Esofag Curs1 - 1

PATOLOGIA BENIGNA
A ESOFAGULUI
Anatomie si fiziologie
Arterele esofagului :

segment cervical: a tiroidiana
inferioara, a tir. sup,
supraclaviculara drepta sau stg.,
carotida comuna;

esofag toracic:
p supraazygo-aortica: a tir.
inferioara, a. bronsica stg. ant., a.
bronsica dr. post.;
p. infra azygo-aortica:
a.esofagiene lungi (din aorta) si
a. esofagiene scurte (din a.
intercostale posterioare);

esof abdominal a. gastrica stg;
! Z. suprafrenica esofag= zona
critica

Circulatia venoasa:
plex venos intrinsec
plex venos
periesofagian

Inervatia:
Extrinseca: mixta
vegetativa si somatica.
Intrinseca: plexurile
mienteric Auerbach si
submucos Meissner.
Colectori limfatici:
duct toracic- deasupra
bifurcatiei traheale, si pentru
esofag distal cisterna chyli
via limfonodului mediastin
inferior, celiaci, gastrici stangi.

Histologie
-Tunica externa
-Tunica musculara
-Tunica submucoasa
-Tunica mucoasa

! Epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat, iar la nivelul liniei Z se
face trecerea catre cilindric
unistratificat.

Evaluarea preoperatorie a pacientilor cu patologie esofagiana

- examen radiologic standard
- examen radiologic cu substanta de contrast
- computer tomograf
- rezonanta magnetica nucleara
- tomografia cu emisie de pozitroni
- ecografia
- endoscopia digestiva superioara (diagnostic si terapeutic)
- ultrasonografia endoscopica

Formatiune vegetanta cu
caracter malign ce
amprenteaza lumenul
esofagian in 1/3 medie
Mucoasa esofagiana normala
1.Achalazie cu dilatatie in amonte a esofagului 2. Stenoza peptica secundara BRGE 3.
Ulcer esofagian

1. Esofag distal - aspect esofag Barrett cu metaplazie esofagiana 2. Ecoendoscopie-
formatiune tumorala ce invadeaza adventicea(T) si prezenta unei adenopatii periesofagiene.
Teste functionale
- Manometria esofagiana
- testul pH metriei
- clearance-ul esofagian
- testul perfuziei acide Bernstein- Baker
Variatiile presionale normale la
diverse nivele esofagian si
gastric
Perforatia spontana a
esofagului (sd Boerhaave)

- dupa efort de varsatura
- ! durerea substernala + emfizem
subcutatnat
- Rx: pneumotorax 77%, revarsat
pleural, normal in 9% cazuri.
- confirma esofagograma
- sanctiune chirurgicala, exceptional
tratament nonoperator.
Patologie benigna esofag

Perforatia provocata a
esofagului

- iatrogene sau accidentale
- ! febra, durere, emfizem
subcutanat
- Rx: emfizem subcutanat,
mediastinal sau pneumotorax
- complicatii: abcese, empiem,
fistule, sepsis
- sanctiune chirurgicala,
exceptional conservator

Corpii straini esofagieni

- voluntar sau involuntar
- se pot impacta, retentia intr-un
diverticul, leziuni de decubit,
perforatie
- ! senzatie de nod in gat
- diagnostic Rx sau endoscopic, si
terapeutic
Rx profil- moneda inghitita de un copil
Corpii straini esofagieni
- complicatii: abcese, mediastinite, fistule, hemoragii
- tratament endoscopic sau chirurgical
Examen radiologic baritat cu bol de vata-
corp strain os de porc
Deficite primitive de
motilitate

Simptomatologie comuna:
- disfagie progresiva
- senzatie de corp strain
- odinofagie
- durere retrosternala

! Excluderea unui obstacol mecanic
- etiologie miogena sau neurologica
- tratament simptomatic, paliativ sau chirurgical.
Deficite ale jonctiunii faringoesofagiene

- disfagia orofaringiana - disfagie de
tranzit
- cauze neurologie sau musculare
- obstructie mecanica pentru solide si
lipsa de coordonare pentru lichide
- tratament chirurgical, endoscopic.
Diverticul Zenker

- deficit miogenic prin degenerescenta idiopatica faringoesofagiana
- diverticul de pulsiune
-! disfagia
-! pericol de aspiratie
Clasificare:

De mici dimensiuni,
rotund, neretentiv
alimentar, nesimptomatic
Sacular, retroesofagian,
dar cervical
Se angajeaza in apertura
toracica, retentiv, disfagie
manifesta, dispnee
ocazional
Plonjant in mediastin
Diagnostic: Rx, endoscopic
Tratament chirurgical: miotomia faringoesofagiana+/-
diverticulopexia, rezectia diverticulului.
Deficite ale corpului esofagian

Deficite ale musculaturii striate
- rare
- disfagie blanda
- deficit de coordonare intre portiunea
striata si cea neteda a musculaturii
esofagiene.
Peristaltica normala: contractii
primare si secundare
Peristaltica anormala: contractii
tertiare
Deficite ale musculaturii netede

- in 2/3 inferioara ale esofagului
- peste 40 de ani, in special sex feminin

- durere retrosternala pseudoanginoasa
- disfagia

Include: spasmele esofagiene difuze
contractiile esofagiene de mare amplitudine ( nutcracker esophagus)
tulburari nespecifice de motilitate
diverticuli esofagieni
Spasmul esofagian difuz (Osgood)

-durere retrostrenala, disfagie, precipitata de emotie,
ingestia alimente reci
- tratament farmacologic : blocanti ai canalelor de
calciu, inhibitori ai 5-fosfodiesterazei
-miotomia chirurgicala +/- miotomia cardiala.
Spasm esofagian difuz
Psedodiverticuli
- diverticuli de pulsiune
Diverticul Killian- Jamieson: AP si profil
localizare epifrenica: stanga-mic diverticul la pacient asimptomatic; dreapta-
diverticul voluminos la pacient cu aspiratie
Aspect CT: diverticul epifrenic voluminos
1. Diverticul de tractiune secundar unei boli granulomatoase cu adenopatie calcificata 2.
diverticul de pulsiune 3. multipli diverticuli de pulsiune secundar miotomiei Heller pentru
achalazie
Diverticul de tractiune secundar TBC ( simuleaza leziune pulmonara pe RX
pulmonar)
Pseudodiverticuli in esofagita de reflux (pacient cu hernie
hiatala, BRGE)
Deficite ale sfincterului esofagian inferior
Dispozitia fibrelor musculare:
clasp si sling.
Protectie antireflux
Deficite prin supracompetenta:
- hipertonia SEI
- relaxarea incompleta a SEI
- achalazia
Achalazia

- lipsa partiala sau totala a relaxarii cardiei

-! Primara - disparitia cvasicompleta a celulelor ganglionare
ale plexului mienteric

- achalazia intr-un context neurologic Ex: b. Chagas sau
sclerodermie
Disfagia
Durerea retrosternala
Regurgitatii nocturne -! Risc de aspiratie
Tratament:

1.Medicamentos - injectii toxina botulinica
- blocanti ai canale calciu, nitrati.

2. Dilatatii endoscopice

3. Chirurgical - clasic: miotomie extramucoasa (Heller 1913)
- laparoscopic (Schimi 1991)
- miotomie optima : intre fibrele semicirculare si cele oblice;

- asociere valvuloplastie ca mecanism antireflux si protectia submucoasei-
Belsey-MarkIV- 270 grade, Dor 180 grade.
Stenozele esofagiene postcaustice

- substante corozive: acizi, alcaline
- ! reactie exoterma
- accidental sau suicidar
- regurgitatia + pasaj repetat stomac-esofag agraveaza leziunile
- local: perforatie, mediastinita, stenoza, asociaza leziuni buco-
faringiene
- generala: soc
- ! Risc malignizare

Diagnostic
Spasm esofagian distal cu efractia parietala
a esofagului la nivel mediotoracic
Stenoza esofagiana postcaustica
cu dilatatie supraiacenta
Clasificarea radiologica a stricturilor esofagiene postcaustice
(Marchand)

Grad1 - fibroza scurta, incompleta, non-circumferentiala;
Grad2 -coarda fibroasa de aspect anular, strictura elastica
Gard3 - strictura stransa, scurta
Gard4 - strictura intinsa >1cm
a) fibroza numai superficiala, usor dilatabila
b) fibroza intinsa, tubulara, progresiva
Atitudine terapeutica:

- securitate cai aeriene superioare
- ameliorarea soc algic
- echilibrarea hidro-electrolitica
- alimentatie parenterala
- substante neutralizante
- antibioterapie (+/- corticoterapie)
- antisecretoare, protectoare gastrice
- dilatatie/ tratament chirurgical
Tratament chirurgical:

1. Reconstructia esofagiana
- by-pass +/- drenaj esofag distal pe ansa in Y
- esofagectomie
- stomac, jejun, colon

1. Esofagoplastia patch-stomac sau colon
Procedeu Gavriliu cu tub
gastric din marea curbura
Procedeu Orsoni
Boala de reflux gastroesofagian

Durere
Regurgitatii
Simptome cervicale
Simptome in sfera ORL
Simptome respiratorii

Diagnostic:
- Radiologic
- Endoscopic
- Masurarea diferentei de potential
- Manometria esofagiana
- Tranzitul scintigrafic esofagian
- Monitorizarea pH esofagian
- Testul perfuziei acide Bernstein Baker
- Testul perfuziei alcaline

Esofagita grad B
Clasificarea Los Angeles

Grad A- una sau mai multe eroziuni sub 5 mm care nu se extind intre
pliurile mucoasei

Grad B- una sau mai multe eroziuni peste 5 mm lungime, care nu se
extind intre pliurile mucoasei

Grad C- eroziuni multiple, dintre care unele se extind intre pliurile
mucoasei interesand mai putin de 75 % din circumferinta esofagiana

Grad D- eroziuni multiple, dintre care unele se extind intre pliurile
mucoasei, interesand peste 75 % din circumferinta esofagiana

Complicatii:

Esofag Barrett
Ulcerul esofagian
Hemoragia
Stenoza
Degenerarea neoplazica
Complicatii pulmonare
Complicatii ORL

Esofag Barrett
Esofag Barrett
Tratament:
- Regim igieno-dietetic
- Medicamentos:
- antisecretorii
- inhibitori pompa proton
- medicamente care cresc motilitatea esofagiana
- Tratament endoscopic - dilatatii
- Tratament chirurgical:
- fundoplicatura Nissen
- operatia Belsey- Mark IV
- procedeu Lucius- Hill
- gastroplastia Collis
Esofagitele de reflux - postoperatorii

- dupa cura HH
- dupa esocardiomiotomia Heller
- dupa gastrectomia polara superioara
- dupa gastrectomia totala
- dupa tratamentul chirurgical al ulcerului gastro-duodenal

Tratament medical: reducerea refluxului esofagian, medicamentos.
Tratament chirurgical: diversia
continutului duodenal prin utilizarea
ansei in y

! Profilaxia esofagitei de
reflux postoperator.
Herniile hiatale

Clasificare anatomica
Tip I- HH prin brahiesofag
Tip II- axiala
Tip III- paraesofagiana

Clasificare dupa mecanismul de producere
I. HH prin alunecare
II. HH prin rostogolire
III. HH mixte
HH de alunecare
Hernie hiatala paraesofagiana
HH mixta
! Factori care tind sa mentina segmentul esocardiotuberozitar
subdiafragmatic

Hiatusul esofagian

Ligamentul freno-esofagian

Ligamentul gastro-frenic

Mezoesofagul abdominal
Hernii Hernii hiatale hiatale prin alunecare prin alunecare
! Factori care tind sa-l dizloce supradiafragmatic

Tonusul si contractia fibrelor musculare longitudinale ale esofagului

Presiunea intratoracica negativa

Cresterea presiunii intraabdominale si intragastrice (obezitate, sarcina, tumori
abdominale, ciroza hepatica, traumatisme, stenoza pilorica)

Retractia esofagului (modificarea organica produsa de refluxul gastro-
esofagian)

Hernii Hernii hiatale paraesofagiene hiatale paraesofagiene
Simptomatologie

Provocate de RGE (specifice H-H prin alunecare):

Pirozis (90% din cazuri): arsura localizata in epigastru cu iradiere
retrosternala, interscapular

Regurgitatii

Dureri epigastrice

Eructatii
Leziuni endoscopice Leziuni endoscopice
de esofagit de esofagit
Provocate de volumul herniei:

Respiratorii:
tuse, dispnee, jena respiratorie (postprandial si in clinostatism),
bronsita cronica, pneumopatii (prin aspiratie)

Cardiace:

palpitatii, tulburari de ritm, crize anginoase
Datorate complicatiilor sau asocierilor patologice:

HDS (hematemeza, melena)

Triada Saint (asocierea H-H, litiaza biliara, diverticuloza colonica)

Semnele bolii ulceroase (ulcer duodenal)

Semnele cancerului esofagian dupa esofag Barrett
Evolutie si complicatii:

Esofagita de reflux (cea mai frecventa complicatie a H-H axiale)

Brahiesofag dobandit (suficient de lung pentru a fi mobilizat chirurgical)

Esofag Barrett (ulcer, malignizare)

Anemia secundara HDS sau hemoragiilor oculte (cea mai frecventa
complicatie a herniei hiatale paraesofagiene)

Ulcerul coletului (poate determina hemoragia si perforatia)

Strangulare sau volvulus gastric
Tratament indicatii absolute:

Perforatia

Hemoragia digestiva superioara

Volvulus gastric

Necroza gastrica

Malignizare

Tratament:

Procedeele chirurgicale moderne realizeaza:

Reducerea herniei

Recalibrarea hiatusului esofagian

Valvuloplastie:

Complete: Nissen (360)
Incomplete: Belsey (270)
Dor (180) hemivalva anterioara sau
Toupet (180) hemivalva posterioara
A A
B B
C C
Operaia Operaia Nissen Nissen
Seciunea vaselor Seciunea vaselor
scurte scurte
Seciunea membranei Seciunea membranei
freno freno- -esofagiene esofagiene
Disecia pilierului Disecia pilierului
drept drept
A A
B B
C C
A. A. Crearea ferestrei Crearea ferestrei
retro retro- -esofagiene esofagiene
B. B. Sutura Sutura pilierilor pilierilor
C. C. Fundoplicatur Nissen Fundoplicatur Nissen
A A
B B
C C
Operaia Operaia Toupet Toupet
A. A. Sutura valvei la Sutura valvei la
marginea dreapt a marginea dreapt a
esofagului esofagului
B. B. Sutura valvei la Sutura valvei la
pilierul drept pilierul drept
C. C. Aspect final Aspect final
Hemifundoplicatura anterioara
Dor
Hemifundoplicatura
posterioara Toupet
A A
B B
Operaia Dor Operaia Dor
A. A. Fixarea valvei la Fixarea valvei la
pilierul drept pilierul drept
B. B. Aspect final Aspect final
A A
B B
C C
Variante tehnice Variante tehnice
A, B. Reperarea marii A, B. Reperarea marii
tuberoziti tuberoziti
C. La C. La retroesofagian retroesofagian
autostatic autostatic
Bolnava Bolnava S.S. S.S.
Imagine Imagine radiologic radiologic
Bolnava Bolnava S.S. S.S.
Imagine Imagine intraoperatorie intraoperatorie
Cura
Cura
chirurgical a herniei
hiatale
hiatale
procedeu
procedeu
alloplastic
alloplastic
, tehnica deschis
, tehnica deschis
Cura
Cura
hiatale
hiatale
procedeu
procedeu
alloplastic
alloplastic
, tehnica
, tehnica
laparoscopic
laparoscopic
Hernie Hernie hiatal hiatal gigant gigant
Imagine radiologic Imagine radiologic
Imagine Imagine intraoperatorie intraoperatorie
A A
B B
C C
A. A. Aspect iniial Aspect iniial
B, C. Disecia B, C. Disecia pilierilor pilierilor
anterior de esofag anterior de esofag
A A
B B
C C
A. A. La La retroesofagian retroesofagian
B. B. Disecie posterior Disecie posterior
de esofag de esofag
C. C. Sutura Sutura pilierilor pilierilor
aspect final aspect final
Tumori esofagiene benigne

PATOLOGIA MALIGNA
A ESOFAGULUI

Histologic:

96-98% origine epiteliala

Carcinoame epidermoide: scuamoase, scuamocelulare

Adenocarcinoame (ADK)

Carcinomul scuamos (CS) esofagian cel mai frecvent .
Cancerul esofagian
Epidemiologie:

Locul VII - incidenta cancerelor
Locul II - patologie esofagiana (loc 1 BRGE)

Decada 6-7 de varsta
Raport B/F= 3/1

Romania: 5/ 100.000
CS - China, Japonia, HongKong
ADK - Statele Unite, Canada, vestul Europei

S-a observat o crestere a incidentei ADK in special cu
localizari inferioare si la nivelul cardiei (cancer jonctional)
Cancerul esofagian
Factori de risc:

ALIMENTE FOARTE CALDE

DEFICIT DE VITAMINE (A, C, riboflavina)

FUMAT, ALCOOL

ACHALAZIE

ESOFAGITA CRONICA

STRICTURI POSTCAUSTICE

ESOFAG BARRETT
Carcinomul scuamos esofagian
Factori de risc:

CARCINOGENI ALIMENTARI
NITROZAMINE , PRECURSORII LOR
NITRATI, NITRITI

INFECTIA VIRALA HPV TIPURILE 16-18

SUSCEPTIBILITATE GENETICA
SINDROMUL NEPPK

ALTE STARI PRECANCEROASE
SINDROMUL PLUMMER-VINSON

Esofag Barrett
Esofag Barrett fara displazie Inflamatie cronica si atipii glandulare
reactive
High grade displasia/carcinom in
situ
Carcinom intramucos, fara a depasi
musculara mucoasei

Patologie si cai de extensie neoplazica:

50% medio-toracica

25% toracica inferioara

10-15% toracica superioara

restul cervical.

! In zonele endemica 10% sunt multiple de la debut.


Cai de extensie neoplazica:
DISPLAZIE USOARA
DISPLAZIE SEVERA
CARCINOM IN SITU
HIPERPLAZIA BAZALA


Invazie parietala:
intraepiteliala
intramucoasa
intramurala
transmurala
extramurala

Aspect : vegetant (70%) / ulcerat (20%) / infiltrativ (10%)



Invazie limfatica:

cervical - similar neo cap si gat

1/3 superioara torace - ggl. cervicali, mediastinali

1/3 medie torace - ggl. mediastinali, cervicali,
gastrici superiori

1/3 inferioara torace- ggl. mediastinali inferiori,
pericardiali, celiaci



Invazie hematogena:

Cele mai frecvente metastaze :

pulmonare
hepatice

Mai rar:

tesut osos
glande suprarenale
cerebrale

Stadializare:

Union Internationale Contre le Cancerum (UICC)
Ganglionii limfatici regionali:

esof. cervical:
scaleni, jugulari interni, cervicali superiori si inferiori,
periesofagieni, supraclaviculari.

esof. toracic., superior, mijlociu si inferior:
periesofagieni superiori, subcarinali, periesofagieni
inferiori, perigastrici.

Metastazele la distanta:

esof. toracic inferior:
M1a - ggl. limfatici celiaci
M1b - alta meta la distanta
esof. toracic superior:
M1a - ggl. cervicali
Mib - alta meta la distanta
esof. toracic mijlociu:
M1a - nu este aplicabil
M1b - alta meta la distanta sau in ggl. neregionali.
Profunzimea invaziei parietale a
cancerelor superficiale
Gruparea pe stadii TNM
Simptomatologie:

DISFAGIE

REGURGITATIE

SIALOREE

TUSE

PIERDERE PONDERALA
Gradarea severitatii disfagiei:

0 - deglutitie normala (disfagie absenta)

1 - disfagie selectiva pentru solide

2 - disfagie exclusiv pentru semisolide

3 - disfagie numai pentru lichide

4 - disfagie totala
In boala avansata local si metastaze la distanta:

STRIDOR

RAGUSEALA

SD. CLAUDE-BERNARD-HORNER

ICTER

DEFICITE NEUROLOGICE

DECES: HDS, FISTULE, ASPIRATIE

Explorare paraclinica:

RADIOGRAFIA TORACO-PULMONARA:

invazia hilurilor

compresia/devierea traheei

meta pulmoare/osoase

pleurezie/pericardita maligan


TRANZITUL BARITAT
! CONTRAINDICAT IN CAZ DE FISTULA

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

Aspect radiologic-
stenoza maligna
Aspect CT


ENDOSCOPIA SUPERIOARA +/- BIOPSIE

ECOENDOSCOPIA

ECOGRAFIA ABDOMINALA

BRONHOSCOPIA

TORACOSCOPIE / LAPAROSCOPIE

Aspecte imagistice -
cancer esofagian
Ecoendoscopie

Ecoendoscopie

Scintigrafie
PETscan
Hybrid PET-CTscan

Tratament:

ESOFAGECTOMIE TORACICA / ABDOMINALA / TRANSHIATALA

REFACEREA TRANZITULUI STOMAC / COLON / INTESTIN
SUBTIRE

LIMFADENECTOMIE

CHIMIO/RADIOTERAPIA

TERAPIA PALIATIVA: SCURTCIRCUITARE, GASTROSTOMIE /
JEJUNOSTOMIE


Tratament:

criterii UICC 2 categorii:
cu invazie loco-regionala (T si N)
cu invazie sistemica (M1) nu exista tratament
curativ

! Limfadenectomie sistematica pentru scaderea riscului
recidivei si pentru stabilirea stadialitatii.


Tratament:
4 nivele de abordare, bazate pe criteriile UICCsi
biologia tumorala. Mijloacele terapeutice de prima intentie
sunt nestandardizate si cuprind:
- rezectie endoscopica +/- terapie adjuvanta,
eventual esofagectomie;
- esofagectomie (simpla sau cu limfadenectomie)
+/-chimio- sau chimioradioterapie adjuvanta (CRT);
- CRT neoadjvanta + esofagectomie sistematica
sau de necesitate;
- tratament paliativ.


Rezectia endoscopica

Rezectie mucoasa endoscopica (EMR) - Japonia
! cancere superficiale

m1,m2 sunt adevaratele cancere precoce (lipsite de
invazie limfatica);

m3,sm1, cele limitrofe mm prezinta malignitate de
granita (circa 10% au metastaze ganglionare
mediastinale;

sm2,sm3 sunt deja tumori avansate (cu frecvente
metastaze ganglionare la momentul diagnosticului);


Esofagectomia

mortalitate 5%

prima optiune la pacientii cu neoplasme rezecabile, fara
invazie sistemica sau contrindicatii

asociat radioterapie si chimioterapie

depinde de :

localizare anatomica
radicalitatea oncologica
segmentul digestiv pentru reconstructie

Localizari toracice: esofagectomia simpla

Toracotomie + abord abdominal +/-cervical
stang
- limfadenectomie
- anastomoza eso-gastrica cervicala

McKeown / Ivor-lewis /Taner

Localizari toracice: esofagectomia simpla

Esofagectomia radicala in bloc ( IIA-B)-Skinner

Esofagectomia cu limfadenectomie radicala- Akiyama

Esofagectomia fara toracotomie (transhiatala)- Orringer,
Sloan

Esofagectomia minim invaziva (stripping stadii c.i.s. si I)

Diverse abordari
Esofagectomia Orringer, toracoscopie - Incizii
Tumori esofagiene
Abordul cervical si
prepararea noului
esofag
Gastroplastie

Incizia cervicala si efectuarea anastomozei
Aspect postoperator
Esofagectomie Ivor Lewis
Esofagectomie Ivor Lewis

Tratament:

Localizari cervicale
- rezectia de obicei paliativa
- chimioterapie +/- radioterapie
- radical: faringo-laringo-
esofagecomie + tiroidectomie+
paratiroidectomie+ laringectomie
(traheostoma)
Tratament:

Cancerele cervicale proximale
- faringo-laringectomie
circumferentiala cu interpozitie
jejunala
Tratament:

Cancere
cervicomediastinale

- de obicei avansate local
si nerezecabile

- invazie traheala:
traheostomie mediastinala

Chimioradioterapia:

- T3-4, N1
- reduce volumul tumoral
- efectul asupra N oculte
- CRT neoadjuvanta + esofagectomie planificata
- CRT urmata de esofagectomie de necesitate (esec CRT)

! Fibroza radica risc operator

Terapia paliativa:

Imbunatatirea calitatii vietii:

eliminarea disfagiei
eliminarea complicatiilor septice bronhopulmonare
suprimarea durerii toracice.

Reconstructia dupa
esofagectomie simpla:

bypass intern cu ascensiune
retrosternala a stomacului
bypass extern: gastro/jejunostoma
de alimentatie.
Terapii endoscopice:

BRAHITERAPIE

PROTEZARE

LASER

TERAPIE FOTODINAMICA

BARRX Halo 360 System
Rezectie endoscopica a mucoasei, in
stadii incipiente
Cancere esofagiene rare:
Tumora mucoepidermoida
Adenocarcinomul de jonctiune esogastrica
Siewert & Stein 1998
Definitie = tumori al caror epicentru se gaseste in limitele
a 5 cm proximal sau distal de JEG.

tip I - ADK esofag distal, 1-5 cm desupra JEG, dezvoltate
pe zone de metaplazie
tip II - adevarate carcinoame cardiale la 1 cm proximal si
2 cm distal de JEG, pe epiteliul jonctional sau segemntul
scurt de metaplazie
tip III carcinoame gastrice subcardiale, care infiltreaaza
JEG, esofagul distal sau amandoua 2-5 cm distal de
cardie.

Epidemiologie:
Barbati>60 ani
Pacientii cu esof. Barrett risc de 30-50 ori mai mare

Etiologie:
BRGE
Esof. Barrett
Obezitatea
+ Factori genetici: p16, p53, anormlitati citometrice.

Patogenie:
Reflux gastro-esofagian
Inflamatie cronica
Ulceratie
Metaplazie
ADK

Diagnostic:
EDS + BIOPSIE
ECOENDOSCOPIE
PUNCTIA ASPIRATIVA ghidata ecoendoscopic (ggl.
periesofagieni)
CT / CT PET
ENDOMICROSCOPIA
TRANZIT BARITAT
LAPAROSCOPIA DIAGNOSTICA

Tratament:
Urmarire esof. Barrett cu HGD (50-73 % au ADK pe
piesele de esofagectomie).

Indicatii esofagectomie:
pacient tanar
HGD multifocala
segment lung de metaplazie cu stricturi, ulcer,
noduli
risc chirurgical redus.


Tratament:
ADK incipient:
rezectie esogastrica cu
limfodisectie abdomino-
mediastinala

terapie minim invaziva

toracoscopic,laparosocpic


Tratament:
ADK invaziv:
tip I piesa = esofagul toracic si abdominal impreuna
cu mica curbura
tip II-III piesa = 4-6 cm esofag deasupra tumorii,
stomacul in intregime, mare epiploon si splina.

Limfadenectomia: ggl. mediastinali inferiori, paraesofagieni,
paracardiali, perigastrici, din hilul splinei, din pediculul
hepatic.

Terapie adjuvanta:
CRT POSTOPERATORIE
CHIMIOTERPIA PREOPERATORIE

Tratament paleativ:
DILATATIE / BRAHITERAPIE / BY-PASS

Prognostic:
mortalitate postoperatorie tip I 5%, tip II/III 1,4%.
supravietuirea la 5 ani dupa rezectii paleative sub 1%,
dupa rezectia R0 30%

Esofag Curs1 - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Esofag Curs1 - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Esofag Curs1 - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATOLOGIA BENIGNA

S-ar putea să vă placă și