Compunere Narativa
Compunere Narativa
Compunere Narativa
O zi frumoasă de vară care, parcă, prin razele jucăușe ale soarelui, mă chema să hoinăresc
prin orașul care părea pustiu. Mergând pe străzile parcă încărcate de istorie și poveste, ajung
în fața unei librării. Un afiș mare mi-a sărit în față: Veniți, o lansare de carte inedită! Intrând
în librărie, am rămas uimit de mulțimea care asculta fără să se audă o șoaptă. Scriitorul, așezat
în mijloc, avea o carte în mână și povestea cu emoție în glas cum a reușit să scrie versurile,
cum a publicat carte și cine l-a inspirat. Avea părul cărunt, fața rotundă și albă, de statură
medie. Părea și el desprins din cărți. Vorbind despre relațiile sale, citind versurile, am simțit
că pătrund într-o altă lume, a cărților. Trăiam intens atmosfera, emoția transmisă de versuri.
Ce trăiri unice, ce frumusețe a sentimentelor!mi-am spus. Dintr-o dată, fără să vreau, am pus
mâna pe un colț de raft și o bubuitură infiorătoare am auzit. Cărțile au luat-o la goană spre
mulțime.
Eram atât de speriat și rușinat, încât nu mă puteam mișca. Spaima mi se citea pe chip. Am
simțit niște degete moi, firave pe brațul meu. Era scriitorul…emoția era și mai mare.
Zâmbind, m-a luat cu el în mijlocul mulțimii și m-a pus să citesc o poezie. Literele parcă
zburau, eram emoționat, dar nu doream să mă fac de râs. Am luat cartea și am început să
citesc. Parcă nu eram eu, parcă poezia m-a cuprins în mrejele ei, totul părea ireal.
Eram fericit, iar acea stare îmi era hrănită de frumusețea transmisă de versuri, de emoția
întâlnirii cu scriitorul. Uitasem de întâmplarea neplăcută.
O zi obișnuită s-a dovedit a fi una de neuitat. De atunci, am vizitat mereau acea librărie, iar
cărțile scriitorului contemporan au devenit preferatele mele.