STUDII CLINICO-şTIINŢIFICE

Impactul parodontal în anomaliile dentomaxilare:

aspecte de evaluare şi de tratament ortodontic complex
L. Avornic

Catedra Protetică Dentară şi Ortodonţie, USMF „Nicolae Testemiţanu”

The Parodontal Impact of Dento-Maxillary Anomalies: Aspects of Assessment and Complex Orthodontic Treatment
The purpose of the work was to monitor and improve the condition of the parodontum in cases of dento-maxillary anomalies through
complex medicamentary orthodontic treatment. Parodontal diseases were diagnosed in 78.05% of the cases with dento-maxillary anomalies.
The orthodontic treatment utilized fixed appliances with slot .022” brackets, Straight-wire technique, individualized Roth prescription, and
removable appliances with mechanical and functional action. The parodontal therapy included topical administration of BioR medicine, 0.1%
gel. The posttreatment parodontal recovery presented different results dependent on adherence to the program of treatment and the various
types of orthodontic apparatus applied. The study showed superior results in 80.8% of the patients treated with fixed appliances and 61.5% of
those treated with removable appliances, compared to those given complex orthodontic treatment with fixed appliances.
Key words: dento-maxillary anomalies, periodontal disease, complex orthodontic treatment.

Влияние зубочелюстных аномалий на состояние парадонта: аспекты течения и комплексного ортодонтического

лечения
Целью работы было улучшение состояния пародонта при зубочелюстных аномалиях посредством проведения комплексного,
ортодонтически-медикаментозного лечения. При первичном осмотре были выявлены заболевания пародонта у 78,05% пациентов
с зубочелюстными аномалиями. Ортодонтическое лечение проводилось с помощью несъемных аппаратов в технике прямой дуги с
индивидуализированными элементами и со съемными аппаратами с механическим и функциональным действием. Пародонтальное
лечение включало местное применение препарата BioR, гель 0,1%. Выздоровление наступило у 61,5% пациентов, лечённых пластинками
и 80,8% − с несъемными аппаратами.
Ключевые слова: зубочелюстная аномалия, заболевание пародонта.

Introducere progresivă a depunerilor dentare, suprasolicitările traumatice

Actualitatea temei este determinată de creşterea con- dentoparodontale şi ocluzale [1, 3, 6, 8].
tinuă a frecvenţei anomaliilor dentomaxilare (AnDM) şi a Măsurile ortodontice trebuie să asigure profilaxia sau
afecţiunilor parodonţiului marginal la populaţie, în special la intercepţia leziunilor parodontale (Bassigny, Chabre, 1984).
copii şi la tineri. Frecvenţa afecţiunilor parodonţiului la copiii Această opinie este susţinută şi de С. Б. Улитовский (2003):
din Republica Moldova atinge la vârsta de 15 ani 96,8% din „Înlăturarea anomaliilor dentomaxilare, îndeosebi legate de
cazuri [1]. Frecvenţa AnDM are tendinţă de creştere, descrisă înghesuirile dentare, poate fi şi trebuie privită ca element im-
de mulţi autori şi prezintă variaţii de la o colectivitate la alta. portant în profilaxia afecţiunilor parodontale”. Totodată, prin
În Republica Moldova s-a determinat o prevalenţă de 25,2‰ ± măsuri ortodontice se poate ameliora situaţia parodontală în
0,4‰ a AnDM la adolescenţii de 16-17 ani [2]. Dorobăţ V. cazul parodontopatiei deja apărute, cu stabilizarea de durată
şi colab. (2001) au relevat la vârsta de 7 ani o frecvenţă de a rezultatelor obţinute [9, 10, 11].
71,6% a AnDM [3]. În SUA 75% dintre copiii de 6-11 ani Este cunoscut faptul că deplasările dentare în tratamen-
prezintă AnDM [4]. În Rusia AnDM afectează 49% dintre tul ortodontic pot provoca modificări la nivelul parodonţiului;
copiii cu dentiţie mixtă şi 35% – cu dentiţie permanentă nu asistăm la o deplasare a unui periodonţiu inert, ci la o
(Хорошилкина Ф., 1994). remodelare, o remaniere fibrilară permanentă care, de fapt,
Problema corelaţiilor ortodontico-parodontologice evi- este o particularitate importantă în succesul tratamentului
denţiază faptul că anomaliile dentomaxilare sunt o condiţie ortodontic. În final, graţie acestor remanieri tisulare, totul se
favorabilă de apariţie şi de menţinere a cauzei principale în produce de parcă dintele s-ar deplasa cu osul său de susţinere
afecţiunile parodontale – placa bacteriană. (Fontenelle, 1982).
Dereglarea troficităţii parodontale şi, respectiv, înrăută- În tratamentul ortodontic se impun mijloace de profi-
ţirea microcirculaţiei periferice are loc pe contul schimbului laxie şi de tratament al afecţiunilor parodontale preexistente
condiţiilor de solicitare a grupurilor separate de dinţi, ceea ce sau potenţial apărute pe parcurs.
provoacă un stres suplimentar în ţesuturile periodontale şi ale
Scopul studiului
parodonţiului în întregime [5, 6, 7].
Astfel, anomaliile dentomaxilare, îndeosebi dizarmoniile Monitorizarea şi ameliorarea sub aspecte clinice, para-
dentoalveolare cu înghesuiri, provoacă dereglări în arhitectura clinice a afecţiunilor parodontale în anomaliile dentomaxilare,
dentogingivală, ceea ce generează spre apariţia locurilor de prin realizarea tratamentului complex, ortodontic–medica-
retenţie cu autocurăţare dificilă şi, ca rezultat, acumularea mentos.

47
 Nr.1 (307), 2009

Materialе şi metode de cercetare Prin realizarea măsurilor locale şi generale de pretrata-

Studiul s-a bazat pe analiza datelor a 82 de pacienţi cu ment ortodontic la pacienţii incluşi în studiu, cu componente
diferite anomalii dentomaxilare, asociate cu afecţiuni paro- terapeutice, chirurgicale, psihice, s-a reuşit ameliorarea stării
dontale. Vârsta medie a pacienţilor a alcătuit 13,98 ± 0,38 ani parodonţiului marginal, jugularea proceselor inflamatorii par-
cu un diapazon între 8 şi 22 de ani. Pacienţii au fost selectaţi odontale acute sau exacerbate. Obligatoriu s-au recomandat
şi incluşi în studiu conform adresabilităţii la ortodont. vizite la stomatolog pentru asanarea cavităţii orale şi pentru
Stabilirea diagnosticului ortodontic şi a metodei even- realizarea complexului de măsuri în igiena profesională cu
tuale de tratament s-a efectuat în baza: examenului subiectiv terapia medicamentoasă (la necesitate).
şi celui obiectiv exo- şi endooral al pacientului; a studiului de După diagnosticarea ortodontică a subiecţilor şi după
model (indicele Pont, analiza Bolton, Howes, a spaţiului total stabilirea planului de tratament, s-au indicat extracţii dentare
după Tweed); a analizei ortopantomografiei şi a teleradiogra- ca metodă de creare a spaţiului în arcada dentară la 23 de
fiei de profil (Tweed, Ricketts Steiner, Björk). pacienţi (28% din lotul total), cu înghesuiri dentare, într-un
Evaluarea respectării igienei orale s-a efectuat prin de- caz clinic s-a efectuat germectomia dintelui 25, aflat în retenţie.
terminarea indicelui igienic oral simplificat – OHI-S după G. La 2 pacienţi, cu incluzie de canini, s-a indicat excizia ţesutului
Green, I. Vermillion, 1964. Evaluarea afecţiunilor parodontale fibros mucoperiostal, cu denudarea coroanei, pe care s-a
s-a efectuat prin: examen clinic endooral; determinarea indi- aplicat ulterior elementul aparatului fix. S-a indicat efectuarea
celui gingivitei PMA în modificarea Parma (1960) a indicelui operaţiilor de frenuloplastie – la 19 pacienţi (23,17%) şi de
de hemoragie papilară IHP Mühlemann (1971); examen vestibuloplastie – la 5 pacienţi (6,09%).
radiologic dentoparodontal; examen citologic exfoliativ al Pacienţilor li s-a realizat un tratament ortodontic cu apa-
epiteliului gingival. Monitorizarea clinică şi paraclinică a rate fixe moderne – sisteme poliagregat preajustate cu bracket-
pacienţilor s-a efectuat la adresare, precum şi în dinamica uri (fig. 1), slot .022”× 030”, în tehnica Straight-wire – la 36
succesiunii etapelor de tratament ortodontic: 1 lună, 3 luni, de pacienţi (43,9%) şi cu aparate mobilizabile (fig. 2) – la 46
6 luni, 12 luni şi 1 lună posttratament ortodontic. de pacienţi (56,1%).
Pacienţii au fost repartizaţi în 2 loturi, criteriul de diviza- Tratamentul ortodontic cu aparate fixe s-a efectuat în
re fiind varietatea terapiei parodontale utilizate în tratamentul tehnica mecanicii de alunecare pe arc drept, prescripţie Roth,
ortodontic complex. Lotul I (de studiu) a fost alcătuit din 52 cu elemente de individualizare. S-a respectat succesiunea faze-
de pacienţi (63,41%), inclusiv 16 băieţi (30,77%) şi 36 de fete lor şi a etapelor de tratament (I. Zetu, 2000; E. Cocârlă, 2002;
(69,23%) cu vârsta medie de 14,2 ± 0,5 ani. Conform varietăţii V. Trifan, 2002; G. Mihailovici, 2006), precum urmează: faza
de aparat ortodontic utilizat, pacienţii din lotul I au fost I de tratament cu etapele de aliniere şi de nivelare a dinţilor,
divizaţi în 2 grupuri: grupul 1 (aparate fixe) – 22 de pacienţi control al ancorajului molar, distalizare a caninilor, corectare a
(42,31%) şi grupul 2 (aparate mobilizabile) – 30 de pacienţi relaţiilor molare; şi faza II de tratament cu etapele de reducere
(57,69%). Terapia parodontală a inclus realizarea măsurilor a supraacoperirii, închidere a spaţiilor şi reducere a treptei
de igienă profesională şi administrarea topică a preparatului sagitale, corecţie a liniei mediane, finisare a ocluziei.
BioR, gel 0,1%, conform schemei propuse. Individualizarea tehnicii arcului drept a ţinut de efec-
Lotul II (de referinţă) a fost constituit din 30 de paci- tuarea îndoiturilor pe arc de ordinul I, II şi III, cu scop de
enţi (36,59%), cu vârsta medie de 13,6 ± 0,6 ani, dintre care 6 compensare a greşelilor de amplasare a bracket-urilor (pe
băieţi (20%) şi 24 de fete (80%). În funcţie de criteriul de sex dinţii malpoziţionaţi), de control al ancorajului lateral, de
al pacienţilor, loturile nu s-au deosebit veridic (χ² = 1,80, p > corecţie (hipercorecţie) a curbei Spee prin extruzii late-
0,05). În funcţie de varietatea aparatului ortodontic, pacienţii rale inferioare, îndoituri artistice în zona frontală, redare
au fost distribuiţi în 2 grupuri: grupul 3 (aparate fixe) – 14 suplimentară de torque vestibular sau oral unor dinţi sau
pacienţi (46,7%) şi grupul 4 (aparate mobilizabile) – 16 paci- grup de dinţi.
enţi (53,3%). S-a realizat terapia parodontală cu preparate de Datele explorărilor au fost prelucrate computerizat prin
rutină (Григорьян А., Грудянов А., 2004). metode de analiză variaţională. Pentru estimarea diferenţelor

Fig. 1. Aparat ortodontic fix. Fig. 2. Aparat ortodontic mobilizabil.

48
 STUDII CLINICO-şTIINŢIFICE

veridice în mediile a două grupuri, s-a utilizat criteriul Stu- de studiu (21,2% din cazuri) şi 6 luni în lotul de control (31%
dent. din cazuri); creşterea frecvenţei gingivitei hipertrofice cu
cote maxime către 1 an de tratament, dar cu o valoare veridic
Rezultate, discuţii diferită (p < 0,01) în loturi – 21% din cazuri, în lotul I, şi
Investigaţiile, la adresare, au determinat prezenţa 35% din cazuri, în lotul II, după care a urmat o descreştere a
afecţiunilor parodontale la 64 de pacienţi (78,05%), iar 18 frecvenţei, atingând la 1 lună posttratament 2,3%, în lotul I,
pacienţi (21,95%) au fost parodontologic sănătoşi (fig. 3). şi 4,0%, în lotul II (fig. 4, 5).
Explorarea clinică şi paraclinică a pacienţilor cu S-a obţinut o frecvenţă veridic mai redusă a exacerbării
anomalii dentomaxilare a determinat malocluziuni conform procesului cataral şi a gingivitei hipertrofice în lotul de studiu,
clasificării Angle (1888), precum urmează: clasa I Angle – 49 explicată prin stimularea imunităţii locale şi prin atenuarea
de pacienţi (59,7%); clasa II Angle – 29 de pacienţi (35,4%); reacţiei hiperplazice de răspuns a parodonţiului marginal la
clasa III Angle – 4 pacienţi (4,9%). intervenţiile ortodontice pe fundal imunomodulat de către
Analiza evoluării afecţiunilor parodontale în dinamica preparatul BioR.
tratamentului ortodontic Obţinerea nivelului de însănătoşire parodontală la
Analiza stării parodonţiului pe parcursul tratamentului 73,8% dintre pacienţi în lotul I (sănătoşi la adresare – 21,1%)
ortodontic complex s-a efectuat în funcţie de apartenenţa la şi la 65,2% dintre pacienţi în lotul II (sănătoşi la adresare –
lot a pacienţilor şi de varietatea aparatului ortodontic utilizat: 23,3%) o atribuim realizării tratamentului ortodontic com-
fix (grupul 1) sau mobilizabil (grupul 2). plex la pacienţii cu anomalii dentomaxilare. Persistenţa
În funcţie de apartenenţa la lot, evaluarea formelor postortodontică a gingivitelor se atribuie nerespectării igienei
nosologice ale afecţiunilor parodontale a constatat în: lipsa orale, cu menţinerea cauzei – placa bacteriană, proceselor
formelor grave de afectare parodontală; dominarea gingivitei de erupţie a dinţilor permanenţi (gingivită catarală acută),
catarale cronice în 51,9%-64,7% din cazuri, în lotul I, şi în precum şi aritmiei juvenile a statusului hormonal cu influenţe
34,5%-60% din cazuri, în lotul II; exacerbarea procesului asupra parodonţiului (fig. 6).
cataral s-a produs în creştere în primele luni de tratament În funcţie de varietatea aparatului ortodontic utilizat,
în ambele loturi, dar cu o amploare veridic mai mare (p < s-au înregistrat modificări parodontale mai evidente în cazul
0,05) în lotul II, cu o frecvenţă maximă către 3 luni în lotul tratamentului cu aparate fixe, ceea ce denotă un grad mărit

Fig. 3. Distribuirea, la adresare, a formelor nosologice ale afecţiunilor parodontale (%).

Fig. 4. Evaluarea afecţiunilor parodontale în lotul I.

49
 Nr.1 (307), 2009

Fig. 5. Evaluarea afecţiunilor parodontale în lotul II.

Fig. 6. Evaluare comparativă pre- şi postortodontică pe loturi a afecţiunilor parodontale (%).

de implicare a complexului parodontal în acest tratament, cu S-a determinat creşterea valorilor la început de tratament
inducerea remanierilor complexe ale aparatului de susţinere cu valori maxime către 6 luni – 32,8%, după care a urmat o
dentar. descreştere a valorilor cu minime veridice (p < 0,001) la 1
Starea de fond a tratamentului în ambele grupuri a fost lună posttratament ortodontic – 3,6% ± 0,56%. Monitorizarea
gingivita catarală cronică, majoritar caracteristică grupului 2, hemoragiei papilare prin determinarea indicelui IHP a denotat
cu un diapazon de frecvenţă între 36,1%-58,3%, în grupul 1, o evoluare similară a indicelui PMA. S-a atestat ascensiunea
şi 52,2%-75%, în grupul 2. valorilor IHP la început de tratament, cu maxime către 6
Analiza postortodontică a stării parodonţiului a de- luni – 0,94 ± 0,05 unităţi; după care urmează descreşterea
terminat starea de „sănătos” la 80,8% dintre pacienţii trataţi lor veridică (p < 0,001), cu minime la 1 lună posttratament
cu aparate fixe (la adresare fiind 27,7%) şi la 61,5% dintre ortodontic – 0,1%± 0,02 unităţi.
pacienţi trataţi cu aparate mobilizabile (la adresare – 17,4%). Analiza radiologică a modificărilor parodontale
În acest context acordăm supremaţie tratamentului cu aparate Studierea radiogramelor până şi după tratamentul ort-
fixe, care permit alinierea perfectă a dinţilor în arcade, cu odontic a determinat particularităţi structurale, în funcţie de
ameliorarea arhitecturii gingivodentare (favorabilă deflexi- vârstă, ale oaselor maxilare şi ale componentelor parodonţiului
unii alimentare, autocurăţirii corespunzătoare), înlăturarea la copii, care se află în permanentă dezvoltare şi restructurare.
rapoartelor ocluzale traumatogene, restabilirea esteticii. Edificarea radiologică a modificărilor parodontale s-a efectuat
Monitorizarea comparativă a indicilor clinici de prin studiul a 4 simptome: continuitatea compactei osoase,
starea igienei orale şi parodonţiului resorbţia osoasă, osteoporoza apofizelor alveolare, lărgirea
În dinamica tratamentului ortodontic, valorile indicelui fantei periodontale.
OHI-S nu s-au deosebit veridic (p > 0,05) în cele 2 loturi de Gingivitele catarale şi cele hipertrofice, cu forme de
pacienţi, iar în raport cu varietatea aparatului ortodontic manifestare uşoară şi medie, n-au prezentat modificări ale
utilizat, am desemnat valori ale OHI-S veridic (p < 0,05) mai tabloului radiologic, decît o slabă osteoporoză (reversibilă)
înalte la purtătorii de aparate fixe versus de cei cu aparate în cazul gingivitei hipertofice, forma medie. Parodontitele
mobilizabile. Modificările valorilor indicelui PMA au fost cronice generalizate au prezentat un tablou radiologic car-
dependente de: etapa tratamentului ortodontic, apartenenţa acteristic formelor uşoare şi medii de manifestare, iar post-
la lot a pacienţilor, varietatea aparatului utilizat în tratament. ortodontic s-au determinat semne de remisiune a procesului

50
 STUDII CLINICO-şTIINŢIFICE

Fig. 7. Tabloul radiologic pre- şi postortodontic, parodontită cronică generalizată, forma de gravitate medie.

inflamator-distructiv (fig. 7), cu restabilirea integrităţii şi a Concluzii

continuităţii compactei osoase; restabilirea vârfurilor septu- 1. Frecvenţa afecţiunilor parodontale la subiecţii cu
rilor interdentare, a fantei periodontale uniforme pe traiect; anomalii dentomaxilare este înaltă şi a alcătuit 78,05% din
micşorarea gradului de osteoporoză cu desen trabecular numărul celor examinaţi, dintre care: gingivita catarală a
clar. constituit 76,6%; gingivita hipertrofică – 15,6%; parodontita –
Modificări citologice ale epiteliului gingival în din- 7,8%.
amica tratamentului ortodontic–medicamentos 2. Evaluarea stării parodonţiului în tratamentul ortodon-
Componenta de bază a şirului celular al citogramelor tic a determinat variaţii clinice, dependente de etapa de trata-
gingiei o constituie celulele epiteliale pavimentoase (neo- ment, medicaţia parodontală, varietatea aparatului ortodontic,
mogene, de diferite tipuri), prezente atât în normă, cât şi starea igienei orale. Tabloul clinic a fost dominat de gingivita
în patologie. În normă, citogramele epiteliului gingival au catarală cronică în 51,9%-64,7% din cazuri, în lotul I, şi în
prezentat celule epiteliale de tipul 3, adică celule epiteliale 34,5%-60% din cazuri, în lotul II, cu exacerbări în 21,2% din
superficiale sub formă de plăci cu nucleu compact mic şi cu cazuri, în lotul I, şi în 31% din cazuri, în lotul II. S-a constatat
citoplasmă acromată; leucocite segmentate, mononucleare creşterea frecvenţei gingivitei hipertrofice cu o valoare veridic
în număr mic. diferită în loturi (p < 0,01): 21% din cazuri, în lotul I, şi 35%
În gingivita catarală cronică, citogramele au determi- din cazuri, în lotul II către 1 an de tratament.
nat: un câmp abund în elemente celulare; apariţia celulelor 3. Însănătoşirea parodontologică veridică (p < 0,01)
epiteliale tinere, uneori şi a celulelor bazale (deviere spre posttratament la 73,8% dintre pacienţi, în lotul I, şi la 65,2%
„stânga”); creşterea numărului de leucocite segmentate; dintre pacienţi, în lotul II, argumentează necesitatea şi eficienţa
creşterea numărului de mononucleare. În cazul gingivitei tratamentului ortodontic complex, asociat cu administrarea
hipertrofice, raportul mononucleare/ leucocite a fost mărit preparatului BioR la pacienţii cu anomalii dentomaxilare şi
cu apariţia plachetelor leucocitare; creşte numărul complex- cu afecţiuni parodontale.
elor epiteliale cu predominarea celulelor bazale şi tinere. În 4. Dinamica stării parodonţiului marginal denotă
parodontită, pe lângă cele sus-numite, apare şi contaminarea modificări mai semnificative în cazul tratamentului cu aparate
microbiană (în cazul prezenţei în cantităţi mari a depunerilor ortodontice fixe. Gingivita catarală cronică s-a determinat
dentare) sub forma unor incluziuni bazofile în citoplasma ce- în 36,1%-58,3% din cazuri, în grupul 1, şi în 52,2%-75% din
lulelor epiteliale, semne de citopatologie ca distrofia vacuolară. cazuri, în grupul 2. Gingivita hipertrofică a fost mai frecventă
Aceste fenomene adeveresc persistenţa proceselor inflamatorii în grupul 1, unde atinge cota maximă de 36,1% din cazuri,
cronice, recidivante în parodonţiul marginal. către 6 luni de tratament.
După terapia medicamentoasă, mai evident în lotul de Dar obţinerea nivelului de însănătoşire parodontologică
studiu, s-a determinat micşorarea numărului de celule în la 80,8% dintre pacienţii trataţi cu aparate fixe versus 61,5%
citograme, cu prezenţa leucocitelor segmentate diseminate, dintre cei trataţi cu aparate mobilizabile, acordă supremaţie
a mononuclearelor în număr mic şi cu dispariţia plachetelor tratamentului ortodontic cu aparate fixe.
leucocitare, a contaminării microbiene. Analiza citologică
pre- şi postterapie medicamentoasă a apreciat dinamica de Bibliografie
stare a parodonţiului marginal, mai evidentă în lotul de studiu. 1. Godoroja P., Spinei A., Spinei Iu. Stomatologie terapeutică pediatrică.
Tabloul citologic a fost corelativ celui clinic. Contaminarea Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2003, p. 257-267.
2. Granciuc Gh. Clasificarea medico-geografică a nivelului prevalenţei anom-
microbiană a celulelor epiteliale a fost determinată în mare aliilor dentomaxilare la adolescenţii Republicii Moldova. Probleme actuale
măsură de starea igienei orale şi nu atât de gradul de severitate de stomatologie. Materialele Congresului XII naţional al stomatologilor
a procesului ca atare. din Republica Moldova, 3-4 octombrie, 2003, p. 76-79.

51
 Nr.1 (307), 2009

3. Dorobăţ V., Stanciu D. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Editura 10. Cardaropoli D., Abundo R., Corrente G. Reduction of gingival recession
Medicală, Bucureşti, 2003, 501 p. following orthodontic intrusion in periodontally compromised patients.
4. Proffit W., Fields H. Contemporary Orthodontics. St. Louis, Mosby-Year Orthod. Craniofacial Res., 2004; 7: 35-39.
Book, 1993, p. 593-596. 11. Carranza F. A., Newman M. G. Clinical Periodontology. 8ⁿ ed., W. B.
5. Dumitriu H., Dumitriu S. Parodontologie. Ed. Viaţa Medicală Românească, Saunders Co., 1996: 85-100, 559-564.
1999, p. 124-126, 176-178.
6. Eni A. Afecţiunile complexului mucoparodontal. Centrul Editorial-Poli- Lucia Avornic, asistent universitar
grafic Medicina, Chişinău, 2007, 380 p. Catedra Protetică Dentară şi Ortodonţie
7. Гиоева Ю., Базикян Э., Селезнев Д. Применение карнозина для USMF „Nicolae Testemiţanu”
лечения гингивита у пациентов, находящихся на ортодонтическом Chişinău, bd. Negruzzi, 3
лечении. Ортодонтия, 2005, № 3 (31), c.60-62. E-mail: [email protected]
8. Grivu Ov., Podariu A., Băilă A., Pop I. Prevenţia în stomatologie. Editura Tel.: 544304
Mirton, Timişoara, 1995, p. 150-157.
9. Artun J., Osterberg S. Periodontal status of secondary crowded mandibular Recepţionat 20.11.2009
incisors. Long-term results after orthodontic treatment. J. Clin. Periodon-
tol., 1987; 14 (5): 261-266.

ARTICOLE DE PROBLEMĂ, SINTEZĂ ŞI PRELEGERI

Evaluarea situaţiei curente şi strategia de dezvoltare a sistemului

naţional informaţional în sănătate
B. Golovin, M. Ciocanu

Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii

The Development Strategy of the National Health Information System

The Strategic Plan for the development of a national health information system (NHIS) was developed based on the results of the NHIS
evaluation survey in Republic of Moldova, carried out with the support of the Health Metrics Network (HMN). The HMN Assessment and
Planning Workbook were developed by HMN in order to assure the data’s comparability with World Health Organization member states.
Key words: development strategy, national health information system.

Оценка текущей ситуации и стратегия развития национальной информационной системы здоровья

При разработке Стратегического планa развития национальной информационной системы здоровья (НИСЗ) были использованы
результаты исследования по оценкe НИСЗ Республики Молдова, проведенного при поддержке Сети по Показателям Здоровья (СПЗ). Для
обеспечения сравнительной оценки данных между странами, являющимися членами Всемирной oрганизации здравоохранения, было
использовано Руководство по стратегическому планированию информационной системы здравоохранения, разработанного СПЗ.
Ключевые слова: стратегия развития, национальная информационная система здоровья.

Introducere mai interesate de procesele medico-demografice, morbiditatea

Informaţia privind sănătatea reprezintă o sursă importantă populaţiei şi de consumul de servicii medicale. Studiile de caz,
pentru o bună dirijare şi în luarea deciziilor. Sistemele naţionale realizate în anii precedenţi, au remarcat că sistemul informaţional
informaţionale în sănătate (SNIS) reprezintă o funcţie centrală în sănătate din Republica Moldova reflectă mai degrabă nevoile
în sistemul de sănătate al fiecărei ţări. Sistemul informaţional în trecutului şi este în mare parte orientat spre monitorizarea
sănătate are ca funcţie principală transformarea datelor colectate contribuţiilor, activităţilor şi a controlului administrativ. Multe
în informaţii utile, care vin să sprijine eforturile medicilor şi ale dintre datele colectate nu sunt analizate. Există decalaje semnifi-
managerilor de la diferite niveluri în luarea deciziilor. Sistemul cative între generarea datelor şi difuzarea informaţiilor. Acest
informaţional în sănătate trebuie să ofere informaţii autentice lucru limitează utilitatea informaţiilor în informarea deciziilor.
şi unui număr important de persoane din afara sistemului de Colectarea datelor este fragmentară, cu legături precare între
sănătate (donatori, cercetători, jurnalişti) care, în timp, devin tot diferite seturi de date, se atestă multe dublări ale datelor colectate.

52