PRINCIPALELE PRODUSE CURRICULARE –CARACTERISTICI

Curriculum desemnează ansamblul structurat al experiențelor de predare și învățare (obiective,

conținuturi material didactic, activități de predare-învățare-evaluare) planificate, oferite sub îndrumarea
unei instituții de învățământ (în interiorul și în afara ei) în vederea atingerii obiectivelor prestabilite
Curriculum școlar poate fi analizat și interpretat din trei perspective : procesuală, structurală și
cea a produselor/documentelor curriculare.
Din perspectiva produselor curriculare, acestea pot fi :
a) Principale - planul de învățământ ;
- programa școlară ;
- manualul școlar.
b) Auxiliare - ghiduri metodice pentru cadre didactice ;
- caiete de muncă independentă ;
- seturi multimedia ;
- soft-uri educaționale.
c) Produse curriculare pentru cadru didactic, rezultate din proiectarea activității de către acesta :
- planificarea calendaristică ;
- proiectarea unitătilor de învățare ;
- proiectarea la nivelul lecției.
Planul de învățământ este un document oficial prin care se structurează conținutul învățământului
pe niveluri și profiluri de școli. Sunt stabilite numărul de ore (minim și maxim) pe diferite discipline sau
arii curriculare.
Planul cadru pentru invatamantul preuniversitar este structurat astfel :
- disciplinele sunt grupate pe arii curriculare;
- sunt prezente ,, curriculum-ul nucleu “ și ,, curriculum-ul la decizia scolii “;
- asigurarea continuitatii în cadrul aceluiasi ciclu, a interdependentei dintre disciplinele scolare.
Principiile care au stat la baza elaborarii Planului de invatamant sunt:
1) Principii de politica educationala :
- principiul descentralizarii și al flexibilizarii ;
 - principiul descongestionarii programului de studiu ;
- principiul eficientei ;
- principiul compatibilizarii sistemului romanesc de invatamant cu standardele europene.
2) Principii de generare a noului plan de invatamant :
- principiul selectiei și al ierarhizarii culturale ;
- principiul functionalitatii ;
- principiul coerentei ;
- principiul egalitatii sanselor ;
- principiul flexibilitatii și al parcursului individual ;
- principiul racordarii la social.
Programa scolara este actul oficial care reda sintetic continuturile invatamantului pe ani scolari sau
pe cicluri de invatamant. Ea poate fi plasata pe urmatoarele planuri :
a) Programa ideala este definita de cei care o elaboreaza ;
b) Programa formala este cea care primeste adeziunea oficiala a statului și a comisiilor scolare;
c) Programa aparenta – care da parintilor și profesorilor sentimentul ca ea reflecta punctul lor de
vedere cu privire la ceea ce trebuie sa se invete ;
d) Programa operationala – cea care este predata elevilor ;
e) Programa traita – cea care este traita de elevi.
Structura programei este urmatoarea :
- obiectivele ;
- structura tematica a continutului ;
- alocarea orientativa a numarului de ore pe teme ;
- indicatii metodice privitoare la realizarea predarii, invatarii și evaluarii.
O programa moderna cuprinde :
1) Nota de prezentare - obiectivele cadru și obiectivele de referinta;
2) Continuturile ;
3) Exemple de activitati de invatare ;
4) Standarde curriculare de performanta.
În elaborarea structurii tematice a unui obiect de invatamant se tine seama de perspectiva stiintifica
( cea care urmareste corespondenta dintre continutul disciplinei stiintifice și continutul obiectului de
invatamant ) și de cea psihopedagogica ( transpunerea continutului intr-o structura adecvata cerintelor
psihopedagogice ).
Cerintele psihopedagogice în elaborarea structurii tematice a unei discipline sunt : relevanta,
secventialitatea, coerenta sau consistenta.
Programele scolare sunt componente de baza ale Curricumului National. Ele reprezinta instrumentul
didactic principal care descrie conditiile invatarii precum și criteriile dezirabile pentru reusita invatarii,
conditii exprimate în termeni de obiective, continuturi, activitati de invatare și standarde curriculare de
performanta.
Programele reprezinta oferta educationala a unei anumite discipline pentru un parcurs scolar
determinat.
Manualele scolare concretizeaza programele scolare în diferite unitati didactice, sau experiente de
invatare, operationalizabile în relatia didactica invatator – elev.
Continuturile invatarii sunt structurate pe capitole, subcapitole, teme, lectii.
Manualele indeplinesc mai multe functii ;
a) Functia de informare ce vizeaza : selectia cunostintelor în concordanta cu programa scolara și
accesibilizarea acestora ;
b) Functia de structurare și de organizare a invatarii : de la practica la teorie, de la teorie la
exercitii practice, de la exercitii practice la elaborarea teoriei, teorie – ilustrari, ilustrari – observare și
analiza.
c) Functia de dirijare a invatarii cu doua alternative :
- repetere, memorizarea, imitarea modelelor ;
- activitatea deschisa și creativa aelevilor.
În elaborarea manualelor se are în vedere trei formule : conceptia originala, adaptarea manualelor
existente și manuale traduse.
În procesul de modernizare a invatamantului, manualul scolar a fost supus unor transformari
esentiale, menite sa transpuna pe elev din postura lui de ,, a intelege”,de a memora cunostintele elaboraye
și sistematizate ,,de-a gata”, în subiect activ, parcurgand drumul cunoasterii, redescoperind
informatiile.Manualul devine un instrument de lucru care permite elevului strangerea, selectarea,
sistematizarea datelor și faptelor, prelucrarea acestora prin actiuni și operatii cognitive care sa asigure
dezvoltarea personalitatii elevului.
 Manualele alternative( elaborarea și difuzarea simultana a mai multor manuale pentru aceeasi
disciplina sau arie curriculara) dau posibilitatea cadrului didactic sa-și aleaga manualul care i se potriveste
cel mai bine elevilor sai. Acesta nu mai trebuie parcurs integral, ci numai unitatile de continut
obligatorii .Ele propun moduri diferite de abordare și insusire a cunostintelor unice , prevazute în
programa scolara, alegerea lor relizandu-se în functie de caracteristicile psiho- comportamentale ale
elevilor, dar și de aptitudinile și stilurile didactice ale educatorilor.
Mai presus de orice sta realizarea obiectivelor și a performantelor care depind în primul rand de
educator, de talentul sau, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare al temelor, prin
punerea în valoare a posibilitatilor și resurselor de care dispune clasa de elevi.

Bibliografie : Curriculum National- Cadru de referinta, Bucuresti 1998