Micro-Monografia Parohia Iedera
Micro-Monografia Parohia Iedera
Micro-Monografia Parohia Iedera
Protopopiatul Pucioasa
Parohia ”Sfinţii Voievozi” şi ”Sfânta Vineri”, Iedera
Parohia Iedera este situată în satul cu acelaşi nume, judeţul Dâmboviţa. ”Situată în
zona subcarpatică, orientată pe direcţia nord-sud în lungul Văii Cricovului Dulce, comuna
Iedera prezintă un relief colinar puternic fragmentat de reţeaua hidrografică autohtonă şi
întregit de terasele şi luncile Cricovului Dulce şi ale Văii Ruzii. Comuna este situată în
partea de est a judeţului Dâmboviţa, pe cursul mijlociu al râului Cricovul Dulce, având drept
coordonate paralele de 45 o, 01 latitudine nordică şi meridianul 25o, 07 longitudine estică.
Este aşezată în sudul depresiunii Valea Lungă, pe linia de interferenţă dintre Subcarpaţii
interni şi Subcarpaţii extreni, într-o zonă intracolinară. Comuna Iedera face parte din
regiunea fizico-geografică a Subcarpaţilor de curbură dintre Valea Prahovei şi Valea
Dâmboviţei.” 1
Izvoarele istorice datează existenţa comunei Iedera încă de la jumătatea secolului I
î.Hr. Pe baza unor cercetări arheologice întreprinse de un grup condus de prof. Simache N. în
anul 1935, la punctul ”Cetăţica”, pe valea Ruda. Aşezările rurale situate la Nord de oraşul
Moreni, pe Valea Cricovului, sunt atestate documentar şi în timpul lui Matei Basarab, în anul
1640. ”Hrisoavele domneşti din 1668 pomenesc de aşezămintele Iedera şi Valea Lungă, iar
documentele Cantacuzinilor menţionează Moşia Iedera ca proprietate a acestora, conform
zapisului din 1675, dat de Ieremia Sluger către nepotul său, Mihail Cantacuzino.” 2
Moşia rămâne în posesia familiei Cantacuzino până în anul 1945, când reforma agrară
a împroprietărit locuitorii aşezării în primele decenii ale secolului XX. Râul Cricovul Dulce a
constituit linia de demarcaţie naturală între judeţul Dâmboviţa şi judeţul Prahova, astfel încât
satele Colibaşi şi Ciocoieşti aparţineau judeţului Dâmboviţa, iar satul Iedera aparţinea de
Prahova.
1
Prof. Drăgănoiu Vasile Caracterizarea fizico-geografică a comunei Iedera, judeţul Dâmboviţa, pag. 9-10
2
Ibidem, pag. 16
1
Biserica parohială a fost zidită între anii 1887-1897 prin strădania preotului Zaharia
Popescu. A fost pictată în tehnica în ulei de către pictorul Toma Vintilescu Ploieşti cu ajutorul
bunilor creştini ctitori Grigore şi Ecaterina Cantacuzino şi i s-a dat hramul ”Sfinţii Voievozi”
şi ”Sfânta Vineri”. Biserica este in formă de cruce din zid masiv în grosime de 1 m., destul de
mare, a fost prevăzută cu trei turle, din care cea mare, deschisă deasupra Pandantivelor.
”Distrusă de dintele vremii şi mai ales din cauza cutremurului din 1940, biserica a fost
restaurată în întregime în timpul Arhipăstoririi Preafericitului Patriarh Iustinian, Patriarhul
BOR, între anii 1965-1969.”3
Restaurarea a constat în: reparaţii generale interioare şi exterioare, închiderea
pridvorului cu ferestre şi uşi, al doilea rând de ferestre la biserica întreagă şi restaurarea în
întregime a picturii cu completările necesare şi pictura din nou pe alocuri de către pictorul
Emil Ivănescu Argeş, între anii 1967-1969. Alte lucrări ce s-au efectuat sunt reparaţia
catapetesmei, turla cea mare, soclul bisericii de jur împrejur, gardul din faţă realizat din
cărămidă. De asemenea, tot atunci s-a electrificat biserica, trăgându-se reţeaua de curent, s-a
construit o cameră de locuit pentru paracliser, care serveşte şi de cancelarie parohială, s-a
construit magazia de lemne de foc, au fost reparate acoperişul bisericii şi al clopotniţei, s-au
cumpărat porţi de fier la intrarea în curtea bisericii şi acimitirului parohial. ”La 2 iunie 1969
(Sf. Treime), cu aprobarea Preafericitului Patriarh Iustinian, s-a săvârşit slujba de resfinţire
a acesti Sfânt Locaş de către Pc. Sa. Părinte Alexandru Ionescu, Vicarul Sfintei Mitropolii a
Ungro-Vlahiei, Consilier Mitropolitan Leonioda Mateescu, Pc. Protoiereu Gh. Tache, Pr.
Săvulescu Ştefan şi preoţi din parohii învecinate. Ca un moment important în viaţa bisericii
amintim că resfinţirea bisericii a fost menţionată în două pagini din revista ”Glasul
Bisericii”, nr. 11,12 din anul 1969.”4
C. CIMITIRUL.
Cimitirul a luat fiinţă odată cu construcţia bisericii. În cimitir sunt în prezent înhumate
următoarele personalităţi: Pr. Zaharia Popescu, pr. Teodor Mateescu, pr. Zamfir Niculae,
profesor doctor Baroga Lazăr (antrenor naţional de haltere al României între anii 1980-1994).
Mai există şi cimitirul cel nou de la Ruda care a luat fiinţă după anii 1990, la iniţiativa
3
Fragment din Pisania Bisericii ”Sfinţii Voievozi”, Iedera
4
Fragment din Tabloul document aflat în pridvorul Bisericii ”Sfinţii Voievozi”, Iedera
2
preotului Zamfir Niculae. La cimitirul Ruda nu există înhumate personalităţi, există o
construcţie din lemn cu acoperiă din prefabricate cu o mică turlă la intrare.
Bibliografie