Tropaeum Traianai
Tropaeum Traianai
Tropaeum Traianai
DE
WISILE PARVIAN
flUCURETI
IP. ,OUTENBERG" J. GOBL STR. DOAMNEI, 20
1912
www.digibuc.ro
CETATEA TROPAEUM
www.digibuc.ro
DIN SCRIERILE ACELUIAS AUTOR :
www.digibuc.ro
CETATER TROPFIEUM
CONSIDERFITII ISTORICE
DE
VASILE PtARVAN
BUCURESTI
TIP. ,GUTENBERG" J. GÖBL S-SORI, STR. DOAMNEI, 20
1912
www.digibuc.ro
Studiu apdrut intài in ,,Buletinul Comisiunii Monu-
mentelor Istorice", pe 1911.
www.digibuc.ro
Thracii nordici, pe cari Grecii Ii numiau
Geti, iar Romanii Dad, nu s'au intins,
chiar In vremile târzii, numai in stânga
Dunärii ; ci, din cele mai vechi timpuri
istorice, In sec. VI a. Chr., i pânä la
totala lor disolvare in Romanism ori
Slavism, Dacii, s. Getii, au ocupat am-
bele maluri ale Dundrii de jos. Si a-
nume ei u locuit in dreapta fluviului
tot tinutul dintre Dundre
intinzându-se la Apus pand la Vid 1): iar
in Rdsdrit pând la Mare si gurile Pu-
ndrii : deci, cu exceptia unui mic teri-
www.digibuc.ro
-6-
toriu In Vest, In toatd Moesia inferioard.
Autorii antici ne atestd acest fapt pAnd
si In secolul al Ill-lea d. Chr. 2).
Romanii, cari Ina.' de pe vremea lui
Ovidius stdpâneau In cetdtile grecesti
de pe coasta apusand a Pontului
Euxin 3), Idsard tinutul' dacic din dreapta
Dundrii multd vreme In seama indige-
nilor si anume pdnd la a. 46 In grija
statului clientelar thrac, iar apoica o
ripa Thraciae In searna guvernatorului
provinciei Thracia ; deabia dela sfârsitul
secolului al II-lea inainte, tot tinutul
dintre Dundre si Naemus Incorporân-
du-se la Moesia inferior 4), tara geticd
fu scoasd mdcar In parte de supt In-
rdurirea culturald greack predominantd
9 Vezi tirile literare la y. Premerstein, die Anfange
der Provinz Moesien, in Jahreshefte cl. oesterr. ar-
chäol. Inst. I, 1898, Beibl., col. 150 sq. Dovezi epi-
grafice hotaritoare vom aduce noi mai jos.
3) Ovid. Trist. II, 197 sqq., cu Premerstein, 1. c.,
col. 193.
4) Cf. pentru toate acestea Premerstein, 1. c., pas-
sim §i B. Filow, die Legionen der Provinz Moesia,
'Clio, Beiheft VI, Leipzig 1906, P. 63 sqq.
www.digibuc.ro
7-
In Thracia, si apropiatd de cultura ro-
rnanä, infloritoare in lagdrele legionare
si In orasele de veterani dela Dundre.
incepätorul operei de romanizare a
Dacilor din IVIoesia inferioarä a fost,
ca si In Dacia propriu zisd, tot impd-
ratul Traian.
in rdzboiul al doilea dacic Traian
pomi nu numai cu oaste mai multd,
dar si cu Lin plan strategic mai adânc
gandit. A atdc.d pe Daci numai pe la
Dunärea de mijloc si numai in stänga
fluviului, ar fi insemnat a-i impinge
spre Moesia inferioard si Thracia, toc-
mai cum se intâmplase pe vremea lui
Augustus, in expeditia lui Cn. Cornelius
Lentulus 5). Pe de altd parte, nu numai
national, ci si politic, Dacii aveau incd
de pe vremea lui Burebista 6) o puter-
5) Cf. Premerstein, 1. c., col. 166 sqq.
9 Acesta stäpanise intreg teritoriul getic dela Sudul
Dundrii impreuta cu orasele grecesti dela Mare, dela
Olbia in Nord, 'And la Apollonia in Sud (cf. Dio
Chrysostomus XXXVI, 4 si vezi la Dittenberger, Syl-
loge inscriptionum Graecarum2, n-rele 324 [pentru
www.digibuc.ro
-8
nicd traditie sud-danubiank care îi legà
nemijlocit cu Thracii din sudul Hae-
mului, §i la primul semnal al unui erou
popular, intreaga lume thracd dela
www.digibuc.ro
9-
Marea Egee pând la izvoarele. Nistru-
lui s'ar fi ridicat impotriva Romanilor
bävälitori dinspre Apus, respingându-i
cu vitejia elementard a rasei lor dis-
pretuitoare de moarte.
De aceea Traian Incepe al doilea
rdzboiu dacic prin Inläntuirea intregului
tinut thrac, pânä la gurile Dundrii, In
sistemul de «limites» ofensive 7), asezate
acum Intâi, de dânsul, deacurmezisul
www.digibuc.ro
Thraciei, si nDaciei,, din dreapta flu-
viului.
Venind din Italia, prin Corint
Atena, el debarcal pe coasta thracicd la
Aenos. De aici prin Zirinis, Plotinopolis,
Ulpia (numitä apoi Hadrianopolis,
fundatd Insä tot de Traian), Marciano-
polis 8), el ajunge in tinutul dacic din
Moesia inferioard. Calea pe unde trecù
impäratul se transformA In drum mi-
litar, cu statiuni i lagäre. lar unele
statiuni furä prefäcute chiar de Traian
In orase, purtând ori numele sdu : Ulpia
(Hadrianopolis) i Traianopolis (npe
flancul stâng,, al frontului de atac 9),
alcdtuit de drumul-linzes), ori pe al sotiei
sale : Plotinopolis, sau pe al surorei
sale :Marcianopolis. Alte fundatii In
Thracia (Traiana, la Nord de Pizus),
ori In Moesia geticd (Nicopolis), cu dru-
8) Vezi A. v. Domaszewski, in .Philologus, LXV, 326
sqq. si 338 sqq. si W. Weber, Untersuchungen zur
Geschichte des Kaisers Hadrianus, Leipzig 1907, p.
15 si 18 sqq.
8) Weber, o. c., p: 19, n. 69.
www.digibuc.ro
11
www.digibuc.ro
12
www.digibuc.ro
13
www.digibuc.ro
14
www.digibuc.ro
15
www.digibuc.ro
16
www.digibuc.ro
17
www.digibuc.ro
- 18 -
cianopolis, Abrittus si Tropaeum, spre
Nord. 0 piatrd miliarà gäsitä la Nord
de Abrittus si purtând data de 118 d.
Chr., ne aratd cd drumul a fost ad hoc
reparat, ori, mai probabil, numai Impo-
dobit, ca o lingusire pentru noul impd-
rat, cu alti stdlpi, noi, pomenind numele
lui 20) ; In cale Hadrian se opri Mil In-
doiald si pe la monumentul triumfal,
dar asezarea civild de aldturea desigur
nu i-a atras prin nimic luarea aminte,
spre a o ridich mdcar la rangul de mu-
nicipium Aelium, ash cum fdcù acum
In adtoria sa cu o surnd de asezdri
infloritoare din Illyricum, printre cari
si Drobeta noasträ.
in timpurile urmdtoare, multdmitd
adâncei pdci de sub Hadrian si An-
toninus Pius, Intreaga Dobroge se po-
puleazd cu colonisti romani : agricultori
si crescdtori de vite "), locuind in
20) CIL. III 14464. Cf. §i nota urnfaitoare.
21) Precum in chip simbolic e reprezentat prin mo-
numentul funerar al lui C. Iulius Quadratus, loci
princeps, quinquennalis territorii Capidavensis, In
www.digibuc.ro
19
www.digibuc.ro
90
www.digibuc.ro
91
www.digibuc.ro
22
www.digibuc.ro
23
www.digibuc.ro
24
www.digibuc.ro
25
www.digibuc.ro
96
www.digibuc.ro
27
www.digibuc.ro
- 28
ceiurilor sociale latine, desi ca traditie
etnicd-familiarä dacismul acestor ro-
mani,, e tot asà de evident.
0 inscriptie funerard din Tropaeum
pomene§te pe un Daizus Comozoi, inter-
fectus a Castabocis, va sd zicd de
prin anii 170 si urm. ") cäruia fiii sAi
Justus si Valens Ii ridicA monumentul
de amintire eternd: teal §i bunicul au
fost daci : Daizus si Comozous; fiii sant
romani "). Tot a0, Inteo altd inscrip-
tie funerark gdsitä In ruinele cetätii, In-
timpinArn aceastä familie: Scoris, fiul
lui Mucaporus, tatAl, Aurelia Eftepir,
mama, Aurelius filius, vicsit annis
XXXXI si Sabina filia, vicsit annis
XXX : repausati, Vale(n)s et Sabinia-
nus fili superstantes") : copiii poartä
deci toti nume romane. 0 a treia in-
scriptie ne face cunoscutd aceastä fa-
milie: Crescens Rigozi, Helpis liberta,
54) Vezi asupra acestei date cele spuse mai sus, p.
26, in legaturk cu territorium civitatis Ausdec...
69 CIL III, 14214 12.
") CIL. III 14214 14.
www.digibuc.ro
29
www.digibuc.ro
30
www.digibuc.ro
31
www.digibuc.ro
- 32 -
EVCIDAVA, E IAMAVS i B//RIDAV.,
iar vicus Siamaus de pe malul drept
al Dundrii, la Vest de Oescus, e con-
firmat prin SIAMPVDVS i celelalte,
ca thracic, adic, pentru a precizà, ca
dacic. Tot de neam dac pare a fi si
Julius Dizzace din Troesmis "), ferneea
Zudecitulp dinteo inscriptie gAsita" lângä
Cuzgun "), Claudia Dusia din tinutul
anticului Istrus "), Aurelius Dalenus
ex vico Amlaidina si Aurelia Uthis
uxor eius "), Castus Mucapori a vico
Clementino si Sedida Reti....tis ucssor
(eius)"), Apollonius Dadae i Mania Da-
dae din Torni "), Pia et Daciscus, fratres,
Claudius Mucasius, tot de acolo"),
si, fdrd îndoialä, gladiatorul Extvrog
Actxriaig, care singur spune e dac").
64) CIL. III 6189.
66) CIL. III 748 I .
66) !usu. gg.sitä la Kasapkiöi : CIL. III 14214 25.
67) CIL. III 13743 : Urlukiöi, lang'a Constanta.
65) CIL. III 7565 : Karamurat.
60) CIL. III 7559.
16) CIL, III 7573 si 14214 27.
21) Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 226 sq.
www.digibuc.ro
33
www.digibuc.ro
34
www.digibuc.ro
35
www.digibuc.ro
- 36 -
insusi fiind originar din Siscia "); fa-
milia unui centurio leg. V Macedonicae,
domo Amasia"): acest centurion a
putut fi chiar cu serviciul activ In Tro-
paeum, intru cat, precum vorn vedea
mai jos, aici au stat un timp si vexil-
latii ale legiunii respective (rand la M.
Aurelius In Troesmis, apoi in Dacia), in
garnizoand; un veteran din leg. Xl
Claudia (In Durostorum) si familia sa"),
o altd familie de colonisti veterani, ne-
specificata mai de aproape ") ; un vete-
ran din flota imperiala cu sotia sa ").
Foarte numeroase sant apoi inscrip-
tiile care pomenesc persoane pur
simplu cu nume romane, unele cu o
situatie oficiald In oras, altele numai
In calitatea de simpli raposati intru
zeii lor. Mult mai rare sant, In sec.
al II-lea si al IINea, inscriptiile cu
78) CIL. III 14214 9.
7°) CIL. III 14214 10 .
80) CIL. III 13736.
8t) CIL. III 14214 7.
8') CIL. III 12472.
www.digibuc.ro
37
www.digibuc.ro
38
www.digibuc.ro
39
www.digibuc.ro
40
www.digibuc.ro
41
www.digibuc.ro
- 42 -
virali manicipii Tropaei patri MI Aeliae
Quirillae sorori, Aelius Antonius Sa-
binus duunzvir municipii supra scripti
[et Ajel. Antonius Aeternalis sig /nit 1 er
11. 1 egionis XI Claudiae bene merentibus
posuerunt"). in adevär inscriptia aceasta
nu poate fi mai veche decât inceputul
secolului al Ill-lea, când pentru intdia
datä cel putin Intrucât ne ajutä in-
scriptiile gAsite pAnd acum vedem
documentat Tropaeum ca municipium
(vezi mai jos). Tot in acest timp e, proba-
bil, de pus si inscriptia de pe epistyliul
unui sarcofag a unui [ex exceppore(.2)
co(n)s(ularis) leg. XI ClfaJufdija").1n
orice caz, pAnd la sfârsitul existentei
sale nu mai gäsim un alt corp de oaste
In Tropaeum, afarA de cele mai sus
pomenite.
*
* *
www.digibuc.ro
43
www.digibuc.ro
44
www.digibuc.ro
45
www.digibuc.ro
46
www.digibuc.ro
- 47 -
CA' orasul a fost intdrit cu ziduri de
piatrá In secolul al Ill-lea, potrivit obi-
ceiului din ce în ce mai rdspändit din
cauza nävälirilor barbare, cari acum iau
o formd cu totul primejdioasd, e probabil,
dar träinicia intdriturilor ridicate nu-
mai cu puterile modeste ale munici-
piului, n'a putut fi exceptionald. Destul
cä spre sfârsitul secolului al Ill-lea,
orasul e total distrus de Goti i locui-
torii se Imprästie prin cetätile si lagd-
rele de primprejur.
in adevär, examinând ruinele actuale
ale cetätii, gäsim intrebuintate ca ma-
terial de ziddrie, pietre cu inscriptii,
sarcofage, fragmente architectonice
vereste prin celelalte inscriptii, caci gasim si un du-
umvir jure dicundo ; In orice caz, limba populara a
inscriptiei arata o anume decadenta foarte semnifica-
tivä a culturei romane in Tropaeum ; cat priveste lipsa
magistratilor superiori, Bormann a propus o explicare
mult mai plausibila ca a lui Mommsen : anume oficiul
judecätoresc al orasului va fi fost exercitat chiar de
comandantul garnizoanei din Tropaeum, ca d. p. in
Ravenna (Arch.-epigr. Mitt. XVII, p. 112) ; 142144:
un decurio in unicipii ; 12466: un cluurnvir (?); 1421416:
un cetatean din Tropaeum, qui natus fuit Axiop(oli).
www.digibuc.ro
- 48
alte resturi ale unei civilizatii anteri-
oare destul de infloritoare, chiar la
baza zidurilor inconjurdtoare si, pánd
la un nivel foarte jos, in general, la
toate clddirile cetätii. De ajuns sä" po-
menesc de pildä sarcofagele intrebuin-
tate ca elemente componente ale unui
conduct de apd tocmai jos de tot, sub
zidurile enorme ale crädirei suplimentare
a cetätii, In coltul despre S.E., In josul
portei de Sud. Toate stirile istorice, pe
cari le-am cules in expunerea de mai
sus din inscriptii, se datoresc pietrelor
din secolul al II-lea si al Ill-lea, Os-
trate pând azi ca materiale de constractie
In zidurile de apdrare si In clädirile
cetätii târzii, care singurà, din secolul
al IV-lea inainte, ne stä azi in fata pe
insula de ruine de lângd satul Adamclisi.
www.digibuc.ro
Un centru cultural prea insemnat nu
fusese Tropaeum Traiani niciodatd. Dar
starea Infloritoare a intregei provincii se
rdsfrângea si asupra Imprejurdrilor de
aici : monumente frumoase, ori mdcar
ingrijit lucrate, impodobiau In secolul
al II-lea si In prima jumätate a seco-
lului al III-lea pietele, strazile ori incintele
sacre ale castrului si ale orasului civil
vecin 102). Ndvdlirile barbare ale seco-
lului al III-lea aduserà insd o repede
decadere In cultura acestui centru ro-
102,) Vezi la Muzeul National de Antichitati, galeria
www.digibuc.ro
50
www.digibuc.ro
51 --:-
Fig. 1.
cu decade* Romanismului, In urma
www.digibuc.ro
52
www.digibuc.ro
1L.
t It I. ilInn
Cl/races. '111111.
cam mu
ma vocia
7
C
Celnaros .
casoutz /Woe.. Mokr!'lliii
=et ............................
......
Ankapu doodolMW.
oñia k
Ohto5 Coshonfa
Peicj tdrioua
IN:rkFT
5Bcotoor
o ocillate
it= N azi Ili adat
Sty.25 Carom
u.sittr
.5 t 11....kistoota * .gtrra Agtiqoa
Kerimeolos leirghisolo
oda
gastra Wino
r Ararlic Jostler L chioi
.1(uPodagra c.4
Òvbronoirii elm a.
ofulorr
avacha
Butitclaliaralo--1
www.digibuc.ro
DRVMVRILE ROMANE
?I
ansatioo.
DOBROGEA DE SVD. Soari;XI
acusla
-- 54 -
gAsit o inscriptie votivd greacd, pomenind
un [LayCcrwa-rog, probabil magister
cu numele indescifrabil, poate thrac; la
Kerimcuiusu, spre V de Adamclisi, o
altd inscriptie greacd, pomenind atributul
zeilor pdgâni târzii, CUTUP "); lângâ.
Azarlâc, spre SV de Adamclisi, pe drumul
spre Abrittus, cam pe unde seintindea pe
vremuri acel territorium civitatis Ausdec...,
mai sus explicat, o inscriptie funeraa
greacà109); la Beoùl, spre SE de Adam-
clisi, o inscriptie dedicatorie pentru im-
pdratul Septimius Severus i ai sdi (din
a. 201), In latineste si greceste 109) mai ;
www.digibuc.ro
55
www.digibuc.ro
- 56 -
nus 112),farà indoiald negastor din 01-
bia, afkitor In afaceri prin tinularile
noastre; dovada cea mai bund despre
terneinicia acestei presupuneri o cdpätdm
din alte inscriptii dobrogene, cari ne
aratä legâturile comerciale ale acestei
provincii romane cu Olbia 113) : in Tomi
Intalnim pe un 'OXprolroXsCtrig, numit
Hovuxòg NEuxCau 114), cu familia, si pe
un TvQavbg &vim care desi din Tyras
cultivând in special prietenia patriei
sale cu Torni, a contribuit totusi si-
multan la strângerea legâturilor comer-
ciale si maritime intre Torni i Olbia 115).
Inscriptia negustorului olbian Theoti-
mianus e foarte Insemnatä si din alt
www.digibuc.ro
57
www.digibuc.ro
58
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
sunä inscriptia comemorativd, care fu-
sese fixatä la intrarea de Rds Arit, dea-
supra arcadei porii, Impreund cu UIl
tropaeum simbolic, inalt de c. 2.65 m.
imitând marele trofeu de deasupra mo-
numentului lui Traian, Inchinat lui Mars
U1tor,i servind astfel ca arme ale
orasului.
De fapt, cetatea n'a putut fi ridicatd
Inteun singur an. Numai Inconjurul ei
de zid mAsoarä ca la 1200 m. Dar inch'
multele turnuri de poartà, de colturi si
de curtine; i apoi dimensiunile formi-
dabile ale insusi complexului de forti-
ficatii : grosimea de 2.60 3.70 m."9) a
licibus aeternis Aug(ustis), quorum virtute et pro-
videntia edomitis ubique barbararum gentium po-
pulis ad confirmandam limitis tutelam etiam Tro-
peensium civitas auspicato a fundamentis feliciter
opere constructa est. Petr(onius) Annianus v(ir)
c(larissimus) et Iul(ius) lulianus v(ir) em(inentis-
simus), prae f(ecti) prael(orio) numini efolrum sem-
per dicatissimi. Cf. §i comentariul lui Mommsen,
care fixeazd data admisä §i de noi. V. inscriptia in
fig. 2, p. 59.
119) 3.70 m. la bazà: vezi seqiunea prin zidul ce-
tätii, la turnul de colt dela NV, in fig. 3, p. 61.
www.digibuc.ro
61
www.digibuc.ro
62
www.digibuc.ro
63
www.digibuc.ro
64 -
Ridicdtura de teren de InfAtisarea
unei insule oblonge care formeazd In
fundul vaii Urluia, la NV de satul Adam-
clisi, o cetate naturald de c. 10 ha. In-
tindere, bine apärata si de atacurile orne-
nesti prin vale si de asprimea van-
turilor de iarnd prin dealurile Incon-
juratoare fu aproape In intregime
fortificata de Licinius. Traseul zidului
fu, ca de obiceiu la cetatile târzii ro-
mane 123), hotaril de configuratia solului,
asà. Mat forma cetätii iesì cu totul ne-
regulatd, ca un poligon cu foarte multe
laturi, de inscris, numai cu mare apro-
ximatie, Inteun trapez (fig. 5, p. 65).
Din zidul de Inconjur al cetatii s'a
liberat pánd acum numai c. 1/5, pe la-
turea de V, 1ncepând de la poarta de V
si sfarsind la coltul NV al cetatii, iar din
celelalte laturi nurnai poarta de E si de
www.digibuc.ro
65
j.
1111111 '1, '.", nil
.111.1irron'tmpli;
(,,,KNottnittilial
-tr.1,1
;;p..
www.digibuc.ro
66
www.digibuc.ro
- 67
turnuri, de 10,40 m. i o deschidere, la
canaturi, de 4,40 m. Dar mai mult
www.digibuc.ro
-- 68 -
mânt, santul de apArare fiind intrerupt
Inainta portii, spre a rash un pod na-
tural, la .poarta de S i la cea de V
intrarea 'In cetate se :fâcea pe :poduri
suspendate, pont-levis, dui-A cum arata
clar constructia pragurilor porii, foarte
P ÓRTA PR1N I PALA DESPRE WE ST
, - 3yo_
www.digibuc.ro
1
www.digibuc.ro
Fig. 8. Poarta de Vest (fot. ing. St. Petrescu).
www.digibuc.ro
1
Fig. 9. Poarta de Sud (fot. ing. St. Petrescu).
- 71
durilor, portilor si turnurilor, este ca-
racteristic pentru epoca lui Constantin
si II întâlnim, aproape identic, chiar In
dimensiunile desi nu si In formele
diferitelor elemente ale fortificatiei, la
cetatea ridicatd cam In aceeasi vreme,
de Constantin, la Deutz, In fata Colo-
niei, pe malul drept al Rinului, ca un
cap al podului, care lega în acest timp
cele cloud maluri 125).
Ca si la Deutz 126) turnurile sant foarte
numeroase i apropiate, iar grosirnea zi-
durilor impunAtoare, ca In general la
cetätile romano-byzantine 127) : dela 2.60
125) Cf. Cohausen, o. c., p. 119 sq.
19 La fiecare 21 m. de curtinA, un turn. Diametrul
exterior al turnurilor, 13.75 m., cel interior 5 m. Gro-
simea zidurilor 3.70 m. la soclu i 3.50 m. sus. Di-
mensiunile turnurilor de poartA: 13.50 m. adâncime,
10.50 ni. diametru. LArgimea portii 8.50 m., adân-
cimea 8 m. Castelul din Deutz avea numai (iota
porti. Pentru alte amAnunte, v. Cohausen, /. 1., care
citeazA asupra castelului Deutz monografia lui K,
Bone, Das römische Kastell Deutz, Köln 1880.
127) Grosimea de 2.60 m., obicinuitA, dar nu exclu-
siv, §i la Adamclisi, este in general datA atât turnurilor
cat i curtinelor, de constructorii cetAtii Ulmetum, pe
vremea lui Iustinian (v. scrierea mea asupra acestei
cetati).
www.digibuc.ro
- 72
m. pe curtine i turnurile semi-rotunde
pAnd la 3 m. (la turnul de provizii : v.
mai jos) si 3 m., 3.58 m. si chiar 4.15
m., la intrarea In turnuri ori pe porti.
Forma turnurilor este In genere cea
oblongA-semirotundd, atât pe curtine,
cât si la porti, cu deosebirea cä turnu-
rile de porti au o formd 'MCA si mai
lunguiatd. La turnurile de colturi avem,
forma de potcoavd, bine cunoscutd dela
cetdtile târzii romane si prime byzantine,
precum la noi In Dobrogea avem pe
cele dela Troesmis i Ulmetum 128), re-
staurate, resp. din nou clddite, de lusti-
nian. Pentru jumätatea nordicä a laturei
de V a cetätii Tropaeum mai avem
forma dreptunghiulard, aplicatá pe lat
la zidul cetdtii, asà cum Intâlnim astfel
www.digibuc.ro
73
www.digibuc.ro
- 74
de V, unul de poartd si unul de colt).
Aceastä extraordinard indesire a turnu-
rilor, care creeazd curtine (cinci de toate)
de cáte numai 15-20 m. lungime, in-
seamnd ca si la Deutz (curtine, de 21 m.),
o intärire in vederea defensivei, dusd
pänä la ultimele consecinte ; caracterul
byzantin, de fortificare numai in vederea
rezistentei pasive, apare astfel la cetätile
din Dobrogea cât se poate de pregnant,
chiar din primele decenii ale secolului
al IV-lea, In planul cetatii noastre, did-
dite de Licinius, intocmai ca si la ce-
tatea colegului sal Constantin, dela
Deutz pe Rin.
Poarta Insäsi, flancatd de cloud tur-
nuri oblonge-semirotunde, de dimensiuni
egale, e apdratd la intrare prin sant,
peste care a functionat un pont-levis ;
,
sistemul de inchidere a portii pare a
fi fost cel al canaturilor, nu cel al cu-
lisei,aci in usorii portii nu s'au gäsit
decât urmele gropilor amenajate In pla-
cajul de piaträ, pentru capetele manelei,
www.digibuc.ro
75
www.digibuc.ro
76
dâ o suprafatä de c. 45 m. p. numai pe
un singur etaj al turnului (si stim cd
ele aveau cel putin cloud etaje, afard de
Incâperea dela nivelul stradei), deci loc
de addpost pentru un numär destul de
mare de apárdtori.
Curtina ce urmeazd dela turnul de
poartá spre N, are o lungime de c. 21
m. si o grosime a zidului de 2.60 m.
Pe flancul drept (din p. d. v. al al-A-
rátorilor privind spre exteriorul cetätii)
ea el-A apáratá de un turn semirotund de
formd simtitor mai turtità ca cea a tur-
nurilor de poartá : pe o adâncime de
12.06 m., el are un diametru de 11,70 m.
Pe frontul de apárare zidurile sale au
grosimea de 2,60 m., cum e In general
si grosimea zidului curtinelor noastre.
Dimpotrivá spre interiorul cetátii grosi-
mea zidului acestui turn e de 3.58 m., id-
timea portii lui spre cetate fiind numai
de 1.55 m.
A doua curtind spre N are un front
de c. 20.50 m. si grosimea obicinuitä de
www.digibuc.ro
77
www.digibuc.ro
78
www.digibuc.ro
79
www.digibuc.ro
80
www.digibuc.ro
81
www.digibuc.ro
82
www.digibuc.ro
83
www.digibuc.ro
84
www.digibuc.ro
85
www.digibuc.ro
86
www.digibuc.ro
87
www.digibuc.ro
88
www.digibuc.ro
- 89 -
pdgän al dedicatiei oficiale fäcute de
cetatea Tropeenilor Herei, pentru gd-
sirea apei.
Licinius reclädind din ternelii cetatea
Tropaeum, se ingriji i de orânduirea
ei interioarä canalizându-i stradele prin-
cipale i ridicându-i, printre alte clädiri,
pe care trebue sà le gäsim mai tärziu
In sdpdturi, mdcar ca temelii ale altora
mai noi, §i o basilica forensis, o hard
cu coloane, pentru nevoile vietii publice
a cetätenilor, In special de ordin iuridic
si comercial. Colegul meu Murnu sdpand
'in 1910 la cetate a recunoscut, cred exact,
In canalul de supt strada principalä a
cetätii §i In clädirea cu colonademai
sus pomenitd din apropierea portii de
E, numitä de el porticas forensis, con-
structii din acee0 epocd, nconstanti-
niand., ridicate Joarte probabil, chiar
n din anul odatd cu fortificatiile
cetätii 146).
146) Noi seipiituri in retatea Tropaeum
1910, II, Canalul cetóii, In Bul, com. mom ist. IV,
www.digibuc.ro
90
www.digibuc.ro
BASIP CAr
PCAPJA.,,r-1.57
PLAN iiiTiwie
13Erati
NI YRIAR 1..:411E1 \
ZILPPIÇ ?RATON r
I'APIONNT AESILE
,.I'AIAN v. NOSAIE A P105AII7P.
PARE
PAvq..Z.APA.13A AV E avE
gswi. PIERRE
:.VLATA IEI-1:3AfETtE
3 THAFN EAPAT ruppi ETPLOR
NEEAFIkT 1ERP."IN3H!311.131,E
www.digibuc.ro
- 92
0 descriere mai amánuntità a ruinelor
acestor clàdiri crestine nu infra. In cadrul
studiului de fata, care tine a fixa nu-
mai nexut istoric intre diferitele docu-
mente räspandite i pänä acum insufi-
cient interpretate, cu privire la trecutul
cetatii Tropaeum. Dar o incercare de a
fixa cronologic diferitele epoce cand s'au
ridicat bisericile crestine din Tropaeum
se impune tocmai prin caracterul mai
sus enuntat al cercetArii prezente 147).
147) Trebue sà observ cu acest prilej, ea' pentru
a asigurà cititorilor un control cat mai sigur al pdre-
rilor aici exprimate, m'am inteles cu d. architect Sp.
Cegdneanu, sà urmdrim simultan §i independent unut
de caul, chestiunea datdrii monumentelor cre§tine din
Tropaeum. Articolul d-sale, care urmeazd. in Buletinul
corn.. monum. ist. pe 1911, p. 192, imediat studiului de
fata, dà o privire criticd asupra materialului architec-
tonic-ornamental, din punctul de vedere al evolutiei
diferitelor idei §i motive ariistice, veChi cre§tine, aid
In Räsdrit, §i ajunge, pe o cale deosebitd de cea ur-
matd de mine, la concluzii, pe cari, in partea lor fun-
damentalä cu cea mai vie pläcere le-am vdzut cà sant
aproape identice cu incheerile mele, de naturd mai
mult istoricä. Cititorii sant rugati sd urmdreascd. In
toatd intinderea ei argumentarea d-lui Cegdneanu, in-
truck o rezumare a pdrerilor d-sale, foarte concis ex-
primate, nu i§i poate 'avea locul aici : ca la orice studiu
www.digibuc.ro
93
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
i
40
CSD
1
Fig. 14. Sectiune longitudinalà prin ruine (Dr. ing. G. v. Cube).
95
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
e.D
Fig, 15. Plan orizontal al basilicei de marmorä (Dr. ing. G. v. Cube).
97
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
1
x
1
Fig. 17. ApsisAi cancelli la basilica de marmorä (fot. ing. St. Petrescu).
99
www.digibuc.ro
100
www.digibuc.ro
101
V.J.PA,A
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
1
Fig. 21. Vedere generall a ruinelor basilicei de marrnoril si baptisteriului (fot. ing. St.
Petrescu).
103
www.digibuc.ro
104
www.digibuc.ro
1
v-,
www.digibuc.ro
Fig. 23. Ruinele baptisteriului (fot. ing. St. Petrescu).
106
www.digibuc.ro
107
www.digibuc.ro
lat'A
1111M1111',: ,111
Nut; out,.0
anur.P.
1111111V-'w
www.digibuc.ro
-- 109
www.digibuc.ro
-- 110
www.digibuc.ro
-acelas la toate restaurärile mai târzii,
-este aproape identic cu cel al bisericei
Sant' Agnese, din Roman, prezintd cel
putin patru faze ale soartei ei istorice
In Ins Asi ruinele actuale : prima jude-
când dupd planul orizontal de pe la c.
350 (pe vremea lui Constantius), a doua,
dupd releveurile lui v. Cube, curând dupA
prima, probabil din vremea lui Arcadius
Honorius (dùpà trecerea furtunei go-
tice din vremea lui Valens), a treia, chiar
dupA sectiunea verticalA a lui v. Cube,
simtitor mai târzie, potrivit expunerii mele
de mai sus, din vremea lui lustinian, re-
clädità ca bisericA" episcoparA odatA cu
baptisteriul, a patra, propriu zis numai
o reparare si infrumusetare a celei de
a treia 164), inceputd,- dar neisprdvità, pe
163) Basilic'd simplà cu trei nAvi, apsis de dimen-
siuni mici, altar cu ciborium, cancelli 1nchizand total
presbyteriul, ca i la basilica noastrà de marmorä,
fundatà, precât se pare 'in epoca lui Constantin :
v. planul i descrierea la Holtzinger, Altchristliche u.
Byzantinische Baukunst, ed. 3, 1909, p. 49 sq. si
fig. 44 (vol. II 3, 1 din Han db. der Architektur ).
164) Din pictura apsidei ni s'a pästrat un fragment,
www.digibuc.ro
112
www.digibuc.ro
BASIUCA DE MARMARA
iN COLTUL DE NORD-VEST AL CETATR DELA
A DAT-ICLISSI.
www.digibuc.ro
SECTIUNE LONGITUDINALA
www.digibuc.ro
115
www.digibuc.ro
- 116 -
Ca plan orizontal (fig. 29) biserica In
formd de cruce §i cu crypta, dela poarta de
E, apartine In chip clar epocei byzantine
a fost de la inceput numitä basilica
byzantinl Ea prezina un duplu transept,
4.
Fig. 29. Basilica nbyzantin'au cu duplu transept
(archit. Brötz).
www.digibuc.ro
117
www.digibuc.ro
118
www.digibuc.ro
1
www.digibuc.ro
Fig. 30. Vedere generalä a ruinelor basilicei-cisterne (fot. ing..St. Petrescu!,
I3ASILICA-
R.AHVL WCHge(Tifr'
6,51nrun
www.digibuc.ro
121
www.digibuc.ro
, imisciminitaammic. DM ET F.1 MIMIC
mom mast MI G41201 WI al till meal al 12 IL.,..1 ka :::v" i 1
www.digibuc.ro
Fig. 33 (archit. Cegäneann).
123
www.digibuc.ro
124
www.digibuc.ro
125
www.digibuc.ro
- 126 -
www.digibuc.ro
- 127 -
www.digibuc.ro
128
www.digibuc.ro
129
www.digibuc.ro
130
www.digibuc.ro
131
www.digibuc.ro
132
www.digibuc.ro
133
www.digibuc.ro
134
www.digibuc.ro
135
www.digibuc.ro
136
www.digibuc.ro
137
www.digibuc.ro
138
www.digibuc.ro
1
www.digibuc.ro
Fig. 40. Planul orizontal al basilicei forensis (archit. Fakler).
www.digibuc.ro
Fig. 41. Basilica forensis : vedere luata din strada principala (tot. ing. St. Fetrescu).
141
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
1
Fig. 42. Basilica forensis : vedere luatä dinspre V, cu privire dire basilica crestina
cu duplu transept (fot. ing. St. Petrescii),
143
www.digibuc.ro
144
www.digibuc.ro
145
www.digibuc.ro
146
www.digibuc.ro
147
www.digibuc.ro
148
www.digibuc.ro
INDREPTARI
www.digibuc.ro
ILUSTRATIILE
Paga
www.digibuc.ro
151
Peg.
17. Apsis g cancelli la basilica de marmorà . . 98
18. Capitel cu impostá dela basilica de marmorä 99
19. Capitele dela basilica de marmorà (desemne) 100
20. Planul orizontal al basilicei de marmorá, cu
baptisteriul si clädirile târzii Inconjurätoare. 101
21. Vedere generalà a ruinelor basilicei de mar-
moril si baptisteriului 102,
22. Planul orizontal al baptisteriului 103
23. Ruinele baptisteriului 105
24. Baptisteriul. Sectiune longitudinalà recoil-
stituità 107
25. Baptisteriul. Sectiune transversalä recon-
s tituità , . 108
26. Basilica de marmorä. Sectiune longitudinalä
reconstituitä 113
27. Cella cimiterialis. Plan orizontal . . . 114
28. Basilica veche crestiná dela poarta de E
Plan orizontal 115
29. Basilica cu duplu transept. Plan orizbntal 116
30. Vedere generalä a ruinelor basilicei-cisterne 119
31. Basilica cisternd. Plan orizontal reconstituit 120
32. Basilica cisternä. Sectiune transversalä re-
constituità 121
33. Basilica cisternä. Sectiune longitudinalä re-
constituitä 122
34. Basilica cisternä. Fatada principalà recon-
stituità 123
35. Coloane de marmorà dela basilica cu duplu
transept 126
36-37. Coloane dela basilica cu duplu tran-
sept 127 128
38. Capitel dela basilica cisternil 129
39. Obiecte de bronz gäsite in sdpäturile dela
www.digibuc.ro
-- 152
Pag.
basilica cisternä 135
40. Planul orizontal al basilicei forensis . . 139
41. Basilica forensis : vedere luatà din strada
principalä . 140
42. Basilica forensis : vedere luat5. dinspre V,
cu privire c6tre basilica crestinä cu duplu
transept . . 142
HARTA
Drumurile romane In Dobrogea de Sud. . 53
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag.
I. De la Traian la Dioclelian . . . . 5 48
Asezdrile Dacilor in dreapta Dungrii . . 5
Dacii din dreapta Dungrii supt Romani . . . 6
Traian la Dacii din Moesia inferioará . . . . 7
Drumuri, statiuni i orase Intemeiate de Traian
in Thracia i Moesia inferioarä cu prilejul
celui de-al doilea rAzboiu dacic 9
Monumental triumfal dela Adamelisi . 11
Inceputurile orasului Tropaeum 11
Tropaeum ca vicus 12
Intemeierea centrului roman Tropaeum Tralani 15
Hadrian in Dobrogea 1G
Satele romane din Dobrogea : o listd a lor dupá
inscriptii 19
Populatia ruralá a Dobrogei. Elementul dacic . 94
Populatia ruralà a Dobrogei. Elemental thracic
din Sud 33.
Colonistii romani din Dobrogea . . 34
Alcátuirea populatiei din Tropaeum in secolul
al II-lea g al III-lea 35
Romanii 35
Greco-Romanii 37
Garnizoana din Tropaeum 37
www.digibuc.ro
- 154
Pag.
Istoria cetnii Tropaeum in sec. II §i III ; obi-
nerea drepturilor municipale ; ndvalirile bar-
bare 42
www.digibuc.ro
- 155
Pag.
Basilica veche crestinä dela poarta de E ; de-
scriere si datare 112
Basilica cu duplu transept ; descriere 116
Basilica cisternä ; descriere si datare 118
Datarea basilicei cu duplu transept 124
Alte resturi crestine din Tropaeum : sec. IV-VI 125
Desvoltarea populatiei civile din Tropaeum in
sec. IVVI 129
,,Renasterea" civilizatiei antice in Tropaeum 133
Continuitatea civilizatiei antice in Tropaeum
din sec. al II-lea pgri'd inteal VI-lea . . . 134
"Viata romahá In Tropaeum din sec. IV inainte . 137
Teritoriul rural al cetätii Tropaeum in secolele
IV VI 143
Distrugerea orasului Tropaeum de catre Avari 146
Urmasii civilizatiei greco-romane in Dolirogea 147
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro