Lucrare Constructii

Cuprins
INTRODUCERE……………………………………………………………….……………...…1
1. CADRU NORMATIV AL ORGANIZĂRII ȘANTIERELOR DE CONSTRUCȚII…....4
1.1.Organizarea șantierelor de construcții pîna la trecerea economiei de
piață........................4
1.2. Normarea organizării șantierelor de construcție în economia de
piață.............................8
1.2.1. Sistemul normelor tehnice în construcții din Republica
Moldova..........................8
1.2.2. Norme de organizare a șantierelor de construcție în Federația
Rusă....................12
1.2.3. Sistemul de coduri tehnice în construcții din Republica Belarus..........................13
1.2.4. Sistemul normelor tehnice în construcții din Ucraina…………………………...…14
1.3. Normarea organizării șantierelor de construcție în Uniunia
Europenă………………..15
1.3.1. Istoricul programului de
eurocoduri.....................................................................16
1.3.2. Domeniile de aplicare ale
eurocodurilor...............................................................18
1.3.3. Adoptarea eurocodurilor în România. Sistemul reglementărilor tehnice
naționale în
construcție...................................................................................................................20
2. ASPECTE ANALITICE PRIVIND ACTIVITATEA FIRMEI DE CONSTRUCȚII
“VICONS-SERVICE” S.R.L..............................................................................................24
2.1. Caracteristica generală a
întreprinderii........................................................................24
2.2. Analiza economico-financiară a
întreprinderii...............................................................31
2.2.1. Analiza veniturilor din
vînzări................................................................................32
UTM 521.5 001 ME

Mod Coala Nr. document Semn. Data
Elaborat Litera Coala Coli
Organizarea execuției lucrărilor de
Controlat Țurcanu N. 1 76
construcție și montaj (un șantier)
Contr. norm.
UTM FCGC
IMC - 0911
Aprobat Țurcanu N.
2.2.2. Analiza rentabilității veniturilor din
vînzări...........................................................37
2.2.3. Analiza formării profitului întreprinderii................................................................42
3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA ȘANTIERULUI DE CONSTRUCȚIE DE PE
STR. MELESTIU 22A.......................................................................................................................54
3.1. Asigurarea cu resurse tehnico-materiale a șantierului de
construcție..............................54
3.2. Organizarea și determinarea consumului de utilități de pe șantierul de construcție........63
3.3. Organizarea execuției lucrărilor de construcții-montaj pe șantierul de
construcție.........66
Concluzii și
recomandări.........................................................................................................72
Bibliografie.............................................................................................................................
.75
Anexe
INTRODUCERE
În zilele noastre, activitatea de construcții poartă în mod evident amprenta progresului
tehnologic ce se desfășoară cu o deosebită rapiditate care cuprinde diferite ramuri, cum ar fi:
materiale de construcții, metode de calcul și dimensionare, tehnologii de execuție și exploatare,
planificarea și organizarea activităților de construcții ș.a.
Procesele care se desfășoară în domeniu construcțiilor pot fi împărțite în procese naturale și
în procese organizatorice. Procesele naturale au ca domenii de cercetare cunoașterea și folosirea
cît mai completă a caracteristicilor mecanice și fizice ale materialelor în scopul asigurării
caracteristicilor de funcționalitate, durabilitate și economicitate a construcțiilor. Procesele
organizatorice au ca domeniu de cercetare sistemul de relații și dependențe care se creează între
elementele procesului (forță de muncă, mijloacele de muncă), determinate de acțiuni orientate
spre atingerea unui scop, adică realizarea elementului de construcție stabilit cantitativ și calitativ
pe baza de indicatori tehnico-economici.
În acest context, organizarea și condcerea activităților de construcții trebuie tratată ca
sistem, deoarece angrenează un ansamblu de principii, metode și tehnici în procesul realizării
unei construcții.
Evoluția organizării ca știință a fost cauzată de:
Coala
2
Mo Coal Nr. Semn. Dat
- necesitatea realizării unui volum de construcții adecvat nevoilor umane din ce în ce mai
mari;
- complexitatea în creștere a proceselor de construcție datorat tehnologiilor moderne și a
noilor materiale utilizate;
- necesitatea realizării unor construcții tot mai complexe, în limitele unor indicatori tehnico-
economici optimi cum ar fi: durata de execuție cît mai mică, costul execuției lucrării mai redus,
posibilitatea efectuării lucrărilor de construcție pe toată durata anului etc.
Prin modul de tratare și sistematizare, în strînsă concordanță cu disciplinele cu care
organizarea lucrărilor de construcții se află în interdependență (tehnologia construcțiilor,
amenajările teritoriului, materiale de construcții etc.), prezenta lucrare îmbină cunoștințele
teoretice cu cele practice.
Scopul acestei lucrări constă în identificarea unor documente normative care ar sta la baza
organizării șantierelor de construcție, analiza situației economico-financiare a unei firme de
construcții și organizarea propriuzisă a unui șantier de construcție în cadrul acestei firme.
Pentru atingerea acestui scop, s-au pus următoarele obiective:
- stabilirea actelor normative ce țin de organizarea șantierelor de construcție atît în
Republica Moldova, cît și în alte state europene;
- prezentarea și analiza economico-financiară a firmei de construcții S.C. “VICONS-
SERVICE” S.R.L.;
- identificarea unui șantier de construcție în care această firmă execută lucrări de
construcții-montaj și analiza planului general de organizare a acestui șantier.
Scopul și sarcinile acestei cercetări au determinat următoarea structră a tezei: introducere,
trei capitole ce reflectă conținutul de bază al cercetărilor, concluzii și recomandări, anexe și
bibliografie.
În introducere este argumentată actualitatea temei de cercetare, necesitatea și importanța
studiului. Este formulat scopul și sunt stabilite sarcinile cercetării.
Capitolul I – „Cadru normativ al organizării șantierelor de construcții” – pune în evidență
cercetarea efectuată în stabilirea documentelor normative ce stau la baza organizării șantierelor
de construcție.
În capitolul II – „Aspecte analitice privind activitatea firmei de construcții S.C. “VICONS-
SERVICE” S.R.L.” – este prezentată descrierea generală a firmei și analiza activității
economico-financiare.
În capitolul III – „Studiu de caz privind organizarea șantierului de construcție de pe str.
Melestiu 22A” - sunt prezentate activităţile de organizare a lucrărilor de amenajare a şantierului,
Coala
3
asigurarea spaţiilor de servire a personalului, realizarea căilor de comunicaţii şi a surselor şi
reţelelor de alimentare cu utilităţi. De asemenea, sunt prezentate modalităţile de organizare a
execuției lucrărilor de construcții-montaj.
În finalul lucrării sunt expuse toate concluziile și recomandările referitoare la domeniul de
cercetare și anexate toate documentele și informațiile ce au contribuit la formarea tezei de
licență.
I CADRU NORMATIV AL ORGANIZĂRII ȘANTIERELOR DE

CONSTRUCȚIE
1.1. Organizarea șantierelor de construcții pîna la trecerea economiei de piață
Cuvîntul organizare derivă la origine din grecescul „organon”, care înseamnă “instrument”.
Cuvîntul grecesc a stat la baza adoptării noțiunii de organ folosit în biologie (organ biologic), în
mecanică (organ de mașini), în administrare (organ administrativ). După cum se constată,
sensurile noțiunilor de mai sus privesc substantivul „organ”, în sens că acesta este instrumentul
unei funcțiuni (biologice, mecanice, administrative). Dar „organizarea” trebuie privită și ca verb
a organiza al cărui rezultat, în sensul definit de grecescul organon, este activitatea de obținere a
unui instrument care să servească pentru atingerea unui scop. [1, p. 13]
Toate activitățile conștiente ale oamenilor, inclusiv și activitatea de a construi, se desfașoară
în mod organizat, adică printr-o anumită modalitate de concentrare a forțelor umane și a forțelor
materiale, pentru a realiza un scop dinainte ales, lucrarea de construcție, definită prin proiectul
tehnic.
Începerea, desfășurarea și terminarea unor construcții într-o perioadă planificată este legată
de asigurarea condițiilor de viață și de muncă ale întregului personal care participă la realizarea
construcțiilor, precum și a unei baze tehnico-materiale necesare.
Coala
4
Executarea lucrărilor de construcții este o activitate foarte complexă. Dacă lucrările de
construcții executate pe baza unui proiect de construcții sunt lucrări definitive, lucrările de
organizare de șantier au un caracter provizoriu, cu o durată limită de funcționare pe un
amplasament care servește și ajută la execuția lucrărilor definitive.
Lucrările de organizare de șantier reprezintă totalitatea amenajărilor, a construcțiilor, a
instalațiilor, a obiectelor și a cheltuielilor necesare creării condițiilor pentru folosirea eficientă a
fondurilor fixe din dotarea unităților de construcții-montaj și pentru desfășurarea activității
acestora în scopul realizării la termen a lucrărilor programate. [2, p. 117]
Proiectul care, printr-un ansamblu de piese tehnico-economice scrise și desenate, rezolvă
soluțiile organizatorice necesare realizării lucrarilor de construcții-montaj se numește proiect de
organizare. [3, p. 197]
Proiectul de organizare de șantier este o documentație care cuprinde lucrările necesare
organizării unui șantier și anume: lucrări tehnologice, lucrări de natură social-administrativă,
lucrări de instalații etc. Acest proiect asigură condițiile necesare execuției unei lucrări de șantier.
Proiectul de organizare este instrumentul de coordonare a scopului, obținerea valorii de
întrebuințare a lucrării de construcție, redată prin proiectul tehnic, cu resursele necesare. La baza
elaborării proiectului de organizare stă principiul maximului de rezultate cu minim de efort,
acesta din urmă, privit din punctul de vedere al valorii, este denumit principiul optimului
economic. Efortul necesar pentru execuția proiectului tehnic, privit din punct de vedere al
valorii, capătă semnificația practică de costul execuției proiectului tehnic. Proiectul de organizare
trebuie să caute, să identifice și să aplice toate măsurile posibile care să conducă la un cost
minim de execuție a proiectului tehnic. [1, p. 15]
Prin proiectul de organizare se stabilesc următoarele elemente principale:
- procedeele tehnologice cele mai potrivite pentru organizare ținînd seama de natura lucrărilor,
amplasament, rețele de căi de comunicații, bazele de transposrturi etc.;
- succesiunea logică a lucrărilor și planificarea acestora;
- durata optimă de execuție;
- necesarul de materiale, forță de muncă, utilaje de construcții și mijloace de transport;
- sursele de aprovizionare cu materiale, energie electrică, apă, aer comprimat etc.;
- posibilitățile de racordare a șantierului la rețelele de transport și de energie locală;
- posibilitățile de cazare;
- posibilitățile de transport local al personalului din zonă;
- necesarul de obiecte de organizare, costul lor și eșalonarea în timp a acestora;
Coala
5
- amplasarea cît mai rațională a construcțiilor provizorii față de căile de comunicație și sursele
de energie și apă existente etc.
Toate elementele prezentate anterior sunt importante în proiectarea lucrărilor de organizare
de șantier și nu trebuie uitat faptul că aceste lucrări trebuie executate înainte de începerea
lucrărilor de bază.
Organizarea unui nou șantier solicită, de fiecare dată, rezolvarea unor probleme care se
referă la asigurarea condițiilor pentru desfășurarea activității de bază. Astfel este necesară
crearea unor spații (social-culturale și administrative, pentru asigurarea condițiilor de viață, de
depozitare a materialelor etc.), a unor rețele pentru utilități (apă, caldură, energie, aer comprimat)
și a instalațiilor aferente producerii acestora, a căilor de comunicație (drumuri, căi ferate, rețele
telefonice etc.), precum și a unor ateliere (dulgherie, fierărie, mecanice etc.), poligoane de
prefabricate, stații de betoane, de mortare, balastiere și cariere etc. [4, p. 206]
Pentru găsirea soluției optime de organizare a execuției lucrărilor de construcții este
necesară cunoașterea amănunțită a terenului de construcție și a microzonei.
Studiile au drept scop de a scoate în evidență posibilitățile de execuție ale lucrărilor cu cele
mai reduse costuri, organizînd și folosind, în forma cea mai judicioasă, condițiile existente de
teren.
La cunoașterea condițiilor locale de care depind în mare măsură alegerea unor
amplasamente, alegerea metodelor de execuție, alegerea surselor de aprovizionare cu materiale
etc., precum și la cunoașterea căilor de comunicație existente, în imediata apropiere a șantierului
sau în regiune, se ajunge printr-o serie de studii și cerecetări efectuate de cadre de experiență.
Principalele probleme care se ridică în cazul organizării șantierului sunt:
- calculul necesarului de personal și a poplației șantierului;
- organizarea și dimensionarea spațiilor de servire a personalului șantierului;
- organizarea și dimensionarea căilor de comunicații;
- organizarea și dimensionarea lungimii rețelelor de utilități. Determinarea consumului de
apă, energie electrică, căldură, aer comprimat;
- organizarea teritoriului șantierului;
- amplasarea obiectelor de organizare de șantier;
- organizarea executării lucrărilor pe timp friguros.
Datele necesare pentru stabilirea soluției de organizare și pentru întocmirea proiectelor de
organizare se obțin din cercetări directe pe teren și prin culegerea de date de la consiliile
populare și alte instituții locale sau centrale. Amploarea, numărul și natura studiilor necesare
Coala
6
organizării execuției lucrărilor de construcții variază în funcții de condițiile locale, scopul
urmărit și mărimea obiectivului de investiții.
Este esențială minimizarea cheltuielilor legate de aceste activități, pentru că astfel se ajunge
la costuri totale minime și se reduce valoarea devizului general. [2, p. 129]
Organizarea șantierului de construcții, în conformitate cu normele de construcții, СНиП
3.01.01-85 „Организация строительного производства”, trebie să ofere o atenție deosebită
pentru toate soluțiile organizatorice, tehnice și tehnologice pentru atingerea rezultatului final –
punerea în funcțiune a obiectivului dat în timpul stabilit și cu calitatea necesară.
Lucrările de construcții-montaj a fiecărui obiect de construcție se poate efectua numai în
baza documentației tehnice de organizare a șantierului de construcție, unde sunt incluse soluțiile
tehnico-organizatorice pentru efectuarea lucrărilor de construcții-montaj.
Proiectul de organizare a șantierului se elaborează pentru întreg obiect constructiv, în care
sunt incluse următoarele:
 memoriu justificativ, adică piese prin care se fundamentează soluționarea principalelor
probleme privind organizarea de șantier;
 planul calendaristic al execuției lucrărilor, în care se specifică termenele de execuție a
lucrărilor de construcții-montaj;
 dinamica capacității de producție și serviciile necesare organizării de șantier. Această
dinamică se determina pe baza volumelor principale grupe de lucrări;
 dinamica populației șantierului ținînd seama de structura personalului. Pe baza dinamicii
populației sau a graficului forței de muncă se determină spațiile necesare personalului
șantierului;
 nomenclatorul lucrărilor de organizare de șantier, al lucrărilor de amenajări și căi de acces la
lucrările de bază. Exemple de lucrări înscrise în nomenclator: lucrări de amenajarea a
terenurilor, lucrări de acces la platforma de lucru, utilități, lucrări în baza de producție etc.
Această grupare este necesară pentru separarea cheltuielilor în cheltuieli care se suportă din
organizarea de șantier sau cheltuieli care se suportă din lucrarea de bază;
 planul de situație al regiunii șantierului cu încadrarea acestuia în zonă. În acest plan se
evidențiază amplasamentul șantierelor și al construcțiilor de deservire, căile de comunicație
în zonă și amplasarea lor față de șantier, sursele de alimentare cu apă, energie electrică,
termică etc. și distanțele lor față de șantier, amplasamentul balastierelor, carierelor, bazelor de
producție, distanțele lor fața de șantier și față de comunicație;
Coala
7
 planul general de organizare a șantierului la scara 1:200 – 1:2000, care cuprinde clădiri
proiectate și clădiri provizorii (cazare, cantine, birouri ș.a.). [5, p. 365]
Conținutul proiectului de organizare prezentat nu este limitat numai la acestea, urmînd ca fiecare
proiectant în funcție de situația concretă și de necesități să adauge sau să elimine piesele scrise și
desenate necesare justificării soluției proiectate.
La baza organizării lucrărilor de construcții și montaj stau schemele (desene) tehnologice
elaborate în baza normativelor de construcții СНиП, ГОСТ și a diferitor instrucțiuni în vigoare.
În baza acestor normative sunt determinate schemele organizatorice pentru execuția lucrărilor și
adoptate în condițiile organizării de șantier.
Potrivit normativelor în construcți determinate de СНиП 3.01.01-85 „Организация
строительного производства”, se interzice de a se efectua lucrările de construcție-montaj fără
aprobarea proiectului de organizare a lucrărilor, astfel proiectul de organizare a șantierului de
construcție este un document obligatoriu atît pentru beneficiar, cît și pentru structurile de
aprovizionare cu materiale a șantierului de construcție.
Pînă la trecerea la economia de piață, pe teritoriul URSS, aprovizionarea cu materiale de
construcții, detalii, fabricate și semifabricate se efectua în conformitate cu prevederile pevăzute
și adoptate de Sovietul Miniștrilor ai URSS. Astfel, materialele de construcție, detaliile,
fabricatele și semifabricatele trebuiau să corespundă cu ГОСТ 21.109-80 „Система проектной
докуметации для строительства. Ведомости потребности в материалах”. Organizarea
transportării, depozitării și păstrării materialelor de construcție, detaliilor, fabricatelor și
semifabricatelor trebuiau să corespundă cerințelor standardelor și condițiilor tehnologice
înlăturînd posibilitățile deteriorării acestor materiale.
Un factor principal în procesul de producție îl deține organizarea muncii pe șantier. Potrivit
СНиП 3.01.01-85 „Организация строительного производства”, organizarea muncii trebuie
efectuată în așa mod încît să se asigure creșterea productivității muncii cu efectuarea calitativă a
proceselor de construcție. În procesul de producție a lucrărilor de construcții-montaj trebuie să se
ea în considerație cerințele față de protecția muncii stipulată în СНиП 3.4.80 “Техника
безопасности в строительстве”.
În organizarea șantierelor de construcții, pînă la economia de piață, conform normativului
enunțat mai sus erau puse în aplicare și lucrări de protecție a mediului, în care erau incluse
lucrări de reabilitare a terenurilor, de prevenire a pierderelor de resurse naturale, de prevenire sau
tratare a emisiilor în sol, apă și atmosferă. Aceste activități erau prevăzute în bugetul proiectului
dat.
Coala
8
Pentru ca planul de organizare a șantierului să fie conceput în mod judicios şi să
corespundă tuturor cerinţelor enumerate în СНиП 3.01.01-85 „Организация строительного
производства”, el trebuie elaborat în mai multe variante, selectîndu-se apoi varianta optimă.
Astfel, realizarea producţiei la calitatea şi termenele stabilite, creşterea productivităţii muncii
şi reducerea costului obiectelor de construcţii sunt condiţionate şi de modul de amplasare a
depozitelor, căilor de comunicaţie provizorii, surselor de alimentare şi reţelelor de distribuire a
apei, energiei electrice, aburului, aerului comprimat, precum şi a obiectelor de construcţii
provizorii de servire a personalului de pe şantier etc., deci, prevăzute de documentul normativ
СНиП 3.01.01-85, folosit în spațiul sovietic.
1.2. Normarea organizării șantierelor de construcție în economia de piață
1.2.1. Sistemul normelor tehnice în construcții din Republica Moldova
Odată cu obținerea independenței a Republicii Moldova, treptat, în domeniul construcțiilor
sunt elaborate norme moldovenești în domeniul dat.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) a desfăşurat un larg program de
acţiuni privind perfecţionarea legislaţiei şi reformarea sistemului de reglementare tehnică a
construcţiilor. Unele proiecte de legi şi regulamente sunt în proces de elaborare ori în proces de
coordonare cu instituţiile interesate, pentru a fi prezentate Guvernului şi Parlamentului. Un şir de
norme tehnice existente urmează a fi revizuite ori înlocuite cu norme noi. Obiectivul principal
este de a armoniza sistemul de reglementare din Moldova cu cerinţele UE. Totodată este
important de a asigura corelarea pe baza unor principii comune a legislaţiei primare, legislaţiei
secundare şi reglementărilor tehnice. Astfel prin ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi
Construcţiilor nr. 7 din 11 februarie 2011 (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2011, nr. 31, art. 165) se aprobă lista documentelor normative în construcţii în vigoare pe
teritoriul Republicii Moldova la data de 01 ianuarie 2011 (în continuare – Lista documentelor
normative în construcţii).
Normele tehnice (NT) în construcţii din Republica Moldova constituie un sistem complex,
care se află în proces de continuă dezvoltare. Autoritatea naţională de reglementare în domeniul
construcţiilor, în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, este responsabilă
pentru elaborarea, aprobarea şi aplicarea corectă a documentelor normative.
Lista documentelor normative în construcţii este sistematizată şi include:
1. Documente normative în construcţii naţionale, care sunt sistematizate în conformitate cu
documentul normativ în construcţii NCM A.01.02–96 „Sistemul de documente normative în
construcţii”, în următoarele grupe:
A. Normative şi standarde metodico-organizatorice
Coala
9
B. Urbanism şi amenajarea teritoriului
C. Clădiri şi funcţionalitatea lor
D. Construcţii hidrotehnice, rutiere şi speciale
E. Fiabilitatea, siguranţa şi protecţia construcţiilor
F. Elemente de construcţii
G. Reţele şi echipamente aferente construcţiilor
K. Maşini, utilaje şi unelte pentru construcţii
H. Materiale de construcţii
L. Economia construcţiilor
Documente normative în construcţii naţionale sunt:
- normative în construcţii moldovene (NCM), aprobate de autoritatea de reglementare în
domeniul construcţiilor;
- coduri practice în construcţii (CP), aprobate de autoritatea de reglementare în domeniul
construcţiilor;
- standarde moldovene (SM) şi standarde interstatale (GOST);
- indicatoare de norme de deviz, aprobate de autoritatea de reglementare în domeniul
construcţiilor.
2. Documente normative în construcţii ale fostei URSS, care sunt divizate în două categorii:
- documente normative în construcţii cu aplicare obligatorie;
- documente normative în construcţii cu caracter informativ.
Documente normative în construcţii ale fostei URSS sunt:
- normative în construcţii (СНиП şi СН), aprobate de Comitetul de Stat pentru Construcţii
ale fostei URSS şi Comitetul de Stat pentru Arhitectură al URSS;
- normative în construcţii republicane (РСН), aprobate de Comitetul de Stat pentru
Construcţii al RSSM;
- normative în construcţii departamentale (ВСН) şi normative de proiectare tehnologică
(ОНТП şi ВНТП), aprobate de ministere şi departamente ale fostei URSS şi coordonate
cu Comitetul de Stat pentru Construcţii al URSS;
- îndrumătoare la normative în construcţii (Пособия к СНиП), recomandări, ghiduri şi
instrucţiuni, elaborate de organizaţiile de proiectare şi instituţiile de cercetări ştiinţifice
subordonate Comitetului de Stat pentru Construcţii al URSS;
- alte documente normative ale fostei URSS.
Coala
10
Cum s-a menționat mai sus, documentele normative în Republica Moldova sunt divizate în
documente obligatorii şi cu caracter de recomandare. Obligatorii sunt documentele normative
care stabilesc cerinţele privind: rezistenţa şi stabilitatea; siguranţa în exploatare; siguranţa la foc;
igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; izolaţia termică, hidrofugă şi
economia de energie; protecţia împotriva zgomotului (art. 6 din legea nr. 721-XIII din 02.02.96
privind calitatea în construcții). Caracter de recomandare au documentele normative care
stabilesc: indicatorii proprietăţilor de utilizare (parametrii cărora pot varia în funcţie de cerinţele
şi posibilităţile utilizatorului concret), mecanismul şi metodele de realizare a exigenţelor
obligatorii sau caracteristicilor impuse de acestea.
În conformitate cu documentul normativ în construcţii NCM A.07.02-99 „Instrucţiunea
privind procedura de elaborare, avizare, aprobare şi conţinutul cadru al documentaţiei de proiect
pentru construcţii" elaborarea proiectului de organizare a construcțiilor este obligatorie pentru
toate obiectele de construcţii. Chiar dacă Republica Moldova a creat propriile normative în
construcții, unele normative sovietice sunt întrebuințate în sfera construcțiilor. Astfel,
documentul ce reglementează normele de organizare a șantierului de construcții este CHиП
3.01.01-85* „Организация строительного производства", care interzice realizarea lucrărilor
de construcţie-montaj fără proiectul de organzare a construcțiilor, elaborat şi avizat în modul
stabilit.
CHиП 3.01.01-85* „Организация строительного производства", care a fost republicat și
adoptat de către Ministerul Construcțiilor ai Federației Ruse din 6 februarie 1995 Nr. 18-8, a
intrat în viguare din 1 aprilie 1995. Punctele care au fost modificate în normativul dat sunt notate
în aceste reguli cu un asterisc.
CHиП 3.01.01-85* „Организация строительного производства" este valabil pe teritoriul
Republicii Moldova.
Cum s-a menționat anterior, orice activitate de construcție începe cu planificarea și
organizarea proceselor date în scopul obținerii maximului de rezultate cu minim de efort. Astfel,
documentaţia în care se soluţionează probleme strategice privind organizarea efectivă a
construcţiei cu respectarea cerinţelor diferitor documente normative, regulamente şi instrucţiuni,
ținînd cont de experienţa avansată şi realizările ştiinţei în domeniul construcţiilor este proiectul
de organizare a construcţiei.
Proiectul de organizare a șantierului reprezintă documentația tehnico-economică, elaborată
de către proiectant, sub forma unei scheme generale de organizare și detaliată de antreprenorul
general. Ea este formată dintr-o serie de piese scrise și desenate, ce cuprind soluțiile
Coala
11
organizatorice, care asigură condițiile necesare pentru realizarea lucrărilor și a obiectelor de
construcții. [ 4, p.207 ]
Proiectarea organizării de şantier în construcţii este în general mai complicată decît în orice
altă ramură a producţiei materiale din cauza următorilor factori :
− complexitatea deosebită a lucrărilor de organizare care implică multe specialităţi inginereşti
(construcţii, drumuri, căi ferate, instalaţii de toate tipurile, etc.);
− necesitatea adaptării la amplasamente disponibile de forme, dimensiuni şi caracteristici care
adeseori nu corespund celor arătate la „Amplasarea obiectelor organizării de şantier”;
− necesitatea încadrării în cotele procentuale, prevăzute în devizele generale pe ansamblul
unităţii de producţieşi – de aici – probleme de redistribuire între diversele şantiere;
− dificultatea aprecierii corecte a evoluţiei modurilor de subordonare, organizare şi administrare
a diverselor unităţi sau subunităţi care participă la executarea obiectivelor.
De aceea proiectele de organizare deşantier se întocmesc în două faze :
− faza I, care se concretizează într-o schemă generală de organizare elaborată, de către
proiectant, pe baza soluțiilor prevăzute în nota de comandă;
− faza a II-a, elaborată de către antreprenorul general pe baza schemei generale de organizare și a
proiectului de execuție, care detaliază soluțiile prevăzute în faza I.
Proiectul de organizare - faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate, grafice,
diagrame, piese scrise și tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării șantierului,
indiferent de valoarea investiției:
- executarea construcțiilor de bază într-o succesiune rațională a lucrărilor, acordîndu-se prioritate
celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj, drumuri de acces la șosele și obiecte de
construit, lucrări subterane etc.);
- folosirea la maximum a construcțiilor de bază pentru cazarea constructorilor, cantine, magazii,
depozite etc., fără ca, prin aceasta, să se prelungească termenul de dare în folosință stabilit pentru
obiectivul respectiv;
- dimensionarea bazei de producție astfel încît aceasta să ocupe suprafețe minime de teren;
- asigurarea condițiilor pentru cazarea constructorilor, prin începerea din timp a execuției
construcțiilor de locuințe anterior anului în care este prevăzută începerea lucrărilor de bază;
- utilizarea, de către constructor, a unor mijloace de organizare demontabile, mobile etc.;
- dimensionarea construcțiilor și a obiectelor de organizare de șantier pe baza numărului de
personal strict necesar;
- adoptarea celor mai economice soluții pentru transportul muncitorilor. [4, p.207]
Coala
12
La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se țină seama de baza materiala a
constructorului, iar obiectele de organizare de șantier cu caracter definitiv să fie realizate numai
în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic și social.
Cu ocazia elaborarii proiectului de organizare a șantierului trebuie analizate, în vederea
soluționării ulterioare, următoarele aspecte: posibilitatea industrializării producerii obiectelor de
organizare de șantier; posibilitatea reducerii duratei de instalare pe șantier a obiectelor de
organizare; posibilitatea măririi numărului de refolosiri, a gradului de recuperabilitate și
funcționalitate; posibilitatea reducerii consumurilor de materiale și forță de muncă; posibilitatea
măririi simplității și a ușurinței în instalare și dezafectare; posibilitatea reducerii costurilor etc.
[4, p.208]
Astfel, după proclamarea independenței, Republica Moldova în domeniul construcțiilor
eloborează propriile norme tehnice. Totodată, documentele normative sovietice sunt folosite cu
caracter informativ, însă cele ce stabilesc cerințe de: rezistență, stabilitate, siguranță în exploatare
au caracter obligatorii. Deoarece nu a fost creat un document normativ ce stabilește normele de
organizare a șantierului de construcție, și pînă-n prezent este folosit documentul normativ
elaborat de URSS în acest sens.
1.2.2. Norme de organizare a șantierelor de construcție în Federația Rusă
Odată cu trecerea de la economia sovietică centralizată şi planificată la economia de piață,
documentele normative în construcții stabilite de Comitetului de Stat pentru Construcţii al
URSS, nu mai erau folosite de statele membre fostei URSS, fapt care a condiționat la elaborarea
propriilor documente normative a acestor state.
Inițial, documentele normative în construcție stabilite de Comitetului de Stat pentru
Construcţii al URSS, erau revăzute și adaptate la noile tendințe de dezvoltare în sfera
construcțiilor pe teritoriul Rusiei.
Prin urmare, prin ordinul Ministerului Construcțiilor ai Federației Ruse din 6 februarie
1995 Nr. 18-8, CHиП 3.01.01-85 „Организация строительного производства" a fost revăzut
și adaptat la noile cerințe de pe piața construcțiilor, care a intrat în viguare la data de 1 aprilie
1995.
În prezent, construcția clădirilor și a edificiilor se reglementează conform Codul
Urbanismului ai Federației Ruse, legile federale și în conformitate cu alte acte juridice ale
Rusiei. Astfel, Federația Rusă stabilește normative noi pentru organizarea șantierului de
construcții. Prin urmare, CHиП 3.01.01-85* „Организация строительного производства" este
înlocuit cu СНиП 12-01-2004 "Организация строительства", în care se specifică că aceste
norme de construcție sunt cu caracter de recomandare și sunt stabilite pentru aplicarea voluntară
Coala
13
a acestora. Mai multe puncte din aceste normative sunt citate din legile federale, trimiteri către
aceste legi și a altor acte normative legale, care confirm competența normelor și procedurilor
recomandate.
În conformitate cu legislația în viguare, în componența documentației de proiect intră și
proiectul de organizare a șantierului de construcție, care este elaborat ca o parte separată a
documentației de proiect și în care sunt reflectate modalitățile de organizare a execuției
lucrărilor de construcție. Soluțiile adoptate în proiectul de organizare a construcției au un impact
direct asupra costului de producție a construcției, calitatea și siguranța construcției, utilizatorilor,
mediului și a populației. [6, p.3]
Conform normelor stabilite de СНиП 12-01-2004 "Организация строительства",
organizarea șantierului de construcție trebuie să ofere o atenție deosebită pentru toate soluțiile
organizatorice, tehnice și tehnologice pentru atingerea rezultatului final. Proiectul de organizare
a șantierului de construcție trebuie adaptat astfel încît să se folosească cele mai optime soluții
pentru organizarea execuției lucrărilor de construcții-montaj.
1.2.3. Sistemul de coduri tehnice în construcții din Republica Belarus
După desființarea uniunii sovietice, Ministerul de Arhitectură și Construcții al Republicii
Belarus elaborează și implementează politica de stat în domeniul tehnic de construcție,
arhitectură, urbanism, materiale de construcții, investiții în construcții, de standardizare tehnică,
certificarea, și care se ocupă cu acordarea licențelor și cadru de reglementare în domeniul dat.
Astfel, prin ordinul Ministerului de Arhitectură și Construcții din Belarus № 172 din
18.07.2005, este stabilit sistemul de reglementări tehnice și standardizarea Republicii Belarus,
ТКП 45-1.01-4-2005 “Система технического нормирования и стандартизации Республики
Беларусь. Национальный комплекс технических нормативных правовых актов в области
архитектуры и строительства”, care cuprinde acte în domeniul arhitecturii și construcții și
codurile tehnice în domeniul dat.
Acest cod tehnic definește obiectivele, principiile și structura globală a actelor normative
tehnice naționale legale în domeniul construcțiilor, care acționează în cadrul sistemului de
reglementare tehnică și standardizarea Republicii Belarus, și stabilește obiectele de reglementare
tehnică și de standardizare în construcții, tipurile de reglementări tehnice, cerințele pentru
conținutul lor, dar, de asemenea, responsabilitatea pentru dezvoltarea acestor regulamente și
aplicarea lor. Cerințele ale acestui cod tehnic sunt obligatorii pentru realizarea procesului de
construcții.
Coala
14
Sistemul de coduri tehnice stabilite de Complexul Național de reglementările tehnice în
domeniul arhitecturii și construcțiilor ar trebui să contribuie la rezolvarea problemelor din
domeniul construcților, în scopul de a asigura:
- siguranța produselor de construcție pentru viața și sănătatea oamenilor în procesul de
producție și funcționare;
- fiabilitatea și calitatea materialelor de constructii, produselor, sistemelor inginerești și a
clădirii în întregime;
- cerințe de ordin arhitectural-estetic;
- conformitatea produselor pentru construcții și folosirea acestora conform destinației;
- protejarea produselor de construcție și a persoanelor de efectele adverse ale riscului de
situații excepționale;
- refacerea şi protecţia mediului;
- folosirea rațională a resurselor naturale, materiale, combustibil și a forței de muncă;
- buna întelegere a participanților în procesul de investiții, pentru punerea în aplicare a
tuturor tipurilor de activități de construcții și eliminarea barierelor tehnice interstatale și
cooperarea internațională.
Prin urmare, obiectele de reglementare tehnică și de standardizare în construcții stabilite de ТКП
45-1.01-4-2005 sunt:
 norme și metode de organizare, cerințe tehnice, funcționale și operaționale generale care
reglementează proiectarea, producerea, utilizarea, exploatarea, produselor pentru
construcții;
 obiecte de planificare urbană, construcțiile si anexele acestora;
 produse industriale utilizate în construcții - structuri de constructii, materiale și unele
tipuri de servicii și instalații inginerești.
Sistemul de coduri tehnice stabilite de Complexul Național de reglementările tehnice în
domeniul arhitecturii și construcțiilor este structurat în mai multe puncte. Conform anexei A al
Complexul Național, documentele normative în construcţii se clasifică în mai multe părți:
- Partea 1 Metode organizaționale de construcție
- Partea 2 Siguranță a clădirilor și structurilor în exploatare
- Partea 3 Urbanism şi amenajarea teritoriului
- Partea 4 Reţele inginerești aferente construcţiilor
- Partea 5 Construcții și produse pentru construcții
- Partea 6 Materiale de construcții și produse
Coala
15
- Partea 7 Cladiri mobile și structuri, accesorii, echipamente și instrumente
- Partea 8 Economia construcțiilor.
Conform părții 1. “Metode organizaționale de construcție”, sunt prevăzute documentele
normative în construcție ce țin de organizarea proceselor de construcție. Prin urmare, în punctul
1.03 al anexei A din Complexul Național este prevăzut organizarea șantierului de construcție.
Principalele direcții de normare tehnică prevăzute de acest punct sunt: organizarea șantierului;
pregătirea tehnologică a producției construcției; mecanizarea în construcții; protecția muncii
precum și protecția mediului ambiant; acceptarea proiectului finalizat; tipuri, conținutul și
înregistrarea documentației folosite.
Prin urmare, Ministerul Arhitecturii și Construcțiilor a Republicii Belarus trece și ea de la
normele sovietice în construcții și crează propriile sale norme în construcții. Odată cu
interzicerea folosirii CHиП 3.01.01-85* „Организация строительного производства", intră în
vigoare ТКП45-1.03-161-2009 „АРГАНIЗАЦЫЯ БУДАЎНIЧАЙ ВЫТВОРЧАСЦI”
(organizarea șantierelor de construcții), prin ordinul ministrului № 396 din 07.12.2009. Acest
document normativ (cod tehnic), stabilește cerințele de bază pentru organizarea șantierului de
construcții, construcția de noi obiecte, reconstrucția și repararea instalațiilor existente (instalații,
clădiri, structuri și complexe ale acestora). Pentru crearea acestui document normativ, a stat la
bază normele vechi în construcție prevăzute în CHиП 3.01.01-85*.
1.2.4. Sistemul normelor tehnice în construcții din Ucraina
Începând cu anul 1995, la inițiativa Comitetului de Construcții din Ucraina, s-a emis
catalogul cu documente normatie în construcție. Acest catalog cu documente normatie în
construcție a fost creat de comitetul tehnico-științific «Будстандарт», iar la baza creării acestor
documente au fost prevăzute revizuirea tuturor normelor sovietice în construcție prin înlocuirea
cu ДСТУ (standardele de stat din Ucraina).
În 2010 la cererea Computer Logic Group, pentru prima dată a fost publicat catalogul cu
documente normative în construcții în trei limbi. În prezent, cel mai complet catalog cu
documente normative în construcții este prezentat în sistemul de informații ИСС
«БУДСТАНДАРТ» -- o bibliotecă digitală de reglementări în domeniul construcțiilor și
materialelor de construcții (ДСТУ, ДБН, ВБН, Гост, СНиП, ДНАОП ș.a.).
Astfel, documentul normativ ce reglementează norme de organizare a șantierului de
construcții este ДБН А.3.1-5-2009 “Організація будівельного виробництва”, (organizarea
șantierelor de construcții). Acest document a fost elaborat în 2009 și a intrat în vigoare la 1
ianuarie 2012, care este valabil și-n prezent.
Coala
16
Pentru organizarea șantierului de construcție prevăzut în ДБН А.3.1-5-2009 “Організація
будівельного виробництва” sunt incluse următoarele:
- Pregătirea șantierului de construcție;
- Dezvoltarea și utilizarea documentației tehnologice pentru planificarea, organizarea și
efectuarea lucrărilor;
- Gestionarea industriei construcțiilor;
- Organizarea și protecția muncii;
- Logistica;
- Mecanizarea lucrărilor;
- Protecția mediului;
- Asigurarea calității produselor pentru construcții.
Sistemul național de standardizare în industria construcțiilor în Ucraina, a fost creat în
condițiile trecerei la o economie de piață, situației economice și financiare instabile și pe baza
sistemului de standarde ale fostei URSS. Imediat după proclamarea independenței, Comitetul de
Stat al Ucrainei pentru constructii, cu experți ale companiilor de cercetare, de proiectare și
construcție a început să creeze propriul său cadru juridic. Astfel, Ucraina a creat propriile
documente normative în construcții și în industria materialelor de constructii, care sunt folosite
și-n prezent.
1.3. Normarea organizării șantierelor de construcție în Uniunea Europeană
1.3.1. Istoricul programului de eurocoduri
Domeniul construcţiilor este unul deosebit de complex din punct de vedere al standardizării,
Comitetul European de Standardizare (CEN) elaborînd standarde ce cuprind o gamă largă de
produse, materiale şi structuri. Există aproximativ 800 de standarde în acest domeniu, elaborate
sau în curs de elaborare, care vor duce în final la marcarea CEN pentru produsele pentru care au
fost elaborate.
În 1975, Comisia Comunităților Europene decidea demararea a unui program de acțiune în
domeniul construcțiilor. Obiectivul programului era eliminarea barierelor tehnice în schimburile
comerciale și armonizarea specificațiilor tehnice. În cadrul acestui program de acțiune, comisia a
luat inițiativa stabilirii unui ansamblu de reguli tehnice armonizate pentru proiectarea
construcțiilor.
În prezent aceste reguli sunt utilizate în statele membre ca o alternativă, într-o primă etapă,
la reglementările naționale în vigoare pe care urmează să le înlocuiască ulterior.
Coala
17
Timp de cincisprezece ani, comisia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director alcătuit
din reprezentanții statelor membre, dezvoltarea programului eurocodurilor, fapt ce a condus la
apariția primei generații de coduri europene în anii ’80.
În 1989, comisia și statele membre ale Uniunii Europene și ale Asociației Europene a
Liberului Schimb au decis, pe baza unui acord, pregătirea și publicarea eurocodurilor, cu
domeniu de aplicare de a le atribui în viitor statutul de standard european (EN). În acest mod, se
stabilește, de facto, o legătură între eurocoduri și totalitatea directivelor Consiliului și/sau
deciziile Comisiei privind standardele europene.
Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde standardele următoare, alcătuite fiecare,
în general, din mai multe părți:
EN 1990 Eurocod: Bazele proiectării structurilor
EN 1991 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor
EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton
EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel
EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton
EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn
EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie
EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică
EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur
EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu
Standardele eurocoduri conțin reguli comune de proiectare structurală pentru calculul
complet al structurilor și produselor componente de natură tradițională sau inovatoare. Deoarece
eurocodurile nu abordează, în mod special, cazuri de construcții cu forme neregulate sau condiții
deosebite de proiectare, proiectantul trebuie să apeleze la consultanța unor experți pentru
considerații suplimentare privind aceste cazuri.
1.3.2. Domeniile de aplicare ale eurocodurilor
Eurocodurilor EN includ 10 standarde (EN 1990 - 1999) care acoperă diferite subiecte legate
de activitatea de construcție.
EN 1990 Eurocod: Bazele proiectării structurilor: EN 1990 este primul eurocod din seria de
eurocoduri dedicate proiectării și calculului structural în domeniul ingineriei civile. Standardul
stabilește principii și cerințe pentru securitate, aptitudinea în exploatare și durabilitatea
structurilor, descrie bazele proiectării și verificării acestora și oferă orintări pentru aspectele
contingente privind fiabilitatea structurală. Se utilizează împreună cu EN 1991 pînă la EN 1999
pentru proiectarea structurală a clădirilor și a construcțiilor inginerești, inclusiv aspecte
Coala
18
geotehnice, proiectarea structurilor în caz de incendiu, situații seismice, execuție și structuri
tranzitorii.
EN 1991 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor: EN 1991 oferă informații complete cu
privire la toate acțiunile care ar trebui să fie în mod normal, luate în considerare în proiectarea
clădirilor și a altor lucrări de construcții civile, inclusiv unele aspecte geotehnice. Eurocod 1 este
alcătuit din 4 părți componente, prima parte fiind împărțită în sub-compartimente, care oferă
informații despre normele de proiectare a construcțiilor sub acțiunea: zăpezii, eoliene, termice,
sarcinilor în timpul execuției și acțiuni accidentale, rezistența la foc. Celelalte trei părți oferă
informații despre normele de proiectare în care sunt luate în considerații sarcinile de trafic pe
poduri, acțiunile pe macarale și mașini și acțiunile în silozuri și rezervoare. EN 1991 este destinat
a fi utilizat împreună cu EN 1992-EN 1999 pentru proiectarea structurală a clădirilor și a altor
lucrări de inginerie civilă.
EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton: EN 1992 se aplică la proiectarea
clădirilor și lucrărilor de construcții inginerești de beton simplu, beton armat sau beton
precomprimat. Standardul este conform principiilor și cerințelor de siguranță și de aptitudine în
exploatare ale construcțiilor și cu bazele de proiectare și de verificare indicate în EN 1990
Bazele proiectării structurilor. Eurocodul 2 nu tratează decît ceea ce ține de cerințele de
rezistență mecanică, aptitudine în serviciu, durabilitate și rezistență la foc ale structurilor de
beton. Celelalte cerințe, de exemplu, cele referitoare la izolarea termică și acustică, nu sunt
abordate. Eurocodul 2 este destinat să fie utilizat împreună cu următoarele standarde: EN 1990,
EN 1991, EN 1997 și EN 1998.
EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel: EN 1993 se aplică clădirilor și
lucrărilor de construcții civile din oțel. Standardul EN 1993 stabileşte cerinţele de proiectare
pentru elementele structurale şi tablele de oţel cu pereţi subţiri formate la rece. Acesta conține
principii și condiții privind securitatea și exploatarea structurilor precum și reguli de calcul și
verificare care sunt precizate în EN 1990. Standardul tratează exigentele referitoare la rezistență,
funcționalitatea, durabilitatea și rezistența la foc a structurilor metalice. De asemenea, standardul
se poate folosi pentru proiectarea tablelor de oţel profilate pentru planşee, compozite de oţel şi
beton în faza de execuţie. Alte exigențe, spre exemplu cele referitoare la izolarea termică sau
fonică nu sunt considerate. Eurocodul 3 se recomandă a fi utilizat împreună cu EN 1994.
EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton: Acest standard
stabilește baza generală pentru proiectarea structurilor compozite împreună cu regulile specifice
pentru clădiri. Standardul Eurocod 4 se aplică la proiectarea elementelor și structurilor compozite
pentru clădiri și lucrări de construcții inginerești. Este în conformitate cu principiile și cerințele
Coala
19
de siguranță și aptitudinea în exploatare a structurilor. Eurocodul 4 se referă la numai la cerințele
privind rezistența, aptitudinea în exploatare, durabilitatea și rezistența la foc a structurilor
compozite. Alte cerințe, de exemplu, cele referitoare la izolare termică și fonică, nu sunt luate în
considerație. Eurocodul 4 este destinat să fie utilizat împreună cu următoarele standarde: EN
1990, EN 1991, EN 1992, EN 1993, EN 1997 și EN 1998.
EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn: Acest standard indică reguli generale
de proiectare pentru structuri de lemn (lemn masiv, cherestrea, lemn stratificat sau din lemn lipit
pe bază de produse structurale sau panouri din lemn îmbinate împreună cu adezivi sau elemente
mecanice de fixare), împreună cu reguli specifice de proiectare în construcții. Procesul de
proiectare se bazează pe EN 1990 și EN 1991. Eurocodul 5 este destinat să fie utilizat împreună
cu următoarele standarde: EN 1990, EN 1991 și EN 1998.
EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie:Standardl stabilește principiile de
bază ale proiectării clădirilor și construcțiilor inginerești de zidărie, care se referă la zidăria
nearmată și la zidăria armată unde armăturile sunt adăugate pentru a se asigura rezistența sau
pentru a îmbunătăți aptitudinea de exploatare. Eurocodul 6 este utilizat împreună cu standardele:
EN 1990, EN 1991 și EN 1998.
EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică: Prezentul normativ stabileşte prescripţiile
generale de proiectare a lucrărilor de susţinere a pămîntului de tipul zidurilor de sprijin,
sprijinirilor simple, palplanşelor şi pereţilor îngropaţi. Valorile numerice ale acțiunilor pe clădiri
și inginerie civilă alte lucrări care urmează să fie luate în considerare la proiectarea sunt
prevăzute în EN 1991 pentru diferitele tipuri de construcții, în timp ce acțiunile impuse de sol,
cum ar fi presiunile de pămînt și a apei din sol, se calculează în conformitate cu normele EN
1997.
EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur: Standardul EN
1998 se aplică la proiectarea clădirilor și lucrărilor de construcții inginerești în zone seismice.
Standardul conține cerințe speciale de execuție, criterii de conformitate precum și reguli de
folosire care se aplică la proiectarea clădirilor, podurilor în zonele seismice. Structuri speciale,
cum ar fi centralele nucleare și baraje mari, sunt dincolo de domeniul de aplicare al EN 1998.
Scopul acestui standard este asigurarea protecției vieților omenești, limitarea deteriorării
construcțiilor în cazul cutremurilor de pamînt. Prin urmare, Eurocodul 8 completează în acest
sens, celelalte standarde.
EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu: EN 1999 se aplică la proiectarea
clădirilor, construcțiilor inginerești și lucrări publice alte structurilor din aluminiu. Aici sunt
stabilite reguli fundamentale pentru proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu tratabile termic
Coala
20
și recomandări limitate pentru aliajele turnate. Eurocodul 9 este utilizat împreună cu standardele:
EN 1990, EN 1991 și EN 1998.
Programul EUROCODE furnizează, în cadrul unui sistem coerent şi cuprinzător de norme,
metode de proiectare variate şi alte elemente specifice de proiectare importante în practică,
acoperind toate tipurile de clădiri şi lucrări inginereşti realizate din materiale de construcţii
diverse. Deși, sau creat aceste documente normative în construcții ce prevede folosirea unor
norme comune ce ține de proiectare și metode pentru a îndeplini cerințele specificate pentru
rezistența mecanică, stabilitate, rezistența la foc, inclusiv aspectele legate de durabilitate și
economie, în aceste standarde nu se prevede norme ce țin de organizarea șantierului de
construcție. Totodată, CEN a decis folosirea standardelor naționale, dacă acestea tratează aspecte
pentru care nu există alte prevederi în Eurocoduri. Astfel, în țările membre UE ar exista anexe
naționale care prevede reglementările tehnice ce țin de organizarea lucrărilor de construcții-
montaj pe șantiere.
1.3.3. Adoptarea eurocodurilor în România. Sistemul reglementărilor tehnice
naționale în construcție
Odată cu adoptarea eurocodurilor de către CEN (Comitetul European de Standardizare),
acesta din urmă optează pentru anularea tuturor standardelor naționale conflictuale cu
Eurocodurile de către fiecare țară membră CEN. Majoritatea țărilor membre UE, în perioada
2005-2010 au revizuit fondul național de reglementări tehnice în construcții pentru asigurarea
prevederilor Comisiei Europene. În perioada de implimentare a eurocodurilor, standardele
naționale pot fi utilizate dacă acestea tratează aspecte pentru care nu există alte prevederi în
Eurocoduri.
Anexele naționale permit să se țină seama de unele specificitații naționale. De exemplu,
riscul seismic diferă în Franța de cel din România, sau, în Spania, cantitatea de zăpadă căzută
este diferită de cea din Islanda etc. În plus, pentru moment, nivelurile de securitate, deci de
rezistență a lucrărilor, depind de niște factori naționali.
Prin urmare, eurocodurile și anexele naționale, aprobate ca standarde naționale, se utilizează
ca documente normative de referință în reglementările tehnice în construcții.
Standardele naționale care adoptă Eurocodurile trebuie să cuprindă întregul text al
Eurocodului (inclusiv toate anexele) așa cum a fost publicat de CEN. Acest text poate fi precedat
de o pagina națională de titluri și de o parte introductivă națională, poate fi urmat și de o anexă
națională.
Avînd în vedere Recomandarea Comisiei Europene din 11 decembrie 2003 cu privire la
implementarea şi utilizarea eurocodurilor pentru lucrări de construcţii şi produse structurale de
Coala
21
construcţii, cu relevanţă în spaţiul economic european, România, în temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.
5 alin. (4) din Hotărîrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, emite ordinul nr. 620 din 29.04.2005
“Ordin cu privire la implementarea şi utilizarea eurocodurilor pentru construcţii”, în care se
prevede:
(1) Eurocodurile reprezintă seria de standarde europene care prevăd metode de calcul al
rezistenţei mecanice a elementelor structurale pentru construcţii. Aceste metode permit
proiectarea şi verificarea stabilităţii structurilor pentru construcţii sau a unor părţi ale
acestora şi dimensionarea adecvată a elementelor structurale pentru construcţii.
(2) Adoptarea eurocodurilor se realizează de către organismul naţional de standardizare prin:
a) adoptarea ca standarde naţionale, prin traducere, a eurocodurilor aprobate de Comitetul
European de Standardizare;
b) elaborarea şi aprobarea, ca standarde naţionale, a anexelor naţionale;
c) anexele naționale pot fi utilizate dacă tratează aspecte pentru care nu există alte prevederi
naţionale;
d) eurocodurile şi anexele naţionale, aprobate ca standarde naţionale, se utilizează ca
documente normative de referinţă în reglementările tehnice în construcţii.
După adoptarea standardelor europene în construcții, Guvernul României publică lista
reglementărilor tehnice în construcții, norme ce nu sînt prevăzute în standadele europene,
EUROCODE, ulterior, aprobarea ca standarde naționale a anexelor naționale. Astfel, Ministerul
Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) publică lista reglementărilor tehnice în construcție
aflate în valabilitate la data de 31 mai 2011. Aceste reglementări sunt clasificate pe domenii de
construcție.
Prin urmare, normele tehnice în construcție ce ține de organizarea șantierelor de construcție,
se poate găsi în “Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea organizării lucrărilor de
construcție-montaj”. Acest document normativ este structurat conform tabelului 1.1.
Tabelul 1.1 Reglementări tehnice privind organizarea lucrărilor de construcții-montaj
Reglementarea tehnică
Indicativ Denumire reglementare tehnică Act normativ de
reglementare aprobare
tehnică
C 16-1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a B.C. nr. 6/1985
lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente.
Elaborator: I.C.C.P.D.C.
P 82-1986 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea, executarea și B.C. nr. 5/1986
întreținerea drumurilor de șantier.
Coala
22
Elaborator: I.P.C.S.A.
PCC 002-1999 Proceduri pentru atestarea conformității produselor B.C. nr. 8/2001
destinate construcțiilor la furnizor, produse pentru
stingerea incendiilor.
Elaborator: ICECON S.A.
GE 031-1997 Ghid metodic pentru revizuirea normelor de B.C. nr. 11/1997
consumuri medii de resurse pe articole de deviz
pentru lucrări de construcții-montaj, inclusiv
instalațiile aferente construcțiilor, cît și pentru lucrări
de reparații.
Elaborator: INCERC.
GT 012-1997 Ghid tehnic privind utilizarea obiectelor și B.C. nr. 12/1997
echipamentelor de organizare de șantier.
Elaborator: I.P.C. S.A.
IM 007-1996 Norme specifice de protecție a muncii pentru lucrări B.C. nr. 10/1996
de cofraje, schele și eșafodaje în construcții
Elaborator: I.P.C. S.A.
În documentul normativ GT 012-1997 “Ghid tehnic privind utilizarea obiectelor și

echipamentelor de organizare de șantier”, sunt prevăzute următoarele lucrări ce țin de:
- procedeele tehnologice pentru execuția lucrărilor de construcții-montaj;
- succesiunea logică a lucrărilor și planificarea acestora;
- necesarul de materiale, forță de muncă, utilaje de construcții și mijloace de transport;
- sursele de aprovizionare cu materiale, energie electrică, apă, aer comprimat etc.;
- necesarul de obiecte de organizare, costul lor și eșalonarea în timp a acestora;
- amplasarea cît mai rațională a construcțiilor provizorii față de căile de comunicație și sursele
de energie și apă existente etc.
În indicativul C 16-1984 „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcții-montaj și a instalațiilor aferente”, sunt prevăzute toate normele de execuție a
lucrărilor de construcții-montaj pe timp friguros, inclusiv lucrări ce țin de organizare de șantier.
Sarcinile generale descrise în acest normativ sunt o serie de măsuri tehnico-organizatorice ce țin
de:
- amenajări generale de șantier și măsuri pentru asigurarea calității;
- construcții speciale de șantier;
- instalațiile și rețelele de șantier:
- depozitarea și conservarea materialelor;
- instalațiile de încălzire tehnologică și utilitară;
- protecția și igiena muncii;
Coala
23
- prevenirea și stingerea incendiilor. [7, p.11]
Textele de referinţă ale eurocodurilor au fost preluate prin traducere şi sunt completate prin
Anexele naţionale, conform prevederilor CEN, care, ulterior au fost aprobate la nivel naţional.
Deoarece eurocoduri conțin doar reguli comune de proiectare structurală pentru calculul complet
al construcțiilor și structurilor acestora, MDRT stabilește anexele naționale care completează
standardele europene EUROCODE. Prin urmare, în reglemetările tehnice GT 012-1997, P 82-
1986 și C 16-1984 sunt indicate cerințele ce țin de organizarea șantierului de construcție.
II ASPECTE ANALITICE PRIVIND ACTIVITATEA FIRMEI DE

CONSTRUCȚII “VICONS-SERVICE” S.R.L.
2.1. Caracteristica generală a întreprinderii
Întreprinderea de construcții S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L este fondată şi înregistrată
în anul 2007, la Camera de Licențiere, atribuindu-se conform legislaţiei în vigoare, numărul de
înregistrare – codul fiscal Nr.1007600033592.
Întreprinderea de construcții S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. este o întreprindere tînără,
care a fost fondată de către Stratulat Viorel şi înregistrată la data 21 mai 2007, avînd un capital
statutar de 5400 lei. Societatea are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop comercial.
Coala
24
Societatea dispune de bilanţ autonom şi conturi bancare, are ştampilă cu denumirea sa, are un
patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu.
Denumirea completă a întreprinderii: Societatea Comercială „VICONS-SERVICE”
S.R.L.
Denumirea prescurtată: S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L.
Director general: Stratulat Viorel.
Forma juridica de organizare sub care a fost constituita societate: Societate cu Răspundere
Limitată.
Sediul firmei: str.Paris, 38/2, ap.(oficiul) 2, mnc Chișinău, Republica Moldova.
În baza licenței eliberate la 05 iulie 2007, S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. are genul de
activitate, integral sau parțial de execuție a lucrărilor de construcție de clădiri, instalații și rețele
tehnico-edilitare, reconstrucții.
Conform anexei la licență, seria AMMII, Nr. 025333, întreprinderea dată este obligată să
respecte următoarele condiții de licențiere pentru desfășurarea activității:
1. Desfășurarea activității licențiate în conformitate cu cadrul legislativ și normativ;
2. Efectuarea lucrărilor de construcții numai pe baza autorizației de construire, obținute
pentru fiecare obiect separat;
3. Asigurarea nivelului de calitate corespunzător exigențelor esențiale printru-un sistem
propriu de calitate conceput și realizat prin personal propriu, cu diriginți de șantier
atestați;
4. Începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și numai
pe baza și în conformitate cu proiecte verificate de verificatori de proiecte;
5. Utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și procedeelor prevăzute de proiect,
certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea exigențelor
esențiale,
6. Neadmiterea executării altor lucrări de construcții, decît a celor indicate în anexa de
licență;
7. Dispunerea de baza de producție corespunzătoare genului de activitate practicat și de un
sistem intern de dirijare și asigurare a calității, conform actelor tehnico-normative și
regulilor în construcții;
8. Dispunerea de cadre calificate și atestare în domeniul conform lucrărilor, permise spre
realizare;
9. Respectarea normelor ecologice și antiincendiare, normelor și regulilor privind protecția
muncii și securitatea industrială.
Coala
25
În conformitate cu aceste prevederi, se permit efectuarea următoarelor lucrări:
a) Terasamente și lucrări de teren;
b) Executarea construcțiilor;
c) Lucrări de protecție a construcțiilor și utilajelor;
d) Lucrări de finisare a construcțiilor;
e) Instalații și rețele interioare;
f) Instalații și rețele exterioare;
g) Montarea utilajelor și instalațiilor tehnologice.
Compania «VICONS-SERVICE» a fost creată în 2007 pentru a oferi servicii de construcții
și inginerie civilă. În prezent, activitatea de bază a întreprinderii este bazată pe urmatoarele
servicii:
- Construirea de case individuale
- Construcții și montare a elementelor și carcaselor din metal;
- Lucrări de terasament, amenajare a teritoriului;
- Lucrări de termoizolare și finasare a fațadelor;
- Reconstrucția și repararea clădirilor;
- Fabricarea și instalarea de ferestre, uși și vitralii din metal si aluminiu.
Pe lîngă lucrările de construcții pe care le prestează firma dată, ea mai oferă următoarele
tipuri de produse din metal și din aluminiu: ferestre, uși, vitralii, porți, grilaje, etc. Produsele
realizate din metal și aluminiu asigură o reducere semnificativă în ceea ce privește construcția,
viteză și ușurința de instalare, fapt care condiționează și reducerea costului proiectului.
Prima perioadă de existență a firmei a fost una de incercări în ceea ce privește calea de
urmat în dezvoltarea ei. Inițial firma dată a efectuat lucrări de reparații, iar primul cotract
valoros de peste un milion lei cîștigat de aceasta, a fost construcția secțiilor de creștere și
conservare a ciupercilor din satul Peresecina, r-nul Orhei și construcția blocului administrativ în
3 nivele al complexului de creștere și conservare a ciupercilor din satul Peresecina, r-nul Orhei.
Perioada executării lucrărilor date a fost 2008-2009, care execuția lucrărilor a durat 5.5 luni iar
valoarea contractului a constituit 7 497 320,00 lei. Calitatea în care a participat la îndeplinirea
contractului a fost subcontractant.
În procesul activităţii acestei firme sunt construite şi date în exploatare un şir de obiective cu
menira social – culturală, administrativă şi comercială. Printre cele mai importante sunt:
Reconstrucția, modernizarea și extinderea Centrului Republican pentru Copii și Tineret
din mun. Chișinău, str. Ștefan cel Mare, 169:
- perioada executării lucrărilor: 2008-2009;
Coala
26
- calitatea în care a participat la îndeplinirea contractului: subcontractant;
- durata de execuție a lucrărilor: 6 luni;
- valoarea contractului : 3 548 320 lei.
Reparația încăperilor IP Urbanproiect:
- perioada executării lucrărilor: 2009;
- calitatea în care a participat la îndeplinirea contractului: antreprenor general;
- durata de execuție a lucrărilor: 1 lună;
- valoarea contractului : 620 500 lei.
Lucrări de reparație a blocului laborator-administrativ al Centrului Republican de
Diagnostică Veterinară din mun. Chișinău, str. Murelor, 3:
- valoarea contractului : 9 974 996,77 lei.
Reconstrucția capitală a complexului clădirilor Președinției Republicii Moldova din bd.
Ștefan cel Mare, 154:
- calitatea în care a participat la îndeplinirea contractului: subcontractant;
- valoarea contractului : 1 335 663,47 lei.
Lucrări de construcție a edificiului laboratorului I.S. ”CTSIC”, amplasat în mun.
Chișinău, str. Melestiu 22A:
- durata de execuție a lucrărilor: în execuție;
Alte experiențe similare sînt prevăzute în anexa nr.................
Obiectivele firmei pentru viitorul apropiat sunt:
- reabilitarea Muzeului Național de Arheologie și Etnografie, Chișinău;
- Servicii de reparare "Urbanproiect";
- Reconstrucția și modernizarea Centrului Național pentru Copii și Tineret, Chișinău;
Coala
27
- Revizuire a unității de laborator și a blocului administrativ a Centrului Național de Diagnostic
Veterinar, Chișinău;
- Reabilitarea Președinției Republicii Moldova.
Un scop al aceste întreprinderi este realizarea proiectelor de construcție cît mai calitative și
darea în exploatare în termen a obiectului dat, astfel orientîndu-se la un profit cît mai sporit. Însă,
pentru atingerea acestui scop, întreprinderea dată angajează în sfera construcțiilor, muncitori
calificați, dar în mare măsură profitabilitatea întreprinderii depinde și de conducerea organizației.
Adică o conducere bine organizată, capacitatea de a lucra cu personalul, este de la sine succesul
întreprinderii. S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. are o structură bine determinată, în care fiecare
reprezentant al întreprinderii îşi cunoaște atribuţiile sale şi le realizează în cadrul procesului de
producere. Însă productivitatea muncii şi succesul întreprinderii depinde şi de relaţiile care se
stabilesc atît între lucrătorii de la nivelul ierarhic inferior (maiștri, șef de brigadă, constructori),
cît şi la nivelul conducerii întreprinderii.
Conducerea reuşită a oricărei întreprinderi, cît şi a întreprinderii S.C. „VICONS-SERVICE”
S.R.L. depinde în mare parte structura organizațională a acesteia, adică depinde de structura de
conducere, structura de producţie și de relațiile și modul de conducere a nivelelor ierarhice a
întreprinderii. Astfel, în figura 2.1 este prezentată organigrama întreprinderii S.C. „VICONS-
SERVICE” S.R.L.
Director general
Director tehnic
Departamentul Departamentul de Departamentul

financiar producere tehnic
Coala
28
Contabilitate
Șantier
Secția de
(diriginte de
aprovizionare și
Devize șantier)
transport
Maistru
Brigadier Brigadier Brigadier
Figura 2.1 Organigrama întreprinderii de construcții S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L.

Resursele umane reprezintă una din cea mai importantă verigă a unei întreprinderi, ale cărei
rezultate sunt evidentiate pe parcursul activitatii intreprinderii. Resursele de muncă a
întreprinderii date conţin:
-lucrători din activitatea de bază (manageri, contabili, devizieri, ingineri);
-lucrători din alte sfere (şoferi, muncitori în construcție).
S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. angajează în cîmpul muncii doar muncitori calificați.
Aici predomină spiritul de colaborare, respectul, cunoaşterea şi îndeplinirea conştiincioasă a
funcţiilor, a regimului de lucru şi de odihnă.
Conform figurii 2.1 Organigrama întreprinderii de construcții S.C. „VICONS-SERVICE”
S.R.L., la conducerea întreprinderii se află directorul general, persoană care a și creat această
întreprindere, care adoptă strategia de existență a întreprinderii pe piața construcțiilor. Directorul
general asigură conducerea curentă a activităţii societăţii comerciale prin directorul tehnic şi
compartimentele funcţionale subordonate nemijlocit acestuia, conform structurii organizatorice
aprobate. De asemenea, Directorul general execută următoarele activități de bază:
- Organizarea activităţii întreprinderii, asigurarea conducerii generale și operative a societății,
în condiții de rentabilitate și răspundere de realizarea tuturor obligațiilor ce decurg din
contractele încheiate cu clienții la termenele stabilite, în concordanță cu politica și
obiectivele în domeniul calității, precum și în conformitate cu cerințele de calitate impuse de
legislația în vigoare și clauzele contractuale;
Coala
29
- Încheierea tranzacţiilor în numele întreprinderii și răspunderea patrimonială a societății, prin
semnătura sa. Negocierea salariilor personalului angajat și încheierea contractelor de muncă,
precum și soluționarea eventualelor probleme de muncă și sociale;
- Analizarea și emiterea dispozițiilor cu privire la circulația internă a documentelor primite de
societații, analizarea de asemenea și aprobarea documentelor cu caracter intern elaborate în
cadrul activităților societății, precum și documentele de interfață cu clienții, subcontractanții,
organele de control, etc.,inclusiv modificarile acestora;
- Asigură pregatirea lucrărilor executate și a înregistrărilor aferente pentru recepția la
terminarea lucrărilor. Dispune predarea operativă a lucrărilor terminate și întocmirea
documentelor de predare-primire a acestora către clienți sau alți parteneri de contract;
- Urmărirea comportării lucrărilor executate în perioada de garanție și asigurarea remedierii
deficiențelor constatate în vederea recepției definitive;
- Primirea și analizarea reclamațiilor clienților sau de la organele publice referitoare la
activitatea societății, la calitatea lucrărilor executate. Stabilirea soluțiilor și măsurilor pentru
rezolvarea reclamațiilor respective;
- Urmărirea respectării de către personalul organizației a măsurilor interne stabilite în vederea
protejării documentelor și informațiilor care prezintă importanța pentru societate, precum și
a celor privind menținerea ordinii și disciplinei, iar în cazurile sesizării unor abateri, dispune
sancționarea celor vinovați;
- Soluţionează alte probleme privind activitatea întreprinderii.
Directorul general ai întreprinderii S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. stabilește și menține
standarde morale ridicate și militează pentru asigurarea transparenței depline în activitatea pe
care o desfășoară și în comunicare cu toți deținătorii de interese în activitatea societății.
Subordonat dircorului general este dirctorul tehnic, care în sobordinea sa este responsabil de
dirijare a activității întreprinderii şi este înlocuitorul de drept al acestuia, care are în subordine
departamentele: financiar, tehnic și de producere. Directorul tehnic execută următoarele activități
de bază:
- Răspunde de activitatea de planificare, lansare în execuție și urmărire a execuției lucrărilor,
în corelație cu celelalte activități conform cerințelor contractelor perfectate cu clienții;
- Coordonează și răspunde de desfășurarea întregului proces de procurare a produselor,
serviciilor și echipamentelor de la furnizori/subcontractanți, necesare execuției lucrărilor de
construcții-montaj și producției secundare, realizate de organizație;
Coala
30
- Coordonează activitatea de emitere și gestionare a procedurilor tehnice de execuție, necesare
lucrărilor executate de organizație și altor activități specifice;
- Pregătește documentația tehnică necesară executării lucrărilor de construcții-montaj și
pentru controlul proceselor aferente. Organizează primirea, evidența și verificarea
documentațiilor de execuție transmise societății de către clienți, urmărește și asigură
întocmirea obiecțiunilor și a propunerilor de completare și îmbunătățire, precum și
înaintarea în termen a acestora;
- Asigură pregătirea lucrărilor și organizarea de șantier și urmărește desfășurarea executării
lucrărilor la termenele și calitatea stabilite prin specificațiile contractuale, în documentația
tehnică de execuție a lucrărilor de construcții-montaj;
- Organizează și asigura mecanizarea lucrărilor de construcții executate de organizație și
urmărește modul în care se asigură exploatarea rațională și eficientă a tuturor mijioacelor de
mecanizare și transport, precum și efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de întreținere și
reparație a acestora, totodată are în subordine asigurarea de scule, dispozitive, piese de
schimb, combustibil, lubrifianți, pe care le analizează, avizează și apoi le supune aprobării
directorului general, iar dupa aprobare, urmărește asigurarea acestora;
- Prezintă directorului general, informări, rapoarte și situații privind activitățile desfășurate de
compartimentele subordonate și rezultatele obținute de acestea, pe perioade calendaristice,
așa cum sunt cerute.
S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. încearcă să fructifice toate oportunitățile ce se ivesc
pentru satisfacerea în cît mai mare măsură a clienților săi pentru imbunătățirea situației
economice și a climatului de afaceri în industria de profil și pe piața pe care o deservește. Pentru
menținerea și ridicarea unui nivel calitativ înalt, intreprinderea dată face eforturi permanente în
ceia ce privește achiziționarea și operaționalizarea unor tehnologii de ultimă generație cît și
pentru pregătirea continuă și corespunzătoare a personalului.
În cadrul acestei întreprinderi activează:
 Contabil – 1;
 Devizier – 2;
 Diriginte de șantier – 3;
 Maistru – 3;
 Constructor – de la 30 pînă la 120 persoane (în dependență de șantier și volumul de lucru
necesar de execuție);
 Șofer, tractorist – 4.
Coala
31
Activitatea de construcţie în întreprindere se desfăşoară în mod organizat printr-o
modalitate de concentrare şi dirijare a forţelor umane şi materialelor asupra unui obiect, într-o
multitudine de soluţii.
Conducerea producţiei utilizează un ansamblu de metode, tehnici, procedee pentru punerea
în mişcare şi asigurarea funcţionării structurii organizatorice a mijloacelor de producţie şi a forţei
de muncă conform proiectului de organizare, astfel încît să fie asigurată realizarea obiectivului
fixat. Principalele atribute ale conducerii sunt: comanda, coordonarea şi controlul aparatului de
producţie care au drept scop final realizarea obiectuvului de construcţii caracterizat prin
indicatori tehnici şi organizatorici.
Ca rezultat al controlului se pot constata abateri şi nerealizări datorită factorilor pertubatori
şi neconcordanţe între ipotezele iniţiale ale proiectului de organizare cu condiţiile concrete.
Drept urmare, conducerea ia decizii şi măsuri corective pentru readaptarea proiectului de
organizare la realităţile şantierului. Prin atributul de control se face legătura inversă, intre
conducere şi organizare.
2.2. Analiza economico-financiară a întreprinderii
În vederea aprecierii evoluției activității oricărei întreprinderi ce desfășuară activități
economico-financiare, sunt analizate informațiile conținute în diferite surse de date și, în primul
rînd, în rapooartele financiare ale acestora.
Scopul analizei economico-financiare îl constituie, în general cunoaşterea rezultatelor
economico-financiare a activităţii întreprinderii, a factorilor care au contribuit la formarea
rezultatelor din activitățile acesteia, descoperirea posibilităţilor practice de a interveni pentru
corectarea stării negative şi implicit fundamentarea acelor soluţii care sunt viabile pentru
dezvoltare şi creşterea performanţelor financiare. Drept urmare, indicatorii de bază ce determină
evoluția întreprinderii cît pe piața internă, atît și pe cea externă sunt: veniturile din vînzări,
profitul obținut din activitățile de bază ce le desfășuară, activul și pasivul întreprinderii ș.a.
În prezenta lucrare sunt analizate veniturile din vînzări ale firmei de construcție S.C.
„VICONS-SERVICE” S.R.L., rentabilitatea veniturilor din vînzări și profitul întreprinderii
obținut din activitățile de bază ale acesteia.
2.2.1. Analiza veniturilor din vînzări
“Veniturile din vînzări reprezintă afluxuri de avantaje economice generate în cursul anului
de gestiune în urma vînzării produselor, mărfurilor, prestării serviciilor, îndeplinirii contractelor
de construcţie. Aceste avantaje pot îmbrăca diferite forme: încasări de mijloace băneşti, intrări
ale activelor nemonetare, recepţionări ale serviciilor prestate de terţi etc.” [8, p. 7]
Coala
32
Aprecierea generală a mărimii și evoluției veniturilor din vînzări permite de a examina
dimensiunea lor absolută și relativă în comparație cu realizările anilor precedenți.
În continuare este analizată mărimea și evoluția în dinamică a veniturilor din vînzări ale
întreprinderii de construcții S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L, în baza datelor din Raportul de
profit și pierdere. Această analiză va viza valorile obținute în perioada anilor 2008-2012.
Figura 2.2 Evoluția în dinamică a veniturilor din vînzări ale S.C. „VICONS-SERVICE”
S.R.L, lei.
Datele prezentate în figura 2.2 atestă evoluţia instabilă a veniturilor din vînzări generate de
S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. în anii analizați. Se obsrevă că, cea mai mare valoare a
veniturilor din vînzări în mărime de 14289292 lei, întreprinderea lea obținut în anul 2008, cînd
au fost încheiate cele mai mari contracte de construcții. În anul 2009, întreprinderea a oținut cele
mai mici venituri din vînzări, 4825453 lei în anii analizați, care treptat s-au majorat în 2011
dublu față de anul analizat.
Activitatea operațională a întreprinderii poate fi îngust specializată sau multilateral
diversificată. Pentru stabilirea profilului real al activităţii operaţionale a întreprinderii S.C.
„VICONS-SERVICE” S.R.L., adică, specializarea întreprinderii în fabricarea produselor,
comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcții, în tabele
2.1, 2.2, 2.3 și 2.4 este efectuată analiza structurală a veniturilor din vînzări pe tipuri de
activitate operaţională, pentru anii 2008-2012, în baza datelor din Anexa la Raportul de profit și
pierdere.
Tabelul 2.1 Structura veniturilor din vînzări pe tipuri de
activitate operaţională pentru anii 2008-2009
Tipuri de Suma veniturilor din Ponderea, % Devierea Ritmul
activitate vînzări, lei creșterii
operațională anul anul de anul anul de lei % față de
precedent gestiune prece- gestiune anul
dent prece-
dent, %
Coala
33
1 2 3 4 5 6 7 8
Vînzarea - 453962 - 9.41 +453962 +9.41 -
produselor finite
Contracte de 14289292 4371491 100 90.59 -9917801 -9.41 30.59
construcții
Total venituri din 14289292 4825453 100 100 -9463839 - 33.77
vînzări
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor Financiare
Din datele prezentate în tabelul 2.1 rezultă că activitatea operaţională a S.C. „VICONS-
SERVICE” S.R.L. cuprinde două direcţii componente: vînzarea produselor finite şi prestarea
serviciilor, anume executarea contractelor de construcție. În componenţa tipurilor de activitate
operaţională ca genul principal se evidenţiază executarea contractelor de construcție, cota căreia
în anul 2008 îi revenea 100%, adică întreprinderea a obținut venituri din vînzări din executarea
contractelor de construcție. În particular, examinarea evoluţiei acestora pe elemente componente
arată scaderea veniturilor din executarea contractelor de construcție în anul 2009 cu 9917801
lei față de perioada precedentă, totodată şi micșorarea ponderii acestuia deoarece firma a încasat
venituri din vînzarea produselor finite, ponderea căreia constituiau în 2009, 9.41% din totalul
veniturilor.
Figura 2.3 Structura veniturilor din vînzări în anii 2008-2009

Figura 2.3 materializează ponderea activităților operaționale în formarea veniturilor din
vînzări pentru anii 2008 și 2009. Din datele exprimate se poate evidenția că în anul 2008 au fost
obținute venituri din vînzări numai din executarea contractelor de construcție, iar în 2009
întreprinderea dată a obținut și venituri din vînzarea produselor finite, din totalul veniturilor
obținute acestora le reveneau 9.41%, restul 90.59% venituri din executarea contractelor de
construcție.
Coala
34
În tabelul ce urmează este analizată structura veniturilor din vînzări ale S.C. „VICONS-
SERVICE” S.R.L. pe tipuri de activitate operaţională, pentru anii 2009-2010, în baza datelor din
Anexa la Raportul de profit și pierdere.
dent prece-
dent, %
1 2 3 4 5 6 7 8
Vînzarea 453962 255516 9.41 2,94 -198446 -6.47 56.29
produselor finite
Contracte de 4371491 8444787 90.59 97,06 +4073296 +6.47 193.18
construcții
Total venituri din 4825453 8700303 100 100 +3874850 - 180.3
vînzări
În componenţa tipurilor de activitate operaţională ca genul principal se evidenţiază
executarea contractelor de construcție, mărimea căruia a crescut cu 4073296 lei sau cu 93,18% în
anul 2010 față de anul 2009, ponderea acesteia îi reveneau 97,06% din totalul veniturilor.
Totodată, în anul de gestiune mărimea veniturilor din vînzarea produselor finite s-a micșorat cu
aproximativ 44 %. În general, totalul veniturilor din vînzări a crescut în această perioadă cu
3874850 lei sau cu 80,3 % mai mult față de 2009.
În tabelul 2.3 este examinată structura veniturilor din vânzări ale S.C. „VICONS-
SERVICE” S.R.L. pe tipuri de activitate operaţională, pentru anii 2010-2011, în baza datelor din
Anexa la Raportul de profit și pierdere.

dent prece-
Coala
35
dent, %
1 2 3 4 5 6 7 8
Vînzarea 255516 109661 2.94 1.12 -145855 -1.82 42.92
produselor finite
Contracte de 8444787 9708402 97.06 98.88 +1263615 +1.82 114.96
construcții
Total venituri din 8700303 9818063 100 100 +1117760 - 112.85
vînzări
În baza tabelului de mai sus se poate de afirmat că S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. a
obținut venituri din vînzări în mărime totală cu 1117760 lei mai mult în anul 2011 față de 2010.
Ca și în anii precedenți, cele mai mari venituri au fost obținute din executarea contractelor de
construcție, care în 2011 acestea au crescut aproape cu 15 % mai mult față de perioada
precedentă, sau cu 1263615 lei mai mult comparativ cu 2010. Iar din totalul vînzărilor, acestora
le reveneau 98,88 %. Venituri din vînzarea produselor finite au scăzut cu 145855 lei, în 2011 față
de 2010.
Figura 2.4 Structura veniturilor din vînzări în anii 2010-2011

În figura 2.4 se poate de observat faptul că, ponderea cea mai mare a activităților
operaționale în formarea veniturilor din vînzări pentru anii 2010 și 2011 o au executarea
contractelor de construcție. Ceia ce ține de vînzarea produselor finite, se observă că acestea au o
pondere tot mai mică pentru formarea veniturilor firmei de construcții S.C. „VICONS-
SERVICE” S.R.L.
Tipuri de activitate Suma veniturilor Ponderea, % Devierea Ritmul
operațională din vînzări, lei creșterii
anul anul de anul anul de lei % față de
Coala
36
prece- gestiune prece- gestiune anul
dent dent prece-
dent, %
1 2 3 4 5 6 7 8
Vînzarea produselor 109661 147191 1.12 1.81 +37530 +0.69 134.22
finite
Contracte de 9708402 7996470 98.88 98.12 -1711932 -0.76 82.36
construcții
Prestarea serviciilor - 5875 - 0.07 +5875 +0.07 -
de transprot
Total venituri din 9818063 8149536 100 100 -1668527 - 83.00
vînzări
În anul 2012, totalul veniturilor din vînzări a întreprinderii S.C. „VICONS-SERVICE”
S.R.L. a scăzut cu 17 % față de perioada precedentă. Micșorarea veniturilor obținute din
încheierea contractelor de construcție cu 1711932 lei față de perioada precedentă a condiționat
scăderea veniturilor din activitatea operațională cu 17 %, chiar dacă veniturile din vînzarea
produselor finite au crescut cu 34,22 % față de anul 2011.
Figura 2.5 Structura veniturilor din vînzări în anul 2012

Ca și în anii precedenți, întreprinderea dată obține cele mai mari venituri din executarea
contractelor de construcție în mărime de 98,12 %, care și atestă activitatea de bază a firmei,
executarea lucrărilor de construcții-montaj. Totodată, în structura veniturilor din vînzări apare un
nou tip de venit și anume prestarea serviciilor de transport. Însă ca pondere acestui tip de venit îi
revine o cotă neînsemnată în mărime de 0,07%.
Coala
37
Figura 2.6 Dinamica veniturilor din vînzări pe tipuri de activitate operațională în perioada
anilor 2008-2011, lei
În figura de mai sus este reprezentată evoluția principalelor tipuri de activități ce formează
valoarea veniturilor din vînzări a întreprinderii S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. Deci, se
observă că cele mai mari venituri din vînzări, întreprinderea le obține din încheierea și
executarea contractelor de construcție. Astfel, cele mai mari venituri firma lea obținut în anul
2008 cînd sau înregistrat venituri din vînzări în mărime de 14289292 lei, totodată nu a obținut
nici un venit din vînzarea produselor finite. Prin urmare, activitatea operațională a întreprinderii
are un parcurs instabil în ceia ce ține de obținerea veniturilor din executarea lucrărilor de
construcții-montaj.
O situație neplăcută pentru firmă sa înregistrat în 2009 cînd aceasta a încasat venituri din
vînzări cu aproape 70% mai puțin față de 2008. Ceia ce ține de evoluția veniturilor obținute din
încheierea contractelor de construcție, se observă dublarea veniturilor pentru anii viitori față de
2009.
Din anul 2009 întreprinderea începe să obțină venituri din vînzarea produselor finite, care în
această perioadă sa ajuns la cota maximă din aceste categorii de venituri.
2.2.2. Analiza rentabilității veniturilor din vînzări
În procesul analizei economico-financiare a întreprinderii, o mare importanță i se acordă
studierii rentabilității veniturilor din vînzări, deoarece ea reprezintă indicatorul principal de
apreciere a performanțelor activității operaționale a unei întreprinderi.
“Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obține profit în
urma vînzării produselor finite, mărfurilor și prestării serviciilor, adică caracterizeză mărimea
profitului obținut la un leu venituri din vînzări.” [8, p. 91]
Rentabilitatea veniturilor din vînzări exprimă legătura care există între rezultatul financiar și
veniturile din vînzări obținute de întreprindere și se determină în baza raportului dintre mărimea
Coala
38
profitului și valoarea veniturilor din vînzări. Formula generală de calcul al rentabilității
veniturilor din vînzări este:
Rentabilitatea veniturilor Profitul (pierderea)

X100
=
din vînzări Venituri din vînzări

(2.1)
În continuare, în tabelele 2.5, 2.6, 2.7 și 2.8 este examinată evoluția nivelului de
rentabilitate a întreprinderii de construcții S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L.
Tabelul 2.5 Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări pentru anii 2008-2009.
Indicatori Anul Anul de Abatere
precedent gestiune a absolută
1 2 3 4
1. Venituri din vînzări, lei 14289292 4825453 -9463839
2. Profitul (pierdere) brut, lei 3613058 805853 -2807205
3. Profitul (pierdere) din activitatea operațională, lei 3255861 297482 -2958379
4. Profitul (pierdere) pînă la impozitare, lei 3255861 297518 -2958343
5. Profitul net (pierderea netă), lei 3255861 297518 -2958343
6. Rentabilitatea veniturilor din vînzări, %
calculată în baza:
6.1 profitului brut 25.28 16.70 -8.58
6.2 profitului din activitatea operațională 22.78 6.16 -16.62
6.3 profitului pînă la impozitare 22.78 6.17 -16.61
6.4 profitului net (pierderea netă) 22.78 6.17 -16.61
Din calculele efectuate în tabelul 2.5 se poate constata la S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L.
reducerea tuturor indicatorilor de rentabilitate față de nivelul anului precedent.
Astfel, nivelul rentabilităţii veniturilor din vînzări, calculat în baza profitului brut, în anul
precedent a constituit 25.28%, adică la fiecare leu venituri din vînzări întreprinderea a cîștigat
25.28 bani profit brut, dar în anul de gestiune numai 16.70 bani, astfel înregistrînd o micșorare
de 8.58 puncte procentuale.
De asemenea, rentabilitatea veniturilor din vînzări, calculată în baza profitului din
activitatea operaţională, s-a redus faţă de anul precedent cu 16.62 puncte procentuale, iar
mărimea profitului contabil obţinut la un leu venituri din vînzări s-a redus de la 22.78 bani în
anul precedent la 6.17 bani în anul curent.
La S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. în anul precedent, nivelul rentabilităţii veniturilor
din vînzări (calculat în baza profitului net) a constituit 22.78 %, pe parcursul perioadei de
Coala
39
gestiune nivelul acestui indicator s-a redus cu 16.61 puncte procentuale. Deci, la S.C. „VICONS-
SERVICE” S.R.L s-a creat o situaţie nefavorabilă cauzată de aceste micșorări.
1 2 3 4
1. Venituri din vînzări, lei 4825453 8700303 +3874850
3. Profitul (pierdere) din activitatea operațională, lei 297482 (474590) -772072
4. Profitul (pierdere) pînă la impozitare, lei 297518 (479295) -776813
5. Profitul net (pierderea netă), lei 297518 (479295) -776813
6.1 profitului brut 16.70 3.87 -12.83
6.2 profitului din activitatea operațională 6.16 (5.45) -11.61
6.3 profitului pînă la impozitare 6.17 (5.51) -11.68
6.4 profitului net (pierderea netă) 6.17 (5.51) -11.68
reducerea considerabilă a tuturor indicatorilor de rentabilitate față de nivelul anului precedent.
precedent, la fiecare leu venituri din vînzări întreprinderea a cîștigat 16.70 bani profit brut, dar în
anul de gestiune acest cîștig s-a redus pînă la 3.87 bani la fiecare leu venituri din vînzări, astfel
înregistrînd o micșorare de 12.83 puncte procentuale.
activitatea operaţională, s-a redus faţă de anul precedent cu 11.61 puncte procentuale, din cauza
pierderilor înregistrate din activitatea operațională.
Mărimea profitului contabil și a profitului net, obţinut la un leu venituri din vînzări s-a
redus de la 6.17 bani în anul precedent cu 11.68 puncte procentuale, înregistrînd pierdere netă.
Deci, la S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L s-a creat o situaţie și mai nefavorabilă ca în
perioada precedentă din cauza pierderilor obținute de întreprindere din activitățile sale.
Coala
40
1 2 3 4
1. Venituri din vînzări, lei 8700303 9818063 +1117760
2. Profitul (pierdere) brut, lei 337218 3223700 +2886482
3. Profitul (pierdere) din activitatea operațională, lei (474590) 1934199 +2408789
4. Profitul (pierdere) pînă la impozitare, lei (479295) 1936836 +2416131
5. Profitul net (pierderea netă), lei (479295) 1936836 +2416131
6.1 profitului brut 3.87 32.83 +28.96
6.2 profitului din activitatea operațională (5.45) 19.70 +25.15
6.3 profitului pînă la impozitare (5.51) 19.73 +25.24
6.4 profitului net (pierderea netă) (5.51) 19.73 +25.24
creșterea tuturor indicatorilor de rentabilitate față de nivelul anului precedent.
precedent, la fiecare leu venituri din vînzări întreprinderea a cîștigat 3.87 bani profit brut, dar în
anul de gestiune cîștigul întreprinderii a crescut pînă la 32.83 bani la fiecare leu venituri din
vînzări, astfel înregistrînd o creștere de 28.96 puncte procentuale.
activitatea operaţională, a crescut faţă de anul precedent cu 25.15 puncte procentuale.
Mărimea profitului contabil și a profitului net, obţinut la un leu venituri din vînzări, la fel a
înregistrat o creștere cu 25.24 puncte procentuale, ajungînd, ca întreprinderea dată să obțină un
cîștig net în mărime de 19.73 bani la fiecare leu din venituri din vînzări.
Deci, la S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L s-a creat o situaţie favorabilă odată cu
înregistrarea cîștigurilor nete.
1 2 3 4
1. Venituri din vînzări, lei 9818063 8149536 -1668527
3. Profitul (pierdere) din activitatea operațională,lei 1934199 1083074 -851125
4. Profitul (pierdere) pînă la impozitare, lei 1936836 1083074 -853762
5. Profitul net (pierderea netă), lei 1936836 943810 -993026
Coala
41
6.1 profitului brut 32.83 23.15 -9.68
6.2 profitului din activitatea operațională 19.70 13.29 -6.41
6.3 profitului pînă la impozitare 19.73 13.29 -6.44
6.4 profitului net (pierderea netă) 19.73 11.58 -8.15
Calculele efectuate în tabelul de mai sus reducerea tuturor indicatorilor de rentabilitate față
de nivelul anului precedent la această întreprindere. Astfel, nivelul rentabilităţii veniturilor din
vînzări, calculat în baza profitului brut, în anul de gestiune a scăzut cu 9.68 puncte procentuale
față de anul 2011, deci întreprinderea dată a cîștigat la fiecare leu din venituri din vînzări 23.15
ani profit brut.
De asemenea, rentabilitatea veniturilor din vînzări, calculată în baza profitului din activitatea
operaţională, a înregistrat o scădere faţă de anul precedent cu 6.41 puncte procentuale.
Mărimea profitului contabil și a profitului net, obţinut la un leu venituri din vînzări, de
asemenea a simțit o reducere față deanul precedent cu 6.44 și respectiv 8.15 puncte procentuale.
Figura 2.7 Rentabilitatea veniturilor din vînzări calculate în baza indicatorilor de profit pentru
anii 2008 - 2012, (%).
Coala
42
Analizînd valorile comparative din figura de mai se observă instabilitatea întreprinderii în
obținerea cîștigurilor din activitățile sale.
Astfel, rentabilitatea veniturilor din vînzări calculate în baza profitului brut, în anul 2008 a
constituit 25.28% care a scăzut pînă la 3.87% în 2010 din cauza cheltuielilor privind costul
vînzărilor, iar în 2011, întreprinderea a făcut cel mai mare salt în obținerea cîștigurilor, care a
înregistrat o rentabilitate a veniturilor din vînzări calculate în baza profitului brut cota căreia a
ajuns la 32.83%.
De asemenea și rentabilitatea veniturilor din vînzări calculate în baza profitului din
activitatea operațională, profitului pînă la impozitare și profitului net are o evoluție instabilă, plus
la aceasta, din cauza cheltuielilor operaționale enorme ale întreprinderii, în 2010 aceasta a
înregistrat pierdere în mărime de 5.45% și respective 5.51%. În 2011 situația întreprinderii a
venit la normal, iar cota rentabilității veniturilor din vînzări calculate în baza profitului din
activitatea operațională, profitului pînă la impozitare și profitului net a depășit valoarea de 19.70
bani la fiecare leu venituri din vînzări.
2.2.3. Analiza formării profitului întreprinderii
Profitul este indicatorul de vază al conceptului de eficiență economico-finaciară, ce
constituie rațiunea de existență a unei întreprinderi într-o economie de piață.
Din punct de vedere generic, profitul reprezintă diferența pozitivă dintre toate veniturile
obținute de o întreprindere din activitățile sale și totalul cheltuielilor ocazionate de acestea într-
un anumit interval de timp. Prezența profitului demonstrează că întreprinderea își acoperă
integral cheltuielile din venituri proprii și obține un surplus de valoare în expresia bănească.
În practica contabilă, noțiunea de profit poate suna în felul următor: “profitul reprezintă
depăşirea veniturilor cîştigate de intreprindere asupra consumurilor şi cheltuielilor suportate de
aceasta din activitatea de intreprinzător.” [8, p. 32]
Cantitativ, profitul (pierderea) se determină astfel:
Profitul (pierderea) = Venituri - Consumuri şi cheltuieli (2.2)
Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare începe cu aprecierea în
dinamică a structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare, care poate fi exprimat prin relaţia:
PPI = RAO +(-) RAI +(-)RAF +(-) RE (2.3)
unde:
PPI - profitul (pierderea) pană la impozitare;
RAO - rezultatul din activitatea operaţională;
RAI - rezultatul din activitatea de investiţii;
RAF - rezultatul din activitatea financiară;
Coala
43
RE - rezultatul excepţional.
Analiza în dinamică a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite evaluarea mărimii
acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi şi/sau cu datele stabilite în Planul de
afaceri şi studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii
ani.
Analiza structurală a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite aprecierea aportului
fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil. [8, p. 34]
În continuare este analizată evoluţia şi structura profitului (pierderii) pînă la impozitare la
întreprinderea S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. pentru anii 2008-2012.
Tabelul 2.9 Structura profitului (pierderii) pînă la impozitare pentru anii 2008-2009.
Indicatori Anul 2008 Anul 2009 Abaterea
lei cota, lei cota, lei cota,%
% %
Rezultatul din activitatea 3255861 100 297482 99.99 -2958379 -0.01
operațională: profit (pierdere)
Rezultatul din activitatea de - - 36 0.01 +36 +0.01
investiții: profit (pierdere)
Rezultatul din activitatea - - - - - -
financiară: profit (pierdere)
Rezultatul excepțional: profit - - - - - -
(pierdere)
Profit (pierdere) pîna la 3255861 100 297518 100 -2958343 X
impozitare
Din datele prezentate în tabelul 2.9 rezultă că S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. obține cele
mai mari profituri din activitatea operațională, acest rezultat financiar fiind pozitiv atît în anul de
gestiune, cît şi în cel precedent. În anul de gestiune mărimea profitului pînă la impozitare a
constituit 297518 lei, ceea ce reprezintă o diminuare cu 2958343 lei faţă de mărimea perioadei
precedente. Micşorarea profitului pînă la impozitare a fost determinată de diminuarea mărimii
profitului cîştigat din activitatea operaţională cu 2958379 lei față de anul precedent.
E de menţionat că ponderea cea mai mare, în suma totală a profitului contabil, deţine
profitul obţinut din activitatea operaţională, ceea ce este apreciat pozitiv, deoarece reflectă
desfăşurarea normală a activităţii de bază a întreprinderii.
lei cota, lei cota,% lei cota,%
%
Rezultatul din activitatea 297482 99.99 (474590) (99.02) -772072 -199.01
Coala
44
Rezultatul din activitatea de 36 0.01 - - -36 -0.01
Rezultatul din activitatea - - (4705) (0.98) - -0.98
(pierdere)
Profit (pierdere) pînă la 297518 100 (479295) (100) -776813 X
impozitare
Situația creată la întreprinderea S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. în anul 2010 poate fi
considerată dezastruasă din cauza pierderilor înregistrate în mărime totală de 479295 lei în
această perioadă. Situația creată a fost cauzată de pierderile înregistrate din activitatea
operațională în mărime de 474590 lei.
lei cota,% lei cota,% lei cota,%
Rezultatul din activitatea (474590) (99.02) 1934199 99.86 +2408789 +198.88
Rezultatul din activitatea de - - 2637 0.14 +2637 +0.14
Rezultatul din activitatea (4705) (0.98) - - +4705 +0.98
(pierdere)
Profit (pierdere) pînă la (479295) (100) 1936836 100 +2415131 X
impozitare
Comparativ cu anul 2010, situația creată la întreprindere este favorabilă, deoarece aceasta a
reușit să gestioneze activitățile sale pentru obținerea unui profit. Astfel, ca și în anii precedenți
ponderea cea mai mare, în suma totală a profitului contabil, deţine profitul obţinut din activitatea
operaţională, care acesta a crescut cu 2408789 lei față de perioada precedentă. Deci, suma totală
a profitului contabil, în 2011 a ajuns la cota de 1936836 lei.
lei cota,% lei cota, lei Cota,%
%
Rezultatul din activitatea 1934199 99.86 1083074 100 -851125 +0.14
Rezultatul din activitatea de 2637 0.14 - - -2637 -0.14
Rezultatul din activitatea - - - - - -
Coala
45
Rezultatul excepțional: - - - - - -
profit (pierdere)
Profit (pierdere) pînă la 1936836 100 1083074 100 -853762 X
impozitare
În anul 2012, întreprinderea S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. a obținut profit numai din
activitatea operațională a acesteia. Comparativ cu anul precedent, profitul contabil obținut a
scăzut cu 853762 lei în anul de gestiune.
Figura 2.8 Aprecierea evoluției în dinamică a profitului pînă la impozitare, lei

În figura 2.8 este prezentată evoluția profitului contabil pe parcursul anilor 2008-2012. Cele
mai mari profituri din anii analizați, S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. lea obținut în anul 2008
cînd acesta a depășit suma de 3.2 mln. lei. Situația creată în anul 2010 a făcut ca întreprinderea
să obțină pierderi din activitățile sale, care în 2011 a avut loc creșterea profitului contabil cu
2415131 lei, adică întreprinderea dată a obținut aproximativ 1.9 mln. lei profit contabil din
activitățile sale. Deci, figura dată atestă un parcurs instabil în obținerea profitului de
întrprindere.
Conform rapoartelor financiare ale întreprinderii S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. și a
calculelor efectuate anterior, firma obține cele mai mari cîștiguri din activitățile operaționale. Iar
pentru a preciza ce tipuri de activități operaționale contribuie cel mai mult la formarea profitului
brut, în continuare este analizată evoluția în dinamică si structura profitului brut pe tipuri de
activitate operațională pentru anii 2008-2012.
Tabelul 2.12 Structura profitului brut pe tipuri de activități operaționale pentru anii 2008-2009.
1 2 3 4 5 6 7
Profitul din vînzarea - - 8606 1.07 +8606 +1.07
produselor finite
Profitul din prestarea 3613058 100 797247 98.93 -2815811 -1.07
serviciilor
Coala
46
(contracte de construcție)
Profitul (pierdere) brut 3613058 100 805853 100 -2807205 X
Din datele prezentate în tabelul 2.12 rezultă că întreprinderea S.C. „VICONS-SERVICE”
S.R.L. a obținut profit brut din vînzarea produselor finite şi prestarea serviciilor, anume
executarea contractelor de construcție. În componenţa tipurilor de activitate operaţională ca
genul principal se evidenţiază executarea contractelor de construcție, cota căreia în anul 2008 îi
revenea 100%, adică întreprinderea a obținut profit brut numai din executarea contractelor de
construcție. În anul 2009, profitul brut obținut din prestarea serviciilor a scăzut cu 2815811 lei
față de perioada precedentă, totodată firma a obținut profitturi din vînzarea produselor finite,
ponderea căreia constituiau în 2009, 1.07% din totalul profitului brut.
Figura 2.9 Structura profitului brut în anii 2008-2009

Figura 2.9 materializează ponderea profitului brut obținut de S.C. „VICONS-SERVICE”
S.R.L. din activităților operaționale pentru anii 2008 și 2009. Din datele exprimate se poate
evidenția că în anul 2008 au fost obținut profit brut numai din executarea contractelor de
construcție, iar în 2009 activitățile întreprinderii s-a diversificat, astfel obținînd profit și din
vînzarea produselor finite, dar ponderea cea mai mare în obținerea profitului o are prestarea
serviciilor de execuție a lucrărilor de construcție-montaj, ponderea căreia în 2009 constituia
98.93%.
1 2 3 4 5 6 7
Profitul din vînzarea produselor 8606 1.07 943 0.28 -7663 -0.79
finite
Profitul din prestarea serviciilor 797247 98.93 336275 99.72 -460972 +0.79
Coala
47
În componenţa tipurilor de activitate operaţională ca genul principal se evidenţiază
executarea contractelor de construcție, în urma căreia întreprindera a obținut un profit brut cu
468635 lei mai puțin ca în anul precedent. Totodată, în anul de gestiune mărimea profitului brut
obținut din vînzarea produselor finite a scăzut cu 7663 lei față de 2009.
1 2 3 4 5 6 7
Profitul din vînzarea 943 0.28 4098 0.13 +3155 -0.15
produselor finite
Profitul din prestarea 336275 99.72 3219602 99.87 +2883327 +0.15
serviciilor
Profitul (pierdere) brut 337218 100 3223700 100 +2886482 X
În baza tabelului de mai sus se poate de afirmat că la S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. s-a
creat o situație favorabilă, deoarece mărimea profitului brut în anul 2011 a crescut cu 2886482
lei față de perioada precedentă.
Ca și în anii precedenți, cele mai mari profituri au fost obținute din executarea contractelor
de construcție, care în 2011 întreprinderea a obținut 3.2 mln. lei profit brut numai din executarea
lucrărilor de construcții-montaj, dealtfel, activitatea de bază a întreprinderii.
Coala
48
Ca și în anii precedenți, în figura 2.10 se poate de observat faptul că, ponderea cea mai mare
în formarea profitului brut obținut din activitățile operaționale o au executarea contractelor de
construcție. Ceia ce ține de obținerea profitului din vînzarea produselor finite, se observă că
acestea au o pondere tot mai mică din activitățile firmei de construcții S.C. „VICONS-
SERVICE” S.R.L.
1 2 3 4 5 6 7
Profitul din vînzarea 4098 0.13 1814 0.10 -2284 -0.03
produselor finite
Profitul din prestarea 3219602 99.87 1879096 99.90 -1340506 +0.03
serviciilor
În componenţa tipurilor de activitate operaţională ca genul principal ca și în anii precedenți,
se evidenţiază executarea contractelor de construcție, în urma căreia întreprindera a obținut un
profit brut în anul de gestiune în mărime de 1879096 lei sau cu 1340506 lei mai puțin față de
perioada precedentă. Totodată, în anul de gestiune mărimea profitului brut obținut din vînzarea
produselor finite a scăzut cu 2284 lei față de 2011.

În anul 2012 ponderea cea mai mare în obținerea profitului brut o are profitul cîștigat din
activitatea de execuție a lucrărilor de construcții-montaj.
Coala
49
Figura 2.12 Evoluția profitului obținut în anii 2008-2011 din prestarea serviciilor (contracte
de construcție), lei
În figura de mai sus este reprezentată evoluția profitului obținut de întreprinderea S.C.
„VICONS-SERVICE” S.R.L. în anii 2008-2012 din execuția lucrărilor de construcție-montaj.
Deci, se observă faptul că profitul obținut de firmă are un parcurs instabil, iar cele mai mari
cîștiguri lea obținut în 2008 cînd acestea au trecut valoarea de 3.6 mln. lei. Cele mai mici
cîștiguri aceasta lea obținut în anii 2009-2010, iar în 2011 profitul întreprinderii obținut din
execuția lucrărilor de construcții-montaj a trecut peste 3.2 mln. lei care în 2012 a simțit o scădere
de1342790 lei față de 2011.
Figura 2.13 Evoluția profitului obținut în anii 2008-2011 din vînzarea produselor finite, lei
Pe lîngă activitatea de bază a întreprinderii, execuția lucrărilor de construcții-montaj, aceasta
a fost implicată și în alte activități din care au fost obținute profituri. Deci, în 2009 din vînzarea
produselor finite S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. a obținut 8.6 mii lei, care pe parcursul
următorilor trei ani acest profit a fost în scădere față de 2009.
Pentru stabilirea şi calculul influenţei factorilor, care au contribuit la modificarea în
dinamică a părţilor componente ale profitului (pierderii) din activitatea operaţională se
efectuează analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operaţională poate fi
determinat conform formulei:
Coala
50
PAO=PB+AVO-CC-CGA-ACO (2.4)
Unde:
PAO – Profitul (pierderea) din activitatea operațională;
PB – Profitul brut (pierderea globală);
AVO – Alte venituri operaționale;
CC – Cheltuieli comerciale;
CGA – Cheltuieli generale și administrative;
ACO – Alte cheltuieli operaționale.
Fiecare parte componentă a formulei factoriale influenţează asupra profitului (pierderii) din
activitatea operaţională a întreprinderii. Profitul brut (pierderea globală) şi alte venituri
operaţionale au o acţiune directă, iar cheltuielile perioadei - o acţiune inversă. [8, p. 36]
În continuare este efectuată analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea
operațională a firmei de construcții S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. pentru anii 2008-2012.
Tabelul 2.16 Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională, lei
Anul Abaterea Rezultatu
Indicatori 2008 Anul 2009 absolută l influenței
1 2 3 4 5
Profitul brut 3613058 805853 -2807205 -2807205
Alte venituri operationale - - - -
Cheltuieli comerciale - - - -
Cheltuieli generale si
administrative 312766 508365 +195599 -195599
Alte cheltuieli operationale 44431 6 -44425 +44425
Rezultatul din activitatea
opereationala, profit (pierdere) 3255861 297482 -2958379 -2958379
În baza datelor prezentate în tabelului 2.16 se poate de afirmat că profitul obţinut de S.C.
„VICONS-SERVICE” S.R.L. din activitatea operaţională în anul de gestiune s-a redus cu
2958379 lei faţă de cel precedent. Această diminuare a fost condiţionată de micşorarea mărimii
profitului brut şi creşterea cheltuielilor generale şi administrative, care au contribuit la reducerea
profitului din activitatea operaţională cu 2807205 lei şi respectiv 195599 lei. Întreprinderea dată
nu a obținut alte venituri operaționale, respectiv nici cheltuiele comerciale nu au suportat, dar din
alte cheltuieli operaţionale în anul de gestiune față de cel precedent a condiţionat majorarea
profitului din activitatea operaţională cu 44425 lei.
Coala
51
1 2 3 4 5
Profitul brut 805853 337218 -468635 -468635
Alte venituri operationale - - - -
administrative 508365 796680 +288315 -288315
Alte cheltuieli operationale 6 15128 +15122 -15122
opereationala, profit (pierdere) 297482 (474590) -772072 -772072
„VICONS-SERVICE” S.R.L. din activitatea operaţională în anul de gestiune s-a redus cu
772072 lei faţă de cel precedent, chiar înregistrînd pierdere din activitatea operațională în
mărime de 474590 lei. Această diminuare a fost condiţionată de micşorarea mărimii profitului
brut şi creşterea cheltuielilor generale şi administrative, care au contribuit la reducerea profitului
din activitatea operaţională cu 468635 lei şi respectiv 288315 lei. Totodată, creșterea altor
cheltuieli operaționale cu 15122 lei în 2010 față de 2009, la fel a contribuit la obținerea
pierderilor în perioada de gestiune.
1 2 3 4 5
Profitul brut 337218 3223700 +2886482 +2886482
Alte venituri operationale - 53944 +53944 +53944
administrative 796680 848893 +52213 -52213
Alte cheltuieli operationale 15128 494552 +479424 -479424
opereationala, profit (pierdere) (474590) 1934199 +2408789 +2408789
Coala
52
„VICONS-SERVICE” S.R.L. din activitatea operaţională în anul de gestiune a crescut cu
2408789 lei faţă de cel precedent. Această creștere a fost condiţionată de majorarea mărimii
profitului brut cu 2886482 şi obținerea altor venituri operaționale în mărime de 53944 lei. La
fel, ca și în anii precedenți cheltuielile generale și administrative sunt în creștere. Astfel, în anul
de gestiune acestea au crescut cu 52213 lei față de anul precedent. Totodată, creșterea altor
cheltuieli operaționale cu 479424 lei față de perioada precedentă a contribuit la micșorarea
profitului obținut din activitatea operațională.
1 2 3 4 5
Profitul brut 3223700 1886785 -1336915 -1336915
Alte venituri operationale 53944 14182 -39762 -39762
administrative 848893 816134 -32759 +32759
Alte cheltuieli operationale 494552 1759 -492793 +492793
opereationala, profit (pierdere) 1934199 1083074 -851125 -851125
Activitate întreprinderii în ceea ce privește obținerea profitului s-a redus comparativ cu anul
precedent. Reducerea profitului din activitatea operațională a întreprinderii a fost cauzată în mare
parte de reducerea profitului brut obținut de aceasta cu 1336915 lei mai puțin față de perioada
precedentă. De remarcat faptul că reducerea cu 492793 lei a altor cheltuieli operaționale
suportate de firmă a influențat pozitiv la formarea profitului întreprinderii.
Concluzie generală: În baza licenței firmei de construcții S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L.
ca gen de activitate este execuția lucrărilor de construcții-montaj, instalații și rețele tehnico
edilitare, reconstrucții fapt demostrat și în rapoartele financiare a întreprinderii. În anii analizați
în prezenta lucrare a demonstrat faptul că întreprinderea dată cele mai mari venituri, peste 90 %
le obține din prestarea serviciilor și anume execuția lucrărilor de construcții-montaj.
Evoluția veniturilor încasate în ultimii cinci ani a arătat o instabilitate a firmei, înregistrînd
în anul 2010 chiar pierderi nete în mărime de 5.5 lei la fiecare leu venituri din vînzări. Aceste
Coala
53
pierderi fiind cauzate, cum s-a demonstrat, din cauza cheltuielilor generale și administrative care
au depășit ca mărime profitul brut obținut din activitatea de bază.
Necătînd la situația creată în 2010, aceasta a reușit să-și gestioneze activitățile sale care, în
cele din urma a creat o situație favorabilă firmei în obținerea unui profit net pozitiv.
Deci, din activitatea de bază S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L. cele mai mari profituri lea
obținut în anul 2008, cînd cifra profitului brut a depășit valoarea de 3.6 mln. lei, iar cel mai mic
profit din activitatea de execuție a lucrărilor de construcții-montaj, aceasta lea obținut în 2010
cînd acesta a trecut suma puțin peste 300 mii lei.
III STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA ȘANTIERULUI DE

CONSTRUCȚIE DE PE STR. MELESTIU 22A
Coala
54
3.1. Asigurarea cu resurse tehnico-materiale a șantierului de construcție
Șantierul de construcție din str. Melestiu 22A, în or. Chișinău este destinat pentru edificarea
Clădirii Laboratorului a I.S. „C.T.S.I.C”.
Teritoriul șantierului de construcție, pe tot perimetrul, este îngrădit cu un gard plin de
protecție, conform ГОСТ 23407 – 78 “Ограждения инвентарные строительных площадок”.
Accesul transportului pe șantier se efectuează din str. Melestiu pe o poartă cu lățimea de 6000
mm.
Organizarea șantierului de construcție poate cuprinde următorul conținut:
Organizarea șantierului
de construcție
Amplasarea mașinilor șiProiectarea

Dimensionarea mecanismelor
drumurilorDimensiona-rea
provizorii depozitelor
Asigura-rea cu utilități
unităților
provizorii
Figura 3.1 Conținutul organizării unui șantier de construcție

Unităţile provizorii ale şantierului se numesc obiectele auxiliare şi de deservire care sunt
strict necesare pentru asigurarea procesului de construcţie şi producţie.
Ele se execută şi se utilizează numai pe perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie-
montaj ale şantierului. Costul de concepere şi de realizare ale unităţilor provizorii au o pondere
deosebită în costul global. De aceea reducerea lui este o sarcină primordială pentru procesul
proiectării planului general a şantierului.
La execuţia complexelor mari se proiectează clădiri capitale menite pentru deservirea
şantierului care ulterior se pun la dispoziţia beneficiarului sau se folosesc ca bază de producţie
permanentă.
Pentru necesităţi provizorii se folosesc în măsura posibilităţii clădirile existente, planificate
a fi demolate. Clădirile provizorii în comparaţie cu cele permanente au unele particularităţi ce
sunt legate de destinaţie, soluţia constructivă, modul de finanţare de execuţie a lor.
După destinaţie unităţile provizorii se pot clasifica în următoarele categorii:
 unităţi provizorii de producţie (productive);
 unităţi provizorii administrative;
 unităţi provizorii social-sanitare;
Coala
55
 unităţi provizorii locative;
 unităţi provizorii sociale;
 depozitele.
 în calitate de unităţi provizorii de producere servesc atelierele, depozitele
de scule, cazangeriile, instalaţiile pentru prepararea betoanelor şi mortarelor, obiecte cu
menire energetică;
 în calitate de unităţi provizorii administrative intră oficiul maistrului,
oficiul dirigintelui de şantier, oficiul dirigintelui şef, biroul de dispecerat;
 în calitate de unităţi provizorii social sanitare în care intră vestiarele,
spălătoarele comune, duşuri, toalete, încăperi pentru încălzire, bufete, încăperi de uscare a
hainelor ș.a.
 în calitate de unităţi provizorii locative şi sociale alcătuiesc căminele,
hotele, magazinele, cantinele şi alte obiecte din orăşelul de construcţie;
 la depozite se referă ca unităţi provizorii depozitele cu încălzire, reci,
magazinele şi şoproanele;
Dimensionarea unităților provizorii se efectuează reieşind din cantitatea maximă de muncitori
care se pot afla pe şantier, N=20 muncitori.
Deoarece edificarea clădirii laboratorului se execută în condiții foarte restrînse de oraș,
proiectarea și dimensionarea unităților provizorii enumerate mai sus, a creat unele dificultăți în
proiectarea acestora pe șantierul de construcție. Cea mai favorabilă soluție în acest scop a fost
adoptată ca, în calitate de unități provizorii folosite pe acest șantier de construcție, să se
folosească de șopronul existent în lungul depozitului din piatră (a se vedea anexa Planul general
de construcție).
Conform СНиП 3.01.01-85* „Организация строительного производства”, pe teritoriul
șantierului de construcție sunt prevăzute locuri pentru fumat și locuri pentru odihna muncitorilor.
Încăperile de serviciu, încăperile de odihnă a muncitorilor, veceele sau alte încăperi unde în
timpul lucrului se pot afla oameni, pentru amplasarea lor s-a folosit de șopronul existent pe
partea dreaptă a porții la intrare pe șantier.
Pentru organizarea transportului de materiale de construcţie atît în afara şantierului de
construcţie cît şi în interiorul şantierului de construcţie este nevoie de proiectat drumuri
provizorii, în cazul în care acestea nu există.
Drumurile provizorii sunt cele mai costisitore unităţi provizorii. De aceea, conform СНиП
3.01.01-85* „Организация строительного производства”, în calitate de drumuri provizorii
este de preferat să se folosească cele concepute ca drumuri permanente, exploatîndu-se raţional.
Coala
56
Dacă însă acestea lipsesc se proiectează drumuri provizorii. Lăţimea drumurilor provizorii de
şantier depinde de tipurile mijloacelor de transport care circulă pe aceste drumuri şi de categoria
drumurilor.
Conform documentului normative enunțat anterior, dacă circulaţia se va executa într-o
singură direcţie, lăţimea carosabilă a drumurilor va fi de 3.5 m, în două direcţii de 6 m, iar la
folosirea camioanelor grele 8 m. Lăţimea căilor de acces pentru persoanele fără sarcină va fi de 1
m, iar cele cu sarcină de 2 m.
Curbele drumurilor provizorii trebuie să fie nu mai puţin de 12 m. Între drumuri provizorii
şi spaţiile de depozitare se prevăd spaţii de 0.5 ÷ 1 m. Distanţa între drumuri şi căile de rulare a
macaralei de la 6.5 ÷ 12.5 m (în dependenţă de tipul macaralei şi suprafaţa depozitului). Distanţa
dintre drum şi gard 1.5 m, drum şi marginea şanţului 0.5 ÷ 1.5 m (în dependenţă de categoria
solului).
Se interzice amplasarea drumurilor provizorii peste conducte, comunicaţiile subterane sau în
imediata apropiere a lor, deoarece pot apărea fenomene neprevăzute ca, tasarea lor, a bazei a
stratului de rezistenţă, deformaţia în plan a lor.
În planul general de organizare a şantierului (anexa ) este redat clar şi explicit precum şi
materializarea cu semne convenţionale a întrărilor şi ieşirilor de pe şantierul de construcţie, de
asemenea direcţia de circulaţie, parcările la descărcarea prefabricatelor, blocurile de amplasare a
semnelor de circulaţie care asigură o circulaţie bine gîndită din punct de vedere a tehnicii
securităţii. Zonele periculoase ale drumurilor provizorii se stabilesc conform normelor şi
cerinţelor în vigoare de tehnica securităţii şi activităţii vitale. Zonele periculoase ale drumurilor
provizorii sunt acele porţiuni de drum ce se află în raza de acţiune a macaralelor ce execută
lucrări de construcţie-montaj.
În majoritatea cazurilor proiectarea drumurilor provizorii pe şantier depinde de tipurile
mijloacelor de transport care circulă pe aceste drumuri şi de categoria drumurilor.
Deoarece pe șantierul de construcție din str. Melestiu 22A nu există drumuri permanente, s-
a proiectat un drum provizoriu, și anume drumul la eșirea de pe șantier, care este amenajat cu
pietriș, în scopul asigurării curățirii roților unităților de transport, care pleacă de pe teritoriul
șantierului (figura 3.2).
Din motivul lipsei de spațiu pe șantier, în incinta acestuia nu există alte drumuri destinate
unităților de transport, astfel pentru întoarcerea unităților de transport servește spațiul din ograda
sectorului vecin.
Coala
57
Figura 3.2 Intrarea pe șantierul de construcție
Conform documentației de proiect, fundația clădirii este executată din elemente prefabricate
din beton-armat. Suprastructura este proiectată din cadre din beton armat prafabricat (stîlpi și
grinzi) și diafragme de rigidizare din beton armat monolit. Ca elemente de închidere la nivelul
infrastructurii servesc pereții din beton (blocuri de fundații tip ФС). Ca elemente de închidere a
suprastructurii, servește zidăria din blocuri de BCA cu grosimea (variabilă) de 350 mm – zidărie
de umplutură. Planșeele la cota 0.000 și mai sus sunt proiectate din elemente prefabricate. Casa
scării este proiectată din beton armat monolit.
Lucrările de terasament s-au început de la excavarea solului cu excavatorul EO-4321 cu
cupă inversă cu volumul cupei de 0.6 m3. Din lipsa spațiului pe șantierul de construcție, tot
pămîntul se excavează cu încărcare în autobasculante şi se transportă de pe şantier. Pămîntul
necesar pentru umplerea golurilor de fundaţie se va aduce pe măsura necesităţii.
Prefabricatele sunt transportate la şantier cu remorci speciale, acestea fiind selectate dupa
tipul prefabricatului ce urmează a fi transportat ţinîndu-se cont de poziţia recomandată pentru
Coala
58
transportare, gabaritele şi masa elementelor. Pentru stîlpi, grinzi şi planşee se foloseşte poziţia
orizontala de transportare. Pentru prefabricatele ce depăşesc lungimea remorcii se utilizează
remorcă de tip capră. Depozitarea prefabricatelor se realizează cu ajutorul macaralei în
depozitele special amenajate respectînduse toate cerinţele standardelor. Manipularea
încărcăturilor pe şantier se prevede astfel încît este redus numărul de încărcări/descărcări și a
distanţei de transportare a acestora.
Pe șantierul de construcție este asigurat toate necesităţile tehnico-sanitare ale muncitorilor şi
sunt respectate cerinţele antiincendiare, astfel depozitele unde se păstrează substanţe, materiale
inflamabile sunt depozitate la o distanţă, care evită pericolul muncitorilor.
Toate deciziile adoptate la organizarea execuției lucrărilor de construcții-montaj corespund
normelor Снип III. 4 – 80 “ Tehnica securităţii în construcţii”.
Figura 3.3 Depozitarea elementelor prefabricate

Execuția tuturor lucrărilor de montaj, montarea prefabricatelor se face cu ajutorul la o macara
turn SMC – 108. Macaraua este instalată pe o fundație din beton-armat monolit (a se vedea
anexa ).
Coala
59
Amplasarea şi racordarea maşinilor şi mecanismelor de montare pe şantierul de construcţie
este necesară pentru a putea determina posibilităţile de montare cu mecanismul selectat şi crearea
condiţiilor de muncă conform cerinţelor de tehnica securităţii şi activităţii vitale.
În procesul de racordare a macaralelor se determină influenţa lor asupra mecanismelor deja
amplasate pe sectoarele șantierului şi a altor unităţi provizorii a gospodăririi de şantier.
Racordarea macaralelor se efectuează în următoarea consecutivitate:
 se determină capacităţile necesare şi parametrii necesari pentru efectuarea lucrărilor şi
după aceea se selectează tipurile de macara;
 se efectuează racordarea longitudinală şi transversală a macaralei;
 se determină zonele de lucru a macaralei;
 se stabilesc condiţiile de lucru ale macaralei şi după caz se extind anumite restricţii.
Racordarea pe axa transversală a macaralelor turn, constă în determinarea distanţei de la
axa macaralei pînă la obiectul de construcţie. Această distanţă se determină folosind formula:
B=Rrot +lsig =3,65+0,65=4,3 m (3.1)
unde:
B ─ distanţa minimă de la axa căilor de rulare a macaralei pînă la exteriorul construcţiei;
Rrot ─ raza de rotire a bazei macaralei;
lsig ─ distanţa minimă tolerată de la baza macaralei pînă la construcţie sau depozite de
materiale (se acceptă 0,7 m la înălţimea de peste 20 m şi 0,4 m cu înălțimea clădirii de pînă la 20
m);
Racordarea transversală a macaralelor turn precum şi a altor tipuri de macarale în apropierea
gropii de fundaţie la care nu s-au efectuat lucrări speciale de întărire a taluzurilor, se efectuează
reeşind din adîncimea gropii de fundaţie şi caracterstecile hidro-tehnice ale solului.
Pentru tipurile de sol nisipos distanţa de siguranţă de la veriga căii de rulare pînă la latura
inferioară a gropii de fundaţie va fi:
2
lsig ≥1 .5h+0. 4m (3.2)
lsig=1,5·3,2+0,4=5,2 m
unde: h ─ adîncimea gropii de fundaţie;
La amplasarea mecanismelor de construcţie se cere de a stabili zonele periculoase pentru
activitatea omului, în limitele cărora permanent sau parţial activează primejdioşi de producţie.
Normele în vigoare prevăd următoarele zone periculoase de activitate a macaralei:
Coala
60
 zona de montare ─ spaţiul unde este posibilă desprinderea şi căderea elementului
fixat în dispozitivul de montare în timpul fixării lui. Ea se determină după conţinutul
exterior al construcţie la care se adaugă 10 m deoarece înălţimea ei este de peste 20
m.
 zona de lucru a macaralei ─ spaţiul ce se află în limitele curbei descrise de cîrligul
macaralei cu raza macaralei cu acţiune maximă.
 zona de manipulare a încărcăturii ─ spaţiul unde este posibilă desprinderea şi căderea
încărcăturii. Ea se determină după curba descrisă de cîrligul macaralei cu raza de
acţiune maximă +10 m deoarece înălţimea ei este de peste 20 m.
 zona periculoasă a macaralei - spaţiul unde este posibilă căderea încărcăturii la
manipularea ei şi ţinînd cont de posibilitatea de împrăştiere a ei. Pentru macaralele
turn această zonă se determină cu relaţia:
R p =R max +0. 5lmax +lsig (3.3)
Rp=30+0,5·6+10=43 m
unde:
R p ─ raza periculoasă a zonei;
Rmax ─ raza maximă pe care o descrie cîrligul macaralei (m);
0.5l max ─ jumătate din lungimea celei mai lungi încărcături;
lsig ─ distanţa de siguranţă suplimentară care se determină după tabelul de mai jos
Tabelul 3.1 Distanța de siguranță suplimentară pentru
determinarea zonei periculoase a macaralei
Limitele zonei periculoase
La manipularea orizontală a În apropierea neapărată
Înălţimea posibilă a încărcăturii luînd în consideraţie a construcţiei (în jurul
căderii încărcăturii gabaritele încărcăturii (m); construcţiei) (m);
Pînă la 20 m 7 5
20 ÷ 70 m 10 7
70 ÷ 120 m 10 10
120 ÷ 200 m 20 15
200 ÷ 300 m 25 20
300 ÷ 450 m 30 25
Edificarea clădirii laboratorului se execută în condiții foarte restrînse de oraș, deaceaia toate
lucrările de construcție-montaj posibile (montarea stîlpilor, grinzilor din beton armat prefabricat)
Coala
61
se efectueaza numai din unități de transport. Lucrările de cofrare/decofrare sunt realizate fără
coborîrea cofrajului la sol.
Coala
62
Figura 3.4 Depozitarea elementelor pentru zidărie
Pe baza stocurilor de materiale în prealabil calculate se dimensionează suprafeţele de
depozitarea necesare, a căror dimensiuni depind de următorii factori:
a. natura materialului care va determina modul de depozitare (suprafaţa închisă, deschisă,
magazine, eşaloane încălzite, reci)
b. capacitatea specifică de material care poate fi depozitată , raportată la m2 de depozit
c. rezistenţa ambalajului utilizat cînd este cazul (lăzi, saci, butoaie, palete)
d. rezistenţa suprafeţei suport al depozitului care de multe ori limitează înălţimea de
depozitare sub cea optimă utilizată pentru mecanismele alese.
Modul de calcul a suprafeţelor de depozitare depinde de faza de depozitare. La faza de
proiectare a organizaţiei de construcţie montaj dimensionarea suprafeţelor utile se dimensionează
utilizînd formula:
, m2 (3.4)
unde:
Coala
63
Rs - rezerva stocului de materiale în depozite în unităţi fizice naturale;
q - cantitatea de materiale ce se poate depozita pe un m 2, se selectează conform
normelor speciale pentru organizarea proiectului de construcţie;
Dacă rezerva de materiale necesară include şi suprafeţe de deplasare şi trecere atunci
suprafaţa utilă Su este suprafaţa totală a depozitelor. Dacă rezerva de materiale nu include
suprafaţa de trecere atunci suprafaţa se calculează după formula:
(3.5)
k - coeficient supraunitar care ţine cont de suprafeţele de trecere şi cele unitare.
Deoarece teritoriul șantierului este limitat în spațiu, montarea elementelor prefabricate se
efectuează direct din unitățile de transport, iar pentru depozitarea blocurilor BCA se face în
imediata apropiere de locul punerii în operă.
Necesităţile în mecanisme, utilaj, scule (echipament tehnologic) şi în materiale pentru
executarea lucrăilor de construcţie-montaj sunt prezentate în anexa.
3.2. Organizarea și determinarea consumului de utilități de pe șantierul de construcție
Şantierele moderne, cu mecanizare complexă, sunt mari consumatoare de apă şi energie, iar
lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum
important din totalul construcţiilor provizorii de organizare.
Creşterea gradului de mecanizare, în condiţiile industrializării construcţiilor, presupune
creşterea consumului de utilităţi şi, în special, de energie electrică, însă mecanizarea nu se
extinde numai la lucrările de bază, ci şi în bazele de producţie. Pe şantiere se desfăşoară, în
proporţii mari, lucrări de montaj, macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori
de energie electrică. În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj, se vor
reduce şi consumurile de aer comprimat, apă şi căldură necesare pe şantier, deoarece vor fi
eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli, zugrăveli, şape, placări cu faianţă etc. Cu
toate acestea, şantierul trebuie să fie alimentat cu apă, energie electrică, termică şi aer
comprimat, în cantităţile necesare, la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de
documentaţia de proiectare, pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea
acestora în duratele planificate de execuţie.
Pentru iluminarea electrică a şantierului e necesar de folosit dispozitive de iluminare
staţionare şi mobile de inventar. Iluminare de lucru este prevăzută pentru toate sectoarele de
construcţie unde lucrările se îndeplinesc pe timp de noapte. Deoarece lucrările pe șantier se
execută pet imp de zi, iluminare pe timp de noapte suplimentară nu este nevoie.
Coala
64
Șantierul de construcție este alimentat cu curent electric de la traseele de curent electric
orășănesc. Pe șantier este prevăzut un generator de curent electric care funcționează cu motor cu
ardere internă. Acest generator se folosește în cazuri excepționale pentru alimentarea macaralei
(cînd șantierul este deconectat de la sursa de curent electric, sau/și în cazul eventualelor avarii pe
traseele de curent electric orășănesc).
Tabelul 3.2 Fişa de calcul a necesarului de energie electrică
Putere
Un Coefi Puterea
Can a
Denumirea it. de c. consumatorilor
titatea specifică
măs. Kc kW
kW
Aparat de sudat buc. 1 9.4 0.35 3.29
Macara turn SMC - 108 buc 1 35 0.2 7
Vibrator de adîncime buc 1 1.2 0.45 0.54
Vibrator de suprafaţa buc 1 1.2 0.45 0.54
Maşină pentru tăierea
buc 2 1.2 0.1 0.4
metalului
Maşină pentru
buc 2 1.5 0.15 0.12
netezire prin frecare
Perforator buc 1 1 0.1 0.1
Malaxor buc 1 1.2 0.4 0.48
Total: 12.47
2.9
Iluminatul interior 100m2 0,1 0.8 0.24
9
0.0
Iluminatul exterior ha 1 1 0.07
66
Total: 12.78
Puterea electrică totală (Pt) necesară unui şantier de construcţie se obţine prin însumarea
puterii necesare specifice fiecărui utilizator:
Pt = Pf + Pi +Pe (3.6)
K er
Pt = cos ϕ ( Ksf  Pf + Ksi  Pint + Kse  Pext) (3.7)
unde:
Coala
65
Ker = 1.1 – coeficientul pierderilor de putere electrică în reţea;
Pf = 12.47 kW – puterea necesară pentru consumatorii de forţă;
Pi =0,24 kW – puterea necesară pentru iluminarea interioară;
Pe = 0,07 kW – puterea necesară pentru iluminarea exterioară;
Ks f, Ks int, Ks ext – coeficienţi de simultaneitate
Durata funcţionării utilajelor consumatoare de energie electrică (ds) se stabileşte funcţie de:
- durata schimbului de lucru ds = 8 ore;
- coeficientul de simultaneitate pentru consumatorii de forţă ksf = 0.75;
- coeficientul de simultaneitate pentru receptoarele de iluminat interior ksi = 0.8;
- coeficientul de simultaneitate pentru receptoarele de iluminat exterior kse = 1.0.
Pt = 1,1*(0,75*12.47+0,8*0,24+1*0,07)/0,75 = 14.37 kW
Ca urmare, necesarul zilnic de energie electrică va fi:
K er
E = cos ϕ ( Ksf  Pf ds + Ksi  Pint ds+ Kse  Pextdn) (3.8)
E = 1,1(0,75*12.47*8+0,8*0,24*8+1*0,07*12)/0,75 = 112.7 kWh
Astfel, zilnic pe șantierul de construcție se poate consuma maxim 112.7 kWh de energie
electrică.
Pentru alimentarea cu apă, sursa trebuie: să asigure debitul maxim necesar; să se găsească la
mică adîncime; să fie aproape de şantier; să servească atît pentru consumul productiv, cît şi
pentru nevoile gospodăreşti; să nu permită pătrunderea impurităţilor sau a apelor uzate; să poată
fi folosită, eventual, şi pentru alimentarea viitorului obiect de construcţii etc.
În unităţile de construcţii-montaj apa se consumă pentru scopuri tehnologice, menajere,
sanitare şi pentru combaterea incendiilor. Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesităţile
de apă ale unităţii, iar consumul este supus unor neuniformităţi mari, stabilirea acestuia este
destul de dificilă, neputîndu-se face cu exactitate. La şantierele cu un consum de apă obişnuit,
adică acolo unde nu se execută volume mari de lucrări de terasamente prin hidromecanizare,
spălări de agregate etc., cantităţile de apă pentru procesul de producţie se determină pe baza unor
consumuri medii stabilite pentru principalele lucrări de pe şantier (tabelul 1).
Tabelul 1. Consumuri medii de apă pentru principalele lucrări de pe şantier
Nr. crt. Denumirea lucrării Consum mediu de apă (l / m3)
1 Spălarea mecanică a agregatelor 710 – 5000
2 Prepararea mortarului 170 – 300
3 Stingerea varului 2500 – 3500
4 Prepararea betonului 200 – 300
5 Stropirea betonului 200 - 400
Coala
66
La şantierele cu consumuri foarte mari, necesarul de apă trebuie calculat în diferite faze ale
executării lucrărilor, întocmind grafice calendaristice, pentru a stabili vîrfurile de consum, în
vederea dimensionării instalaţiilor.
În mod normal, consumul total de apă pe șantierul de construcție este compus din
următoarele tipuri de consumuri:
A tot = A p + A g + Ai (3.9)
unde:
A p ─ consumul de apă pentru nevoile producţiei;
A g ─ consumul de apă potabilă de pe şantier pentru scopuri gospodăreşti;
A i ─ consumul de apă pentru stingerea incendiilor.
Conform condițiilor tehnice pentru proiectarea rețelelor de alimentare cu apă și evacuare a
apelor uzate Nr. 2477 din 28.12.2009 (anexa ) s-a determinat ca volumul necesar de apă care poate
fi folosită zilnic pe șantierul de construcție de pe str. Melestiu 22A din mun. Chișinău este de 5
m3/zi.
3.3. Organizarea execuției lucrărilor de construcții-montaj pe șantierul de construcție
Șantierul de construcție a edificiului laboratorului I.S. ”CTSIC” este amplasat în mun.
Chișinău, str. Melestiu 22A:
- durata de execuție a lucrărilor: în execuție;
Conform gaficului de execuție a lucrărilor ( anexa ) durata de execuție a edificiului este
planificată pentru 7,5 luni.
În procesul de planificare a execuției lucrărilor de construcții-montaj sunt folosite mai multe
metode de organizare a execuției proceselor de construcții.
Prin metoda de organizare a execuției proceselor de construcție se înțelege o anumită
modalitate de a dispune începerea și desfășurarea execiției în timp și spațiu a două sau mai multe
procese, între care există o strictă și unică dependență, ce conduc la realizarea unor elemente de
construcție.[1, p.58]
Prin urmare, există trei metode de organizare a execuției proceselor de construcție:
1. metoda succesivă;
2. metoda în paralel;
Coala
67
3. metoda în lanț.
Metoda succesiunii constă în execuția unui proces complex în mod succesiv, considerînd o
succesiune de procese simple (fiecare formație de muncitori va executa în mod succesiv
procesele simple pe toate sectoarele considerate). Astfel, această metodă propune o desfășurare
în timp și spațiu, prin care procesele de construcție se execută unul după altul (succesiv), pe
sectoare succesive, astfel încît, la un moment dat, pe șantier se realizează un singur proces.
Această metodă se poate aplica în două variante:
a) într-o primă variantă se urmărește ca prin succesiunea proceselor pe fiecare sector, acesta
să fie terminat într-un timp cît mai scurt.
b) a doua variantă de organizare a execuției proceselor, prin metoda succesivă, este
determinată de ideea asigurării continuității în lucru unei formații care execută un proces
pe toate sectoarele, după terminarea căruia începe executarea celui de al doilea proces pe
toate sectoarele ș.a.m.d.
Avantajele folosirii acestei metode sunt:
1. lipsa unei concentrări importante a resurselor;
2. prezența unui număr redus de muncitori pe șantier, ceea ce determină reducerea la minim
a construcțiilor de organizare de șantier cu caracter social ( cazare, vestiare etc.);
3. uniformitatea producției, prin menținerea componenței formației de lucru ce se
deplasează de pe un sector pe altul.
Printre dezavantajele metodei se enumeră:
1. durata de execuție mare;
2. grad ridicat de neocupare a frontului de lucru;
3. nu se asigură principiul fundamental în organizarea execuției proceselor, continuitatea.
Aplicarea acestei metode presupune întreruperi mari în activitatea fiecărei formații de
muncitori, între terminarea unui proces pe un sector și începerea aceluiași proces pe sectorul
următor, implicit staționarea utilajelor cu care sunt dotate respectivele formații, se concretizează
în cheltuieli neproductive. Acest dezavantaj este așa de mare încît metoda, sub această forma
devine practic inaplicabilă.
În vederea aplicării acestei metode, Victor Hagiu în “Managementul execuției proiectelor
de construcție” propune:
- combinarea executării mai multor lucrări, astfel încît într-un interval de timp formațiile să
fie deplasate la alte lucrări, pentru a li se asigura continuitatea. Soluția nu este aplicabilă
la acele procese unde participă utilaje ce nu pot fi deplasate (costul deplasării este foarte
mare);
Coala
68
- execuția tuturor proceselor cu o singură formație complexă care să cuprindă muncitori
capabili să execute toate procesele. Soluția este aplicabilă pentru acele procese între care
există compatibilitate tehnologică, dar are dezavantajul diminuării productivității muncii.
Atunci cînd se dorește reducerea la minimum a duratei de execuție a procesului complex și
condițiile de lucru o permit, respective este asigurat frontul total de lucru, procesele simple
componenete ale procesului complex se pot executa în paralel. Pentru fiecare proces simplu se va
utiliza un număr de formaţii de lucru egal cu numărul de sectoare, procesele simple componente
ale procesului complex se vor desfăşura în mod succesiv pe fiecare sector, paralelismul
realizîndu-se între sectoare.
Caracteristic pentru metoda în paralel este faptul că se prevede o asemenea dispunere și
desfășurare în timp și spațiu, încît un număr mare de formații, execută concomitant un process pe
un număr corespunzător de sectoare.
Aplicarea acestei metode impune introducerea în lucru a unui număr considerabil de
muncitori. Prezența acestor muncitori presupune asigurarea aprovizionării cu materiale și utilaje,
în cantități corespunzătoare, care să permită desfășurarea activității fără întreruperi.
Avantajul esențial al acestei metode de organizare este reducerea duratei de execuție a
lucrărilor de construcții-montaj. Reducerea care poate fi maximă este atunci cînd numărulde
formații este egal cu numărul de sectoare.
Acest avantaj este limitat considerabil de următoarele dezavantaje:
1. necesită zonă de lucru totală, în cazul cînd se aplică metoda la limita maximă,
pentru a introduce în lucru concomitent formațiile pe toate sectoarele;
2. necesită un număr mare de muncitori, cît și concentrări mari de materiale și
utilaje;
3. cheltuieli considerabile pentru construcții de organizare de șantier (sociale,
administrative, depozite, magazii etc.).
Metodele prezentate anterior se situează pe poziții diametral opuse, ca mod de concepere a
dispunerii începerii și desfășurării în timp și în spațiu și din punc de vedere al consecințelor.
Astfel, în “Managementul execuției proiectelor de construcție” de Victor Hagiu se propune
o metodă ce încearcă să combine avantajele și să reducă dezavantajele celorlalte metode de
planificare a proceselor complexe, metoda în lanț de execuție a lucrărilor de construcții-montaj.
În princiupiu, metoda în lanț constă în conceperea unei dispuneri și desfășurări în timp și
spațiu astfel încît formații de muncitori, specializate în execuția unor procese, trec succesiv de pe
un sector pe altul, fiecare formație executînd un proces pe un sector creează front de lucru pentru
formația care execută procesul următor.
Coala
69
Metoda în lanţ se bazează pe următorele principii:
• asigurarea continuităţii în activitate a formaţilor de lucru;
• eliminarea necesităţii utilizării unui număr mare de formaţii de lucru;
• asigurarea ritmicităţii executării proceselor, respectînd condiţionările tehnologice şi
organizatorice;
• asigurarea cu certitudine a frontului de lucru;
• asigurarea obţinerii unei durate mici de execuţie, cu efecte favorabile asupra mobilizării
resurselor.
Principiul de bază al metodei este principiul sincronizării. Prin sincronizare se urmăreşte ca
două procese simple, componente ale aceluiaşi proces complex să fie apropiate atît de mult în
vederea reducerii duratei totale de execuţie, încat cel puţin pe unul din sectoare, terminarea
procesului precedent să coincidă cu începerea procesului următor respectiv.
Totodată, în “Managementul execuției proiectelor de construcție” de același autor, sunt
enunțate cîteva recomandări privind aplicarea metodelor de organizarea proceselor de
construcție. Astfel, metoda succesivă se poate aplica în cazul lucrărilor izolate, de amploare și
complexitate redusă. Metoda în paralel se poate aplica atunci cînd există fronturi de lucru pentru
mai multe formații de muncitori ce vor executa același proces. În consecință, aplicarea metodei
în paralel pentru execuția unui proces (sau mai multe procese) necesită două condiții:
1. existența a cel puțin două sectoare de front de lucru disponibil pentru execuția procesului;
2. existența unui număr de formații de muncitori disponibile, cel puțin două, pentru execuția
procesului.
Metoda în lanț a rezultat ca urmare a rațiunii de a îmbina metoda succesivă cu metoda în
paralel și a valorifica aspectele pozitive ale acestora. Condiția esențială, în vederea aplicării
metodei în lanț, constă în existența unor lucrări strict repetitive sau repetitive. [1, p.84-87]
Se poate afirma că fiecare metodă descrisă prezintă elemente conceptuale specifice, avantaje
și dezavantaje proprii, dar toate asigură o îmbunătățire a sistemului de planificare și organizare a
realizării proceselor complexe, fiind instrumente la îndemîna conducătorilor ce oferă o reală bază
de date pentru orientarea modului de desfășurare a procesulor,cît și pentru o evaluare mai
rațională și mai competentă a termenelor, resurselor și costurilor implicate.
Pentru edificarea laboratorului a I.S. ”CTSIC” din str. Melestiu 22A, firma de construcții SC
“VICONS-SERVICE” S.R.L. s-a angajat să execute lucrările de construcții-montaj începînd de
la nivelul doi al edificiului pînă la finisarea și darea în exploatare a construcției.
Pentru execuția acestor lucrări de costrucții sunt aplicate toate metodele de organizarea
execuției proceselor, în diverse combinații ce au depins de următorii factori:
Coala
70
- natura lucrărilor;
- conținutul tehnologic al proceselor;
- structura organizatorică și capacitatea firmei de construcție (numărul și calificarea
muncitorilor, utilaje etc.);
- condițiile contractului de execuție: durata de execuție și perioada de execuție.
Conform documentației de proiect, structura de rezistență a edificiului este alcătuită din
cadre din beton armat prafabricat (stîlpi și grinzi) și diafragme de rigidizare din beton armat
monolit. Ca elemente de închidere la nivelul infrastructurii servesc pereții din beton (blocuri de
fundații tip ФС). Ca elemente de închidere a suprastructurii, servește zidăria din blocuri de BCA
cu grosimea (variabilă) de 350 mm – zidărie de umplutură. Planșeele la cota 0.000 și mai sus
sunt proiectate din elemente prefabricate. Casa scării este proiectată din beton armat monolit.
Ținîndu-se cont de acestea, de volumul de lucrări și volumul materialelor de construcții
montaj determinate prin metoda antemăsurătoare s-a determinat planul calendaristic de execuție
a edificiului laboratorului a I.S. ”CTSIC” ( anexa ), iar organizarea execuției proceselor de
construcții s-a efectuat în modul următor:
- pentru montarea carcasei din elemente prefabricate (grinzi, stîlpi și planșee) s-a recurs la
metoda succesivă de execuție a lucrărilor de construcții-montaj;
- pentru execuția pereților de umplutură și pereților despărțitori s-a recurs la metoda în
paralel de execuție a lucrărilor de construcții-montaj;
- pentru execuția lucrărilor inginerești (alimetarea cu apă și canalizare, rețelile electrice,
gaz, ventilare ș.a.) s-a apelat la metoda în lanț de execuție a lucrărilor inginerești.
Deoarece montarea elementelor prefabricate reprezintă lucrări izolate, montarea acestora se
efectuau succesiv, iar trecerea formației de lucru și a utilajului la un proces simplu, de pe un
sector pe altul se efectua numai după executarea integrală a procesului simplu anterior.
Execuția pereților din zidărie oferă posibilitatea organizării și executării acestor procese în
paralel. Anume crearea frontului de lucru a oferit posibilitatea ca în același moment să se
desfășoare concomitent pe mai multe sectoare lucrări de zidărie.
Execuția în paralel a proceselor de construcții a condiționat la reducerea totală a graficului
de execuție a lucrărilor de construcții-montaj. Timpul de execuție a lucrărilor de construcții-
montaj putea fi redus mai mult, deoarece după montarea elementelor prefabricate a creat spațiu
pentru un număr și mai mare de muncitori ce puteau fi implicați în procesul de construcție.
Dezavantajul apărut în procesul organizării execuției lucrărilor de construcții-montaj prin această
metodă o fost lipsa spațiului pentru depozitare a materialelor pentru execuția lucrărilor de
zidărie.
Coala
71
În procesul de organizare a lucrărilor inginerești, pe șantierul de construcție se va apela la
metoda în lanț de execuție a lucrărilor inginerești. Deoarece firma dată de construcții dispune de
brigăzi specializate pentru lucrările inginerești, anume aceste lucrări se vor efectua în lanț.
Utilizarea acestui tip de organizare a lucrărilor va avantaja asigurarea continuităţii în activitate a
formaţilor de lucru, asigurarea ritmicităţii executării proceselor, respectînd condiţionările
tehnologice şi organizatorice și asigurarea obţinerii unei durate mici de execuţie, cu efecte
favorabile asupra mobilizării resurselor.
Astfel, execuția lucrărilor de construcții-montaj a edificiului laboratorului I.S. ”CTSIC” de
pe șantierul de construcție din str. Melestiu 22A, mun. Chișinău, dar în general și pe alte șantiere
de construcții, dovedește faptul că organizarea execuției unei lucrări este o activitate de
concepție unică în care nu se pot enunța reguli stricte pentru organizarea execuției lucrărilor de
construcții-montaj, fapt care permite organizarea execuției proceselor de construcție în
dependență de natura lucrărilor, conținutul tehnologic al acestora și a mai mulți factori, inclusiv
factori ai mediului.
Deci, pe șantierul de construcție analizat s-a recurs la toate metodele de organizare a
proceselor de construcție. Folosirea uneia sau alteia metode a fost condiționată de procesele
tehnologice de execuție, mecanismele tehnologice etc. Iar problema de bază în procesul
organizării lucrărilor de construcții-montaj, dar și a întregului șantier a fost lipsa de spațiu pe
teritoriul șantierului care a condiționat la reducerea depozitelor de materiale pe șantier.
Coala
72
Concuzii și recomandări
În urma elaborării prezentei lucrări sau formulat concluzii generale expuse în tabelul ce
urmează. Totodată, în urma cercetării studiului de caz privind organizarea șantierului de
construcție din str. Melestiu 22A, în care firma de construcție SC “VICONS-SERVICE” S.R.L.
s-a angajat să execute lucrările de construcții-montaj, sau obținut unele nereguli, iar pentru
soluționarea acestora au fost formulate unele recomandări.
Concluzii Propuneri
În conformitate cu documentul normativ în În primul rînd este crearea unui
construcţii NCM A.07.02-99 elaborarea proiectului document normativ național ce ține de
de organizare a șantierelor construcții este organizarea șantierelor de construcții.
obligatorie pentru toate obiectele de construcţii. În al doilea rînd este crearea
Chiar dacă Republica Moldova a creat propriile propriilor documente normative în
normative în construcții, unele normative sovietice domeniul dat în cazul în care acestea
sunt întrebuințate în sfera construcțiilor. Astfel, din lipsesc și interzicerea folosirii
lipsa unui document ce reglementează normele de documentelor sovietice în domeniu, sau
organizare a șantierului de construcții, Republica atribuindule statutul de documente cu
Moldova folosește în domeniul dat, documentul caracter informațional.
normative sovietic CHиП 3.01.01-85*
„Организация строительного производства",
care a fost revăzut și adaptat la noile cerințe de pe
piața construcțiilor de Federația Rusă, care, și pînă-
n prezent este folosit de Republica Moldova.
După desființarea URSS, statele membre Drept recomandare în acest sens ar fi
acesteea cum ar fi Federația Rusă, Republica ca și Republica Moldova să urmeze aceste
Belarus și Ucraina, experții în domeniul exemple din țările enumerate anterior.
construcțiilor ale acestor state au început să lucreze
la elaborarea noilor documente normative ce țin de
organizarea șantierelor de construcții, drept urmare
documentul normativ CHиП 3.01.01-85 stabilit de
URSS a fost interzisă folosirea acestuia care treptat
a fost înlocuit cu alte documente normative
naționale. Însă la baza noilor documentelor
normative ce țin de organizarea șantierelor de
construcții stau vechile norme stipulate în CHиП
Coala
73
3.01.01-85.
Programul Eurocode include în sine norme și Pentru Republica Moldova ar fi un
metode ce țin de proiectarea structurilor din beton, avantaj dacă ar urma exemplele României
oțel, lemn, zidărie și aluminiu. Deși, sau creat prin adoptarea standardelor europene.
aceste documente normative în construcții ce
prevede folosirea unor norme comune ce ține de
proiectare și metode pentru a îndeplini cerințele de
rezistență, stabilitate, rezistența la foc, inclusiv
aspectele legate de durabilitate și economie, în
aceste standarde nu se prevede norme ce țin de
organizarea șantierului de construcție. Totodată,
CEN a decis folosirea standardelor naționale, dacă
acestea tratează aspecte pentru care nu există alte
prevederi în Eurocoduri. Odată cu adoptarea de
către România a standardelor europene, textele de
referință ale acestora au fost preluate prin traducere
și sunt completate prin Anexe naționale în cazul
inexistenței normativelor în EN, conform
prevederilor CEN.
Ce ține de firma de construcție în prezent, în Pentru evoluția crescătoare în
general situația întreprinderii se prezintă bine, continuarea, întreprinderea trebuie să
execută contracte de construcții și are un plan bine menținp poziția creată și să opteze pentru
determinat pentru viitor. creșterea rentabilității principalilor
indicatori.
În urma efectuării studiului de caz privind Pentru șantierele de construcție cu
organizarea șantierului de construcție din str. spații limitate, organizarea lucrărilor de
Melestiu 22A, în primul rînd sau constatat faptul, construcții este o problemă globală care
că din lipsa spațiului pe șantierul de construcție, pune în dificultate organizarea șantierelor
procesul de organizare a lucrărilor de construcție conform normelor în vigoare, iar pentru
se efectuau cu unele abateri de la normele de înlăturarea celorlalte nereguli întilnite pe
organizare a șantierelor de construcție. Totodată acest șantier de construcție, se propune:
zona periculoasă a macaralei cuprindea toată - recrutarea muncitorilor calificați
suprafața șantierului, fapt care a condiționat ca fapt care va condiționa creșterea
aceasta să acționeze în zone restrînse pentru a nu
Coala
74
pune în pericol viața personalului de pe șantier. productivității muncii;
Totodată în procesul analizei șantierului de - mecanizarea proceselor tehnologice
construcție sau depistat: care va condiționa creşterea
- lipsa muncitorilor calificați într-un singur productivităţii muncii şi scăderea
domeniu; costului manoperei;
- lipsa mecanizării la nivel înalt; - întocmirea unui plan calendaritic
- planificarea calendaristică slabă; complex şi bine pus la punct;
- organizarea necorespunzătoare a - dimensionarea corectă a depozitelor
șantierului. şi satisfacerea nevoilor muncitorilor
în corespundere cu proiectul de
organizare a șantierului de
construcție.
Bibliografie
Coala
75
Hagiu V. Managementul execuției proiectelor de construcție – Iaș: Ed. Dosoftei, 2003 – 280
p.
Crăciun I. Organizarea lucrărilor de construcții Hidrotehnice – Iași: Ed. Performantica, 2005
– 144 p.
Gheorghiță Șt. Organizarea și conducerea activității de construcții – București: Ed. Didactică
și pedagogică, 1983 – 251 p.
Radu V. Managementul proiectelor de construcții – București: Ed. Economică, 2002 – 512 p.
Степанова И. С. Экономика строительства – Москва: Издательство Юраит, 2007- 621
стр.
Полякова И. Ю Проектирование организации строительства жилого комплекса –
Хабаровск: Издательство ТОГУ, 2009 - 148 стр.
Trelea A. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și a
instalațiilor aferente, indicativ C 16-84 – Iași 1984, - 88 p.
Țiriulnicova N. Analiza rapoartelor finaciare, ediția a II-a, revăzută, 2011 - 389 p.
СНиП 3.01.01-85 Организация строительного производства
ГОСТ 21.109-80 Система проектной докуметации для строительства. Ведомости
потребности в материалах - Введ. 01.01.1981 г. СССР - 1980 г.
NCM A.01.02–96 Sistemul de documente normative în construcţii
NCM A.07.02-99 Instrucţiunea privind procedura de elaborare, avizare, aprobare şi
conţinutul cadru al documentaţiei de proiect pentru construcţii
CHиП 3.01.01-85* Организация строительного производства - Введ. 01.04.1995 г. РФ -
1995 г.
СНиП 12-01-2004 Организация строительства - Введ. 01.01.2005 г. РФ - 2004 г.
ТКП 45-1.03-161-2009 АРГАНIЗАЦЫЯ БУДАЎНIЧАЙ ВЫТВОРЧАСЦI - Введ.
12.01.2012 г. Республика Беларусь – 2009 г.
ДБН А.3.1-5-2009 Організація будівельного виробництва - Введ. 01.01.2012 г. Україна
– 2009 г.
Ordinul nr. 7 din 11 februarie 2011 Cu privire la aprobarea Listei documentelor normative în
construcţii în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova la data de 01 ianuarie 2011
Legea nr. 721-XIII din 02.02.96 privind calitatea în construcții
1. Ordinul nr. 620 din 29.04.2005 “Ordin cu privire la implementarea şi utilizarea
eurocodurilor pentru construcţii în România”
20. http://www.mdrc.gov.md/ accesat la 04.03.13
Coala
76
21.http://old.mdrc.gov.md/files/
2699_Studiu_INOGATE_Legislatia_si_Norme_Eficienta_Energetica.pdf accesat la 04.03.13
22.http://www.mdrc.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=177&t=/Normative-in-constructii/Despre-
normative& accesat la 04.03.13
23. http://www.dester.by/tkp-45-1.01-4-2005.html accesat la 11.03.13
24. http://www.minregion.ru/activities/771/urban_development/ accesat la 11.03.13
25. http://budstandart.com/read/news/id/11040284 accesat la 11.03.13
26.http://www.apdpmoldova.ro/wpcontent/uploads/2011/02/
lista_reglementarilor_tehnice_in_constructii.pdf accesat la 21.03.13
27. http://eurocodes.jrc.ec.europa.eu/doc/gpl.pdf accesat la 11.04.13
28. http://eurocodes.jrc.ec.europa.eu/showpage.php?id=13 accesat la 11.04.13
29. http://www.inginermd.com/index.php/the-news/56-eurocode accesat la 11.04.13
Coala
77

Lucrare Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Constructii

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

UTM 521.5 001 ME

I CADRU NORMATIV AL ORGANIZĂRII ȘANTIERELOR DE

În documentul normativ GT 012-1997 “Ghid tehnic privind utilizarea obiectelor și

II ASPECTE ANALITICE PRIVIND ACTIVITATEA FIRMEI DE

Departamentul Departamentul de Departamentul

Brigadier Brigadier Brigadier

Figura 2.1 Organigrama întreprinderii de construcții S.C. „VICONS-SERVICE” S.R.L.

Figura 2.3 Structura veniturilor din vînzări în anii 2008-2009

Tabelul 2.3 Structura veniturilor din vînzări pe tipuri de

Figura 2.4 Structura veniturilor din vînzări în anii 2010-2011

Figura 2.5 Structura veniturilor din vînzări în anul 2012

Rentabilitatea veniturilor Profitul (pierderea)

din vînzări Venituri din vînzări

Indicatori Anul Anul de Abatere

precedent gestiune a absolută

Indicatori Anul Anul de Abatere

precedent gestiune a absolută

Indicatori Anul Anul de Abatere

precedent gestiune a absolută

Indicatori Anul Anul de Abatere

precedent gestiune a absolută

Figura 2.8 Aprecierea evoluției în dinamică a profitului pînă la impozitare, lei

Figura 2.9 Structura profitului brut în anii 2008-2009

Figura 2.10 Structura profitului brut în anii 2009-2010

Figura 2.11 Structura profitului brut în anii 2009-2010

III STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA ȘANTIERULUI DE

Amplasarea mașinilor șiProiectarea

Figura 3.1 Conținutul organizării unui șantier de construcție

Figura 3.3 Depozitarea elementelor prefabricate

0.5l max ─ jumătate din lungimea celei mai lungi încărcături;

S-ar putea să vă placă și