaţii
Pulpită parţială sau chiar totală (chiar
stadiul III)
Copil foarte mic la care nu se poate
practica analgezia
Contraindicaţii de ordin medical 
hemofilia
Eşecul coafajului pulpar
 Avantaje
Şedinţele sunt mai scurte
Nu necesită analgezie
Durerea dispare rapid
53
 Preparate utilizate pentru devitalizare

Arsenicul (relevanță istorică)
 La copii sub formă de fibre, pastă
sau granule (1/2 din doza pentru
adult)
De elecţie → înlocuitor de arsenic
(paraformaldehidă)
 Notrovix
 Toxavit
 Caustinerv fără arsenic
 Pulp X
 Depulpin
Acţiune 7-10-15 zile
54
5. SOLUTII DE COMPROMIS
I. Tratamentul în stilul unei amputaţii:
 Dintele rămâne deschis
 Indicații
 copii labili psihic
 copii necooperanţi
 morfologie canalară complexă
 dinţii cu distrucţii coronare mari
 multiple carii complicate
 Tehnică:
 Îndepărtarea pulpei coronare necrotice
 Tratarea pulpei radiculare cu o soluţie
antiseptică puternică care se aplică în camera
pulpară pentru 1-2 săptămâni
 Creosotul
 Formocrezolul
55
 Monoclorfenolul camforat
5. SOLUTII DE COMPROMIS
II. Extracţia dentară:

 Indicații
Afecțiuni medicale generale
Eşecul terapiei conservatoare
Distrucţie coronară extinsă în suprafață
Resorbţie radiculară excesivă
Perforaţia planşeului camerei pulpare
Infecţie periapicală
recurentă/recidivantă
56
Tratamentul sindromului de sept
medicaţia antialgică, antiinflamatoare

degajarea zonei interproximale
drenaj prin presiune digitală în
formele supurate
decolarea inserţiei epiteliale cu meşă
dezinfectantă
Tratamentul patologiei furcaţiei
DT st. I şi II – tratament conservator

endodontic
DT st. III - extracţie
57
Indicaţii terapeutice
 coafaj indirect
Stadiul I
 coafaj direct
 pulpotomia
 coafaj direct
Stadiul II
 coafaj indirect
 pulpotomia
 pulpectomia
 pulpectomia
Stadiul III
 extracţia
58
Influenţa tipului de tratament endodontic

asupra resorbției radiculare
Pulpotomia vitală - efecte extrem de limitate

Pulpotomia devitală – încetinirea sau oprirea
resorbției radiculare
Pulpectomia vitală, devitală – în funcţie de
materialul de obturaţie folosit
Ritmul de resorbție al materialelor de

obturație radiculară vs ritmul de resorbție
radiculară al DT
 Pasta zinc-oxid-eugenol  resorbţie mai

lentă decât pereții radiculari
 Pasta Ca(OH)2 – resorbţie mai rapidă
decât pereţii radiculari
 Pasta Walkhoff – resorbţie simetrică
pastă/pereţi 59
Optiuni de tratament pentru dintii temporari (deciduali)
Clinic Semne si Status-ul pulpar Varianta de

simptome tratament
Leziuni carioase Fara simptome Pulpa sanatoasa Restaurarea
fara expunere spontane sau pulpite coronara
pulpara reveribile
Leziuni carioase
profunde in
apropierea Fara simptome Pulpa sanatoasa Coafaj indirect
camerei pulpare spontane sau pulpite
cu posibilitatea reveribile
deschiderii ei
Leziuni carioase
profunde in
apropierea Durere Pulpite Pulpotomia
camerei pulpare ocazionala la reverisbile
cu posibilitatea stimuli
deschiderii ei
Leziuni carioase
profunde in
apropierea Aproape de Tratament de
camerei pulpare exfolierea elecție- extractia
cu posibilitatea fiziologica
deschiderii ei
Expunerea Fara simptome
pulpara spontane Pulpa sanatoasa Pulpotomia
iatrogenica/
non-carioasa
60
Optiuni de tratament pentru dintii temporari (deciduali)
Clinic Semne si simptome Status-ul Varianta de

pulpar tratament
Istoric minimal de
Leziuni carioase durere
cu expunere Fara mobilitate Pulpite Pulpotomia
pulpara Fara semne de reversibile
patologie radiologic
evidente
Leziuni carioase Pulpectomia cu
cu expunere Durere spontana Pulpite obturatie
pulpara ireversibile radiculara cu
pasta
resorbabila
Extractia
Drenaj sinusal
Abces
Leziuni carioase Mobilitate Necroza Tratament
cu expunere Semne de patologie pulpara mecano-chimic
pulpara radiologic evidente cu obturatie
(interradicular sau radiculara cu
periapical, resorbtie pasta
radiculara) resorbabila
Extractia
Leziune carioasa
interradiculara
Distructie Resorbtie radiculara Necroza Extractia
coronara mare extinsa pulpara
datorita leziunii Dinte care nu poate
carioase fi restaurat
Patologia de
61
furcatie

Pulpopatii DT Tratament 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pulpopatii DT Tratament 2022

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pulpopatii DT Tratament 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRATAMENTUL PULPOPATIILOR

•Tipar, ritm, viteză •Prevenirea /

AAPD 1993 - Posibilităţi terapeutice în pulpopatiile dinţilor

1. Coafajul pulpar indirect

Contraindicaţii • vitalitate pulpară incertă clinic

De preferinţă, dacă este posibil, la dinţii temporari – coafajul

1. Coafajul pulpar indirect

1. Coafajul pulpar indirect

2. Coafajul pulpar direct

• DT vitali - st. I sau II

2. Coafajul pulpar direct

Rata succesului coafajului pulpar în

coafajul indirect coafajul direct 9

2. Coafajul pulpar direct

Obiective • favorizarea cicatrizării la nivelul

I. Generale • Pacient cooperant

II. Specifice • DT st. I şi II fără patologie pulpară

• copii cu părinți care au o atitudine

• afectarea pulpară corono-radiculară manifestă

pulpotomia vitală are un prognostic

autor: Marie Thérèse Hosey (Paediatric Cariology)

3.1. PULPOTOMIA VITALĂ PARŢIALĂ

De excepţie la dinţii temporari !!!

3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

 inflamaţie pulpară coronară

3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

Materialele ideale utilizate pentru

3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

3.2. PULPOTOMIA VITALĂ

 Aplicarea unei obturaţii de bază

3.2 PULPOTOMIA VITALĂ

 1. Formocrezol – introdus de Buckely (1904)

 Soluţia Buckley originală:

 se prepară o diluţie de 1/5 din această soluţie  soluția

 previne autoliza țesuturilor prin legarea proteinelor

 rata de succes (70% - 97%):  histologic 92%

Îndepărtarea tavanului Excizia şi exereza Spălarea resturilor

Aplicarea buletei Aplicarea pansamentului Refacerea distrucţiei

Radiografie retroalveolară - leziune carioasă iniţială

Amputaţia pulpei coronare

Sigilarea zonei coronare

După realizarea hemostazei:

 se aplică un strat de 1 mm grosime de Ca(OH)2 peste

 Se aplică peste orificiile canalelor radiculare o

PULPOTOMIA CU SULFAT FERIC

Situația clinică iniţială Spălarea cavităţii carioase

Expunerea pulpară şi extirparea pulpei coronare

Aplicarea sulfatului feric timp de 15 secunde

PULPOTOMIA CU SULFAT FERIC

Aspect clinic al ţesutului pulpar restant şi obturaţia coronară

 4. Trioxidul mineral agregat (MTA)

Ciment: ▪ silicat tricalcic

 Proprietăţi:  pH-ul 12.5-13

Aspect clinic iniţial Expunere pulpară

Extirparea pulpei Aplicarea MTA

 6. Hipoclorit de sodiu (NaOCl)

 histologic NaOCl este compatibil cu țesutul pulpar și

Clinic iniţial Extirparea pulpei coronare