Planificarea activitatii

agroturistice la Pensiunea
„Liliana” in zona Bran -
Moeciu
 Cuprins

ARGUMENT/ pag.4
CAPITOLUL 1: ELEMENTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL
TURISTIC/ pag.7
1.1 Managementul calitatii serviciilor/ pag.7
1.2 Planificarea – componenta majora a functiilor manageriale in turism/
pag.14
1.3 Elaborarea strategiei serviciilor turistice/ pag.21
CAPITOLUL 2: ASPECTE PRELIMINARE PRIVIND CARACTERISTICILE
FIZICO - GEOGRAFICE ALE ZONEI BRAN – MOECIU / pag.34
CAPITOLUL 3: ACTIVITATI SI OBIECTIVE TURISTICE IN ZONA BRAN -
MOECIU/ pag.39
3.1 Reţeaua de pensiuni/ pag.39
3.2 Căi de acces către Zona Bran/ pag.41
3.3 Obiective turistice/ pag.42
CAPITOLUL 4: PLANIFICAREA ACTIVITATII TURISTICE SI
AGROTURISTICE – STUDIU DE CAZ AGENTIA PANTRAVEL SI
PENSIUNEA „LILIANA” / pag.57
4.1 Prezentarea pensiunii/ pag.57
4.2 Programul activitatii turistice/ pag.59
4.3 Analiza cheltuielilor/ pag.62
CONCLUZII/ pag.64
BIBLIOGRAFIE/ pag.66
ANEXE/ pag.67

2
 Argument

Aproape de creierul munţilor, peisaje fantastice, oameni primitori, un

castel care veghează de veacuri ţinutul, toate acestea te aşteaptă aici!. Există
locuri din lume de care n-ai vrea să te desparţi, cu siguranţă ţinutul Bran –
Moeciu este unul dintre el
Proiectat pe cerurile violete de amurg, nimburile dimineţilor sau,
uneori,fuioare de ceaţă, Castelul Bran te uimeşte de fiecare dată. A fost pe
rând turn de apărare şi control al drumului comercial, punct de vamă,
reşedinţă regală, muzeu de istorie şi împreună cu localităţile din jur, Branul a
devenit timpul leagănul turismului românesc.
Branul la începutul secolului XX a devenit reşedinţa preferată a
Reginei Maria de România, căreia brănenii îi păstrează profundă recunoştinţă
pentru preţuirea de care ei s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei
româneşti
Deşi Branul este indisolubil legat de cel al Castelului Bran, zona este
extrem de bogată în atracţii turistice: Cheile Moeciului, munţii Bucegi şi
Piatra Craiului, peştera Dâmbovicioarei şi peştera Liliecilor, Cetatea
Râşnovului, dar şi Braşovul împreună cu cetăţile săseşti din Preşmer şi
Hărman.Se pot vizita şi locuri mai îndepărtate: Castelul Peleş din Sinaia,
Cetatea medievală Sighişoara precum şi de partea cealaltă a muntelui –
Mănăstirea Curtea de Argeş, lacul de acumulare Vidraru şi Bâlea dar şi
statuile lui Everac.
Regiune binecuvântată de natură, cu oameni gospodar şi primitori,
brănenii au ştiut să valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut. Turismul

3
rural se practică aici de zeci de ani, reprezentând o alternativă viabilă la
hotelurile mari din Valea Prahovei.
Atmosfera de familie în pensiunile rurale, oamenii ce ştiu să preţuiască
un „mulţumesc” pornit din inima turismului, gazdele ce arată cu mândrie
casele frumoase, decorate cu mult gust, sunt doar din câteva argumente ce vă
vor convinge să vă prelungiţi şederea pe aceste plaiuri.
Inclus relativ recent printre necesităţile de consum ale omului modern,
cuantificat recent ca indicator al calităţii vieţii, turismul îşi merită pe deplin
importanţa pe care i-o acordă astăzi oamenii de cultură din toate domeniile
cunoaşterii. Infinitatea de interdependenţe din economia mondială, precum şi
tehnica actuală care, comprimând spaţiul şi timpul, apropie civilizaţiile şi
popoarele, creează turismului o funcţie mult mai complexă decât cea amintită
şi anume pe cea de mijlocitor al accesului întregii omeniri la tezaurul de
civilizaţie şi frumuseţe al umanităţii.
Dotată cu diverse şi spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios
pe întreg teritoriul ţării, bucurându-se de o climă favorabilă practicării
turismului pe tot cuprinsul anului, înzestrată cu o floră şi o faună bogată, cu
numeroase monumente istorice, arhitectonice şi de artă, România poate
satisface preferinţele diverselor segmente ale cererii turistice interne şi
internaţionale.
Reintegrarea turismului românesc în competiţia turismului internaţional
pe continent şi pe glob, în condiţiile existenţei unui potenţial turistic deosebit
de valoros, la nivelul exigenţelor pieţelor europene şi mondiale este, în
momentul de faţă, o problemă fermă şi nu o opţiune lansată la diferite nivele.
Viziunea sistematică a strategiei dezvoltării turismului românesc, în contextul
strategiei globale şi al reformei economice naţionale, a impus atenţiei faptul
că turismul va deveni o ramură economică prioritară în dezvoltarea ei, în
interdependenţa organică cu celelalte ramuri şi sectoare economico-sociale.

4
 În următorii 20 de ani, turismul va fi componenta de baza a economiei,
iar turismul rural va deveni turismul viitorului.
Un motiv în plus pentru a recomanda această zonă ca destinaţie
turistică pe lângă splendoarea locurilor, este şi accesibilitatea în zonă şi, de
asemenea, Munţii Harghita întrunesc toate categoriile de dificultate în
abordarea traseelor, fiind accesibili atât tinerilor cât şi celor cu o vârstă mai
înaintată.
Toate acestea m-au determinat să aleg ca subiect al prezentei mele
lucrări această zonă montană. Bineînţeles că, în alegerea acestei teme şi-a
spus cuvântul şi imensa mea pasiune pentru munte, dragostea pentru natură şi
pentru drumeţii, care pentru mine constituie un adevărat act de cultură şi
recreaţie.

5
 CAPITOLUL 1: ELEMENTE TEORETICE PRIVIND
MANAGEMENTUL TURISTIC

1.1 Managementul calitatii serviciilor

În cursul timpului, industrializarea şi dezvoltarea diferitelor ramuri
industriale au făcut ca întreprinderile producătoare de bunuri materiale să
atingă niveluri de calitate ce asigură ca doar un mic procent din producţia
realizată să constituie rebuturi. În domeniul serviciilor este însă mult mai
dificilă atingerea unei calităţi uniforme, din cauză caă intervin o multitudine
de factori care pot determina erori în activitatea de servire.
Calitatea poate fi afectată de diferite categorii de personal, de
echipamente, sistemul de producţie, client. Chiar dacă se asigură o optimizare
din punct de vedere tehnic a procesului, care să permită atingerea unor calităţi
înalte, din cauza participării preponderentă a clientului, a personalului în
contact, calitatea serviciilor este supusă riscului defectelor, intervenind o serie
de factori care nu se întâlnesc în (şi nu afectează) sistemele mecanizate şi
automatizate din fabricile tradiţionale. În special acele etape ale servirii care
necesită contactul direct cu clientul trebuie pregătite cu multă grijă şi
concepute astefel încât să rămână cât mai putin loc pentru situaţii
neprevăzute, neorganizate optim.
Calitatea serviciilor este legată de toate etapele presţatiei, începând cu
comanda iniţială, pana la vânzare (prestarea acoperitoare) şi perioada
următoare acesteia. Ţinând cont de intangibilitatea serviciilor, aceste
caracteristici pot fi numite de „prestaţie calitativă permanentă” şi ele
6
constituie tot mai mult un element central pentru conducerea în servicii şi deci
un factor cheie în strategia managerială.
Calitatea în servicii mai poate fi definită drept conformitatea cu
exigenţele clientului sau crearea de avantaje (de valoare) pentru client, sau
plusul calitativ (şi de utilitate) al produsului faţă de calitatea elementelor
folosite.
Calitatea în domeniul serviciilor are două componente:
• calitatea procesului servirii;
• nivelul de calitate al efectului servirii, serviciul real oferit.
Astfel, conceptul de calitate include desfăşurarea calitativă a activităţii,
conform structurii sistemului de servucţie şi organizării de întreprindere, care
determină efecte de servire (serviciul în sine), concomitent receptarea de către
beneficiar a unei satisfacţii, unei impresii de calitate care să-l mulţumească.
In acest sens un rol central îl are imaginea pe care şi-o formează
clientela asupra calităţii (subiectivă), poate mai mult decât efectul obiectiv,
firmele de servicii trebuind să acţioneze pentru crearea (atingerea) efectului
real şi a celui subiectiv, atât pentru calitate,cât şi pentru percepţia de calitate.
Dacă se doreşte atingerea unei calităţi excepţionale, managerul trebuie
să aibă în vedere că oferta trebuie să corespundă nevoilor segmentului de
clientelă vizat, servirea trebuie să fie excelentă, atât în ceea ce priveşte
serviciul central, cât şi pentru serviciile periferice (acestea să fie cel puţin
satisfăcătoare) şi toate împreună sa formeze un ansamblu coerent şi
permanent.
De aici rezultă următoarea concluzie: serviciul trebuie să fie uniform,
să se adreseze unui segment de piaţă precis şi să fie prestat pe toată durata
corespunzătoare.
Calitatea bună este aceea care, într-o situaţie dată (inclusiv de tarif),
satisface clientul.

7
 In domeniul serviciilor, calitatea poate fi corelată cu personalitatea
(relaţie directă cu clientul), legată de personalizarea serviciilor. Pentru
atingerea calităţii sunt importante deci, pe lingă procesul propriu-zis,
comportamentul în relaţia cu beneficiarul, cât şi judecata, şi aprecierea
profesională. Aceste aspecte constituie un veritabil „triunghi al calităţii”.
1.1.1. Gestionarea, organizarea si folosirea capacitatilor
Activitatea firmelor de servicii se desfăşoară în cadrul, pe baza şi prin
mijlocirea elementelor materiale aferente (spaţii, clădiri, utilaje, instalaţii,
diverse dotări etc.).
Managementul capacităţilor influenţează direct productivitatea
sistemului de servire respectiv, prin mărimea, natura, starea şi modul de
folosire a acestora, prin performanţele lor tehnico-calitative: limitele fizice şi
psihologice impuse de capacitate privesc mai ales numărul de clienţi ce pot fi
serviţi, dar şi tipul de serviciu, posibilitatea de a realiza servicii auxiliare, de a
personaliza servirea, de a modifica sau fexibiliza prestaţiile etc.
Oferta de servicii este oferta lucrativă a firmelor de profil, volumul de
prestaţii pus la dispoziţia consumatorilor într-un anumit domeniu de
activitate; ea nu se află stocat sau înmagazinată ca bunurile materiale în aczul
producţiei industriale, ci constă pur şi simplu într-o capacitate funcţională şi
organizatorică, într-o stare gata de a servi, a prestatorilor, într-o stare de a
satisface cerinţele pieţii. Oferta de servicii presupune deci şi o baza materială
aflată într-o stare de aşteptare, dar activă în raport cu piaţa, în sensul că vine
în întâmimpinarea clientului, a nevoilor pieţei. Ea trebuie să fie permanent
conectată la mecanismele de declanşare a cererii, de manifestare a nevoilor în
condiţii de piaţă. Intr-o optică de marketing, managementul firmei trebuie să
asigure apariţia, stimularea şi reorientarea cererii. Se cunoaşte în acest sens
importanţa studiilor de piaţă, a imaginii firmelor, a comunicării şi promovării
ofertei etc.

8
 Starea de aşteptare a ofertei „fără stoc” face ca pe termen scurt
adaptarea ofertei la piaţă să fie deosebit de dificilă, chiar imposibilă, oferta
fiind relativ rigidă, cu riscul pierderii acesteia (nevalorificării ei). O
caracteristică principală în servicii, deci, şi riscul crescut. Cererea de servicii
trebuie cunoscută în condiţii de probabilitate, pe baza cunoaşterii stării
naturale a lucrurilor, a multitudinii evenimentelor ce pot apărea, influenţând
nivelul cererii. Ofertanţii trebuie deci să aibă în vedere, pentru perioadele mai
lungi sau mai scurte, nivelul şi evoluţiile cererii; durata şi periodicitatea
apariţiei factorilor de influenţă care intervin în calcul, făcându-se estimări pe
bază de statistici şi, de cele mai multe ori, de cunoaştere profundă, prin
experienţă, realizându-se cercetări şi completări de date, prin studii
prospective, vizând intenţiile şi posibilităţile de materializare a cererii în
direcţia consumului unor servicii date.
Oferta de servicii va fi stabilită în legătură şi concordantă cu concluziile
rezultate din analiză, al cărei criteriu trebuie să fie consecinţele urmărite, de
regulă PROFITUL.
Se pune, aşadar, mai acut decât în producţiile tradiţionale (materiale),
problema corelaţiei ofertă-cerere, în condiţiile unei rigidităţi sporite în timp şi
spaţiu, a unei flexibilităţi a acelui potenţial de servire care este în mod
definitoriu mai redusă, sub aspect cantitativ şi calitativ.
Astăzi se poate vorbi în mod special de caracterul eterogen – dar
complex, corelat – al ofertei de servicii; interdependenţele (în cadrul aceleiaşi
prestaţii, dar ş cu altele) sunt elemente de restricţionare suplimentară, astfel
încât un singur element al agregatului oferit este de natură să afecteze
ansamblul ofertei de servicii sau, un serviciu corelat poate deteriora calitatea
servirii.
O particularitate a ofertei, pe lingă cele legate de rigiditate şi încărcarea
capacităţilor, priveste ponderea mare a forţei de muncă în realizarea ofertei şi
rolul personalului în contact. Dispozitivul operativ al firmei de servicii

9
include cel mai adesea, cu preponderenţă, factorul uman; capacitatea
organizatorică a ofertei priveşte aşadar toate aspectele de calificare, angajare,
predispoziţie, optica de marketing, comunicare, caracter profesional si
psihotemperamental etc.
O altă trăsătură importantă se referă la caracteristicile legate de
clientelă, astfel că, spre deosebire de producţia materiala, oferta de servicii
trebuie să gestioneze, pe lângă baza materială, şi organizarea propriu-zisă a
muncii, marketingul intern, corelatia intre personalul de coordonare a
activitatii generale şi personalul de servire directă, şi corelaţia personal-
clientelă.
Participarea clientului la prestarea serviciului este unul dintre cele mai
dificile probleme ale ofertei de servicii.
Ponderea importantă a aspectelor psiho-emoţionale pe piaţa serviciilor
este o altă caracteristică. Aţa-numita ofertă de imagine, de idee despre oferta
însăşi, creşte consiferabil în servicii. Faţă de bunurile materiale, rolul
comunicării, al promovării, al reclamei, al ambianţei, al atitudinii faţă de
client şi a altor aspecte şi componente ale ofertei care se adresează
subiectivismului beneficiarilor este mult mai mare; se relevă mai nuanţată
importanţa mărcii şi aspectelor corelate cu (sau inspirate de) aceasta (induse
în subconştientul potenţialilor clienţi) despe „imateriala” ofertă, ce nu poate fi
cunoscută (anticipat) decât ca experienţă; şi mai mult, chiar şi aşa, orice
experienţă (prestaţie) este unică.
1.1.2. Avantajele abordarii ca sistem a activitatilor turistice
Avantajele de abordare a unui sistem de activităţi turistice şi integrarea
într-un sistem a problemelor unei firme, de orice natură ar fi ele, constau în
faptul că facilitează recunoasterea variabilelor critice şi a constrângerilor care
angrenează interacţiunile lor. In acest fel, managerii firmelor turistice trebuie
să aibă constant în vedere că nici o singură variabilă, nici un singur fenomen

10
şi nici o singură problemă nu poate fi tratată sau rezolvată fără analiza
consecinţelor posibile de interacţionare cu alte elemente ale sistemului.
O agenţie de turism nu trăieşte în vid; ea este interdependentă de
mediul extern în calitatea ei de componentă a unui sistem mai larg de care
aparţine. Agenţia de turism primeşte intrările (INPUTS) de la celelalte
sisteme, le supune unor procese de transformare şi le exportă ca rezultate.

INTRĂRI IEŞIRI
Procese manageriale
de transformare
(INPUT) (OUTPUT)

Mediul
extern

Figura 1.1

COMUNICAREA – se extinde asupra întrgului proces managerial,

integrând funcţiile managerilor şi corelând obiectivele firmelor cu
particularităţile mediului intern şi extern. De exemplu, consumatorul care
constituie însăşi raţiunea existenţei unei agenţii de turism, este situat în
mediul extern, deci în afara firmei. Sistemul de comunicare este menit să
identifice consumatorii şi nevoile lor, pentru ca agenţia de turism să fie în
măsură să le ofere, cu un beneficiu, sreviciile dorite.
Tot sistemului de comunicare îi revine şi rolul de a face cunoscute
managementului influenţele exercitate asupra pieţei de competitori sau de alţi
factori cu efecte strimulative sau restrictive. Sarcina managerilor este, aşadar,
să asigure intrările şi utilizarea lor, transformându-le prin intermediul
11
funcţiilor de planificare, de organizare, de personal şi de control în rezultate
favorabile pentru firmă, sub forma produselor şi serviciilor turistice, a
profiturilor, a satisfacţiilor etc.

Figura 1.2
SISTEMEDE
SISTEME DE ABORDARE
ABORDARE ALE
ALE
MANAGEMETULUI
MANAGEMENTULUI

Intrări Obiective urmărite de Variabile

solicitanţi externe

1. Turişti 1. Salariaţii 5. Instituţiile 1. Oportunităţi

2. Capital 2. Prestatorii guvernamentale 2. Constrângeri
3. Tehnologie 3. Furnizorii 6. Comunitatea 3. Altele
4. Resurse umane 4. Acţionarii 7. Altele

PROCESE DE TRANSFORMĂRI MANAGERIALE

De planificare De organizare De personal De conducere De control

-natura -natura organizării -completarea -factorul -sisteme şi

planificării agenţiei de turism formaţiilor de uman procese de
-politici -departamentarea;
personal -motivarea control
strategice ale -compartimente de
agenţiilor de muncă şi salariaţi
-stabilirea personalului -tehnici de
turism -descentralizarea atribuţiilor de -conducerea control
-obiective atribuţiilor serviciu -comunicarea -planificarea şi
-adaptarea -decizii de comitete -manageriatul controlul
deciziilor şi de grup şi dezvoltarea performanţelor
-planificarea -organizarea efectivă agenţiei de -conducerea
efectivă turism efectivă

SISTEMUL DE COMUNICARE

IEŞIRI
1.Produse turistice 4.Integrarea obiectivelor
2. Servicii turistice 5. Satisfacţii
3. Profituri 6. Altele

12
 Mediul şi limitele firmei Mediul şi limitele firmei

Sursă: Adaptare după KOONZ.H, O`DONNEL C. şi WEIRICH H.: „Management”; ediţia

a VIII – a, 1984, pag. 19

1.2. Planificarea – componenta majora a functiilor manageriale in turism

Pentru ca într-o agenţie de turism un efort de grup să devină eficient,
personalul firmei trebuie să ştie cum şi când trebuie să realizeze un obiectiv
particularizat, mai ales dacă o pondere semnificativă a acţiunilor tuirstice
prezintă caracter sezonier.
In această situaţie se recurge la planificare. Funcţia de planificare
implică selectarea alternativelor ca determinante pentru desfăşurarea în viitor
a activităţilor unei firme turistice, privite ca un întreg la nivelul agenţiei şi ca
o componentă la nivelul colectivelor din interiorul firmei.
Planificarea porneşte deci de la obiectivele generale ale agenţiei de
turism, defalcate pe compartimentele ei structurale (de exemplu, la nivelul
unei filiale), toate fiind însă subordonate aceluiaşi scop: determinarea căilor şi
mşsurilor evaluate ca eficiente şi posibil de aplicat pentru a realiza obiectivele
stabilite.
Esenţa planificării poate fi sintetizată în patru principii majore:
contribuţia la realizarea scopurilor şi obiectivelor unei firme turistice;
prioritatea obiectivelor de plan; importanţa planului pentru ansamblul
firmei şi eficienţa lui.
• Contributia la realizarea scopurilor şi obiectivelor firmei turistice.
Scopul planului general şi al planurilor derivate este să faciliteze realizarea
obiectivelor stabilite; aceasta contribuţie va rezulta din însăşi raţiunea
existenţei agenţiilor de turism, create pentru derularea unor activităţi
economice cu performaţe profitabile, performanţe realizate cu ajutorul
13
colectivelor de angajaţi, care trebuie să coopereze între ele. De aici se
desprinde concluzia că planificarea precede toate celelalte funcţii manageriale
ale unei agenţii de turism.

Figura 1.3
Ilustrarea concluziei că planificarea precede toate funcţiile
manageriale

PLANURI
(obiectivele ce trebuie să fie realizate)

Ce structură Ce personal va fi Cum trebuie să fie Ce standarde de

organizatorică este necesar, cu ce condus şi dirijat control va trebui
adecvată pentru specializare şi în personalul? să fie aplicate?
agenţia de turism? ce perioadă?

necesar pentru influenţează conducerea necesar pentru

a cunoaşte şi dirijarea activităţilor asigurarea parametrilor
agenţiei stabiliţi conform
planului

• Prioritatea obiectivelor de plan. In spiritul acestui principiu se

concretizează toate funcţiile manageriale (privind angajarea personalului
necesar – permanent sau sezonier – conducerea firmei turistice şi controlul
desfaşurării activităţilor), subordonate aceleiaşi cerinţe: realizarea obiectivelor
pe care şi le-a realizat o agenţie de turism.
Planurile au deci menirea să facă cunoscute relaţiile organizaţionale
statornicite între colectivele firmei, măsura în care aceste relaţii sunt sau nu

14
corelate cu obiectivele stabilite, ce corecţii sau schimbări se impun în
structurile organizaţiei, de ce resurse umane (cu ce profil sau nivel de
calificare) va fi nevoie pentru realizarea obiectivelor, cum se realizează
coordonarea acestui personal, cum şi prin ce metode va fi instruit personalul
său angajat şi ce metode sau standarde de control va fi necesar să se aplice.
Planificarea şi controlul sunt inseparabile. Controlul presupune
cunoaşterea, în orice fază, a modului de desfăşurare a unei acţiuni turistice,
pentru a fi în măsură să intervină pe parcurs cu corecţii la o eventuală deviere
de la planul stabilit. Dacă acest control nu este exercitat corect, managerul
agenţiei de turism nu va fi în măsură să uramrească eficient derularea unei
acţiuni turistice planificate.
De asemenea, fără planificare, nici un efort de control nu va avea sens,
dacă nu s-a stabilit în prealabil posibilităţile de a direcţiona realizarea
atribuţiilor de către personalul executant (esnţa controlului), şi dacă acesta nu
ţtie cum şi în ce scop va trebui să acţioneze (esenţa planificării).
• Importanţa planului pentru ansamblul firmei turistice. Planificarea
este o funcţie managerială obligatorie, din care rezultă însăşi natura
responsabilităţilor managerilor, cu tot cracterul extrem de diferenţiat al
planurilor şi activităţilor agenţiilor de turism. De altfel, analiştii apreciază că,
dacă un manager nu are responsabilităţi concrete de planificare, cu greu ar
putea fi definit şi acceptat ca manager.
• Eficienţa planurilor. Eficienţa unui plan este urmarită şi determinată
prin modalităţile cu care contribuie la scopurile şi obiectivele unei agenţii de
turism, desigur, cu luarea în considerare a costurilor şi a lator indicatori
economici care vor rezulta din elaborarea şi aplicarea lui. Un plan poate
contribui la atingerea obiectivelor propuse de agenţia de turism, dar cu costuri
ridicate de aplicare, care ar putea să nu fie neapărat necesare. Pentru a evita
un asemenea risc, managementul firmelor turistice porneşte de la premisa că
orice plan este orientat spre acţiunile turistice viitoare şi elementele lui

15
reclamă o riguroasă ierarhizare în funcţie de obiectivele firmei, strategiile
aplicate, politicile comerciale, procedurile, regulile, bugetele de cheltuieli
pentru programele necesare etc.
Aplicarea planurilor întâmpină şi o serie de dificultăţi practice,
influenţate de factori externi limitativi, de unde razultă şi concluzia că
planificarea efectivă nu constituie o simplă procedură.
Un factor limitativ constă în dificultatea de a formula premise certe cu
privire la obiectivele de plan. Dacă viitorul nu poate fi cunoscut cu exactitate,
premisele planului vor fi supuse unei marje de erori. Una din căile de
diminuare a riscurilor de eroare constă în elaborarea, în paralel, a unui set de
alternative de plan, care vor putea servi ca bază de reconsiderare pentru a
preântâmpina efectele circumstanţelor imprevizibile în derularea unor
programe turistice planificate ca priorităţi. O altă cale constă în flexibilitatea
modificărilor spontane, cu luarea în considerare a eventualelor măsuri
radicale de renunţare la unele programe sau acţiuni care devin nerealizabile
sub influenţa factorilor externi contracaranţi. In acest caz, agenţia de turism
recurge la lansarea unor noi acţiuni selectate din modulele portofoliului de
rezervă. Dar şi această flexibilitate poate avea carenţe cauzate de limitele
care, deseori, depăşesc experienţa şi capacitatea de adaptare rapidă la noile
situaţii ale agenţiilor de turism recent înfiinţate, la care se adaugă şi nivelul
costurilor ridicate de lansare şi probabilitatea incertă de profitabilitate.
Un alt factor limitativ derivă din influenţele modificărilor rapide cu
caracter imperativ, ceea ce influenţează sensibil eforturile de planificare a
unei agenţii de turism, influenţe provocate de inflexibilitatea mediului
(guvernamental, legislativ etc.) sau de inflexibilităţile procedurilor interne (de
exemplu, imposibilitatea agenţiei de a se adapta, într-o secvenţă limitată de
timp, la pregătirea unei acţiuni noi), ori de inflexibilitatea resurselor necesare
realizării unui obiectiv (de exemplu, insuficienţa capitalului pentru noi
investiţii).

16
 1.2.1. Fazele planificarii
Fazele planificării sunt aceleaşi, indiferent de dimensiunile acrivităţii
planificate. Ele nu diferă de la o situaţie, în care o agenţie de turism planifică
programe de anvergură (de exemplu, pentru toată durata sezonului turistic
estival ori de iarnă), la o altă situaţie, în care un program particular deţine
numai o pondere modestă în volumul de activităţi ale firmei (de exemplu, cu
ocazia unor evenimente speciale, care interesează numai anumite categorii de
consumatori).
Figura 1.4
FAZELE PLANIFICĂRII

Căutarea Compararea alternativelor cu obiectivele dorite

oportunităţilor -Care alternativă va oferi cea mai bună şansă pentru a
corespunde obiectivelor cu cele mai reduse costuri şi
cu cele mai mari profituri?

Obiective
-Unde doreşte firma să fie Selectarea alternativelor
poziţionată pe piaţă? - Selectarea posibilităţilor de derulare a acţiunii
- Ce dorşte să realizeze şi când turistice
anume

Elaborarea planurilor de suport

Managementul
Premisele prin obiective poate
pentru planificare fi definit caechipamentului
-Achiziţionarea un sistem managerial
necesar
-Caracteristicile mediului intern şi
care integrează o serie de activităţi de conducere produselor
-Achiziţionarea de importanţă majoră
consumate în cadrul
extern în care va opera planul
(crucială pentru o agenţie de turism), direcţionate conştient şi într-o manieră
acţiunilor planificate
sistemică pentru atingerea unor obiective-Conceperea unor noi
organizaţionale sauproduse turistice
individuale.

Identificarea alternativelor Conceperea planului prin bugetele de marketing

- Care sunt cele mai avantajoase *Bugetele privind:
alternative pentru realizarea -volumul, preţul, costul vânzărilor
obiectivelor? -costuri operaţionale
-altele

1.2.2. Tehnici de urmarire a desfasurarii programelor turistice

Una dintre cele mai utile tehnici de planificare şi control al desfăşurării
programelor turistice constă în analizarea reţelei de desfăşurare în timp a
evenimentelor (a fluidităţii prestaţiei serviciilor incluse în produsele turistice),
cunsocută sub denumirea „tehnică de evaluare şi revizuire a programelor –

17
PERT (iniţialele în limba engleză „Program Evaluation and Review
Tehnique”).
La îndemâna agenţilor economici din turism stau însă şi variantele
premergătoare ale tehnicii menţionate de planificare şi control, din care s-au
cristalizat în final tehnica PERT, şi anume:
a) Tehnica GANTT, elaborata de Henry L. Gantt încă de la începutul
secolului XX. Simpla în concepţia ei, tehnica porneste de la premisa că
obiectivele generale ale unei firme (agenţia de turism) trebuie să fie privite ca
un set de planuri (evenimente) detaliate, inteligibile pentru subordonaţii
executanţi, facilitând totodată şi pentru manageri controlul realizării lor.
b) Tehnica Gantt, în varianta etapizată, fracţionează procesele
operaţionale în segmente controlabile şi urmăreşte derularea activităţilor pe
aceste segmente intermediare (de exemplu, în cazul unui program turistic de
tipul excursie, unde marcarea etapelor intermediare are o importanţă
deosebită, trebuie să asigure fluiditatea prestaţiilor la orele stabilite – pentru
cazare, pentru meniurile incluse zilnic în program, pentru acţiunile
intermediare de vizitare a obiectivelor de interes turistic etc.).
Varianta etapizată a graficului permite şi depistarea, în timp util, a
acelor segmente intermediare care prezintă carenţe ori nu corespund calitativ
nivelului serviciilor, la care s-a angajat agenţia de turism faţă de turiştii
participanţi la programul comercializat, oferind managerilor posibilitatea
adoptării unor corecţii pentru evitarea riscului de a produce insatisfacţii
turiştilor, în eventualitatea apariţiei neprevăzute a unor dereglări in derularea
programului.
c) Tehnica Gantt etapizata, adaptat la sistemul PERT, folosind tehnica
de evaluare şi revizuire a programului, corelează fiecare segment dintr-o
secvenţă componentă a programului cu sarcinile celorlalte segmnete din
program.

18
 Analizarea reţelei de desfăşurare în timp a evenimentelor, pein
adaptarea sistemului PERT la condiţiile caracteristice ale activităţilor de
turism, permite managerilor să identifice devierile încă din momentul testării
produsului şi să accepte deciziile de corectare în interdependenţa
componentelor programelor planificate, după următoarea schemă logistică
(Figura 1.5).
SCHEMA LOGISTICĂ A CORELĂRII COMPONENTELOR PROGRAMELOR

Identificarea Compararea Determinarea Performanţe

devierilor performanţelor performanţelor actuale
actuale faţă de actuale
standarde

Analizarea Programul Aplicarea Performanţe

cauzelor acţiunilor corelărilor dorite
devierilor corelative

Din studierea acestei scheme, managementul agenţiilor de turism va

putea desprinde concluzii în ceea ce priveşte modalităţile de perfecţionare şi a
altor programe, în paralel cu finisarea sistemelor de control managerial pentru
o mai eficientă derulare a acţinilor turistice viitoare (Figura 1.6).
Exemplificarea tehnicii de evaluare şi revizuire a programului unei
excursii de vizitare

1 1 1
1 2 3

3 4 5

1 1 1
1 2 6
0 4 5

19
 8 9

(1) Conceperea programului turistic;

(2) Descompunerea programului de servicii;
(3) Negocierea şi contractarea spaţiilor de cazare necesare în etapele
intermediare de înnoptare;
(4) Negocierea şi contractarea serviciilor de alimentaţie stabilite în
programul excursiei;
(5) Organizarea programelor de vizitare şi de agrement pe durata
derulării excursiei;
(6) Testarea produsului turistic;
(7) Organizarea transportului cu autocarul, cu secvenţele de opriri
intermediare;
(8) Recrutarea personalului necesar pentru derularea acţiunii;
(9) Selectarea şi instruirea personalului;
(10) Corecţii pentru finisarea produsului;
(11), (12), (13) Etapele acţiunilor promoţionale pentru pregătirea
comercializării produsului;
(14) Convenţii de colaborare cu alte agenţii distribuitoare;
(15) Lansarea produsului pe piaţă.

1.3. Elaborarea strategiei serviciilor turistice

Pentru managementul unei agenţii de turism, strategia serviciilor
distribuite consumatorilor constituie planul de acţiune menit să asigure
obţinerea unor rezultate economice pozitive în confruntarea cu competitorii
ei. În elaborarea unei strategii competitive a serviciilor turistice, managerii
agenţilor au în vedere următoarele componente:

20
 1) identificarea, analizarea şi selecţionarea elementelor de bază ale
strategiei;
2) înţelegerea necesităţilor ce se ivesc în aplicarea strategiei;
3) integrarea elementelor de bază intr-un plan strategic cuprinzător şi
consistent.
În general, strategia de servicii, inclusiv cele turistice, se bazează pe
următoarele elemente:
a) agenţia de turism, care administrează elementele tangibile ale
serviciilor; incestiţiile, echipamentele, produsul turistic, procedeele;
b) conceptul de servicii; modul cum ar dori agenţia să i se aprecieze
serviciile;
c) sistemele de distribuţie a produselor turistice;
d) competitorii; agenţiile şi alţi prestatori care oferă aceleaşi categorii
de servicii;
e) consumatorii; beneficiarii ofertelor de servicii.
Aceste elemente, interrelaţionate într-o formă schematică, se prezintă în
figura 1.7.

Sistemul de
distribuire a
serviciilor Competitorii

Agenţia de turism

Conceptul de Strategia serviciilor Consumatorii

servicii turistice

21
 Setul de planuri care compun strategia se poate modifica în cursul
desfăşurării activităţilor, ceea ce va determina modificarea planurilor agenţiei
de turism (din cauza modificărilor de mediu, a mutaţiilor în consumul turistic
etc.) aşa cum rezultă din figura 1.8.

Agenţia de turism

Sistemul de
distribuire a Competitorii
serviciilor
necesităţi de
modificări
organizatorice

modificări
necesare de modificări
distribuţie conceptuale

Strategia
serviciilor
turistice

schimbări în schimbări în
cultura comportamentul de
serviciilor consum

Conceptul de Consumatorii
servicii

Pentru reuşita în activităţile desfăşurate (profitabilitatea) agenţia de

turism trebuie să stăpânească aceste elemente de bază într-o aşa numită

22
manieră încât ele să se integreze organic şi armonios în obiectivele de
activitate ale firmei. Aceste obiective vor fi realizabile numai în condiţiile în
care, pentru fiecare produs turistic sau serviciu, va exista o orientare
strategică, clar formulată, în concordanţă cu nevoile pieţei şi ale segmentelor
de piaţă, care vor fi în măsură să accpete produsele oferite.
Din aceste considerente strategia serviciilor turistice apelează la
conceptul de marketing şi pentru elaborarea unor strategii parţiale ca, de
exemplu:
♦ strategia gamei de servicii: o agenţie de turism poate să-şi extindă
sau să-şi restrângă paleta serviciilor, după necesităţile pe care le oferă piaţa;
♦ strategia de preţuri şi tarife: gama de produse turistice ale unei
agenţii de turism se va restrânge sau se va lărgi în funcţie de posibilităţile de
aliniere a preţurilor şi tarifelor la tarifele competitorolor;
♦ disponibilitatea ofertelor: majoritatea agenţiilor de turism din ţara
noastră nu dispun de o bază materială proprie (exceptând mijloacele de
transport turistic: autocare, microbuze şi autoturisme). În consecinţă, ofertele
agenţiilor sunt plafonate la nivelul bazei materiale (în primul rând de cazare)
pe care o pot obţine pe bază de contracte sau înţelegeri prealabile de la
prestatorii direcţi de servicii. Mobilitatea în concepera şi realizarea produselor
turistice va depinde deci de relaţiile de colaborare statornicite între agenţiile
de turism şi prestatori care, la rândul lor, îşi stabilesc condiţiile generale de
vânzare a serviciilor pe care le prestează;
♦ strategia calităţii: după cum s-a subliniat, argumentul esenţial al
competitivităţii produselor şi serviciilor turistice este calitatea serviciilor
prestate, în funcţie de care se determină şi eforturile promoţionale de
pătrundere, menţinere sau extindere pe diferite segmente de piaţă;
♦ conceptul de produs turistic: nici o agenţie de turism nu riscă
lansarea la întâmplare pe piaţă a unui produs turistic. Pregătirea pentru
comercializare incepe deci din momentul în care studiile atestă utilitatea

23
produsului şi va continua până în momentul când produsul va fi apt pentru a fi
comercializat. Planurile strategice se diferenţiază deci şi din punctul de vedere
al particularităţilor produsului, dictate, înainte de toate, de sezonalitatea
activităţii turistice, pe durata ciclului de viaţă al produsului, şi de condiţiile în
care produsul creat va putea fi valorificat.
În planurile strategice ale noilor produse managementul agenţiilor de
turism trebuie să includă următoarele secţiuni:
♦ localizarea consumului serviciilor (ţara, zona, staţiunea etc.);
♦ dimensiunile capacităţilor receptoare de care poate dispune o agenţie
de turism;
♦ controlul operaţiunilor de derulare a serviciilor.
Analiza componentelor din figura 1.9 confirmă ideea că elementele
inserate sunt interrelaţionate: prin urmare, sinergia componentelor nu va fi
viabilă dacă mamagerii agenţiilor de turism nu vor acorda atenţia necesară
pentru observarea comportamentelor competitorilor. Ca atare, pentru un
manager nu este sufucient să-şi cunoască temeinic propria agenţie şi clientela,
ci trebuie să ştie şi cum acţionează întreprinderile competitoare (turistice,
hoteliere, de transport etc.). Informaţiile pe care le poate obţine managerul
despre activitatea întreprinderilor concurente sunt tot atâtea elemente care
contribuie la orientarea politicii proprii în elaborarea planurilor strategice.
Studierea atentă a competitorilor este necesară fiecărui manager, nu atât
pentru a-i imita, ci pentru a se distinge de aceştia.
Analiza mediului concurenţial nu vizează deci, în principal, preluarea
ideilor bune ale altor firme. În sprijinul acsetui concept ideea predominantă a
strategiei constă în preocuparea de a se distinge de competitori şi de a se
plasa, în acest fel, mai bine decât aceştia pe piaţă. Relevarea punctelor slabe
sau forte ale agenţiei proprii în comparaţie cu competitorii poate sugera idei
noi, soluţii noi, susceptibile de a contribui la îmbunătăţirea conţinutului
ofertelor. În plus, studierea manifestărilor competitorilor mai are şi avantajul

24
că permite analizarea în profunzime a măsurii în care strategia adoptată este
sau nu suficient de eficientă.

Figura 1.9

AGENŢIA DE TURISM

Dezvoltarea Extinderea sau

sistemelor de restrângerea obiectivelor
Necesităţi de
distribuire agenţiei
modificări
organizatorice

Sistemul de Competitorii
distribuire a
serviciilor

modificări modificări
necesare de conceptuale
distribuţie

Analiza mutaţiilor
care impun Orientarea dirijată
reevaluarea şi Strategia spre segmentele de
dezvoltarea serviciilor piaţă care oferă
conceptului de turistice şanse sporite de
servicii acceptare a
produselor
turistice
schimbări în
cultura schimbări în
serviciilor comportamentul de
consum

Conceptul de Consumatorii
servicii

Criterii de identificare şi diferenţiere

a ofertelor,
25 în funcţie de cererea de
consum
 Analiştii recomandă ca, pentru a culege informaţii privind concurenţa,
managerii trebuie să înveţe să „ fie curioşi”, sugerând următoarea întrebare:
„V-aţi gândit vreodată dacă vă cunoaşteţi bine concurenţii şi
întrepriderile lor?”.
În concluzie, printre multiplele sarcini ce revin managerilor agenţiilor
de turism, o preocupare esnţială este şi coordonarea cu rigurozitate a modului
în care elemetele de bază ale planurilor strategice se încadreză în obiectivele
adoptate pentru a desfăşura o activitate turistică profitabilă. Tot în atribuţiile
managementului intră şi verificarea periodică a modului cum se transpun în
practică aceste planuri strategice, câz şi reviuirea conceptului de produs
turistic, în concordanţă cu cerinşele de diversificare a serviciilor oferite.
Punerea în valoare a patrimoniului turistic naţional, al unei zone,
staţiuni, localităţi etc., este strâns condiţionată de conţinutul prestaţiilor
turistice, de diversitatea şi nivelul calitativ al serviciilor oferite de
organizatorii călătoriilor turistice şi de prestatorii de servicii pentru turişti.
Printre motivaţiile care determină un turist al zilelor noastre să accepte
o anumită formă de turism, o anumită variantă de aranjamente turistice, o
anumită destinaţie a călătoriei etc., se numără şi factorul de atractivitate
denumit generic „agrement”, respectiv plăcerea, destinderea, divertismentul
care însoţesc odihna activă a turistului, atât de mult solicitată în petrecerea
agrabilă a timpului liber în perioada concediilor sau vacanţelor.
La prima vedere, noţiunea de odihnă activă (vacanţă activă) pare o
contradicţie, un nonsens, deoarece pentru mulţi turişti perioada de vacanţă
este concepută ca o formă de odihnă în care se urmăreşte eliberarea totală de
preocupările zilnice, prin plăcerea de a nu face nimic, prin recreere (somn
prelungit, odihnă pe plajă, lectură etc.).

26
 Timpul liber total (zilnic, săptămânal sau anual) de care dispune
populaţia este în continuă creştere. Or, în condiţiile în care durata timpului
consumat pentru odihnă pasivărămâne aproape constantă, se înregistrează o
continuă creştere a cererii populaţiei pentru odihna activă, ca o formă agrabilă
de petrecere a timpului liber disponibil.
Pe măsură ce consumul turistic se transformă tot mai mult într-o formă
specifică a consumului de masă, asemenea preocupări pentru includerea în
aranjamentele oferite a unor formule cu variante opţionale de vacanţe active
ocupă o pondere crescândă în prestaţiile de servicii turistice.
Între odihna activă propriu-zisă şi oidhna pasivă nu există limite
precise. Chiar şi în cazul unor aranjamente tradiţionale, de tipul „totul inclus”,
în care turistului i se asigură o gamă convenită de servicii la locul de vacanţă,
se înregistrază frecvent manifestări spontane de cereri opţionale pentru acele
activităţi de agrement, divertisment, destindere de timp liber (leasure time,
loisir), care întrunesc aprecieri pozitive din punctul de vedere al atractivităţii,
diversităţii, originalităţii şi nivelul calitativ al prestaţiilor.
În acest fel practica turistică consemnează noi procese şi mutaţii
structurale în componenţa clientelei, prin trecerea treptată a unui număr
apreciabil de turişti din categoria turiştilor „pasivi” sau „condiţionat pasivi”,
în categoria „condiţionat activi” şi respectiv „activi”. Problematica clasificării
comportamentelor active sau pasive devine mai lesne de înţeles, dacă se ia în
considerare şi clasificarea de mai jos, care, cu tot caracterul ei succint, reflectă
potenţialul solicitărilor de servicii într-o staţiune (areal) în care turistul sa
decis să-şi petreacă timpul de vacanţă.
Considerarea vacanţelor de către o parte de tot mai importantă din
categoriile de turişti potenţiali ca o formă de recreere – destindere prin
activităţi opuse preocupărilor cotidiene, respectiv ca o posibilitate de
continuare a unor activităţi preferenţiale de timp liber, explică mobilul

27
procesului de intensificare a carerii pentru unele forme noi de odihnă, legate
de destinderea fizică şi intelectuală urmărită în vacanţă.
Preocupările organizatorilor de turism şi ale prestatorilor de servicii
turistice de a îmbogăţi oferta turistică cu aranjamente de tipul vacanţelor
active se înscriu, în consecinţă, în procesul continuu de diversificare a ofertei
turistice, prin lansarea unor produse turistice cu un conţinut nou, mult mai
complex şi mai atractiv în comparaţie cu unele produse turistice tradiţionale.
Aceste tendinţe ale formulelor de vacanţă active şi diversificate se
extind încât, după părerile unor specialişti, agenţiile de voiaj „fabricante” de
produse turistice vor fi constrânse în viitor să renunţe tot mai mult la
convenţionalele vacanţe din deceniile trecute.
Figura 1.10

PASIVE timpul petrecut în camerele unităţilor de cazare

pentru somn, igienă personală, lectură,
vizionarea programelor TV, pentru unele
activităţi sociale etc.;

CONDIŢIONAT timpul afectat consumului de hrană (de regulă

PASIVE cele trei mese), timpul petrecut în barul de zi,
braseria, clubul unităţii, timpul afectat
procedurilor de tratamente balneomedicale,
OPŢIUNI discuţiilor, întâlnirilor, ocazionale, jocurilor
PENTRU de societate din incinta unităţilor de cazare
PREOCUPĂRI (de exemplu, bridge);
ALE UNUI
TURIST
ÎN TIMPUL CONDIŢIONAT timpul afectat vizionării de spectacole (teatru,
UNEI ZILE ACTIVE cinema, discoteci, videoteci etc.), sau participării
DE VACANŢĂ în calitate de spectator la manifestările sportive,
carnavaluri ori alte evenimente speciale de acest
gen, timpul petrecut în unităţile de alimentaţie cu
programe distractive, folclorice etc., timpul
petrecut pentru plimbări în staţiune şi
vecinătatea apropiată, pentru exerciţii sau
gimnastică;

ACTIVE timpul afectat agrementului şi destinderii cu

participarea nemijlocită, la libera alegere:
excursii, concursuri distractive, forme preferate
de activităţi sportive, inclusiv timpul petrecut pe
plaje în staţiunile de litoral
28
 Pe măsură ce vacanţele active îmbracă forme ale turismului organizat
sau semiorganizat, ele presupun şi forme deosebite de organizare a
călătoriilor. Oferta globală de aranjamente de ageste gen va cuprinde, în
categoria serviciilor de bază, şi unele prestaţii de servicii, considerate
deocamdată ca fiind evenimente speciale. Desigur, consumatorii potenţiali ai
acestor categorii de servicii trebuie să cunoască în prealabil ofertele
îmbogăţite ale agenţiilor de turism cu asemenea componente de activităţi.
Acest considerent impune şi reorganizarea conceptului de promovare
turistică, formele de exprimare a mesajelor fiind dirijate mai nuanţat, pentru a
corespunde preferinţelor segmentelor de piaţă din care se recrutează noile
categorii de turişti.
Se poate deci afirma că, în pas cu obiectivele majore urmărite de
agenţiile de turism, de prestatorii de servicii şi în general de promotorii
dezvoltării turismului (creşterea volumului activităţii turistice, o mai bună
etalare în timp şi dispersare în spaţiu a circulaţiei turistice, creşterea
profitabilităţii activităţilor etc.), strategia diversificării serviciilor turistice
trebuie concepută în aşa fel, încât, în funţie de resursele turistice primare şi
secundare ale unei arii teritoriale, să răspundă la următoarele necesităţi:
♦ gama serviciilor oferite, prin diversitatea şi atractivitatea lor, să fie
cât mai în măsură să stimuleze turistul, pentru ca acesta să solicite cât mai
multe prestaţii şi, eventual, să fie cointeresat să-şi prelungească sejurul,
respectiv să revină la aceeaşi destinaţie turistică;
♦ să ofere alternative şi posibilităţi de petrecere agreabilă a timupului
liber, în orice împrejurare şi în orice oră din zi;
♦ să permită substituirea neforţată, în funcţie de împrejurările dictate
de condiţiile locare concrete, a unei variante de oferte de servicii cu o altă

29
variantă de ofertă, având un conţinut la fel de atractiv, capabilă să satisfacă pe
deplin preferinţele turistului;
♦ să permită compensarea reducerii volumului de activităţi turistice,
cauzată de trendul ce se remarcă pe plan mondial de scurtare treptată a duratei
unui sejur mediu, într-o staţiune sau o ţară, prin intensificarea ofertelor
atractive, în măsură să suscite creşterea solicitărilor de servicii turistice pe
fiecare zi/turist într-o unitate de sejur mediu.
Evident, asemenea cerinţe legate de diversificarea serviciilor sunt
maximizate. Enunţarea acestor precepte a fost dictată de necesitatea de a se
sublinia importanţa problematicii complexe a strategiei de marketing în
slujba strategiei de diversificare a serviciilor, cunoscând că, pe măsură ce
oferta de servicii va fi mai diversificată şi mai nuanţată calitativ, va scădea şi
riscul de a pierde, în perioadele viitoare, o parte din clientela potenţială,
confruntată în permanenţă cu ofertele concurente din ce în ce mai atractive.
Necesitatea diversificării ofertelor de servicii turistice în vederea
asigurării unor condiţii recreative cât mai apreciabile se înscrie şi în sfera
preocupărilor de a găsi slouţii de prelungire a seuonalităţii activităţilor
turistice, cu rezultate benefice şi pentru ptrestatorii direcţi cu care colaborează
agenţiile de turism, oferind acestor prestatori şanse sporite de exploatare a
capacităţilor de bază materială.
Gradul de satisfacţie în urma consumului turistic în călătoriile de
vacanţă depinde, într-o proporţie apreciabilă, de modul în care aceste
elemente, favorizate de ambianţa sezonieră, corespund aşteptărilor turiştilor,
respectiv de „imaginea” pe care şi-a format-o turistul în privinţa posibilităţilor
de recreere pe care le poate oferi sejurul său sezonier. Orice neconcordanţă cu
aceste aşteptări, influenţată de factori neprevizibili (ploi, umezeală,
temperaturi oscilante, număr redus de ore însorite, lipsă de zăpadă etc.) sau de
variaţiile factorilor climaterici constanţi (dereglări faţă de condiţiile normale
de sezon intermediar şi extrasezon), provoacă inerent o scădere a gradului de

30
atractivitate a ofertei primare şi constrânge turistul la o inactivitate nedorită,
privându-l de activităţile recreative predilecte.
Pentru a oferi turistului satisfacţiile dorite şi pentru a asigura creşterea
încasărilor din activităţile de prestaţii de servicii, unele minusuri inerente sau
neprevăute ale ofertei primare pot fi echilibrate numai printr-o ofertă
complementară de servicii recreative, care, prin diversitatea ei trebuie să fie în
măsură să determine o reorientare rapidă şi neforţată a cererii de servicii a
turistului, vizând ocuparea integrală a timpului său liber, fără a leza prin
aceasta interesele urmărite de acesta într-o călătorie de vacanţă.
Problematica diferenţierii nuanţate a serviciilor şi prezentarea lor într-
un „ambalaj psihologic” cât mai atrăgător îi preocupă intens şi pe cercetătorii
viitorului. Alvin Toffler, prefigurând viitorul, atunci când face referiri la
economia serviciilo precizează că unul dintre cele mai vaste domenii ale
acestui sector, în care se vor înregistra mutaţii rapide, este „fabricarea
bunurilor”, a unor servicii de factură nouă, sofisticată, a căror pondere vor
depăşi consumul serviciilor tradiţionale. (TOFFLER A.: Şocul viitorului,
Cap. „Făcătorii de experienţe”, pag. 228-244, Editura Politică, Bucureşti,
1973).
Denumind industria serviciilor un sector „ciudat”, bazat pe ceea ce s-ar
putea numi „industriile de experienţă”, autorul caracterizează esenţa
mutaţiilor în acest sector pein preocupările tot mai pregnante de adaptare a
serviciilor la „cererile psifologice” speciale ale clientelei, transformând cel
mai banal serviciu într-un eveniment prefabricat, oferit într-o ambianţă şi un
decor deosebit, menir să suscite fantezia consumatorului şi să satisfacă într-o
măsură mai mare preferinţele pentru consumul de servicii.
Serviciile în general – şi, în consecinţă, serviciile turistice – vor fi
însoţite de o serie de noi componente, denumite „experimente” reprogramate,
vândute ca anexă la anumite servicii tradiţionale. În acest fel, serviciile vor fi
„îmbrăcate” într-un înveliş nou, constând în experimente simultane sau

31
nesimultane, care vor oferi clientelei turistice senzaţia aventurii, a primejdiei
şi a altor plăceri )fără a implica riscuri pentru viaţa, integritatea sau reputaţia
clientului). Interconectarea variată a acestor noi tipuri de oferte de servicii va
adăuga culoare, armonie sau contrast (după caracteristicile individuale) în
existenţa unor oameni care duc lipsă de asemenea elemente.
Câmpul larg şi încă neexplorat al unor asemenea posibilităţi de
nuanţare a ofertei de servicii turistice va constitui deci, chiar în viitorul nu
prea îndepărtat, unul din factorii competiţionali de atractivitate nu numai
pentru destinaţiile turistice tradiţionale, ci şi pentru noile destinaţii care se
intercalează în paleta ofertelor concurente.

32
 CAPITOLUL 2: ASPECTE PRELIMINARE PRIVIND
CARACTERISTICILE FIZICO - GEOGRAFICE ALE ZONEI
BRAN – MOECIU

Asezare
Comuna Bran, situată la Sud - Vestul judeţului Braşov şi în Nord -
Estul culoarului depresionar Bran – Rucăr, se individualizează prin relieful şi
particularităţile economice, istorico-culturale. Comuna Bran, cea mai
importantă şi care a dat numele sub care este cunoscută zona, este staţiune
climaterică şi punctul de plecare spre obiectivele turistice din Masivii Piatra
Craiului şi Munţii Bucegi.

Morfologico-geografic este prin excelenţă un areal montan, dominat de

pasul de înălţime al Carpaţilor Meridionali, Bran - Rucăr. Situat la o înălţime
de 1 290 m, între Munţii Piatra Craiului – la Nord Vest - Munţii Bucegi la Est
şi Leaota la Sud Est, pasul asigură legătura între Muntenia şi Transilvania.
Zona Branului este poziţionată în judeţul Braşov, între cele două depresiuni,

33
numite şi „ţări”, depresiunea Braşov sau Ţara Bârsei şi depresiunea
Făgăraşului sau Ţara Făgăraşului.
Platforma Bran este străbătută de câteva văi principale: Moeciu cea mai
evoluată, al cărui râu este afluent al râului Bârsa (afluentul Oltului),
Zbârcioara, Şimon, Poarta şi Sohodol. Acestea sunt caracterizate prin
prezenţa, în lungul lor, a două niveluri de terase favorabile locuirii.

Clima
Climatul este temperat-continentală cu trăsături montane.
Temperaturile medii multianuale variază între 4,5ºC şi 0ºC. Cantitatea anuală
de precipitaţii oscilează între 750-1300 m în zona montană înaltă. Stratul de
zăpadă din perioada de iarnă este neuniform şi discontinuu, durata medie
anuală a acesteia crescând odată cu înălţimea, de la 115 zile la Bran şi 215
zile în zonele înalte. Vânturile bat cu frecvenţă mai mare pe culoarul Rucăr -
Bran (Bran, Gura Soacrei) şi dinspre Est (Predeluţ) înregistrând 8-10 m/s în
sectorul şi peste 10 m/s în sectorul montan înalt.
Condiţiile climaterice de la Moeciu sunt deosebit de favorabile
pajiştilor naturale. În ceea ce priveşte pomicultura din cauza gerurilor târzii şi
a brumelor timpurii se folosesc plantaţii de pomi cu înflorire târzie.

34
Vegetaţia
Se caracterizează printr-o etajare altitudinală topoclimatic. În proporţie
de 85% vegetaţia este spontană. La peste 1700 m altitudine în Bucegi şi Piatra
Craiului sunt zone acoperite cu vegetaţie alpină şi subalpină, alcătuită din
pajişti în care predomină Rogozul (Carex Curvula), Păruşca (Festuca Supina),
Ţăpoşica (Nardus Stricta), din tufişuri pitice de arbuşti cum ar fi: smârdanul,
afinul, jnepenul şi coacăzul precum şi vegetaţie specifică stâncilor cu multe
elemente specifice floristice rare, ocrotite de lege, între care Floarea de Colţ,
Genţiana sau Ghinţura, monumente ale naturii ca Garofiţa Pietrei Craiului,
toate acestea în Rezervaţiile Naturale Piatra Craiului şi Bucegi.
Fauna
Bogată şi variată cu trăsături specifice zonei de munte din Europa
Centrală. În domeniul forestier vieţuiesc ursul, lupul, mistreţul, vulpea, râsul,
căpriorul, pisica sălbatică, găinuşa sălbatică, cinteza. Sunt declarate
monumente ale naturii capra neagră, cocoşul de munte, ierunca, vulturul
pleşuv, acvila de piatră.
Soluri

35
 În Platforma Branului se întâlnesc soluri brune acide de pădure, brune
montane de pădure şi soluri rendzinice.
Solurile brune acide de pădure se întâlnesc la altitudinile cele mai joase
ale platformei Bran, pe terasele bine conturate ale principalelor cursuri de apă.
Solurile brune montane de pădure se întâlnesc la altitudinile mijlocii şi mari,
pe platforme, pe povârnişuri, interfluvii şi culmi. Au un profil scurt, sunt
soluri uşoare, permeabile, acide şi bogate în humus.
Solurile rendzinice se întâlnesc la altitudini diferenţiate. Sunt slab acide
spre neutre şi bogate în cantităţi de humus.
Rocile utile pentru construcţii, argile comune, nisipuri, pietrişuri.
Reţeaua hidrografică
Bogată, cu numeroase izvoare cu debite constante, sunt colectate de
pârâul Turcu, afluent de stânga al râului Olt. Pârâul Turcu străbate culoarul
Rucăr - Bran şi întreaga comună.
Organizarea administrativă
Una din cele 43 de comune ale judeţului Braşov, comuna Bran are 4
sate: Bran, Predeluţ, Sohodol, Şimon.
Altitudinea medie 750 m.
Suprafaţa 6 758 ha
Populaţia
Număr de locuitori 5.573
Structura populaţie active este de 2324 din care 41,02% a fost angajată
în industrie, 20,96% în comerţ, 11,10% în transport şi telecomunicaţii, 2,31%
în sectorul agricol (2002). Rata oficială a şomajului era de 8,40% în anul
2005.
Mişcarea populaţiei Conform datelor furnizate de ultimele
recensăminte faţă de anul 2000 s-a înregistrat ca urmare a ratei scăzute a
natalităţii o scădere a natalităţii de 456 persoane. Se remarcă o stabilitate

36
tineretului. Sesizabilă este o creştere în ultimii 3-4 ani a numărului celor care
au o a doua reşedinţă la Bran.

Creşterea animalelor
Există circa 22000 de ovine, 2850 bovine, 2300 porcine, 300 cabaline,
10000 de păsări. Zootehnia reprezintă activitatea de bază a locuitorilor.

Industria
Unităţile de prelucrare a unor materii prime locale ca daracuri, ţesătorii
de stofe şi postav, cojocării. În domeniul serviciilor există societăţi de
transport, comerţ şi alimentaţie publică. O dezvoltare deosebită a cunoscut în
ultimul deceniu turismul rural.
Invăţământul
Liceul „Sextil Puşcariu”, 4 şcoli primare şi 2 gimnazii. Populaţia
şcolară: 722 de elevi şi 56 cadre didactice.
Ocrotirea sănătăţii
Spital cu 50 de locuri, 3 medici şi 21 cadre medii. Dispensar medical
uman cu 4 medici şi 4 cadre medii. Farmacie.

37
 CAPITOLUL 3 : ACTIVITATI SI OBIECTIVE TURISTICE
IN ZONA BRAN - MOECIU

3.1. Reţeaua de pensiuni

România a fost înzestrată de natură cu un relief variat şi cu peisaje
minunate. La acestea s-au adăugat de-a lungul timpului lucrările întreprinse
de om, care în lupta sa cu natura a umanizat peisajul, amenajând, construind,
creând valori culturale.

Zona Bran constituie una din aceste creaţii în care omul, învingând
natura şi vicisitudinile istoriei, şi-a adus contribuţia la realizarea unei părţi a
culturii civilizaţiei unitare a românilor.
Bran – zonă reprezentativă pentru economia premontană şi montană din
ţara noastră – este o localitate situată la 200 km de Bucureşti şi 25 km de
Braşov, pe Drumul Naţional 73 Braşov – Câmpulung.

38
 Datorită trăsăturilor specifice reliefului şi ale aşezării, Branul a servit
permanent ca arteră de circulaţie şi a constituit o zonă pastorală. Acestor două
funcţii tradiţionale li se adaugă astăzi una turistică în continuă dezvoltare.
Zona Bran înglobează, în cei 193 kmp suprafaţă, trei comune cu 12 sate
componente: Bran (cu satele Bran, Predeluţ, Sohodol, Şimon), Moieciu (cu
satele Moieciu de Jos, Moieciu de Sus, Cheia, Măgura, Peştera), Fundata (cu
satele Fundata, Fundăţica, Şirnea). Între punctele sale extreme (Pasul Giuvala
– Culmea Predeluţ – Sohodol), zona măsoară circa 16 km.
Referitor la acest „colţ de rai” neobositul nostru călător Alexandru
Vlahuţă spunea: „Toate înveselesc aici: aerul curat, freamătul pădurii, şuierul
apelor, casele albe presărate printre copaci, înfăţişarea mândră şi voinicească
a gospodăriilor”.
În acest moment în zona Bran sunt concentrate peste 350 de pensiuni
care pun la dispoziţia celor interesaţi 3 000 de locuri de cazare clasificarea –
după o idee nou, nu pe stele ci pe margarete - fiind făcută în funcţie de gradul
de confort, zonă, peisaj. Potrivit criteriilor aprobate de Ministerul Turismului,
amplasarea pensiunii şi confortul interior, mobilierul de calitate, exteriorul
îngrijit şi faţada respectând trăsăturile arhitecturii locale sunt principalele
criterii de acordare a margaretelor.
Răspândirea pensiunilor este omogenă începând de la cele din imediata
vecinătate a şoselei care traversează zona, până la cele mai retrase, situate pe
culmea dealurilor, satisfăcând toate gusturile turiştilor deoarece unii doresc
pensiuni foarte liniştite, alţii doresc să fie în apropierea mijloacelor de
transport dar în acelaşi timp respectând gradul de confort cerut.
De mare succes se bucură casele autentic ţărăneşti, în care nu s-au făcut
prea multe îmbunătăţiri, decât eventual o toaletă şi o baie cu apă caldă.
Turiştii străini caută în special casele autentice, casele „de caracter”, cu
maximum 3 – 4 camere de închiriat, care respectă tradiţia românească,

39
interesându-i România profundă, aşa cum a fost de-a lungul veacurilor. Caută
istoria, arheologia, urmele oamenilor de altă dată, arta şi cultura ţărănească.

3.2 Cai de acces către Zona Bran

Călătorind de la Bucureşti spre Braşov se oferă doua posibilităţi de
pătrundere in zona Branului: pe şoseaua 73 A (Pârâul Rece - Râşnov) ce se
bifurca din Drumul European 1 înainte de intrarea in Predeal, sau de la
Braşov pe drumul naţional 73.
Pe sosea:
- drumul european E60/DN13 dinspre Sighişoara - Târgu Mureş -
Cluj - Oradea, spre Ploieşti - Bucureşti (DN1).
- drumul european E68/DN1 dinspre Făgăraş - Sibiu - Sebeş -
Deva - Arad.
- drumul E574/DN73 dinspre Râşnov - Câmpulung - Piteşti spre
Târgu Secuiesc - Oneşti – Bacău (DN11).
- drumul DN12 din Chinchiş spre Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc -
Topliţa.
- drumul DN10 spre Întorsura Buzăului - Buzău.
Din drumul naţional se racordează spre nord sau spre sud trei drumuri
comunale, care asigură accesul către trei localităţi ale comunei Moeciu şi
anume:
- drumul Comunal Nr.32 al cărui tarseu se desfăşoară pe Valea Turcului
asigurând legătura între Moeciu de Sus şi Moeciu de Jos.
- Drumul Comunal Nr.56, Moeciu de Jos –Peştera
- Drumul Comunal Nr.57, Moeciu de Jos – Măgura - Zărneşti
Principalele distante in km pe sosea: Bucureşti 155, Ploieşti 107,
Buzău 168, Sfântu Gheorghe 33, Miercurea Ciuc 101, Sighişoara 116, Tg.
Mureş 179, Făgăraş 71, Sibiu 146, Predeal 22, Râşnov 15.

40
 Pe calea ferata accesul se poate face pana in Braşov pe liniile CFR
dinspre Sighişoara - Mediaş - Blaj- Teiuş - Cluj - Oradea, Predeal - Ploieşti -
Bucureşti, Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Ciceu - Topliţa, Râşnov -
Zărneşti sau Codlea - Făgăraş - Sibiu - Deva - Arad, urmând ca din Braşov,
accesul spre Bran sa se facă pe sosea
Aeroporturi apropiate sunt: Sibiu, Bucureşti, Târgu Mureş.
Curse de autobuze leagă Braşovul de Râşnov, Bran si Moeciu.
Autobuzele pleacă din Braşov aproximativ la fiecare jumătate de ora din
Autogara Bartolomeu, avand nevoie de o ora pentru a ajunge in Bran si încă
10 minute pana in Moeciul de Jos.

3.3 Obiective turistice

3.3.1 Obiective turistice naturale
 Parcul Naţional Piatra Craiului (deosebit, cu intrare prin Zărneşti)
 cheile Moeciului
 cascada Urlătoarei
 cheile si peştera Dâmbovicioarei (~40km)
 peştera cu Lilieci (satul Pestera)
 prăpăstiile Zărneştilor (defileu larg de cca 4km cu pereţi de 200m
înălţime, sălbatici)
 peştera Ialomicioara
 rezervaţia Valea Gaura (Munţii Bucegi)
 Fântânile Domnilor (izvoare resurgente)
 Fântâna lui Boţorog (izbuc captat)
 Arcadele de la Zaplaz
 Moara Dracului
 Avenul din Grindu (Funduri)
 Avenul din Vlăduşca
 Cheile Grădiştei
41
  rezervaţii naturale ( La Chişătoare etc ).

Vârfuri si cabane:
BUCEGI:
Vf. Omu + cabana (2505m) , cabana Poiana Izvoarelor, cabana Gura
Diham, cabana Mălăesti + traseu, cabana Peştera, vf. Ţigăneşti (2019m), vf.
Guţanu (2246m), vf. Bătrâna (2181m), vf. Obârşia (2405 m) ;
PIATRA CRAIULUI :
Cabana Curmătura, cabana Plaiul Foii, refugiul Diana, Padina Urşilor,
vf. La Om (2239m), vf. Ascuţit (2156m); crucea de pe Crăpătura (1790m);
3.3.2 Obiective turistice cultural-istorice si religioase
 Castelul Bran
 Muzeele castelului Bran (arta feudala si etnografie);
 Hanul Bran
 Capela "Inima Reginei Maria" ;
 Localităţile si obiectivele din împrejurimi.
Castelul Bran

Castelul Bran a fost construit de către meşterii braşoveni in urma

privilegiului acordat in 19 noiembrie 1377 de către Ludovic I de Anjou rege
al Ungariei "de a ridica o cetate de piatra cu propriile cheltuieli si osteneli".
42
Acesta a jucat un rol deosebit in viata provinciilor aflate de o parte si de alta a
Carpaţilor Meridionali, asigurând îndeosebi securitatea drumului comercial ce
străbate culoarul de la Bran, spre Rucăr, încă din timpuri străvechi.
Cetatea Bran făcea parte dintr-un sistem vast de apărare a Transilvaniei
ridicat in calea popoarelor migratoare, cumanii si tătarii fiind cei mai de
temut. Pătrunderea otomanilor in Peninsula Balcanica a constituit un real
pericol nu numai pentru tarile romane, ci si pentru centrul Europei conferind
astfel castelului Bran un rol strategic in apărarea regiunii.

Încă de
la edificarea sa, cetatea a fost înzestrată cu "o garnizoana de arcaşi si
balistari", iar pentru întreţinerea personalului, cetăţii i-a fost atribuit un
domeniu format din 12 sate din Tara Barsei: Baciu, Turches, Cernatu,
Satulung, Tărlungeni, Zizin, Purcăreni, Crisbav, Apaţa, Budila, Zărnesti si
Tohan.
Modificări importante în înfăţişarea castelului au survenit in secolul al
XVII - lea, când construcţiei i s-a adăugat un nou turn pe latura de sud.
Refacerea si aspectul actual este datorat in general lucrărilor din perioada
1883-1886. Renovarea completa a castelului a fost realizata in perioada
interbelica (1922-1929) la îndrumările reginei Maria căreia consiliul
Braşovului i l-a făcut cadou in anul 1920. Legenda spune ca inima reginei

43
Maria, conservata intr-o cutie de argint, a fost descoperita intr-o nisa a
castelului.
In prezent încăperile cetăţii adăpostesc valoroase elemente si piese de
arta decorativa in care arta gotica si arta baroca se împletesc armonios cu
arhitectura rustica medievala transilvăneană, conferind astfel întregului
ansamblu o fermecătoare aura romantica. Se impun colecţiile de mobilier
gotic si baroc, colecţiile de sculptură si pictura, de porţelanuri si arme
medievale, alături de valoroase colecţii de icoane pe sticla, numeroase trofee
de vânătoare, toate pentru a reda cadrul si atmosfera veacurilor trecute.
De la nivelul ultimului etaj se poate admira una dintre cele mai
fermecătoare privelişti carpatine, aşezările brănene lipite parca de munţi,
dominata de măreţia grava a Bucegilor si a Pietrei Craiului.
In parcul castelului se pot vizita muzeul satului brănean si complexul
de la vama veche a castelului.
In imediata apropiere a muzeului se afla si ii aparţin capela Stela Mariş
- unde a fost adusa in anul 1940, caseta cu inima reginei Maria (1875-1938) si
vechea uzina electrica a castelului.
Muzeul Bran
Secţia Cetate Castel - Bran
Monument istoric, cu funcţii militare si economice, construit in a doua
jumătate a sec. XIV(1377-1382), organizat ca muzeu de istorie si arta feudala
din 1956.
Secţia Vama Medievala.
Locul unde, in Evul mediu, se percepea taxa vamala pentru mărfurile
tranzitate, este organizat muzeul care prin obiectele si documentele de epoca
expuse, evidenţiază rolul Branului ca artera de legături economice, culturale
si politico militare dintre Tarile Romane si ţinuturile vecine.
Secţia Muzeul Satului Brănean

44
 Muzeu etnografic in aer liber, alcătuit din 16 monumente etnografice
(gospodarii, locuinţe, anexe gospodăreşti, instalaţii de tehnica populara de
prelucrarea lânii si a lemnului)

Inima Reginei
Nişa săpată in stanca de pe latura de vest a trecătorii Branului protejata
cu un grilaj metalic. Aici, in anul 1940 a fost depusa caseta cu inima Reginei
Maria care a fost adusa de la Balcic (localitate aflata astăzi in Bulgaria).
In anul 1938, conform dorinţei Regina Maria a fost înmormântata in
biserica Stella Maris din Balcic.
Vama Medievala
Locul unde in Evul Mediu se percepea taxa vamala de 3% (tricesima)
pentru mărfurile tranzitate pe drumul Branului.
Cetatea Râşnov
Unul din cele mai interesante monumente de arhitectura medievala,
cetatea ţărănească a fost construita in secolul al XIV-lea, pe o ridicătura de
teren care domina tot şesul Bârsei. Intre secolele al XV-lea si al XVI-lea,
cetatea a fost refăcuta. In mijlocul cetăţii se afla o fântâna, săpata in stanca
intre 1623 si 1640, cărei adâncime este de 146 m.

45
Bastionul poligonal de la est si capela datează din secolul XVII. In incinta
cetăţii s-a descoperit temelia unei biserici ortodoxe din secolele XI-XII.
Muzeul valorifică piese de istorie locală: fotocopii de documente, arme,
unelte.
Casa George Topârceanu de la Nămăiesti
Casă memorială. Aici s-a născut poetul George Topârceanu. În prezent
adăposteşte o expoziţie memorială, cuprinzând exponate legate de viaţa şi
activitatea poetului (o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei şi
prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare, bastoane, geamantanul
de drumeţie, mobilier, etc.
Cetatea Făgăras
Vestita cetate făgărăşeană, având o vechime de peste 650 de ani, este
situata chiar in centrul oraşului. Ridicata ca loc de apărare in sud-estul
Transilvaniei, ea devine in veacurile următoare punct de rezistenta împotriva
incursiunilor tătăreăti si turceşti. Cetatea si domeniile înconjurătoare au intrat
in 1526 in stăpânirea voievodului Transilvaniei Ştefan Mailath (fiul unui
boier roman din Tara Făgăraşului). Conduşi de Mustafa Pasa, turcii o ataca in
1541 si, atrăgându-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Închis in
faimoasa închisoare "Yedicule" (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fără
sa-si fi putut căpăta libertatea. In 1599 si-a făcut intrarea in cetate Mihai
Viteazul. Bătrâna cetate i-a rămas credincioasa voievodului si in zilele grele
ale răzvrătirii nobilimii, dându-i adăpost lui si familiei sale; bustul Doamnei
Stanca, îndurerata şotie a lui Mihai, aşezat la intrarea cetăţii, aminteşte acele
clipe dramatice.
De la începutul secolului al XVII-lea si pana la finele sale, cetatea a
fost, cu unele mici întreruperi, reşedinţa a principilor Transilvaniei, sala
Dietei, aflata la primul etaj, găzduind patru din adunările ţinute aici.

46
Documentele vremii consemnează ca la una dintre acestea a participat si o
delegaţie a domnului muntean Şerban Cantacuzino.
Aspectul actual al clădirii se datorează refacerilor si fortificărilor făcute
in decursul timpului. Astfel se aminteşte ca in 1630 şanţul din jurul cetăţii a
fost lărgit si legat printr-un canal secret de râul Olt; totodată s-a construit un
pod mobil la intrare, pentru ca in caz de pericol sa poată fi ridicat.
Cu trecerea anilor, magaziile si pivniţele de aprovizionare ale cetăţii au
devenit celule in care erau aruncaţi ţăranii iobagi răzvrătiţi.
Azi, schelele înconjoară bătrânele ziduri pentru a reda aspectul măreţ
de odinioară si se fac mari lucrări de amenajare a cetăţii ca muzeu.
Turnul Alb
Este situat pe Dealul Straja (Warte), la 59 m depărtare de zidurile
cetăţii, in zona Bastionului Graft, cu care aparitorii puteau stabili legătura
printr-un pod mobil. Turnul, in forma de potcoava, cu diametrul de 19 m si
înălţimea de 14 m, datează din 1494. Turnul avea cinci etaje interioare si tot
atâtea guri de foc. El poate fi văzut si astăzi, de pe şoseaua ce urca spre
Poiana Braşov.

Turnul Negru

47
 A fost construit in 1494, pe Dealul Straja, in dreptul Bastionului
Fierarilor. Turnul este aşezat pe o stanca si ocupa o suprafaţa de 50 mp. Iniţial
avea o înălţime de 11 m, dispunea de trei galerii etajate cu trei rânduri de guri
pentru atac si de un sistem de legătura cu cetatea. Turnul Negru, ca si Turnul
Alb, a fost construit pentru a împiedica instalarea inamicului pe Dealul Straja
de unde acesta ar fi putut ataca cu mai multa uşurinţă cetatea.

Bastionul Fierarilor
Se afla in nordul vechii cetăţi. Atestat documentar la 1529, bastionul a
fost conceput in forma de pentagon. Dispunea de o poarta prevăzuta cu
posibilităţi de apărare, de trei galerii interioare etajate, de mijloace de lupta.
Intre 1668 si 1709, aici au fost executate importante lucrări de reparaţii. Din
structura sa iniţiala, s-a mai păstrat puţin. Clădirea adăposteşte in prezent
Arhivele statului, filiala Braşov.

48
Bastionul Ţesătorilor
Cel mai bine păstrat dintre toate, e considerat de către specialişti ca o
construcţie unica de acest gen in tara noastră. Bastionul este situat la poalele
Tâmpei, in coltul sud vestic al fostei cetăţi a Braşovului. Construcţia, de
forma hexagonala, cu laturi inegale, are o suprafaţa de 1616 mp. Zidurile sale
au o grosime de 3 m la baza si 1,5 m in partea superioara. Doua turnuleţe
reprezentau punctele de observaţie din care erau urmărite manevrele
inamicului. In interiorul zidurilor se afla galerii etajate cu trei si patru nivele
pentru aparitori. Bastionul Tasatorilor a fost construit in doua etape: 1421 -
1436 si 1570 - 1573. Actualul monument a fost refăcut in 1750 si restaurat in
1910. Importante lucrări de restaurare au fost făcute si in 1950 - 1951. Intr-o
clădire din apropiere, datând din anul 1800, s-a deschis in 1950 muzeul
"Cetatea Braşovului si fortificaţiile din Tara Bârsei".

Biserica cu Hramul Sf. Nicolae din Moeciu de Jos

Situată la cca. 200 m de şoseaua principală; construită în anul 1761,
avându-i ctitori pe Neagoe Zet, părintele Oprea şi părintele Mihai Popa.
Edificiul a fost construit în formă de cruce, cu amvon, naos cu două nave
laterale şi absida altarului. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă, cu liant
de var şi nisip; deasupra amvonului se înalţă turnul cel mare, de formă

49
piramidală, cu o cruce poleită, înaltă de 2,65m. Spre centrul edificiului este
amplasat un turn octogonal de dimensiuni mai mici. Acoperişul este cu
învelitoare de ţiglă. Pictura interioară este realizată în tehnica frescei.

Biserica cu Hramul Adormirii Maicii Domnului din Moeciu de Sus

Situată pe un platou, la cca. 200m de drum. A fost construită la anul
1834, pe locul unei biserici de lemn din sec. XVIII. Construcţie în formă de
navă de zidărie de piatră şi de cărămidă, având în plan pridvor, pronaos, naos,
altar, precum şi un podiş pentru cor. Tavanul edificiului este boltit, acoperişul
are învelitoare de ţiglă şi două turle situate deasupra pridvorului şi naosului.
Clopotniţa este în faţa pridvorului. Biserica este pictată atât în interior cât şi în
exterior, în anul 1956, de pictorul Toma Condrea.
Biserica cu Hramul Adormirea Maicii Domnului
Situată pe un tăpşan al Văii Moeciu, la cca. 200 m de şoseaua
principală. Este cel mai valoros monument de arhitectură religioasă din Bran.
Edificiul este în formă de cruce, având la pronaos două abside laterale iar o a
treia o formează altarul. Biserica este ridicată pe o temelie de piatră, având
pereţi de piatră, având pereţi de piatră şi cărămidă. În faţă are un pridvor, apoi
pronaosul, naosul, cu cele două abside laterale şi altarul. Construită la
sfârşitul sec. XVIII, biserica a fost pictată în tehnica frescei, interiorul şi
exteriorul, de către Nicolae Vartolomei din satul Şimon, şi sfinţită la 1813.
Biserica cu Hramul Sf. Ioan Botezătorul
Situată pe un platou înalt şi neted, lângă drumul principal. Monumentul
a fost ridicat în anul 1793, în timpul preotului Stan Tipei, ctitor fiind Ioan
Moşoiu. Construcţia este în formă de navă, fiind compusă din pridvor,
pronaos, naos, şi altar de formă semicilindrică. Temelia este din piatră iar
zidurile din cărămidă.
Manastirea Curtea de Argeş

50
 Mănăstirea - Curtea de Argeş (la 150 km de Bucureşti si la 38 km nord-
vest de Piteşti), o adevărată bijuterie arheologica, înălţată Pe Argeş în jos, pe
un mal frumos", reprezintă cel mai interesant monument pe care l-a lăsat
veacul XVI în tara Românească, renumit în toata România si în străinătate.
Este o ctitorie a lui Neagoe Basarab (1517) care surprinde prin bogăţia, fastul,
ciudăţenia si strălucirile ei. În apropiere se afla Fântâna Meşterului Manole,
pe locul unde se zice ca ar fi căzut cel care a construit mănăstirea, Meşterul
Manole.

Frumoasa balada populara specifica jertfa construcţiei făcută de către

meşterul Manole care a zidit pe propria soţie în pereţii bisericii. Legenda are
la baza o veche credinţa conform căreia orice opera valoroasa cere un
sacrificiu;

Mănăstirea Negru Vodă

Zidita după tradiţie de Radu Negru Voievod (1215), rezidita de
întemeietorul statului independent al Tarii Româneşti, Basarab Voievod si

51
terminata de fiul sau, Nicolae Alexandru Basarab. Aici se afla înmormântat
alături de Radu Negru, Basarab I si Nicolae Alexandru Basarab. Prezintă
elemente arhitecturale originale: turnul de la poarta, uşa bisericii, casa
domneasca, paraclisul.

Biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului

Activitatea religioasa din Schei este des menţionata, începând cu anul
1477. Începutul istoriei bisericii de piatra din Schei este destul de confuz.
Lucrările ar fi început pe la 1495, la iniţiativa viitorului domn muntean,
Neagoe Basarab si s-au finalizat pe la 1738. Primul lăcaş era de dimensiuni
modeste. La înfrumuseţarea si mărirea bisericii au contribuit pe parcursul
timpului, mai mulţi voievozi. Astfel, bisericii i s-au adăugat o absida si un
pridvor spaţios, iar pereţii au fost împodobiţi cu picturi murale si paraclisul cu
icoane.
Biserica Neagra
Aceasta îşi trage numele de la zidurile afumate din urma unui puternic
incendiu, care a cuprins-o in 1689. Înainte de acesta, se numea Biserica Sf.
Fecioare Maria A fost construita pe la sfârşitul secolului al XIV-lea (1383-
1477) pe locul unui edificiu mai vechi, datând din secolul al XII-lea. Biserica
se compune dintr-un cor de mari proporţii si trei nave. La exterior are cinci
portaluri. Deasupra portalului răsăritean, se afla o fresca realizata in stil gotic,
dar care trădează influentele Renaşterii din nordul Italiei. In aceasta
compoziţie a fost identificata stema lui Matei Corvin, fapt care i-a ajutat pe
specialişti s-o dateze: 1477. Biserica Neagra este cea mai mare construcţie in
stil gotic din tara si este reprezentativa pentru faza finala a goticului din
aceasta regiune a tarii.

52
Biserica evanghelica Sf. Bartolomeu
Este cel mai vechi monument de arhitectura al orasului Brasov, a carui
constructie a inceput pe la 1223. Realizata simplu, fara ornamentatii, biserica
urmeaza planul unei bazilici romane. Elementelor stilului romanic i s-au
adaugat, mai tarziu, elemente de stil gotic, observate la ferestre si portaluri.
De asemenea, intr-una din capele, se pot observa resturi de pictura datand din
perioada de dinaintea Reformei.
3.3.3 Elemente de arhitectură si vestimentaţie populara
Complexul de industrii populare aparţinând lui Nicolae Blaj, alcătuit
din piuă pentru postav, vâltoare, darac de lână, acţionate hidraulic printr-o
roată verticală, completate, în a doua jumătate a secolului XX, cu instalaţii
acţionate electric pentru torsul lânii.
„La Cetate” situată arheologic pe interfluviul Drumul carului, unde au
fost descoperite alături de vestigii din epoca neolitică, ceramică dacică
modelată cu mâna, precum şi numeroase obiecte din perioada stăpânirii
romane(ceramică, monede, bijuterii, vas de libaţii etc.).
Portul popular din zona Branului, deşi înrudit cu cele din zonele
învecinate (Tara Bârsei, respectiv Muscel si Dâmboviţa) are multe trăsături
specifice (explicabile atât prin asimilarea si prelucrarea in forme locale a
tradiţiilor transilvănene, cât si prin natura ocupaţiilor). Din piesele costumului
femeiesc se remarca: fota larga cu pulpane in vărgi, încreţita la spate, iile
cusute (sau alese) cu lâna si bumbac in tonuri de roşu si negru cu fire aurii si
argintii, ştergarul de cap din bumbac sau borangic, laibărul de catifea neagra.

53
 Costumul bărbătesc, mai simplu este compus din cămaşa larga din
pânza de in sau bumbac, cioareci si leibărici lucrate din zeghii, - pieptar,
cojocel, căciula si gluga (toate definind un autentic port păstoresc, foarte bine
păstrat in toata zona).
Alte manifestări ale creaţiei populare deosebit de pitoreşti si sugestive,
cu o deosebita încărcătura morala si susţinute cu un simt artistic demn de
invidiat sunt ceramica si olăritul, cojocăritul, încondeiatul ouălor,"nedeia de la
Fundata" (in prima duminica a lunii iulie), "răvăşitul oilor" sau "împărţitul
munţilor".
Toate constituie extraordinare elemente de atracţie turistica, premisa
organizării unor forme specifice de turism, cu mare priza mai ales la cei care
iubesc si caută autenticul.
Sărbători populare tradiţionale
Nedeia Munţilor - 20 iulie (Sf. Ilie) - se organizează în muntele Sântila
din apropierea satului Fundată. Era momentul în care, potrivit rânduielilor
pastorale, ciobanii care asigurau paza turmelor, prelucrarea laptelui la stânele
din munţii Branului, Dâboviţei şi Muscelului, aveau dreptul să coboare la
locul unde se ţinea „Nedeia”. Aici se întâlneau cu locatarii satelor din
împrejurimi în cadrul unei petreceri cu lăutari veniţi din Muscel.
Răvăşitul oilor. Are loc în prima duminică în luna octombrie şi
marchează încheierea unui ciclu pastoral – „văratul”.
Animalele, în turme coboară de la stânele din munţi iar ciobanii le dau
în primire proprietarilor, dând „socoteală” de cele „prăpădite” (pierdute sau
mâncate de animale sălbatice). Evenimentul, denumit „răvăşitul oilor” este un
prilej de sărbătoare atât pentru localnici cât şi pentru sătenii din zonele
apropiate Branului.
Obiceiuri populare tradiţionale:
• Obiceiuri de peste an
• Colindatul de Crăciun
54
 • Uratul de Anul Nou - Pluguşorul şi sorcova
• Sânzienele (24 iunie), culesul plantelor de leac
• „Focul lui Sumedru” (26 octombrie). În seara premergătoare zilei
de Sf. Dumitru, copii se strâng în cete şi aprind crengile uscate şi rugii de la
cartofii strânşi cu câteva zile mai înainte si rostesc chemarea „Hai la focul lui
Sumedru, cu mere cu pere, cu nuci ca sunt mai dulci !”Gospodarii (in special
mamele copiilor) vin cu daruri pentru copii. Ceremonialul se încheie printr-un
ritual care semnifica purificarea cu ajutorul focului: copiii sar peste foc de
mai multe ori, apoi i-au cate un tăciune in mana cu care se îndreaptă spre
gradina din gospodăria fiecăruia, in nădejdea ca pomii si legumele vor fi ferite
de „gânganii”.
Principalele Targuri si Sarbatori din zona Bran:
-MARTIE: Obiceiuri Legate De Sarbatoarea De Paste ("Hora De Paste")
-MARTIE: Plecarea Oilor La Munte
-25 APRILIE: Masurarea Laptelui, Alegerea Celui Mai Bun Crescator De
Animale
-24 IUNIE: Olimpiada De Vara – Sirnea
-25-26 IULIE: Targul De Vara Moeciu
-09 AUGUST: Sfantul Pantelimon
-25 OCTOMBRIE: Focul De Sumedru
-08 NOIEMBRIE: Targul De Sfintii Arhangheli - Mihail Si Gavril
- 31 DECEMBRIE - 01 IANUARIE: Revelionul Traditional

55
 CAPITOLUL 4: PLANIFICAREA ACTIVITATII
TURISTICE SI AGROTURISTICE – STUDIU DE CAZ
AGENTIA PANTRAVEL SI PENSIUNEA „LILIANA”

4.1 Prezentarea pensiunii

Constructia este amplasată într-un loc frumos, situat pe culmea unul
deal, care îţi creează impresia că te afli mai aproape de natură, mai precis în
mijlocul acesteia. Într-o parte sunt Bucegi iar de cealaltă parte se află munţii
Piatra Craiului.
O construcţie de dată recentă (2001), cu dotări ce conferă un grad de
confort deosebit.
Pensiunea este foarte aproape de şosea, dar este şi retrasă în acelaşi
timp prin accesul pe un drum în pantă. Prin faţa acesteia trece drumul spre
inima comunei Moeciu.
Aceasta este decorată cu obiecte populare, cu ceramică autentică din
Zona Branului, cou covoare ţesute din lână şi cu ţesături populare, dar nu
lipsesc goblenurile făcute de însăşi doamna Liliana, proprietara pensiunii.
Terasa, susurul râului ce se aude în vale, panorama munţilor – totul te
îmbie în a prelungi sejurul.
Livada şi locul de joacă pentru copii întregesc în mod plăcut oferta
pensiunii.

56
 Preparatele locale pregătite cu mult gust, dar mai ales disponibilitatea ţi
zâmbetul gazdelor este tot ceea ce îşi poate dori un turist pe timpul
vacanţelor.
Locuri de cazare: 16
Acces auto: la cca. 2,5 km de Primăria Moeciu, pe valea Moeciului, pe
partea dreaptă a drumului. Se urcă cca. 50m pe un drum de ţară.
Facilităţi:
• curte mare, cu loc de parcare
• livadă, fermă proprie: vaci, găini
• încălzire centrală
• se poate închiria şi fără masă / bucătărie complet echipată
• transfer de la gara Braşov
• animale de companie acceptate.

„Pensiunea Liliana”
Tabelul 4.1
Structura pensiunii

57
 CASA TRADITIONALA
Parter 2 camere decomandate: C1(1DB+
1EXT), C2(1DB), baie comuna,
sufragerie mare (25 mp), fiecare
cameră cu TV
Etaj 6 camere decomandate: C1(1DB),
C2(1DB) cu baie proprie,
C3(1DB), C4(2SB), C5(1DB),
C6(1DB)-2 bai comune moderne,
si WC de serviciu
Total camere 8
Total locuri 20
Nota: SB = pat de o persoana
DB = pat dublu (matrimonial)
EXT = canapea extensibilă

Activităţi:
- gratar afara
- cules fructe
- descoperitul activitatilor la ferma (cosit fan, mulsul vacilor)
- drumetii pe valea Moieciului sau in Muntii Bucegi si Piatra Craiului
- vizite la obiective turistice: castel Bran, cetatea Rasnovului etc.
- activităţi sportive: tenis de masa; fotbal

4.2 Programul activitatii turistice

Etapa 1 Vizitarea împrejurimilor
Plecarea din Bucureşti este planificata la ora 11.00, excursia fiind
organizata de agenţia de turism Pantravel, agenţie recunoscuta prin
profesionalism si promptitudine mai ales ca aceasta agenţie colaborează cu
agenţii din străinătate.
Am ajuns la pensiunea Liliana la ora anunţată, ora 15.00, încântaţi de
atmosfera calda si familiala si de locul in care este amplasata pensiunea.
Autenticitatea pensiunii agroturistice este determinata si de prezenta
animalelor domestice: vaci, oi, cai.

58
 După ce turistii s-au cazat dorinţa acestora de a vedea Castelul Bran
este foarte mare. Astfel prima zi debutează cu vizita la Castel iar apoi cu
vizitarea împrejurimilor si a principalelor obiective turistice aflate in imediata
vecinătate: Valea Moeciului cu Chişetoarea (regionalism - denumirea acestuia
fiind determinate de modul in care apa iese din pământ si se scurge
învolburata pe creasta muntelui); Biserica cu Hramul Adormirii Maicii
Domnului, monument istoric datând de la sfârşitul sec. XVII; Biserica cu
Hramul SF. Nicolae; Complexul de industrii populare etc.
Etapa 2: Moeciu – Braşov - Poiana Braşov – Râşnov
Servirea micului dejun este destul de matinala deoarece programul
turistic este destul de riguros întocmit, ora stabilita fiind 8.00.
Ca prim obiectiv pe agenda zilei este oraşul Braşov recunoscut ca unul
dintre cele mai frumoase oraşe turistice din tara.
Drumul spre Braşov este presărat cu noutăţi si elemente de
autenticitate, ghidul introducând turiştii in atmosfera medievala a Braşovului.
Obiectivele prioritare in Braşov: Biserica Neagra, Bastionul
Ţesătorilor, Poarta Schei etc.
Nu putem părăsi Braşovul fără sa mergem in Poiana Braşov, iar pentru
a putea fi in concordanta cu autenticitatea zonei si pentru a putea respira aer
proaspăt turiştii refuza categoric sa servească masa intr-unul din restaurantele
de lux ale Poienii in favoarea unui picnic romanesc.
Deşi oarecum reticenţi la început turiştii aleg ca mijloc de transport
telecabina.
Pentru a păstra tradiţia zilei (atmosfera medievala a Braşovului) la ora
17.30 conform programului se vizitează cetatea Râşnovului.
Cina se serveşte la complexul turistic Cheile Grădistei cu meniu
tradiţional romanesc.
Etapa 3 Moeciu - Pârâul Rece – Predeal – Buşteni – Sinaia – Râşnov -
Moeciu

59
 Obiectul celei dea treia zi, mai îndepărtat decât cele din zilele
precedente, este Valea Prahovei, recunoscuta ca zona turistica deosebita cu
maiestosul Castel Peleş recunoscut prin originalitate si frumuseţe in întreaga
Europa.
Nu se putea părăsii zona fără a urca in Bucegi pentru a vedea celebrele
monumente ale naturii, formate datorita eroziunilor rocilor: Babele si Sfinxul.
Etapa 4 Moeciu- Câmpulung – Piteşti - Bucureşti.
In ultima zi obiectivele sunt alese in aşa fel încât itinerarul stabilit sa nu
fie compromis; astfel acestea sunt chiar in drumul lor: Statuile lui Everac,
Peştera Dâmbovicioarei si Cheile acesteia, Muzeul Mateiaş, si Mănăstirea
Negru Vodă

4.2.1 Desfăşurarea programului pe zile şi ore

1)Agenţia de turism Pantravel, Bucureşti, str.Iuliu Maniu nr.69
2)Grup de turişti străini,20 persoane,vârsta cuprinsa intre 20-30
3)Bucureşti – Bran – Moeciu - Bucureşti
4)Perioada:01-06 august
5)Servicii asigurate - transport cu autocarul
- cazare la pensiune
- masă in restaurant
Program turistic
Ziua I
Ora 11.00 – plecarea din Bucureşti
Ora 15.00 - se ajunge la locul de destinaţie „Zona Bran”
Ora 15.30 – cazare la pensiunea Liliana
Ora 16.00 – vizitarea împrejurimilor
Ora 20.00 – servirea cinei la pensiunea Liliana
Ora 21.00 – program liber.

60
Ziua 2
Ora 8.00 – mic dejun la pensiunea Liliana
Ora 8.30 – plecarea spre Braşov
Ora9.15– vizitarea obiectivelor turistice din Braşov
Ora 12.30 – plecarea spre Poiana Braşov
Ora 14.00 – servirea dejunului în Poiana Braşov, urcare/coborâre cu
telecabina din masivul Postăvarul.
Ora 17.00 – Plecarea spre Râşnov
Ora 17.30 – vizitarea Cetăţii Râşnov
Ora 19.00 – servirea cinei la restaurantul”Cheile Grădiştei”
Ora 20.30 – întoarcerea la pensiunea Liliana
Ziua 3
Ora 7.00 – servirea micului dejun
Ora 7.30 – plecarea spre Sinaia
Ora 9.00 – vizitarea Mănăstirii Sinaia
Ora 11.00 Plecarea spre Buşteni
Ora 11.30 urcare/coborâre cu telecabina pe Valea Jepilor la Babele şi
Sfinxul.
Ora 14.00 servirea dejunului (picnic)
Ora 16.00 coborârea la Buşteni, plecarea spre Bran.
Ora 19.30 cina la pensiunea Liliana
Ora 20.30 foc de tabără
Ziua 4
Ora 8.00 – mic dejun
Ora 9.00 - plecarea spre Bucureşti
Ora 10.15 –popas la Statuile lui Everac
Ora 11.00-vizitarea cheilor si peştera Dâmbovicioarei
Ora 13.00- popas la Campulung cu vizitarea Mănăstirii Nămăiesti, Muzeul
Mateias, Manastirea Negru Voda.

61
 Ora16.00- Plecarea spre Bucureşti
Ora 18.00- Sosire la Bucureşti.

4.3 Analiza cheltuielilor

1.Cazare: - 3 nopţi la pensiunea „Liliana”.......60 lei/pers.
TOTAL CAZARE 180 x 20 = 3600 lei
2.Alimentatie:
prima zi: cina la pensiunea „Liliana” – 25/pers.
total prima zi: 25 lei x 20 pers. = 500 lei
a doua zi: micul dejun la pensiunea „Liliana”-15 lei
dejun (pachete) - 10 lei /pers.
cina la pensiunea „Liliana”-25lei
total ziua a doua: 50 lei x 20 pers.= 1000 lei
a treia zi: micul dejun ”Liliana”- 15 lei
dejun (pachete) – 10 lei /pers.
cina la restaurant - 45 lei /pers.
total ziua a treia: 70 x 20 = 1400 lei
a patra zi: micul dejun la pensiunea „Liliana” – 15 lei /pers.
total ziua a patra: 15 x 20 = 300 lei
TOTAL ALIMENTATIE: 500 lei + 1000 lei + 1400 lei + 300 lei
= 3200 lei
3.Transport:
- prima zi :208 km
- a doua zi 80 km
- a treia zi 175 km
- a patra zi 220 km
TOTAL TRANSPORT: = 683 x 15 lei = 1024,5 lei
4.Cheltuieli cu personalul (ghid, sofer)
diurna 2 x 45 = 90 lei

62
cazare 2 x 30 lei = 60 lei
alimentaţie 2 x 40 lei = 80 lei
TOTAL CHELTUIELI CU PERSONALUL: 140 lei
5.Total cheltuieli directe: 3600 lei + 3200 lei + 1024,5 lei + 140 lei =
7964,5 lei
6.Alte cheltuieli:
- COMISION (10%) 796,45 lei
- ASIGURARE (3%) 238,935 lei
- T.V.A (19%) 1513,255 lei
TOTAL ALTE CHELTUIELI: 2593,64 lei
TOTAL PRET/EXCURSIE : 7964,5 + 2593,64 = 10558,14 lei
TOTAL PRET/TURIST :10558,14 : 20 = 527,907 lei/pers.
= aproximativ 530 lei/pers.

CONCLUZII

1. Serviciul turistic trebuie să fie uniform, să se adreseze unui segment de

piaţă precis şi să fie prestat pe toată durata corespunzătoare. Calitatea bună
este aceea care, într-o situaţie dată (inclusiv de tarif), satisface clientul.
2. In domeniul serviciilor, calitatea poate fi corelată cu personalitatea (relaţie
directă cu clientul), legată de personalizarea serviciilor. Pentru atingerea
calităţii sunt importante deci, pe langă procesul propriu-zis, comportamentul
în relaţia cu beneficiarul, cât şi judecata, şi aprecierea profesională. Aceste
aspecte constituie un veritabil „triunghi al calităţii”.
3. Esenţa planificării in turism poate fi sintetizată sub forma a patru principii
majore: contribuţia la realizarea scopurilor şi obiectivelor unei firme turistice;
prioritatea obiectivelor de plan; importanţa planului pentru ansamblul firmei
şi eficienţa lui.

63
4.Zona turistica Bran este o zonă reprezentativă pentru economia premontană
şi montană din ţara noastră, localitatea fiind situată la 200 km de Bucureşti şi
25 km de Braşov, pe Drumul Naţional 73 Braşov – Câmpulung.
5. În zona Bran sunt concentrate peste 350 de pensiuni care pun la dispoziţia
celor interesaţi 3 000 de locuri de cazare, clasificarea fiind realizata în funcţie
de gradul de confort, zonă, peisaj. Potrivit criteriilor aprobate de Autoritatea
Nationala de Turism, amplasarea pensiunii şi confortul interior, mobilierul de
calitate, exteriorul îngrijit şi faţada respectând trăsăturile arhitecturii locale
sunt principalele criterii de acordare a margaretelor.
6. Dintre obiectivele turistice naturale ale zonei amintim: Parcul Naţional
Piatra Craiului, cheile Moeciului, cheile si peştera Dâmbovicioarei, peştera cu
Lilieci, peştera Ialomicioara etc.
7. Dintre obiectivele turistice cultural-istorice si religioase mentionam:
Castelul Bran, Muzeele castelului Bran, Capela "Inima Reginei Maria",
Cetatea Râşnov, Cetatea Fagaras, Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul
Fierarilor, Bastionul Tesatorilor, Biserica cu Hramul Sf. Nicolae din Moeciu
de Jos, Biserica cu Hramul Adormirii Maicii Domnului din Moeciu de Sus
etc.
8. Pensiunea Liliana este o construcţie de dată recentă (2001), cu dotări ce
conferă un grad de confort deosebit. Pensiunea este foarte aproape de şosea,
dar este şi retrasă în acelaşi timp prin accesul pe un drum în pantă. Este
decorată cu obiecte populare, cu ceramică autentică din Zona Branului, cu
covoare ţesute din lână şi cu ţesături populare.
9. Traseele turistice propuse au fost: Moeciu – Braşov - Poiana Braşov –
Râşnov si Moeciu - Pârâul Rece – Predeal – Buşteni – Sinaia – Râşnov –
Moeciu.
10. Conform planificarii costurile totale pentru o vacanta de 4-5 zile in zona
Bran – Moeciu se ridica la suma de 530 lei pe turist; costurile includ cazarea,
masa si transportul.

64
65
 BIBLIOGRAFIE

1. Buianu Vergina – Agroturism, Ed. Cermaprint, Bucuresti, 2005

2. Cosmescu I. - Turismul, Ed.Economică, Bucureşti, 2005

3. Cucu V. - România, cartea de vizită a oraşelor, Editura pentru turism,

Bucureşti, 1993
4. Iancu M. - Geografia fizică a Romaniei, Universitatea Bucureşti, 1991

5. Mihăilescu V. - Geografia fizică a României, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti, 1993
6. Neamu Gh. şi colab. - Harta topoclimatică a României, în Studii şi

cercetări de geologie, geofizică şi geografie, vol. XVII nr.2/2000.

7. Pascu Şt. - Istoria medie a României, E.D.P., Bucureşti, 1997.

8. Pop E. şi colab. – Monumente ale naturii în Romania, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1995.

9. Prahoveanu I. - Platforma Bran – Ghid Turistic, Editura Design,
Bucuresti, 2004
10. Ordonanţa Guvernului nr.58/1998 - privind organizarea şi desfăşurarea

activităţii de turism în România

11. Legea nr.775/2001 - pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern
nr.58/1998
12. HG nr.33/2000 - privind aprobarea metodologiei de înscriere, atestare

şi a criteriilor de evidenţiere a patrimoniului turistic

13. HG nr.1328/2001 - privind clasificarea structurilor de primire turistice

14. Ordinul MT nr.510/2002 - pentru aprobarea Normelor metodologice

privind clasificarea structurilor de primire turistice

66
ANEXA NR.1: Elemente de prezentare ale Pensiunii “Liliana”

67
68
Anexa nr.2 : HARTI ALE ZONEI BRAN - MOECIU
70