UNIVERSITATEA OVIDIUS

DIN CONSTANTA
FACULTATEA DE FARMACIE

CURS 12
2019-2020

FARMACOLOGIE
F.IV.1
ANTISPASTICE DIGESTIVE
 Aspecte fiziopatologice
 Spasmul se defineste ca o contractie
involuntara brusca si violenta a unui muschi
sau grupe de muschi sub actiunea unor factori
- mecanici, fizici, chimici, biologici
 Spasmele muschilor netezi sunt insotite de
durere, tulburari motorii si secretorii si pot
culmina cu colici
 Aspecte fiziopatologice
 Experimental, spasmul poate fi produs prin:
 - substante neurotrope tip acetilcolina (agonisti ai
receptorilor muscarinici),
 - substante musculotrope (stimuleaza direct
miofibrilele contractile).
 Definitie:
 -actiunea antispastica – reprezinta efectul de
prevenire a spasmului,
 -actiunea spasmolitica - reprezinta efectul de tratare
a spasmului.
 Antispastice
 In aceasta grupa terapeutica sunt cuprinse substante
capabile sa impiedice spasmeIe musculaturii netede
gastrointestinale, biliare, a tractului urinar si a
aparatului genital feminin.
 Aceste substante sunt utile in principal in tratamentul
colicilor digestive, biliare, urinare, pentru profilaxia
sau combaterea spasmelor musculaturii netede
induse medicamentos (de exemplu prin
administrarea de morfina) si in tratamentul
dismenoreei.
 Clasificare
 Dupa mecanismul de actiune:
 I.Antispastice neurotrope:
 - parasimpatolitice (blocheaza receptorii muscarinici din
muschii netezi),
 - ganglioplegice (blocheaza receptorii muscarinici din
ganglionii vegetativi).
 Parasimpatolitice pot fi
 -antispastice digestive: - ATROPINA, PROPANTELINA,
METANTELINA, BUTIL SCOPOLAMINA, OXIFENONIU,
 -antispastice urinare: - EMEPRONIUM, TOLTERODINA,
OXIBUTININ, PROPEVERINA.
 Ganglioplegice pot fi substate de tip: - HEXAMETONIU,
AZOMETONIU, PENTILONIU, TRIMETOFAN.
 Clasificare
 Dupa mecanismul de actiune:
 II. antispastice musculotrope:
 -naturale (PAPAVERINA),
 -de sinteza (DROTAVERINA, MEBEVERINA),
 III. alte atispastice:
 -analgezice atipiretice (METAMIZOL),
 -antiasmatice bronhodilatatoare: - TEOFILINA,
IPRATROPIU, TEOTROPIUM,
 -antianginoase coronarodilatatoare (NITRITI).
 Farmacoterapie
 Indicatii:
 -spasme:
 - gastro-intestinale,
 - biliare,
 - urogenitale,
 -dismenoree
 -inainte de endoscopie.
 ANTISPASTICE NEUROTROPE
PARASIMPATOLITICE
 Substantele din aceasta grupa actioneaza, in
principal, ca antagonisti muscarinici si produc
relaxarea musculaturii netede prin blocarea
inervatiei excitomotoare parasimpatice.
 Acesti compusi produc relaxarea musculaturii
netede gastrointestinale, biliare, a cailor si
vezicii urinare.
 Efectele asupra tractului genital feminin sunt
mai putin importante.
 ANTISPASTICE NEUROTROPE
PARASIMPATOLITICE
 Farmacodinamie. Mecanism de actiune:
 - eficacitatea antispastica este mai mare la
nivelul tubului digestiv si mai redusa pe caile
biliare si urogenitale,
 - se pot asocia cu analgezice sau
antiinflamatoare pentru combaterea durerilor
de etiologie complexa.
 ANTISPASTICE NEUROTROPE
PARASIMPATOLITICE
 Farmacoterapie.
 Parasimpatoliticele sunt indicate in combaterea
spasmelor digestive (produse de insulina, morfina,
parasimpatomimetice sau a celor care apar in ulcer,
diskinezii antrale, afectiuni inflamatorii sau
functionale ale intestinului subtire, colon iritabil, etc.),
a spasmelor biliare sau urinare de diferite etiologii
(de exemplu spasmele produse de opioizi).
 Datorita relaxarii vezicii urinare si favorizarii
contractiei sfincterului vezical sunt indicate in stari de
hipertonie vezicala, in enurezisul infantil sau in
paraplegia spastica.
 ANTISPASTICE NEUROTROPE
PARASIMPATOLITICE
 Farmacotoxicologie. Reactii adverse:
 - uscaciunea gurii,
 - constipatie,
 - retentie urinara,
 - potenteaza efectul anticolinergic al unor
medicamente precum:
 - antiparkinsoniene de tip TRIHEXIFENIDIL,
 - antidepresive amine triciclice de tip DOXEPIN,
 - antipsihotice fenotiazinice tip CLORPROMAZIN.
 ANTISPASTICE NEUROTROPE
PARASIMPATOLITICE
 Ca antispastic atropina se poate administra intern sau
injectabil s.c. in doze de 0,3 - 1 mg care pot fi repetate la
nevoie de maxim 3 - 4 ori/zi.
 Dintre derivatii cu structura aminica mai larg folositi in
tratamentul colicilor digestive sunt: piperidolatul (se
administreaza intern 50 mg de 4 oril zi) si dicicloverina (se
administreaza intern 10 - 20 mg de 3 - 4 ori/zi).
 Butilscopolamina (administrata intern 10 - 20 mg de 4 ori/zi
sau injectabil i.m. sau i.v. 20 mg/doza), oxifenoniul
(administrat intern 5 - 10 mg de 4 ori/zi), metantelina
(administrata intern 50 - 100 mg de 4 ori/zi), propantelina
(administrata intern 15 mg de 4 ori/zi)
 Atropina
 Alcaloid din frunzele si radacinile de matraguna (atropa
belladona), ciumafaie (datura stramonium)
 Farmacocinetica:
 absorbtia p.o si difuziune buna (inclusiv in SNC).
 difuzeaza si in
 placenta,
 sangele fetal
 laptele matern

 se metabolizeaza prin hidroliza

 eliminare:
 renal
 mucoasa gastrica
 Atropina
 FARMACODINAMIE:
 Aparat excretor renal:
 relaxeaza musculatura
bazinetului
vezicii urinare
ureterelor
 actiune antispastica
 Atropina
 FARMACODINAMIE:
 Aparat digestiv:
 hiposecretie
 salivara – uscaciunea gurii, dificulati de deglutitie
 bronsica
 sudorala
 gastrica slaba
 constipatie
 antispastic la nivelul:
 tubului digestiv (intens)
 cai biliare (ai slab)
 Atropina
 FARMACODINAMIE:
 Aparat respirator:
 hiposecretia glandelor cailor respiratorii
 nas
 faringe
 bronhii

 uscarea mucoaselor
 bronhodilatatie
 stimuleaza respiratia
 Atropina
 FARMACODINAMIE:
 Aparat cardiovascular
 dozele terapeutice nu influeanteaza vasele sanguine
 Ochi:
 efecte puternice la administrarea locala:
 midriaza
 cresterea presiunii intraoculare
 cicloplegie (tulburatea vederii de aproape – mai mult de o saptamana)
 SNC:
 actiune stimulatoare la doze mari
 actiune stimulatoare slaba asupra centrilor bulbari respiratori
 actiune anticolinergica centrala utila in
 boala Parkinson
 antidot in intoxicatiile cu anticolinesterazice
 Atropina
 FARMACOTOXICOLOGIE:
 R.A. de tip efect secundar de tip
parasimpatolitic
 uscaciunea gurii
 greutate la deglutitie
 constipatie
 retentie urinara
 tulburarea vederii pentru aproape cu fotofobie
 Atropina
 FARMACOTERAPIE:
 Indicatii:
 midriatic in oftalmologie (examenul de fund de
ochi)
 antispastic in spasme si colici
 gastrointestinale
 biliare
 reno-ureterale
+ analgezie
 hipersialic
 bronhodilatator si hiposecretor bronsic
 Atropina
 FARMACOTERAPIE:
 Indicatii:
 stimulant cardiac in:
 bradicardie sinusala
 bloc A-V (Sindrom Adam – Stockes)

 in preanestezie (inhiba hipersecretia bronsica produsa

de unele anestezice generale: eter, ketamina)
 anticolinergic central in Boala Parkinson
 antidot in intoxicatia cu:
 Pilocarpina
 Anticolinesterazice
 Atropina
 FARMACOEPIDEMIOLOGIE:
 C.I.
 glaucom
 ileusparalitic
 retentie urinara

 FARMACOGRAFIE:
 Sulfat de atropina inj. 1 %0
 Colir 1 %
 Preparate oficinale (extracte, tinctura, sirop)

 Tipizate (antispastice)
 Scopolamina
 Alcaloid din: Scopolia carniolica, Datura stramonium
 FARMACODINAMIE
 efecte parasimpatolitice ca atropina dar
 de intensitate >
 durata <

 efecte centrale
 inhibitor SNC, la doze mici
 stimuleaza respiratia (mai intens ca atropina)
 efect anticolinergic (in Parkinson)

 la nivelul ochilor
 midriaza
 cicloplegie
 Scopolamina
 FARMACOTERAPIE
 in preanestezie asociat cu
 morfina sau
 hidromorfon
 in boala Parkinson
 in rau de miscare
 in oftalmologie

 FARMACOGRAFIE
 bronhidrat de scopolamina sol. inj. 0,25%
 hidromorfon – scopolamina sol. Inj. (0,3 mg
scopolamina + 2 mg dihidromorfona la 1 ml)
 colir 0,5 %
 Butilcopolamina
 FARMACOCINETICA
 absorbtie p.o. incompleta
 nu difuzeaza in SNC (nu are efecte centrale)
 FARMACODINAMIE SI FARMACOTOXICOLOGIE
 similar scopolaminei
 fara efecte centrale
 FARMACOTERAPIE SI FARMACOGRAFIE
 Indicatii: antispastic gastro-intestinal si urogenital
 Contraindicatii:
 glaucom
 adenom de prostata
 Propantelina

 derivat de amoniu cuaternar

 indicat in special ca antispastic gastro-intestinal
 posologie: p.o 15-30 mg/2-4/zi
 contraindicatii:
 glaucom
 adenom de prostata
 ANTISPASTICE MUSCULOTROPE
 Definitie – alcaloid cu nucleu izo-chinolonic
din opiu.
 Farmacocinetica:
 -absorbtie p.o. rapida urmata de metabolizare
hepatica in procent relativ mare,
 -se elimina urinar metabolizata,
 -t ½ scurt
 -difuzeaza in laptele matern.
 ANTISPASTICE MUSCULOTROPE
 Farmacodinamie. Mecanism de actiune:
 -inhiba neselectiv fosfodiesteraza inducand
cresterea AMPc intramiocitar si determinand
declansarea mecanismelor de relaxare
musculara
 -actiune vasodilatatoare moderata,
 -actiune bronhodilatatoare – antiasmatic,
 -actiune deprimanta asupra conducerii A-V la
nivel cardiac.
 ANTISPASTICE MUSCULOTROPE
 Farmacotoxicologie. Reactii adverse:
 - somnolenta,
 - cefalee,
 - hipo TA.
 Farmacoterapie. Indicatii:
 - spasm sau colci:
 - gastrice,
 - intestinale,
 - renale,
 - biliare,
 - dismenoree,
 - spasm bronsic,
 - spasm coronarian,
 - crize HTA.
 Papaverina
 Papaverina, alcaloid din opiu cu structura izochinolinica, are
efecte antispastice si vasodilatatoare de tip musculotrop.
 Fcin. Se absoarbe repede din tubul digestiv. Biotransformată
în proporţii ridicate, concentraţia sanguină scăzând mult după
6 ore. Excreţie urinară, ca metaboliţi. T½ 1-2 ore. Trece în
laptele matern.
 Efectul antispastic este datorat inhibarii fosfodiesterazei la
nivelul celulelor musculare netede (cu acumulare de AMPc) si
blocarii unor canale ale calciului.
 Vasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra
musculaturii netede; efectul se menţine circa 2 ore după
administrare orală, şi 40, respectiv 20 de minute după inj. i.m.
sau perfuzia i.v.. Inj i.v. este urmată de o acţiune moderată,
dar incontestabilă, de creştere a circulaţiei cerebrale. Este
bronhodilatator musculotrop şi coronarodilatator relativ slab;
deprimă conducerea atrioventriculară, prelungeşte perioada
refractară a miocardului, scade excitabilitatea.
 Papaverina
 Indicatii. Tulburări circulatorii cerebrale de natură spastică
sau aterosclerotică, retinopatii, migrenă, sindrom Meniere;
sindrom anginos, stare post-infarct; tulburări circulatorii ale
musculaturii netede digestive şi biliare; spasm piloric,
constipaţie spastică, colici intestinale, diskinezie biliară
hipertonă, colici biliare, dismenoree.
 RA. Constipatia, hTA, tahicardia, somnolenta, congestia fetei,
cresterea transaminazelor si fosfatazei alcaline in plasma sunt
printre reaciile adverse raportate in urma administrarii
papaverinei.
 Administrarea intravenoasa poate determina aritmii, blocuri
cardiace, moarte subita; din aceste motive este
contraindicata. Administrarea papaverinei este contraindicata
sau impune prudenta la bolnavii cu bloc atrioventricular, la cei
cu hipertensiune intracraniana, glaucom sau adenom de
prostata.
 Papaverina

 Mod de administrare:
 Oral: 1 comprimat (100 mg), la nevoie 3-5 comprimate pe zi.
 Injecţie i.m. sau i.v. (diluat şi lent, în 2-3 minute), 40-120 mg,
repetat eventual la interval de 3 ore.
 În perfuzie intravenoasă (diluat în soluţie clorurată sau
glucozată izotonă, la un pH de maximum 6), 40-200 mg o
dată.
 DROTAVERINA
 Farmacocinetica
 -absorbtie p.o. rapida si completa,
 -biodisponibilitate 65% prin efect de prim pasaj mare,
 -legare de proteinele plasmatice inalta,
 -biotransformare hepatica aproape totala,
 -se elimina majoritar urinar sub forma metabolizata in circa 6
zile.
 Farmacodinamie.
 -actiune antispastica de 2-5 ori mai potenta decat papaverina,
 -efecte secundare mai reduse.
 Mecanism:
 -inhibitie selectiva a fosfodiesterazei de la nivelul muschilor
gastrointestinali urinari si uterini,
 -efect anticolic consecutiv crest rii AMPc care stimuleaza
iesirea Ca2+ in mediul extracelular.
 DROTAVERINA
 Farmacotoxicologie. Reactii adverse:
 - vertij,
 - cefalee,
 - palpitatii,
 - hipo TA (la administrarea i.v.),
 - efecte cardiace slabe.
 Farmacoterapie. Indicatii:
 - colici si spasme:
 - gastrointestinale,
 - biliare,
 - renale,
 - iminenta de avort,
 - dismenoree.