Tetanosul:

1. Selectați semnul clinic caracteristic pentru tetanos (Boli infecțioase transmisibile curs universitar cu
recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) trismusul
b) scaune lichide
c) vome
d) diplopie
e) ptoza palpebrala

2. Selectați semnul clinic caracteristic pentru tetanos (Boli infecțioase transmisibile curs universitar cu
recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) ortotonusul
b) diplopie
c) hipotermie
d) deglutiție dificila
e) nici un răspuns corect

3. Selectați semnul clinic caracteristic pentru tetanos (Boli infecțioase transmisibile curs universitar cu
recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :

a) emprostotonusul
b) tenesme
c) dureri in fosa iliacă stângă
d) ¨chemări false¨
e) toate răspunsurile sunt corecte

4. Selectați semnul clinic caracteristic pentru tetanos (Boli infecțioase transmisibile curs universitar cu
recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) vome
b) diplopie
c) hipotermie
d) xerostomie
e) opistotonusul

5. Selectați semnul clinic caracteristic pentru tetanos (Boli infecțioase transmisibile curs universitar cu
recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :

a) ¨chemări false¨
b) hipotermie
c) xerostomie
d) ¨risus sardonicus¨
e) lăcrimații

6. Selectați primul semnul clinic caracteristic, care apare in perioada de invazie in tetanos (Boli infecțioase
transmisibile curs universitar cu recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :

a) opistotonusul
b) ¨risus sardonicus¨
c) diplopie
d) trismusul
e) nici un răspuns corect

7. Selectați pentru care varianta clinica a tetanosului este caracteristica afectarea combinata sau a unui singur
nerv cranian III , IV , VII , IX, X, XII (Boli infecțioase transmisibile curs universitar cu recomandări pentru
activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) tetanos generalizat
b) tetanos neonatal
c) tetanos cefalic
d) tetanos generalizat + neonatal
e) toate răspunsurile sunt incorecte
8. Selectați, care din răspunsurile de mai jos, corespunde contracturii mușchilor fetei ce duce la apariția ¨
rânjetului, zâmbetului grotesc ¨ in tetanos (Boli infecțioase transmisibile curs universitar cu recomandări
pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) ortotonusul
b) ¨risus sardonicus¨
c) opistotonusul
d) trismusul
e) emprostotonusul

9. Selectați, care din răspunsurile de mai jos, corespunde contracturii permanente a musculaturii spatelui,
extensorilor trunchiului si membrelor inferioare, in tetanos (Boli infecțioase transmisibile curs universitar
cu recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) ortotonusul
b) ¨risus sardonicus¨
c) opistotonusul
d) trismusul
e) emprostotonusul

10. Selectați tipurile de toxina, pe care le produc formele vegetative de Clostridium tetani (Boli infecțioase
transmisibile curs universitar cu recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :

a) tetanospasmina
b) tetanolisina
c) hemolizina
d) acetilcolina
e) anatoxina

11. Selectați cu care patologii efectuam diagnosticul diferențial al tetanosului (Boli infecțioase transmisibile
curs universitar cu recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) angina severa
b) abces al molarului de minte
c) rickettsioze
d) flegmon periamigdalian
e) abces hepatic

12. Selectați cu patologii efectuam diagnosticul diferențial al tetanosului (Boli infecțioase transmisibile curs
universitar cu recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) encefalita
b) rabie
c) artrita temporo-mandibulara
d) sigeloza
e) pesta

13. Selectați cu patologii efectuam diagnosticul diferențial al tetanosului (Boli infecțioase transmisibile curs
universitar cu recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) infecția cu virsul varicelo-zosterian
b) febra tifoida
c) tetanie
d) intoxicație cu stricnina
e) stomatita severa

14. Selectați cu patologii efectuam diagnosticul diferențial al tetanosului (Boli infecțioase transmisibile curs
universitar cu recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) meningita
b) febrele hemoragice
c) isterie
d) defilobotrioza
e) parotidite

15. Selectați datele clinice ce ne permit stabilirea diagnosticului de tetanos (Boli infecțioase transmisibile curs
universitar cu recomandări pentru activitățile practice, A. Cupșa, Craiova 2007) :
a) contractura tonica
 b) hipertermie
c) cefalee
d) nistagmul
e) trismusul

Anginele:

1. Selectați patologia in care este prezenta angina:

a) botulismul
b) tularemia
c) bruceloza
d) meningita meningococcică
e) rabia

2. Selectați patologia in care este prezenta angina:

a) mononucleoza
b) pesta
c) leptospiroza
d) meningita meningococcică
e) rabia

3. Selectați toate patologiile in care este prezenta angina:

a) mononucleoza
b) tularemia
c) scarlatina
d) meningita meningococcică
e) rabia

4. Selectați toate patologiile in care este prezenta angina:

a) hepatita virala E
b) tularemia
c) mononucleoza
d) febra tifoida
e) bruceloza

5. Selectați toate patologiile in care este prezenta angina:

a) mononucleoza
b) leptospiroza
c) infecțiile enterovirale
f) erizipelul
g) tularemia

6. Selectați toate patologiile in care este prezenta angina:

h) mononucleoza
i) tularemia
j) infecția cu virusurile Coxsackie
k) meningita meningococcică
l) rabia

Bolile eruptive:

1. Care este maladia care necesita a fi diferențiate de antrax:

a) erizipelul
b) pseudotuberculoza
c) febra tifoida
d) dizenteria
e) nici un răspuns corect

2. Care sunt patologiile care necesita a fi diferențiate de herpes zoster:

a) infectia cu herpes simplex
b) variola
c) erizipelul
 d) yersinioza
e) scarlatina

3. Selectați patologiile care decurg cu apariția exantemului sau enantemului:

a) infecțiile enterovirale
b) infecția cu virusul herpetic
c) tetanosul
d) Herpes-Zoster
e) rabia

4. Selectați patologiile care decurg cu apariția exantemului sau enantemului:

a) botulismul
b) infecția meningococcica
c) antraxul
d) rabia
e) pseudotuberculoza

5. Selectați patologiile care decurg cu apariția exantemului sau enantemului:

a) erizipelul
b) infecția meningococcica
c) tetanosul
d) infectiile enterovirale
e) rabia

6. Selectați patologiile care decurg cu apariția erupțiilor cutanate:

a) infecția meningococcica
b) boala Lyme
c) sigeloza
d) rabia
e) pseudotuberculoza

7. Selectați patologiile care decurg cu apariția erupțiilor cutanate:

a) febra tifoida
b) borelioza
c) sigeloza
d) hepatita virala A
e) pseudotuberculoza

8. Selectați patologiile care decurg cu apariția exantemului sau enantemului:

a) rabia
b) boala Lyme
c) febra paratifoida
d) febra tifoida
e) dizenteria

9. Selectați patologiile care decurg cu apariția exantemului sau enantemului:

a) toxiinfecțiile alimentare
b) botulism
c) febra paratifoida
d) infecția cu virusul EBV
e) infecția HIV/SIDA

10. Selectați patologiile care decurg cu apariția exantemului sau enantemului:

a) sigeloza
b) borelioza
c) hepatita virala A
d) pseudotuberculoza
e) antraxul
 11. Selectați modificările tegumentare specifice pseudotuberculozei:
a) simptomul de ¨ mănuși si șosete¨
b) simptomul de ¨gluga¨
c) erupții rozeolice
d) carbuncul
e) toate răspunsurile sunt corecte

12. Selectați modificările tegumentare specifice pseudotuberculozei:

a) escarele
b) simptomul de ¨gluga¨
c) eritemul nodos
d) simptomul de ¨ mănuși¨
e) nici un răspuns corect

Debutul acut cu febră, semne catarale( rinoree,tuse)este caracteristic pentru

a)febra tifoidă
b)paratifi A*
c)paratifi B
d)paratifi
e)febra galbenă

Debutul bolii lent cu febră scalariformă este caracteristic pentru

a)tifoidă*

b)paratifi A

c)paratifiB

d)paratifi C

e)febra denga

Febra paratifoidă C se caracterizează prin

a)icter*

b)semnele de encefalită*

c)nu apar leziuni intestinale*

d)starea tifică

c)sindrom catarl

Febra paratifoidă B se manifestă prin

a)debut brusc*

b) incubația scurtă*

c)sindrom diareic intens*

d)evoluția cronica

e)complicațiile intestinale frecvente

Numiți particularitățile clinice febrei parastifi B

a)sindromul diareic este frecven*

b)starea tifică este pronunțată

c)starea tifică lisește*

d)erupțiile lenticulare puține la număr

e)exantemul polimorf abundent*

Bacilul Ebert (Salmonela typhi) posedă antigenele

a)O somatic*

b)S-superficial

c)H-flagelar*

d)Vi- de virulență*

e) C-capsular

Bolnavii elimină salmonela typhi în cantități considerabile prin

a)fecale *

b)urină*c)

c)salivă

d)vărsături*

e)lapteie matern

Febra tifoid este definită ca o septicemie(sepsis ) de tip

a)limfatic*

b) fungic

c)intestinal

d)pulmonar

e)urinar

Debutul bolii în febra tifoidă coresnde cu localizarea bacililor tifici

a)prima bacteriemie

b) în splină, ficat

ci în ganglionii limfatici

d)a doua bacteriemie*

e) în canalul toracic

În patogenia și simptomatologia febrei tifoide sunt implicate

a)componența septică(bacteriană)*
b) componența toxică*

c)acțiunea cotecolaminelor*

d)actiunea alergicăP

e)cțiunea imunologicăa

Denumiț modificările morfologice succesive a plăcilor Peyer prezentînd un paralelism cu septenarele bolii

a)hiperplazia*

b)ivazivitatea

c)necrotizarea*

d)ulcerația*

e)fibrolizarea

Acțiunea endotoxinei tifice este

a)vasculara*

b)piretogenă*

c)neurotropă*

d)imunologic protector

e)septic

Componența septică în patogenia febrei tifoide explică

a)starea tifică

b)septicemia*

c)erupția*

d)leucopenia

e)febra*

Febra amfibolică este caracteristică penru perioada de

a)debut

b)stare

c) declin*

d)convalescență

e)recădere

Confirmarea diagnosticuluial febrei tifoideîn Isăptămînă de boală se realizează prin

a)coproculturi

b) hemoculturi*
c)uroculturi

d)biliculturi

e)meduloculturia)

Leziunele morfologice a plăcilor Peyer sunt

a)hiperplazie*

b)cicatrizare*

c)ulcerație*

d(reepitelizare

e)necrotizare*

TESTE E.Mihnevici

1. În patogenia gripei se dezvoltă:

a) ( ) Limfadenopatia generalizată
b) ( x ) Virusemia
c) ( x ) Panvasculita
d) ( ) Bacteremia
e) ( x ) Afectarea căilor respiratorii
2. Pentru tratamentul etiotrop al gripei se indică preparate:
a) ( ) ampicilina
b) ( x ) oseltamivir
c) ( x ) kagoțel
d) ( ) biseptol
e) ( x ) rimantadina
3. Din partea SNC este characteristic:
a) ( x ) meningism
b) ( x ) cefalea în partea frontal a capului
c) ( ) perderea cunoștinței
d) ( ) meningita purulentă
e) ( ) convulsii
4. Pentru gripa nu sunt caracteristice:
a. ( x ) splenomegalia
b. ( ) granulozitatea palatului moale
c. ( x ) diarea
d. ( ) traheita
e. ( x ) hepatomegalia

1. Metoda specific precoce pentruconfirmarea gripei este:

a) ( ) virusologică
b) ( ) RFC
c) ( x ) imunofluorescentă directă
d) ( ) proba biologică
e) ( ) bacteriologică

f) Afectarea ochilor în gripa se manifestă prin:

a) ( ) myopia acută
b) ( x ) sclerita
 c) ( ) conjunctivita
d) ( ) corioretinita
e) ( ) cataracta

1. Din numărul global de decese sunt datorate bolilor infecțioase:

a. Circa 10%
b. Circa 25% x
c. Circa 40%
d. Circa 50%
e. Peste 50%

Sursa: curs

2. Din numărul total al consultațiilor medicale la nivel global se datorează patologiei infecțioase:
a. 10 %
b. 20%
c. 30%
d. 40% x
e. 50%
Sursa: curs
3. Maladie infecțioasă declarată eradicată de Organizația Mondială a Sănătății:
a. Poliomelită
b. Varicela
c. Rabia
d. Variola x
e. Rujeola
Sursa: curs

4. Sunt sindroame de bază în clinica bolilor infecțioase:

a. Febril x
b. Algic
c. Eruptiv x
d. Renal
e. Diareic x
Sursa: curs

5. Sunt particularități caracteristice bolilor infecțioase:

a. Nu evoluiază spre cronicizare
b. Se caracterizează prin contagiozitate x
c. Necesitatea asistenței medicale de urgență x
d. Sunt maladii rare și cu evoluție favorabilă
e. Aduc mari perderi economice x
Sursa: curs

6. Sunt maladii infecțioase emergente:

a. SARS x
b. Holera provocată de vibrionul O13a x
c. Hepatita virală C x
d. Antrax
e. Malaria
Sursa: curs

7. Sunt maladii infecțioase reemergente pentru Republica Moldova:

a. Holera x
 b. Difteria x
c. Febra galbenă
d. Tularemia x
e. Pesta
Sursa: curs

8. Sunt factori de agresiune ai agentului infecțios patogen:

a. Toxicitate x
b. Volubilitate
c. Invazivitate x
d. Aciditate
e. Patogenitate x
Sursa: curs

9. Fac parte din sistemul imun celular de apărare a macroorganismului:

a. Fagocitele x
b. Astrocitele
c. Limfocite T x
d. Macrofage x
e. Lipocite
Sursa: curs

10. Fac parte din sistemul imun umoral de apărare a macroorganismului:

a. Citokine x
b. Prolactina
c. Complementul x
d. Lactoferina x
e. Bilirubina
Sursa: curs

1. Indicaţi răspunsul corect:

a. Complexele immune joacă un rol patogenetic important în manifestările extrahepatice în hepatita A

acută;
b. (x)La imunizarea cu vaccinul împotriva hepatitei B, ce constă numai în HBsAg, anti-HBs este singurul
marker serologic care apare;
c. (x)Nivelul protrombinei şi B lipoproteidelor este un indicator important al severităţii hepatitei virale acute;
d. (x)Semnele de intoxicaţie şi dispeptice, viremia și infecțiozitatea în hepatita cu virusul A diminuează odată
cu instalarea icterului;
e. Cele mai frecvent utilizate teste funcţionale hepatice sunt determinarea nivelului colesterolului şi glicemiei
serice;

2. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Pacienții cu anti-HAVsumar sunt imuni la reinfecție;
b. AST se găsește doar în ficat și prezintă indicator specific al leziunilor hepatice;
c. (x)În cazul hepatitei virale acute este caracteristică perioda de prodrom, manifestă prin sindrom dispeptic,
pseudogripal, artralgic sau astenovegetativ;
d. Nu există diferențe în tratamentul antiviral al pacienţilor cu hepatite virale B, C şi D;
e. (x)Cele mai frecvent utilizate teste funcţionale ale ficatului sunt ALAT, bilirubina serică, protrombina;

3. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Funcțiile de sinteză ale hepatocitelor includ sinteza majorității proteinelor serice esențiale (albumină,
factori de coagulare, hormoni)
b. (x)Istoricul consumului de droguri injectabile, chiar și în trecutul îndepărtat, are o importanță deosebită în
evaluarea riscului de hepatită B și C;
c. (x)Anti-HBc IgM este indicatorul serologic al hepatitei virale B acute începând cu primele 1-2 săptămâni
 de la apariţia primelor semne clinice;
d. Transmiterea perinatală a virusului B are loc în special la sugari născuți de mame anti-HBsAg-poz în
timpul primului trimestru de sarcină sau în perioada postpartum timpurie;
e. Cel mai sensibil indicator al infecției acute cu VHC este prezența IgG anti-HCV;

4. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Prezența IgM anti-HBc şi lipsa IgG anti-HBc stabilește diagnosticul de hepatită B acută;
b. Viruul B şi D nu provoacă boală hepatică cronică;
c. (x)Creșterea nivelului ALT este un indicator important al activităţii în evoluţia cronică a hepatitei virale B
, dar pot fluctua în intervalul de 100-1000 de u/l;
d. Vasculita generalizată se dezvoltă la pacienții cu hepatită virală A trenantă;
e. (x)Sindromul dispeptic este frecvent în hepatitele virale E și A;

5. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)La iniţierea tratamentului antiviral este necesară detectarea ADN VHB cantitativ;
b. Febra de grad înalt este frecventă în hepatita virală B;
c. Răspândirea verticală a hepatitei B este puțin frecventă şi nu există mijloace de profilaxie specifică;
d. (x)Diagnosticul sindromului hepato-renal la pacienți se face, de obicei, în prezența ascitei pronunţate,
diurezei reduse şi creșteriî nivelului ureei I creatininei;
e. (x)Simptomele tipice a afecțiunilor hepatice cornice includ icter, oboseală, greață, distensie abdominală;

6. Indicaţi răspunsul corect:

a. Pentru hepatita virală E cea mai frecventă cale de transmitere e cea verticală;
b. Diagnosticul de hepatită B acută se stabilește la prezența anti-HBs;
c. (x)Cel mai sensibil indicator al infecției cu VHC este ARN-ul VHC;
d. (x)Nivelul protrombinei poate fi scăzut la pacienţii cu hepatită acută și ciroză hepatică şi prezintă
importanţă prognostică ;
e. (x)În prezent, imunizarea activă cu vaccin este principala metodă de prevenire pentru hepatita B ;

7. Indicaţi răspunsul corect:

a. Nivelul bilirubinei serice este un indicator absolut al sindromului citolitic în hepatita virală acută;
b. (x)Pentru tratamentul corect al pacienților cu hepatită virală sut necesare: determinarea etiologiei, estimarea
severității bolii și stabilirea stadiului bolii ;
c. Expunerea sexuală este unica cale de răspândire a hepatitei C ;
d. (x)Sindromul astenovegetativ este cel mai frecvent și cel mai caracteristic în hepatitele cronice ;
e. (x)În diagnosticul infecției cu HDV este decesivă detectarea antiHDV IgM şi antiHDV IgG în serul
pacienţilor ;

8. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)În cazul suprainfecției HDV a unei persoane cu hepatită cronică B crește substanțial probabilitatea
hepatitei fulminante și a decesului ;
b. (x)Hepatita A în majoritatea cazurilor decurge asimptomatic, dar poate evolua sever la adulţi ;
c. Hepatita C este una dintre cele mai frecvente patologii infecţioase cu distribuţie geografică ;
d. (x)Un istoric familial de hepatită sau cancer hepatic este, de asemenea, important pentru evaluarea riscului de
hepatită virală la pacient ;
e. Durata perioadei de incubație pentru hepatita B variază de la 15-45 zile şi nu permite efectuarea profilaxiei
specifice postexpunere ;

9. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Prezența HBsAg, cu sau fără IgM anti-HBc, reprezintă infecția cu HBV;

b. În VHD cu apariţia icterului simptomele de intoxicaţie de obicei diminuează;
c. PEG IFN și RBV și boceptrevir sau telaprevir sunt terapii aprobate pentru tratamentul cronic VHB;
d. (x)Fracţiile proteice sunt un bun indicator al disfuncției hepatice în stadiul cirozei decompensate;
e. (x)Vărsta, igiena precară, călătoriile şi contactul cu persoanele cu icter în colectivităţi sunt unii din factorii
de risc pentru hepatita A;
10. Indicaţi răspunsul corect:

a. După evoluţia acută a hepatitei virale C, anti-HCV IgM rămân detectabili pe toată viaţa;
b. Persoanele cu hepatită E au un risc crescut de carcinom hepatocelular;
c. (x)Hepatita virală acută necesită în unele cazuri diferenţiere cu mononucleoza infecțioasă ( prezentând
anumite trăsături clinice şi rezultate de laborator);
d. (x)Testele clinice, biochimice şi serologice permit diferenţierea stadială a afecţiunilor hepatice virale;
e. (x)Semnele de boală avansată a ficatului includ pierderea în greutate, ascita, edemele, fetrul hepatic,
asterixul, confuzia mental;

11. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)În ciroză hepatică hipoalbuminemia și presiunea oncotică redusă a plasmei contribuie, de asemenea, la
pierderea de lichid din compartimentul vascular în cavitatea peritoneală;
b. Testările PCR sunt utile în stabilirea replicării HAV;
c. Persoanele cu ser anti-HBc sunt protejate împotriva reinfectării cu VHC;
d. (x)În hepatita virală acută nivelul ALT este mult mai ridicat decât nivelul AST; iar odată ce ciroza este
stabilită, AST tinde să depășească ALT;
e. (x)ARN-ul HCV poate fi detectat chiar înainte de creșterea nivelului seric al aminotransferazei și înainte de
apariția anti-HCV IgM la pacienții cu hepatită acută C;

1. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Leptospirozele sunt provocate de spirochete şi prezintă infecţii zoonotice (rozătoarele fiind principala,
dar nu unica sursă de infecţie);
b. Pentru leptospiroză este caracteristică laringotrohexronchita cu evoluţie monofazică;
c. (x)Infecţarea cu Leptospire are loc prin mucoasele intacte (de obicei conjunctivală) sau prin tegumentele
lezate;
d. (x)Afectare poliorganică se explică în leptospiroză prin tropismul leptospirelor către endoteliul vascular;
e. Leptospirele sunt uşor de izolat în cultura pură din probe clinice cum ar fi sângele, urina și lichidul
cefalorahidian;

2. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Funcția renală este afectată în evoluţia clasică a leptospirozei;

b. Exantemul în leptospiroză are caracter de vezicule şi pustule;
c. (x)Trombocitopenia este caracteristică în leptospiroză (reflectând consumul de trombocite pe suprafața
endotelială afectată) şi corelează cu severitatea maladiei;
d. Implicarea pulmonară severă din punct de vedere clinic, nivelul crescut al creatininei serice și
trombocitopenia se asociază cu un prognostic favorabil în leptospiroză;
e. (x)În leptospiroză, leziunile renale acute se manifestă în câteva zile de boală și sunt associate cu dereglări
electrolitice serice, care reflectă disfuncția tubulară renală proximală;

3. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Pentru a vizualiza leptospirele, trebuie utilizată microscopia în câmp întunecat;

b. Leptospirozele sunt cauzate de un grup numeros de virusuri;
c. Infecția cu Leptospira se produce prin inhalare sau muşcătură de animale infectate;
d. În leptospiroză, este caracteristică splenomegalia, pe când hepatomegalia este raportată într-o număr mic de
cazuri;
e. Pentru leptospiroză este caracteristică cronicizarea infecţiei;

4. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Testele serologice, dar nu investigaţiile bacteriologice, reprezintă suportul diagnostic de laborator al

leptospirozelor;
 b. (x)În leptospiroză este caracteristică leucocitoza, neutrofiloza şi devierea formulei leucocitare în stinga, dar
nu apariţia mononuclearilor atipici > 10%;
c. Leptospiroza cerebrală este suspectată în baza rezultatelor RMN sau CT cu contrast cu determinarea
leziunilor multiple bine conturate;
d. (x)Glucocorticoizii sunt indicaţi în tratamentul formelor grave ale leptospirozei;
e. Analiza de urină în leptospiroză nu este informativă;

5. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Leptospiroza severă este caracterizată prin icter, insuficienţă renală și sindrom hemoragic şi este
denumită sindromul Weil;
b. (x)Leptospirele pot fi izolate din sânge şii lichidul cefalorahidian (CSF) în primele 4-10 zile de boală;
c. Vasculita nu este responsabilă pentru cele mai importante manifestări a leptospirozelor;
d. Leptospirele nu provoacă afectare renală (nefrite interstițiale şi necroza tubulară);
e. (x)Leptospiroza poate prezenta o afecțiune asemănătoare gripei, cu febră, frisoane, cefalee și mialgii;

6. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Implicarea pulmonară în leptospiroză se maninfestă în majoritatea cazurilor prin tuse și dureri

retrosternală, în unele cazuri – hemoptizie;
b. (x)Sindromul Weil este una din cele mai severe forme clinice ale leptospirozelor şi are în manifestările
clinice : epistaxis, peteşii purpură, echimoze, hemoragii gastrointestinale şi suprarenale;
c. (x)Cele mai frecvente complicaţii în leptospiroză sunt insuficiență cardiacă, detresa respiratorie,
pancreatita necrozantă, insuficienta multiorganică;
d. Afectarea renală, ce constă în modificări caracteristice de la prezenţa in sedimentul urinar a leucocitelor,
eritrocitelor, cilindrilor şi proteinurie ușoară la insuficiență renală nu este caracteristică leptospirozelor;
e. În cazul meningitei provocate de leptospire este scăzută considerabil nivelul proteinei, glucosei şi
clorizilor, iar citoza este prezentată totalmente de neutrofile;

7. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Diagnosticul definitiv în leptospiroză se bazează pe determinarea titrului de anticorpi specifici prin

examenul microscopic de aglutinare şi liză;
b. Anticorpii specifici ating, în general niveluri detectabile la prima zi de boală în leptopriroză;
c. (x)Pentru cazurile severe de leptospiroză,alături de terapia de dezintoxicare, este indicată administrarea de
penicilină G, amoxicilină, ampicilină sau eritromicină;
d. (x)Pacienții cu tulburări severe în leptospiroză necesită tratament intensiv, pot necesita dializă, pot avea
nevoie de hemotransfuzii;
e. Spre deosebire de pacienții cu hepatită virală acută, cei cu leptospiroză au în mod obișnuit nivele crescute
ale aminotransferazelor şi considerabil scăzute ale bilirubinei serice și fosfatazei alkaline;

8. Indicaţi răspunsul corect:

a. Leptospirele nu necesită medii speciale și condiții de creștere; prin urmare examenul bacteriologic este
principal metodă de confirmare a diagnosticului;
b. (x)Leptospirozele sunt cauzate de un grup de leptospire patogene şi se caracterizează printr-un spectru larg
de manifestări clinice, variind de la infecții inaparente la forme fulminante, fatale;
c. Pentru leptospiroză nu este caracteristică evoluţia bifazică;
d. (x)Pacienții cu forme icterice în leptospiroză au în mod obișnuit nivele crescute ale bilirubinei și fosfatazei
alcaline serice;
e. (x)Durerile musculare pronunţate în muschii gambelor sunt o caracteristică importantă în diagnosticul
precoce al leptospirozelor;

9. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Leucocitoza marcată de la 3.000 la 26.000 mii, cu deviere spre stînga, este caracteristică pentru
leptospiroză şi prezintă un criteriu important în diferențierea acestei infecții de o hepatită virală acută;
 b. (x)În mai mult de 90% din cazuri leptospiroza evoluiază în formă anicterică;
c. (x)Leptospiroza caracterizată prin icter, insuficienţă renală și sindrom hemoragic severă este denumită
sindromul Weil;
d. Transmiterea leptospirelor de la om la om este frecventă şi prezintă o impotanţă majoră în răspîndirea
infecţiei;
e. Infectarea cu leptospire are loc frecvent şi în toate cazurile dezvoltă forme severe;

10. Indicaţi răspunsul corect:

a. (x)Leptospiroza este o zoonoză, cu o distribuție la nivel mondial, care afectează cel puțin 160 specii de
mamifere, rozătoarele, în special șobolanii fiind cea mai frecventă sursă de infecţie;
b. Icterul în sindromului Weil este asociat doar cu necroza hepatică severă;
c. (x)O manifestare tipică în leptospiroză este dezvoltarea meningitei aseptice;
d. (x)Caracterul sezonier şi riscul professional prezintă factori epidemiologici importanţi pentru suspectarea
diagnosticului de leptospiroză;
e. Diagnosticul de leptospiroză se stabileşte clinic şi nu necesită metode specifice de laborator;

Borelioza

1.Pentru stadiul I al boreliozei sunt caracteristice:

a) manifestări dispeptice

+ b) manifestări cutanate

c) manifestări neurologice

d) manifestări cardiace

e) manifestări articulare

2. În tabloul clinic al Boreliozei distingem:

a) Eritem, hemoragie cutanată, bule

+ b) Eritem inelar cu paliditate în centru

c) Erupții maculo-papuloase

d) Erupții peteșiale cu necroză în centru

e) Toate elementele descrise mai sus

3. În stadiul II al boreliozei mai frecvent se înregistrează:

a) hipersplenism

+ b) diseminare hematogenă sau limfatică în ochi, mușchi, oase

c) pielonefrite, glomerulonefrite

+ d) meningite, meningoencefalite

+ e) limfadenopatie regională

4. În stadiul III al boreliozei se dezvoltă:

a) Pancreatită, colecistită

+ b) Artrite recidivante, spondilite

+ c) Encefalomielite cronice, parapareze, radiculopatii

d) Dermatite, acrodermatite atrofice

+ e) Miopericardite

5. Mecanismul de infectare în Borelioza este:

a) Fecal – oral

b) Aerogen

c) Transmisibil prin înțepătură de țînțar

+ d) Transmisibil prin înțepătură de căpușă

e) Transmisibil prin înțepătură de flebotom

6. Metoda de bază de confirmare a borelizei este:

a) Bacteriologică

+ b)Serologică

c) Biologică

d) Alergologică

e) Parazitologică

7. Pentru obținerea uni rezultat serologic veridic în borelioză va conta :

a) Colectarea sîngelui pe nemîncate

b) Colectarea sîngelui la apogeu de febră sau după frison

+ c) Efectuarea unui test ELISA, urmat de confirmare prin Western-Blot

+ d) Colectarea sîngelui pentru seruri perechi

+ e) Colectarea sîngelui peste 4 săptămîni de la infectare

8. Agentul patogen al maladiei Lyme este:

a) Virusul ECHO

b) Brucella melitensis

c) Streptococul B-hemolitic dingrupul A

d) Ricketsia ricketsia

+e) Borrelia burgdorferi

9. Selectați remediul de bază în tratamentul Boreliozei, stadiul eritemului migrator:

a) Cloramfenicol

b) Ceftriaxona

+ c) Doxiciclina

d) Metronidazol
e)Streptomicina

10. În faza tardivă a boreliozei însoțită de neuropatie și artrită se va administra tratamentul cu:

a) Amoxacilina 3 g/zi 1 lună

+ b) Ceftriaxona 2 g/zi 1 lună

c) Doxiciclina 200 mg/zi 1 lună

d) Metronidazol 1000 mg/zi 1 lună

e) Streptomicina 1000 mg/zi 1 lună

1. Pacientul cu rabie în debutul maladiei poate prezenta:

+ a. astenie, fatigabilitate, anorexie, febră

+ b. anxietate, agitație, iritabilitate, nervozitate
+ c. parestezii sau dureri la locul mușcăturii
d. vomă, diaree, xerostomie, febră
e. dereglarea glutiției, vocea răgușită

2. În periopada de stare pacientul cu rabie va prezenta:

a. diplopie
+ b. hiperactivitate
c. trism
+ d. halucinații
+ e. redoarea cefei

3. În perioada de stare în caz de rabie este caracteristic:

+ a. auzul devine foarte fin

b. apar semne de deshidratare
+ . mirosul și văzul sunt amplificate
d. apare trism și opistotonus
+ e. salivația este abundentă

4. În caz de rabie aerofobia poate fi explicată prin:

+ a. contracția puternică a diafragmei

+ b. disfuncția SNC
+ c. spasmul faringelui și laringelui
d. blocarea căilor respiratorii
e. hipoventilație

5. În caz de rabie pacientul poate prezenta:

a. hipotermie
+ b. hiperventilație
+ c. hipersalivație
+ d. midriază
e. hiporeflexie

6. În perioada de stare pacientul cu rabie va prezenta:

+ a. hipersudorație
+ b. midriază
+ c. convulsii generalizate sau localizate
d. xerostomie
e. somnolență
7. În perioada paralitică a rabiei apar simptomele:

+ a. statusul mental degradează progresiv

+ b. stupoare și în final coma
c. hidro - și aerofobia
d. hiperactivitate4a motorie și convulsiile
+ e. dureri intense în mușchi și membre

8. În caz de rabie putem stabili:

a. depistarea limfocitelor atipice în hemoleucogramă

+ b. evidențierea anticorpilor specifici în ser sau LCR
+ c. evidențierea corpusculilor Babeș-Negri în țesutul cerebral
+ d. depistarea anticorpilor virali prin imunofluorescență directă
e. reacția de neutralizare pe șoricei

9. La nivelul SNC virusul rabic se localizează preferențial în:

a. măduva spinării
b. hipocamp
c. cerebel
d.trunchiul cerebral
+ e. toate menționate mai sus

10. Pentru rabie sunt adebărate afirmațiile:

+ a. este o maladie virală

b. este o maladie bacteriană
+ c. este o encefalită acută severă
d. produce mortalitate 100% în lipsa tratamentului adecvat
+ e. practic este invariabil fatală indiferent de tratamentul aplicat

11. În legătură cu rabia care din afirmații sunt false:

a. se perpetuează natural prin rabia sălbatică a carnivorelor, rabia canină și rabia chiropterelor
b. se transmite la om în majoritatea cazurilor prin mușcătura unui animal infectat
+ c. virusul ajunge în SCN pe cale hematogenă și limfatică
d. ajunge în SNC pe cale axonală
e. poate fi neutralizat de către anticorpii produși în organism

12. În cazul unui pacient cu o plagă mușcată superficială la nivelul membrului superior produsă în urmă cu 24 ore de
către cănele personal, omorît ulterior și incinerat se recomandă următoarea atitudine terapeutică:

+ a. spălarea abundentă a plăgii cu apă și săpun

b.dezinfecția locală cu un produs de amoniu cuternar sau alcool
c. profilaxie specifică cu ser antirabic + vaccinare completă
+ d. numai vaccinare completă
+ e. profilaxia cu antibiotice a suprainfecțiilor bacteriene

13. Se consideră un potențial rabigen crescut în situațiile:

+ a. mușcături la cap, gît, pulpa gegetelor, organele genitale

b. leziuni superficiale de animale domestice
+ c. mușcături produse de animale sălbatice
+ d. mușcături profunde și întinse
e. în toate situațiile enumerate mai sus

14. Care afirmație nu este caracteristică pentru rabie ?

a. perioada de incubație de regulă variază de la 30 la 90 zie

b. odată cu apariția simptomelor clinice rabia este invariabil fatală
c. se dezvoltă semne de encefalită cu confuzie, hiperactivitate, febră
+ d. se dezvoltă sindrom de deshidratare severă
e. în cazul consumului de lichide apare spasm laringian

15. Profilaxia specifică preexpunere în rabie se preconizează pentru următoarele categorii:

+ a. veretinari
+ b. personal din laboratoarele specializate
+ c. hingheri
d. toată populația
e. toate categoriile enumerate mai sus
1. CS. Cîte serovariante dupa antigenul O se împarte Yersinia enterocolitica?
(-)18
(+)50
(-)6
(-)20
(-)29
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. pag 69

2. Cs. Cîte probe de recoltare materialului pentru examenului bacteriologic se efectueaza în Yersinia
entercolitica?
(+)2-3 probe
(-)4-5 probe
(-)5-6 probe
(-)6-7 probe
(-)7-8 probe
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 69
3. Pentru diagnosticul Yersiniozei se vor utiliza:
(+)reacția de aglutinare
(+)RHAI
(-)PCR
(+)reacția imunoenzimatica
(-)ELISA
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 116
4. În profilaxia Yersiniozelor e necesar:
(+)crearea unor conditii optime de pastrare a produselor alimentare
(-)defectarea oportuna a rezervuorului hidrologic de microbi
(+)controlul sistematic asupra pastrarii legumelor și fructelor
(-)vaccinarea conform unor instructiunii speciale
(+)respectarea de catre lucratorii gospodariilor zootehnice a regulilor igienice la îngrijirea
Animalelor
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 128
5. Diagnosticul diferențial al Yersiniozei se efectueaza ai:
(+)dezinteria
(+)febra tifoida
(+)hepatita virala
(+)artrita
(-)mucoviscidoza
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 127
6. Yersinia enterocolitica are urmatoarele manifestari clinice:
(-)rinoree
(+)diareea pronuntata
(+)limfadenita cervicala
(+)eruptii palmare și plantare
(-)tuse
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 125

7. Pseudotuberculoza afecteaza urmatoarele sisteme:

(+)gastrointestinal
(+)locomotor
(+)cutanat
(-)respirator
 (-)cardiovascular
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 115
8. Formele clinice avem localizata in pseudotuberculoza:
(-)forma fulminanta
(+)forma abdominala
(+)forma icterica
(+)forma catarala
(+)forma septicemica
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 68
9. Agentul patogen al pseudotuberculozei se caracterizeaza prin:
(-)este sporulat
(+)bacil cu capete rotunjite
(-)este imobil
(+)nu formeaza spori
(+)este mobil
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 116
10. În tablou clinic a pseudotuberculozei se observa simptome:
(-)infectioase
(+)intoxicatie
(-)diareice
(+)alergice
(-)hemoragic
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 68

11. СS.Cîte variante seriologice subdivizeaza în pseudotuberculoza:

(-)5
(+)8
(-)10
(-)18
(-)28
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 69

12. CS.Care este sursa principala a infecției pseuotuberculoase:

(+)rozatoare
(-)pisicile
(-)păsările
(-)cîinele
(-)vitele cornute
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 117

13. Cs.Pentru forma cutanata de antrax și anume cea carbunoasa este caracteristica trecerea a trei culori de la
centru spre periferie :

(-)în centru vezicula neagra, urmata de o fișie îngusta de culoare sangvinolenta, apoi o centura lata a unui val
purpuriu, ce se proemineaza deasupra pielii.

(-)la periferie rozeole multiple sangvinolente, apoi papule galbene și in centru vezicula alba.

(+) în centru crusta neagra, urmata de o fișie îngusta galbui-purulenta, apoi o centura lata a unui val purpuriu ce
proiemina deasupra pielii, pe care apar vezicule secundare.

(-)sangvinolent în centru cu o demisiune neagra și apoi o fișie purulenta

(-)în centru multiple vezicule fire de culoare galbuie, purulenta, urmata de o centura de necroza neagra, apoi o
fișie de culoare roșie.

Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 121

14. Carbunele cutanat are urmatoare forme:

(-)edemul pulmonar
(-)pustula benigna
(-)pustula neagra
 (+)edemul malign
(-)edemul benign
Surse: M. Chiotan. Boli infectioase. Pag 529
15. Cs.Antibiotice de elecție în tratament antraxul este:
(+)penicilina G
(-)metronidazol
(-)meropenem
(-)omeprazole
(-)vancomicina
Surse: I. Rebedea. Boli infectioase. Pag 261
16. Antraxul pe frotiuri directe sau în cultura apare ca:
(-)coci gram pozitivi
(-)bacile gram negativi
(-) bacile gram pozitiv sub forma de cap de leu
(+)bacile gram pozitiv, înconjurate de capsula, cu formare de spori
(-)nu poate fi indificat prin metoda bacteriologica
Surse: I. Rebedea. Boli infectioase. Pag 261
17. Antraxul este confirmat prin metode diagnostice:
(+)metoda bacterioscopica
(+)metoda bacteriologica
(-)metoda radiologica
(+)metoda biologica
(+)reacția imunofluorescenta
Surse: I. Rebedea. Boli infectioase. Pag 261

18. Ce forme generalizate de antrax cunoașteți:

(-)forma cutanat
(+)forma septica carbunoasa primara
(-)forma pulmonara
(-)forma intracutana
(+)forma septica carbunoasa secundara
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 122

19. Bacillus antracis este un bacil:

(+)gram pozitiv aerob
(-)nesporulat
(+)sporulat
(-)mobil
(+)aerob
Surse: M. Chiotan. Boli infectioase. Pag 527
20. Antraxul visceral are urmatoarele forme:
(+)septicemica
(+)meningo-carbunoasa
(+)pulmonara
(+)digestiva
(-)cardiovasculara
Surse: M. Chiotan. Boli infectioase. Pag 529