Geriatrie Si Gerontologie
Geriatrie Si Gerontologie
Geriatrie Si Gerontologie
Noţiuni introductive
În ultima vreme se constată creşterea numărului persoanelor vârstnice în
structura populaţiei. Acest fenomen se explică prin scăderea natalităţii,
progresele medicinei, care determină ameliorarea morbidirăţii şi a mortalităţii,
precum şi prin creşterea nivelului de trai.
Sporirea numărului persoanelor în vârstă se însoţeşte de creşterea
consumului de prestaţii medicale.
Procesul de îmbătrânire este unul fiziologic, care antrenează modificări
specifice speciei de-a lungul întregii vieţi. În ultimii ani de viaţă, aceste
modificări produc o scădere a adaptabilităţii individului la mediu. Funcţiile
organismului nu regresează în mod egal şi diferă de la o persoană la alta.
În general s-a constatat o creştere a duratei de viaţă la femei, comparativ
cu bărbaţii, ceea ce va duce la o „ feminizare ” a populaţiei.
Creşterea numărului vârstnicilor modifică morbiditatea în sensul creşterii
bolilor cronice .
Din toate aceste motive este necesară cunoaşterea particularităţilor
biologice, psihologice şi sociale ale persoanelor vârsnice.
Creşterea duratei de viaţă a impus o subîmpărţire oarecum artificială a
vârstei a treia, în trei perioade:
- 65-75 de ani este perioada de vârstnic;
- 75-85 de ani , perioada de bătrân;
- peste 85 de ani , perioada de longeviv.
1
GMD
2
GMD
3
GMD
4
GMD
Incă de la infiinţare, panăin anul 1988, institutul a fost condus de acad. prof. dr.
Ana Aslan, avand ca obiect de activitate : asistenţa medicală geriatrică,
cercetarea
şi gerontologia socială. In anul 1964, preşedintele OMS l-a propus ca model de
institut de geriatrie ţărilor dezvoltate.
Asistenţa varstnicului nu este numai medicală, deoarece implicăşi aspecte
psihosociale care, cunoscute, creează o perspectivămai favorabilă procesului de
inţelegere şi ingrijire a varstnicului.
Astfel, varstnicul, prin incetarea activităţii profesionale, mai ales cand
aceasta este bruscă, fără pregătire, işi pierde sentimentul de utilitate socială,
prestigiul social, responsabilitatea, rolul şi statutul in familie, uneori fenomenul
fiind resimţit ca o adevăratădramă, o moarte socială (C. Bogdan).
Societatea noastră are multe noţiuni false referitoare la imbătranire.
Tindem să asociem bătraneţea cu boala şi senilitatea. Varsta inaintată este văzută
ca o pierdere a tuturor calităţilor, a interesului pentru viaţă, a sănătăţii, o pierdere
a implicării active in lumea care ne inconjoară şi o marginalizare socială. Pentru
combaterea acestui fenomen, pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale
varstnicului, in interesul acestuia, dar şi al societăţii, sunt necesare eforturi.
Trebuie edificată o concepţie realistă despre imbătranire. Aceasta trebuie să se
desfăşoare demn, ferită de griji şi de boli. Este ceea ce s-a numit „pregătirea
pentru imbătranire“.
Corpul medico-sanitar, chemat prin specificul profesiei săingrijească
această categorie de populaţie, trebuie să ofere bătranilor respinşi de societate şi,
uneori, de propria familie, un sprijin nu numai profesional, dar şi moral (C.
Bogdan).
Ingrijirea persoanelor varstnice este probabil, cel mai complex domeniu al
nursingului. Ca urmare a creşterii speranţei de viaţă, tot mai multe persoane in
varstă necesită ingrijiri medicale.
5
GMD
Durata vieţii unui om este mai lungă sau mai scurtă şi are la bază o
constantă genetică ce este influenţată pozitiv sau negativ de comportamentul
insumător al omului. El trebuie să se cunoască bine şi să ştie ce este
imbătranirea, care sunt cauzele şi consecinţele ei, care sunt varstele prin care
trece : cronologică, biologică, psihologică, socială, fiecare influenţată de factori
sociali, de mediu, psihologici, avand in fruntea lor factorul genetic (C. Parvu).
Inteligenţa poate fi considerată ca „innăscută“, o moştenire inscrisă in
codul genetic al fiecărui individ. Numeroase studii au demonstrat că prin
invăţare şi perseverenţă, o persoană cu inteligenţămedie poate atinge
performanţe semnificativ mai ridicate comparativ cu una de inteligenţă net
superioară, dar mai puţin perseverentă in procesul de invăţare. Intelectul uman
funcţioneazăsimilar muşchilor : cu cat este mai bine antrenat, cu atat gradul de
6
GMD
Speranţa de viaţă
7
GMD
varstele. Aproximativ 90% dintre longevivii care au trăit 110 ani sunt femei, iar
procentul este chiar mai ridicat la varste mai inaintate. Potrivit raportului pe
2008 al Institutului Naţional de Statistică, durata medie de viaţă la bărbaţi, in
Romania, este de 69,17 ani.
Femeile au o speranţă de viaţă de 77 de ani. La nivel mondial, speranţa de
viaţă s-a situat la niveluri record in anul 2009 in Japonia, mai ales in cazul
femeilor, fiind de 86,4 ani, in timp ce bărbaţii japonezi au inregistrat o creştere a
speranţei de viaţă pană la 79,5 ani. Potrivit datelor comunicate de Ministerul
Sănătăţii, principalul motiv pentru care speranţa de viaţă s-a mărit in Japonia
constă in imbunătăţirea tratamentului medical al principalelor boli responsabile
de cele mai multe decesedin această ţară : cancerul, afecţiunile cardiace şi
atacurilecerebrale.
Fără indoială, odată cu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi cu
imbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice, durata medie de viaţă va
continua să crească.
8
GMD
Factorii genetici
9
GMD
Factorii socio-culturali
10
GMD
Factorii psihologici
11
GMD
Factorii somatici
12
GMD
13
GMD
14
GMD
15