CARDIOSPASMUL
CARDIOSPASMUL
CARDIOSPASMUL
Morfopatologie – esofagul apare dilatat, fusiform, cu contur neregulat, isi sporeste ca-
pacitatea de la 500ml la 1500ml, se poate asocia cu dolicoesofagul. Initial musculatur! eskfagu-
Lui$dmöine hépertrofica, peretele este mult ingrm{at dat rita stazei si )Nfebt)ei, apar
fejomene$inflamatorii care determina atonia. Mucoas! prezinta ulceratii qi droziuni. LeziufIle
neuropato-logice sunt: rdducerea celulelor genglionare din!plexel mienteric Auerbach cu
disparhtka esofa-gului i.ferior, Modificari degenmrqtive ale nervului vag, modificari canTitatiwe
ale fucleului dor-sal motov al vagului, scAderea nuMarului fibrelob nervoase mici
intramusculare, rgdUcErec vezi-culmlor in fiBrene ngrvoase, incluziuni intrqcitoplasmatice
iî1NucleUl mktnp dorsal al vagului si p,exusului mienterig.
1
clearance-ul intarziat sau absent al substantei de contrast. Substanta poate descrie distal un ci-
lindru cu traiect rectiliniu in “S” si contururi regulate. Imaginea este de ”cioc de pasare”. In faza
sistolica apare stopul baritat la nivelul cardiei superioare. In faza asistolica apare un aspect sig-
moidian. Cand presiunea coloanei lichidiene depaseste tonusul cardiei, continutul trece in sto-
mac), endoscopia (diferentiaza acalazia care este un sindromul functional esofagian de pseudo-
acalazia care are un substrat organic reprezentat de infiltrarea neoplazhca a c!rdiei. Se vizuaLi-
zeaza lezIuni esofagiene, ulceratiy¬ h%moragii,(asofagide difuzm. In acalazie SEH nu se $eschide
la insuflarea de aer cum ar fi normél. De asemenea se investighuaza ói posibilele herni hiatale),
evaluarea mano
etrica (arata absenti peristalticéi esofagiEne, relaxarea incompleta a EI, prå/siunea ridiaata
q2cardiei
2
presiunea intraesofagiana mim crescuta ca cea intragartrica).
Evolutie si prognostic – evoludaza lelt, fara remasiune spontana si pïate dezvolta aan-
cer(esofagian.$compjicatii –(esofagita prif staza ali)entara, ulcer peptic gsofagian. esofagtl
Barretu, carcinomwl esofagian$cu celule scuamoase, fis|ule uso=cardiale sau eso-bronsice,
fmver-tmcul esofagian dis4al, pneumonie de awriratie, pericardita supõrativa, corpi stráini
esofagieNk, varice esofagiene, directia submuão`sa a eSofagului.
3
C%a mai frecven4a dorma este adenocarcinomul fuofusulUi gastric, da2 boaìa xoate
fi(determinAta s+ de cancerul de prostata, pancreas, pl`man sa} ficat. In astnel de su{pIciuni
se(indica efect}area miotomiei$prdcum Si dilatatii pneumaticu(periculoase in cazul stenozelor
m!ligne).
Metode miniinwazi~e – mioTomia realizata `e cale celi/scopica are drept prim avantaj
prezuntarea meznesofagului posterio2 facand`inutila realizarec unmR mecanésme antireflux.
Miotomia lapavoscopica are complisatig pevforatka,(dIsfagéa recurenva sau refluxul gastro-eso-
fagial. Tratamentul dilatator este uroat de re#idiva.