Cum pregatim machetele pentru tipar?

Pregatirea cu atentie a materialelor pentru tipar este o operatie in care beneficiile depasesc mult efortul investit.
Un tip de caracter (font) uitat sau o fotografie neconvertita CMYK ne costa, in cazul fericit, inca un drum pana la
tipografie sau, mai rau, compromiterea lucrarii.

Editarea grafica
Macheta grafica trebuie realizata intr-un program specializat de grafica (Adobe Photoshop, Adobe InDesign,
Adobe Page Maker, Quark Express, Corel Draw) si nu in aplicatii de birou (Microsft Word sau PowerPoint).
Acestea din urma nu ofera controlul necesar asupra asezarii in pagina si descompunerii cromatice, cerut in acest
domeniu.

Componentele machetei
Macheta este compusa din text, grafica si imagini. La text problema consta in alegerea unui tip de caracter cu
diacritice (caractere specific romanesti) compatibil cu echipamentele tipografiei. Aici nu pot fi enuntate reguli
generale datorita marii varietati de imagesettere (echipamentele care realizeaza filmele tipografice) si se
recomanda un test la tipografie. Trimiteti o pagina scrisa cu tipul de caracter dorit si verificati daca diacriticele
sunt interpretate corect. Pentru imagini, problema principala o reprezinta rezolutia. Aceasta ar trebui sa fie in jurul
valorii de 300 dpi, ceea ce face ca majoritatea fotografiilor descarcate din internet, la rezolutia de 72 dpi, sa nu fie
potrivite pentru tipar, decat mult micsorate.

Verificarea machetei
Dupa finalizarea machetei verificati urmatoarele:

- Dimensiunea paginii (de ex. multe aplicatii seteaza pagina implicita pe "Letter" si nu "A4")

- Textul, grafica si imaginile sa fie in spectrul CMYK.

- Textul negru nu trebuie sa contina si alte culori (100% negru, 0% cyan, 0% magenta, 0% galben).

- Nu folositi linii de grosime "hairline", acestea vor aparea mult mai subtiri (aproape invizibile) pe materialul tiparit
in comparatie cu printul de proba la imprimanta.

- Rezolutia pozelor 300 dpi (pentru lucrari mai putin pretentioase puteti cobori pana la 200 dpi)

- Fotografiile si obiectele grafice (linii, fundaluri colorate) care ajung pana la marginea paginii trebuie sa
depaseasca oglinda acesteia cu 3-5 mm. Aceasta aranjare previne aparitia marginilor albe la taiere.

Dupa aceste verificari printati o copie de test la scara 1/1 pe o imprimanta laser color care suporta limbajul
PostScript. Majoritatea aplicatiilor de paginare pastreaza implicit doar o copie de rezolutie mica a imaginilor in
fisierul lor. Imaginile originale sunt folosite doar la imprimare.

Culegerea fisierelor pentru tipar

Cand sunteti multumit de aspectul machetei incepeti faza de culegere a fisierelor pentru tipar. Pe langa fisierul
generat de aplicatia de paginare culegeti toate tipurile de caracter si toate imaginile folosite. Daca aveti elemente
in format EPS exportate din aplicatii precum Corel Draw sau Illustrator, o idee buna este sa luati si fisierele
originale din care ati exportat. Daca apar probleme cu acele fisiere puteti sa le reexportati direct la tipografie

Sint niste criterii standard pentru policromie, anume ca in tiparnita se pun 4 culori si alea sint CMYK
cyan magente yellow k=black, spre deosebire de monitoare care sint RGB. Daca creezi o imagine RGB
si o transformi apoi in CMYK o sa ai surpriza sa fie galbenul verzui de exemplu. Daca in loc sa scrii cu
negru 100% K o sa fie cite putin din fiecare culoare si cea mai mica descentrare a tiparului va conduce
la aparitia umbrelor de diferite culori, chiar daca tu pe ecran nu poti sa faci diferenta intre negrul
obtinut din 100% K sau din amestecul a 4 culori diferite. Si atentie, negrul deafult din Photoshop este
policromie, nu 100% K.
Rezolutia de 300 ppi este oarecum standard, daca e mai mica se va vedea o imagine vai de mama ei.
Iar formatul tiff este universal si asigura o rezolutie buna (salveaza aceeasi imagine jpeg si tiff si vezi si
tu diferenta).

In ceea ce ii priveste pe cei care nu accepta CMYK aia lucreaza cu vopsele de diverse culori, definite sau
nu in cod panthone, nu fac policromie 'adevarata'.
Din primul post am inteles ca ar vrea sa inteleaga cum se lucreaza cu 'orice' tipografie.
Problema pe care o am eu, de exemplu, sint cei care incearca sa ma convinga ca ei dau totdeauna la
tipar RGB si doar eu le cer CMYK, sau fac grafica RGB si apoi o 'trag' CMYK si pling dupa ca nu le ies
culorile.

Este o falsa problema. In mod normal nu ar trebui vorbit cu tipografia. Asadar, in opinia mea, normal ar
fi ca fisierele sa se predea in una din formele urmatoare:
- PDF distilat, cu pagina = format brut si corect printat dupa un fisier corect (nu prea am intalnit). Asta ar
trebui sa fie ideal pentru orice tipografie care are un workflow d ebun simt.
- fisiere sursa corecte (bleed, oglinda, etc) cu fonturi (sau curbe) linkuri, etc.

Orice alta formula mie mi se pare incorecta si neprofesionala (TIFFuri, etc)

Condiţii de predare a machetelor grafice

Condiţii Generale:

1. Textul din machetele grafice trebuie să fie vectorial. Nu se accepta includerea textului în fişier
Photoshop decât dacă este vorba de un logo complex. Restul textului va fi montat într-un program de
grafică vectorială (Corel Draw, Adobe Illustrator, Macromedia FreeHand).
2. Planul de alb trebuie întotdeauna specificat într-un fişier separat (tonuri de gri în funcţie de gradul de
acoperire: negrul însemnând acoperire 100% iar albul 0%) de designul original, sau, în cazul în care albul
nu există se va specifica în scris acest lucru.
3. Macheta grafică va fi realizată la dimensiune finală finită. Nu se pun bleed, semne de tăiere şi
încadrare.
4. Se vor folosi doar culori din spaţiul de culoare CMYK şi/sau PANTONE solid coated.
5. Textul alb se acceptă doar suprapus peste o culoare PANTONE sau una din culorile de baza.
6. Fonturile folosite trebuie să fie toate pe CD. De preferinţă documentul să fie convertit la curbe, dacă
există certitudinea că nu se vor mai face modificări de text.
7. Să nu se importe fişiere DCS sau EPS cu culori speciale. Dacă trebuie să se realizeze o compoziţie cu
culori speciale, se va face o variantă PSD cu canalele de culoare specială şi cu layerele cu obiectele
CMYK. Această variantă va fi exportată TIFF cu culorile speciale convertite la policromie şi FĂRĂ layere.
Acest TIFF va fi importat şi folosit în fişierul vectorial doar pentru preview.
8. Fiecare machetă care nu este 100% vectorială va avea ataşat fişierul PSD pe layere precum şi un fişier
TIFF CMYK cu layerele unite folosit pentru preview.
9. Grosimea cea mai mică a unui element grafic să fie mai mare sau egala cu 0,2 mm.
10. În fişierul vectorial se vor folosi layere separate pentru elementele vectoriale şi elementele raster.
11. Sa se evite pe cât posibil folosirea de mesh fill-uri şi de gradienţi specifici doar anumitor programe.
Recomand convertirea la bitmap şi o finisare în Photoshop sau Photopaint.
12. Textele şi vectorii importanţi este de preferat sa se afle pe planuri de culore specială.

Condiţii specifice fişierelor COREL DRAW:

• Să nu se folosească drop shadow de corel deoarece umbrele sunt simulate prin generarea unui bitmap
de proastă rezoluţie ale cărui margini se văd. Recomand să se arunce o privire asupra documentului în
wireframe (View -> Wireframe). Contururile oricărui bitmap de cele mai multe ori sunt vizibile atunci
când se rasterizează documentul. Pentru a avea o imagine a ceea ce se intamplă, recomand să se
exporte documentul TIFF şi să se deschidă cu un editor de imagine (Photoshop, Photopaint).
• Pe cât posibil, să se evite folosirea efectului de Power Clip. (Există Shape Operations pentru vectori şi
crop pentru bitmap, deci se poate evita).
• A se evita folosirea lentilelor. Atunci când s-au folosit, să se convertească la bitmap, deoarece pe
platforme diferite se folosesc profile de culoare diferite şi pot apărea rezultate neaşteptate. Dacă se
foloseşte transparenţa bitmap apar aceleaşi probleme pe care le-am descris la drop shadow.

Condiţii specifice fişierelor MACROMEDIA FREEHAND:

• Pentru inserarea bitmap-ului în fişierul freehand se va folosi un TIFF cu culorile speciale convertite la
policromie şi FĂRĂ layere. Acest TIFF va fi importat şi folosit în fişierul freehand doar pentru preview.
• Se va evita folosirea efectelor de shadow specifice freehand-ului. Recomand inserarea umbrelor cu
ajutorul unui fişier raster realizat în Photoshop.

Condiţii specifice fişierelor ADOBE ILLUSTRATOR:

• Layere separate pentru partea vectorială şi cea bitmap. Eventual se vor folosi mai multe layere pentru
fiecare în funcţie de complexitatea fişierului.
• Nu se vor folosi efecte specifice de Illustrator cum ar fi: mesh fill, umbre sau transparenţe. Dacă totuşi
acestea sunt folosite trebuiesc rasterizate şi nu folosite în varianta în care le face programul.
• Partea bitmap să fie format PSD cu eventualele canale suplimentare de culoare şi toate layerele
utilizate. A nu se folosi fisiere DCS.
• Deasemenea pentru inserarea bitmap-ului în fişierul Illustrator se va folosi un TIFF cu culorile speciale
convertite la policromie şi FĂRĂ layere. Acest TIFF va fi importat şi folosit în fişierul Illustrator doar
pentru preview.

In fine, am descoperit "misterul" si fara cearta, insa cei de la tipografie nu au stiut sa imi explice ce si cum
trebuie sa fac/sa le duc PDF-urile si pozele in functie de cum lucreaza ei...
Imi trebuiau imaginile realizate CMYK sau Grayscale (dupa caz), iar fisierul PDF "salvat" in oglinda (din Print,
ca fisier).
Un fisier PDF continea 4 pagini pentru fiecare culoare in parte: C - prima pagina, M - a 2-a, Y - a 3-a, K -
ultima. (pentru pagini color - CMYK)
Pentru un fisier PDF simplu (doar K, alb-negru sau cum vreti sa ii spuneti) trebuia verificat doar acel
K=100%.