Grupul Şcolar Tehnic Baia Mare

Catedra de limba şi literatura română

prof. Mărieş Adora Daniela

Plan de lecţie

Data: 22.04.2008
Clasa a X-a C
Unitatea de învăţare: Literatura / Poezia;
Capitolul: Textul poetic. Conţinut şi formă;
Subiectul: Deschiderea spre modernitate;
Titlul: „Rondelul rozelor ce mor” de Al. Macedonski;
Tipul lecţiei: de comunicare;
Scopul lecţiei: dezvoltarea gustului literar, aprofundarea subiectului;
Competenţe generale:
 folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală în diferite texte literare;
 argumentarea în scris sau oral a diferitelor opinii asupra unui text literar;
Competenţe specifice:
 recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice unui text liric;
 identificarea caracterului descriptiv al poeziei;
 stabilirea elementelor de versificaţie;
 evidenţierea structurii compoziţionale a textului;
Resurse: conţinut: conform programei;
capacităţi de învăţare: bune;
locul de desfăşurare: sala de clasă;
Strategii didactice:
Metode: conversaţia;
lectura;
munca pe grupe;
analiza pe text;
proiectarea power point;
munca independentă;
Mijloace: manual;
volum de poezii “ Poema rondelurilor” de Al. Macedonski;
fişe de lucru;
Bibliografie:A. Marino “Opera lui Alexandru Macedonski”, EPL. Bucureşti,1967;
N. Manolescu “Metamorfozele poeziei”, Ed. Timpul, Reşiţa, 1996;
L. Ciocârlie “Negru şi alb. De la simbolul romantic la textul modern,
Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1979;

Scenariul didactic

1. Pregătirea clasei pentru oră ( pregătirea celor necesare, notarea absenţilor ) (1 min.)
2. Verificarea temei pentru acasă : Elevii au avut de pregătit temă pentru acasă o scurtă
prezentare a vieţii şi activităţii poetului Al. Macedonski, consemnarea celor mai importante
aspecte . Se va citi o fişă biobibliografică.( 5 min.)
3. Anunţarea titlului: ” Rondelul rozelor ce mor” de Al. Macedonski
 4. Enunţarea competenţelor specifice, pe parcursul acestei ore elevii vor fi capabili :(1 min.)
- să recunoască şi să analizeze principalele componente de ordin structural specifice textului
liric;
- să identifice caracterul descriptiv al poeziei;
- să stabilească elementele de versificaţie;
- să se realizeze încadrarea în specia literară;
5. Captarea atenţiei: se va distribui elevilor fişa I care cuprinde maxime şi cugetări despre
trandafir. Se vor citi pe rând cugetările din fişă. Se va prefaţa lecţia cu un motto: ”Omul
este mai tare decât fierul, mai puternic decât piatra şi mai fragil decât trandafirul.''
(proverb turc) (3 min)
6. Sarcini de învăţare:
a. lectura expresivă a poeziei, se realizează de către profesor ;(2 min.)
b. discuţii introductive:
se va cere elevilor să răspundă la următoarele întrebări:
Ce impresie v-a lăsat lectura acestei poezii ?
Care este starea eului liric?
Care credeţi că este imaginea artistică dominantă în textul lecturat ?
Ce legătură se poate stabili între imaginea trandafirilor ce se ofilesc şi mor şi viaţa omului?
Ce simboluri puteţi atribui trandafirului ?( 5 min.)
c. se va lectura fişa a II-a care cuprinde scurte legende legate de trandafir.( 5 min.)
d. se va mai lectura textul de către elevi, după care se va repartiza munca pe grupe în
vederea stabiririi caracterului descriptiv al poeziei ( 5 min.)
grupa I : Remarcaţi în poezia lui Al. Macedonski, prezenţa termenilor care aparţin
sferei vizualului. Transcrieţi cuvintele prin care poetul sugerează culoarea.
grupa a II-a: Identificaţi, în structura poeziei, adjectivele, substantivele şi adverbele
menite să imprime o atmosferă de vag, de tristeţe vecină cu moartea.
grupa a III-a : Explicaţi efectul pe care îl are verbul predicativ a muri, evidenţiind
modul de repartizare a acestui termen în cele trei strofe ale poeziei.
grupa a IV-a: Evidenţiaţi efectul poetic al adjectivelor întristător, mare şi duios în
versurile: “Pe sub amurgu-ntristător”, “ Şi-n marea noapte care vine,/ Duioase-şi pleacă fruntea
lor...”
Se vor citi şi discuta sarcinile de lucru.( 3 min.)
e. se vor stabili elementele de versificaţie prin repartizarea muncii pe grupe ( 3 min.)
grupa I : Stabiliţi ritmul, rima şi măsura versurilor
grupa a II-a: Comentaţi repetarea versului “ E vremea rozelor ce mor.”
 grupa a III-a : Explicaţi efectul expresiv al vocalelor a, e, î, asupra ritmului poeziei.
grupa a IV-a :Analizaţi din punct de vedere sintactic, structura propoziţiilor.
Se vor citi şi discuta răspunsurile la sarcinile de lucru ( 3 min.)
f. proiectare power point “Rondelul rozelor ce mor “ , melodie interpretată de Tudor
Gheorghe; ( 3 min.)
g. încadrarea poeziei în specia lirică prin activitate frontală .Se va cere elevilor să
identifice elementele în măsură să evidenţieze trăsăturile specifice rondelului. Se va citi din
portofoliu, din fişa “ Specii ale genului liric” definiţia rondelului ( sau din manual p. 132)
( 3 min)
7. Asigurarea performanţei
Exerciţiu – muncă independentă-
a. Stabiliţi temele şi motivele existente în poezia “Rondelul rozelor ce mor” de Al.
Macedonski ( 3 min.)
b. Comentaţi în câteva rânduri motto-ul ce prefaţează lecţia de azi. Stabiliţi o
corespondenţă între acest citat şi semnificaţiile cese desprind din poezie.( 3 min.)
8. Asigurarea retenţiei şi a transferului – tema pentru acasă.: Realizaţi comentariul literar al
poeziei discutate .
9. Aprecierea şi notarea elevilor activi ( 2 min.)
 Maxime şi cugetări

1.''Un singur trandafir poate ţine locul unei grădini... şi un singur prieten poate face cât întreaga
lume'' Leo F. Buscaglia

2.''Adevărata prietenie este ca un trandafir. Nu ne dăm seama de frumuseţea sa până când nu se

pierde.''

3.”Trandafirul ne vorbeşte discret despre iubire, într-o limbă cunoscută numai de inimă.''

4.''Frumuseţea lipsită de virtute este ca un trandafir fără parfum.''

5.''Nu fiţi trişti că trandafirul îşi pierde petalele... La fel ca în viaţă, unele lucruri trebuie mai întâi
să pălească, pentru ca apoi să renască.''

6.''Viaţa este ca o grădina de trandafiri. Aveti grijă la ghimpi şi ţineţi la îndemâna insecticidul.''

7.''Optimistul vede trandafirul, nu ghimpii săi; pesimistul vede numai ghimpii, uitând de trandafir.''

8.''Cel care vrea un trandafir trebuie să fie atent la ghimpi.'' proverb persan

9.''Unul din cele mai rele lucruri legate de natura umană este că tindem să uităm să traim. Visam
cu toţii la nu-ştiu-ce grădină magică cu trandafiri în loc să ne bucuram de trandafirii care cresc
chiar în faţa casei noastre.'' Dale Carnegie

10.''Omul este mai tare decât fierul, mai puternic decât piatra şi mai fragil decât trandafirul.''
proverb turc
 Legendele trandafirului

O legendă grecească spune că trandafirul ar fi fost destinat să fie, încă de la naştere, cea mai
frumoasă floare. Zeiţa florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe moarte, foarte dragă
ei, şi a vrut ca noua floare să nu aibă pereche pe lume. De aceea, i-a convocat pe ceilalţi zei ca
fiecare să-i dăruiască câte ceva din atributele lor: Dyonisos i-a dăruit parfumul ameţitor, Cele 3
Graţii i-au dat strălucirea, veselia şi farmecul, Zephyr, vântul de primavară, a dat la o parte norii
pentru ca Apollo să-l lumineze şi să-l înflorească. La urmă, Ares, zeul războiului, i-a dat în dar
spinii, pentru ca floarea să îşi poată apăra frumuseţea.

Un mit hindus arată că doi dintre marii zei s-ar fi certat odată pentru că nu se puteau pune de acord
cu privire la cea mai frumoasă floare din lume. Vişnu prefera trandafirul, iar Brahma, care nu
văzuse niciodată o asemenea floare, prefera lotusul. Când Vişnu i-a arătat pentru prima dată un
trandafir, rivalul său a trebuit să fie de acord că nici floarea de lotus nu îl putea întrece.

O altă legendă arabă povesteşte apariţia trandafirului galben: profetul Mahomed, aflat departe de
casă, presimte că soţia sa, Aisha, nu îi este credincioasă şi cere în vis sfatul Arhanghelului Gavriil;
acesta îi spune să se întoarcă acasă, să- i spună soţiei să arunce din mână obiectul pe care îl are şi
dacă acesta îşi va schimba culoarea, atunci va avea dovada necredinţei. Aisha şi-a întâmpinat soţul
cu un buchet de trandafiri albi în mână, care au devenit galbeni atunci când au atins apa lacului în
care au fost aruncaţi.

Persanii au o poveste locală despre trandafirul roşu: o privighetoare indragostită de un tradafir alb,
l-a îmbrăţişat atât de strâns, încât spinii i-au străpuns inima şi sângele a colorat în roşu floarea -
această poveste persană l-a inspirat pe Oscar Wilde atunci când a scris povestea "Privighetoarea şi
trandafirul".

Simboluri ale trandafirului

Demult, în Italia, trandafirul era "floarea cererilor în căsătorie": îndrăgostitul presăra în faţa casei
iubitei sale petale de flori, iar dacă a doua zi erau măturate, atunci declaraţia era respinsă; dacă însă
petalele se găseau tot acolo, nu mai rămânea decât să se hotărască ziua logodnei.

In acelaşi timp, trandafirul mai înseamnă şi iubire tragică, despărţire: în Antichitate, trandafirul era
floarea funerară a femeilor; pe mormintele soţiilor, romanii aşezau flori zdrobite, simbol al inimii
îndurerate;
La celţi, un arbust de trandafiri alb, sădit pe mormântul celor dragi, simboliza pacea şi fericirea în
lumea de dincolo.

Printre alte numeroase simboluri ale florii, mai există o semnificaţie destul de ciudată - confidenţialitate,
secret, tăcere -, care datează din epoca romană şi care îşi trage însemnătatea din evenimente reale:
banchetele romane, care erau un bun pretext pentru întruniri politice cu caracter secret şi unde se
puneau la cale şi comploturi. La aceste banchete, trandafirul juca un rol important: petale de
trandafir erau răspândite peste tot, în havuzuri curgea apa de roze şi toţi invitaţii se împodobeau cu
trandafiri. Existau camere secrete pentru întruniri politice care erau şi ele pline de roze. Tot ce se discuta aici
avea un caracter confidenţial, de unde sintagma "sub rosa" (sub trandafiri), cu înţeles de TAINĂ.
 Sarcini de lucru pe grupe

a. Stabilirea caracterului descriptiv al poeziei:

grupa I : Remarcaţi în poezia lui Al. Macedonski, prezenţa termenilor care aparţin
sferei vizualului. Transcrieţi cuvintele prin care poetul sugerează culoarea.
grupa a II-a: Identificaţi, în structura poeziei, adjectivele, substantivele şi adverbele
menite să imprime o atmosferă de vag, de tristeţe vecină cu moartea.
grupa a III-a : Explicaţi efectul pe care îl are verbul predicativ a muri, evidenţiind
modul de repartizare a acestui termen în cele trei strofe ale poeziei.
grupa a IV-a: Evidenţiaţi efectul poetic al adjectivelor întristător, mare şi duios în
versurile: “Pe sub amurgu-ntristător”, “ Şi-n marea noapte care vine,/ Duioase-şi pleacă fruntea
lor...”

b. Stabilirea elementelor de versificaţie:

grupa I : Stabiliţi ritmul, rima şi măsura versurilor

grupa a II-a: Comentaţi repetarea versului “ E vremea rozelor ce mor.”
grupa a III-a : Explicaţi efectul expresiv al vocalelor a, e, î, asupra ritmului poeziei.
grupa a IV-a :Analizaţi din punct de vedere sintactic, structura propoziţiilor.
 grupa I : Remarcaţi în poezia lui Al. Macedonski, prezenţa termenilor care aparţin
sferei vizualului. Transcrieţi cuvintele prin care poetul sugerează culoarea.

grupa a II-a: Identificaţi, în structura poeziei, adjectivele, substantivele şi adverbele

menite să imprime o atmosferă de vag, de tristeţe vecină cu moartea.

grupa a III-a : Explicaţi efectul pe care îl are verbul predicativ a muri, evidenţiind
modul de repartizare a acestui termen în cele trei strofe ale poeziei.

grupa a IV-a: Evidenţiaţi efectul poetic al adjectivelor întristător, mare şi duios în

versurile: “Pe sub amurgu-ntristător”, “ Şi-n marea noapte care vine,/ Duioase-şi pleacă fruntea
lor...”
grupa I : Stabiliţi ritmul, rima şi măsura versurilor

grupa a II-a: Comentaţi repetarea versului “ E vremea rozelor ce mor.”

grupa a III-a : Explicaţi efectul expresiv al vocalelor a, e, î, asupra ritmului poeziei.

grupa a IV-a :Analizaţi din punct de vedere sintactic, structura propoziţiilor.