www.dacoromanica.

ro

AN I"
REVISTA DE CULTURA ARMEANA
APARE SUB PATRONAJUL D-LUI

PROF. N. IORGA
Director : H

DJ. S 1 R U N,1

(8, Strada Vaselor, Bucure0

1936 APRILIE

ANUL I, VOL. II

Secretar de redactie : VAHAN GHEMIGIAN

.

Au colaborat la acest numar Cu traduceri : V. Ghemigian, J. Karalc(mian, A. Tumageanian .5i H. Tumageanian.

Coperta : A. Debeirian
ABONAMENTE :

PENTRU 4 VOLUME LEI 200

www.dacoromanica.ro

TERITORIUL ARMENESC

Despre tdrile locuite de Armeni

In ce priveste Armenia, Armenii au de secole intregi
deosebite patrii. Asa Matt nu v" yeti mira daca, pe !LTA patria
cea mai interesant pentru dansii si pentru noi,
Armenia cea

se va vorbi si de alte patrii, in care Armenii au fost

purtati de soartd de-a lungul istoriei lor.
Astfel pentru a-si da samd cineva de patria armeneasca
trebuie sa cunoasca i Armeniile din Asia 'Mica, muntii, lacurile,
veche,

rfturile, satele si orasele lor, apoi regiunile de colonisare armeneascA, peste Marea Neagra" pflna la centrul care a fost Caffa

In Crimeia, iar, peste drumul Waresc de pe vremuri pe care

au apucat Armenii, Galitia, cu Lembergul (Liovul), Moldova-deNord, in fine prelungirile, p6nd la Focsani. De altti parte, Constantinopolul si curentul care a adus pe Armenii din Muntenia
orin secolul al XVIII-lea si al
Si nu trebuie sA se uite
nici acele patrii pe care Armenii le-au ggsit, in centrele sudice
www.dacoromanica.ro

sau apusene ale Europei, unde natura deosebita a avut

in-

fluentd diferitd asupra lor.

Supt Caucas, in partea

dinspre Marea Neagr ;i mai

putin catre Rasarit, unde incepe alt teritoriu, se intinde ceia ce

a lost odinioara vechea patrie armeneasca.
Aceasta veche patrie a fost locuita secole intregi, inainte
ca de acolo, de pe platoul acesta Malt de supt Caucas, sa se
coboare anumite elemente cautand Marea. Si de pe platoul

acesta se pot cauta trei mad. Pentru Armenia de odinioard a

fost o mare nenorocire si o mare fericire faptul ca a fost a;ezata in acest leagn muntos, care seamana cu Ardealul nostru.
Oamenii de pe platou sant totdeauna mai feriti, dar laca;u1 lor
ii isoleazd si-i inchide.

Inteun moment, Armenia cea veche a ajuns pand la Mediterand, supt cel mai mare dintre regii ei, in epoca romand.
Dar pe acea vreme vestitul Mitridate era rege la Marea Neagra,
la Pont, si el era rudd cu puternicul rege armenesc vecinul sau.
Astf el Armenii ajunsesera In Cilicia, dar Statul acesta s'a desfacut foarte repede.
CAM Statul armenesc cel vechiu, supt departata lui forma
ultimd, a fost sfaramat in secolul al XI-lea, de catre Turci, Armenii au trebuit sd-si caute o patrie noua. Aceasta patrie, care
se nume;te caste ()data Armenia Mica
dei unii autori nu vor
sa primeasca acest nume,
este Armenia Ciliciand.
Ea se infati;eazd deosebit de cea d'intaiu. Sant aici muntii,
Taurus si Amanus, dar cu totul deosebiti de aprigul Caucas .;i
strdbatuti de iuti rauri nici. Astfel ea represinta din punct de
vedere geografic o a;ezare cu desavar;ire noun' pentru poporul
armen esc.

Armenia aceasta noun', unde se intainia influenta bizantina

cu puternice influente occidentale, france, a fost distrusa de alti
Turci pe la 1370. Pe vremea cand s'a distrus Armenia Mica,
Turcii fusera insd invin;i de Mongoli, cari au lost foarte buni
ocrotitori ti cre;tinilor la Inceput. Si atunci viata Armeniei,
mai ales viata sufleteasca a Armeniei s'a intors in vechea patrie,
nicioin regiunea de catre lacul Van. Dar a venit un timp,
data un popor n'a rabdat mai multe nedreptati si n'a suferit
a venit un timp
mai multe cruzimi ca poporul armenesc !,
cand nici acolo nu se mai putea sta. Armenii au trecut atunci

www.dacoromanica.ro

Marea si s'au asezat pe la Caffa. Iar, cnd Calla si ea a cazut,

la o sutd de ani dela cdderea orasului Sis, capitala ultimei Ari anume chiar cdnd Stefan- cel-Mare se lupta cu Turcii
pe viatd si pe moarte, la Podul Inalt, in 1475, restul Armenilor
de acolo s'au mutat si au gdsit o patrie noua in Polonia si in
menii,

Moldova.

Dar ratcirea la care a fost condamnatd aceastd rasa ur-

meazd. La sfdrsitul secolului al XVII-lea, (Iona sute de ani dupti

caderea Caffei, pe la 1670-90, Moldova a fost teatrul luptelor
indelungate si crude dintre Turci i Poloni. Multi Armeni au trecut

atunci in Ardeal si au intemeiat cloud orase foarte puternice,

,Gherla

Ibasfdldul.

Pe langd aceasta, chiar de cdnd s'a desfacut Armenia

Mica, s'au desprins cdteva elemente care s'au asezat in Italia.

Regele Leon s'a dus chiar la Paris, unde, dupa o calatorie in
Anglia si una in Spania, a si murit.
Iar cdnd populatia armeneasca ramasd si dupd aceasta in
Turcia a fost supusd tralamentului neinchipuit de salbatec care
este pata cea mai neagr pentru viata politicei contimporane
mcelul Armeniloratunci inca altii au plecat in Europa de Apus
astfel au inflorit coloniile din centrele occidentale, cum este
marea colonie din Paris, care s'a format mai ales atunci.
Toate aceste locuri formeazd patria poporului armenesc:
fiecare din aceste patrii a inrdurit trasturile principale ale rasei
armenesti, facand-o pe alocuri sd nu mai fie asa cum era in
patria cea veche.
.

Once regiune de pe pmant poate fi considerat in legaturd

cu acele caractere fisice care-i dau insusirea dominanta. O tara
poate sd aiba rduri fard sa fie o tara a rdurilor". De exemplu,
Spania ori cate ape ar avea ea, nu este o tara a rdurilor, ci a
muntilor. Italia, de asemenea este inainte de toata tara Apeninilor si a Alpilor. Peninsula Balcanic se chiama astfel fiindcd
muntii cari o strdbat ii dau caracterul hotardtor. La noi, la Romdni, ceia ce dd caracterul terii este armonisarea, extrem de
interesanta, intre munte si rduri. Nu se poate intelege teritoriul
romdnesc Tara Carpati, dar nici fara Dunare i fard apele care
taie tot pmantul terii si se varsd in acest mare fluviu european,
cdci numai in partile noastre Dundrea este Impardteasa Apelor.
Ei bine, daca tine cineva in sama Muffle, lacurile i muntele in

www.dacoromanica.ro

spuie ca elementul hotarator

Armenia ce a veche, trebuie
este fall indoiala muntele,: muntele ,vulcanic. El nu est aiCi
numai o superba podoabA a .terii, dar in acelasi timp el da
caracterul pamantului.
.
Vechea Armen ie are trei munti. COI d'intaiu, la care se-

gandeste nu numai Armeanul cu dragoste de tara, dar .orice

cunoscator al geografiei, este Araratul de care se leaga legenda
inceputului lumii si alt legend, mai noua, a Semiramidei. Muntele acesta, .inconjurat de legende, da, dup marturia tuturor
calatorildr, o impreSie. inteadevar extraordinara. Nu exista un
sir de inaltimi .care sa acopere muntele pentru cel ce vine din
campie s1 priveasca, ci el rasare dinteo data, singur, isolat,
cu o inaltime care intrece cu mult pe aceia a Carpatilor nostri.
Cad Carpatii nu-i vezi, tisnind de-odata inaintea ochilor ca o, minune a naturii, ci vezi intiu dealuri mici, apoi, mai mari, care
cresc treptat si apoi vin culmile. Un sir de ridicari ale Omantului mai incete in Moldova, mai rapezi in Muntenia care incun7
jura si acopar .crestele muntilor. Pe cand, la Ararat, stanca pala,
arsa i ninsa, e despartita de sesuriie roditoare numai cu cateva
zeci de chilometri. Asa incat muntele urias pare ca vine el catre acela care Il priveste de jos din campie. Pe langa aceasta
colorile in care pluteste peisagiul, verdete crud din mijlocul caruia se ridica, alb si ireal, muntele supt zapada Ii dau o infati*are stranie, ca din alta planeta. N'am intalnit niciun calator
care sa nu vorbeasca despre rolul eroic pe care-1 joaca acest
munte care, cu gheturile lui, se inflacareaza in asa fel spre
seara incat pare ca s'a topit in focul in care sta sa se cufunde;
si focul trece la Araratul cel mic poi la cel de-al treilea munte
Arag'adz arzand zarea toata ca inteo diabolica apoteosa a peirii
inf I Orate.
Acesti trei munti nu fOrmeaza de altfel un sir ca de obiceiu,
ci reclama fiecare pentru clansul atentia rhiscata de curiositate,
de uimire si de spaima.
In acest munte nu se gasesc paduri.
Lacurile din cele trei Armenii, ruseasca, turceasca, si persana, cuprind foarte mari intinderi. In marginea unuia din ele s'a
alcatuit ce! d'intaiu Stat, de rasa care dupa numele ladului insusi se numeste rasa vnica". 0 tara cu totul deosebita de Armenia care s'a intemeit 'mai tarziu. Rasa primitiva a fost contopita
in parte, in parte distrusa. Dar si locuinta cea mai indepartata- a

www.dacoromanica.ro

poporului armenesc a fost in jurul acestui lac Van, care se rdsfatd

pe 160 km, samAndnd cu o mica mare sdpata in terenul de

pietre vulcanice. De partea cealalt, catre Rdsrit, este lacul
Urmiah si in Vest lacul Swan avnd in mijlocul lui insula cu o
bisericutd pierdutd.
Rdurile le constitue Araxele

i de alt parte, Eufratul. Ele

vin sdlbatice din munte, insa nu au coloarea aceia albastrd,
caracterul acela sprinten, cristalin al izvoarelor ce pornesc din
Carpati. Curentul vine cu pmAnt, cu nmol, acopere si ingloadd.
Sdnt de fapt torente de a cror bogAtie de apd insd prnntul

nu se indestuleazd niciodatd. Una din sarcinile tuturor civilisatiilor care s'au desvoltat aici a lost sd se gdseascd i sd se

aduc apa. A lost de atdtea ori vorba de a invia regiunile de

atatea ori pustiite. Mesopotamia ar putea deveni din nou un
minunat addpost - pentru zeci de milioane de oameni daca s'ar
putea readuce infloritoarea viata agricola de odinioar. De multe

ori rdzboiul vine fiindc nu mai 'neap oamenii pe un pmant

roditor : decdt sd omori oamenii cari nu in cap, mai bine sd
deschizi pdmant pentru aceia cari vor pdrdsi o tara prea populatd. Rdurile deci nu au aci caracter dominant. Pdmantul care
se desfdsoard supt munti in scobiturile cdruia se and aceste
lacuri si care se acopere cu foarte putine paduri, numai pe alocurea, este arid si austiu din lipsd de umezeald : omul a facut
ce a putut pentru a remedia aceasta i canalisdrile de odinioard
aratd cat de bine a reusit pentru perioade de prosperitate trecdtoare. Se gdsesc peste tot grdini fAcute de om, nu de natur,
dar omul poate lace o livada, nu si o p'dure.
Cand o misiune european merse acolo sd studieze cum
s'ar putea invia aceastd regiune i cdnd prin ingrijirea ei s'au
revarsat prima dat apele, lumea s'a imbdtat de bucurie : era
ca si cum natura imprtsia insdsi aceastd bucurie Meg margeni a omului pentru care se deschideau perspective nou de
prosperitate, nebnuite.
Atdta pentru aspectul pArndutului.

Pe pamantul acesta snt sate si orase. Satul armenesc,

trebuie s'o spunem, nu are pitorescul satului nostru. Satul nostru

alb, cu bisericuta in mijloc, asezat pe coastd, sau pe ses, este

o incdntare. De aceia unde nu exista bisericd nu este nici aspect de sat romanesc. Ce frumusetL poate gsi cineva in satul
ardelenesc, cu ldzile acelea de carton, care se intind pe cele
www.dacoromanica.ro

cloud parti ale strzii ? Desigur sant in Ardeal orasele care la

noi lipsesc, dar satul nostru trac, cu cdsutele risipite printre livezi,
este de o gingasie artisticd WA' pdreche.
Satul armenesc insd este putin cam monoton ; casele in
.

parte cufundate in pdmant. O viatd in pesteri a existat in vremurile stravechi care se continua putin si astdzi. Dacd nu se
intalneste acolo in toate satele acea bisericutd, care am spills cd
joacd un rol asa de mare la noi, e pentru cd sant teri cu viatd
religioasd in sat si sant teri a cdror viata religioasd se concentreazd la o mandstire pentru mai multe sate. Armenia face parte
din acestea din urmd.
Vin la orase. Orase au fost foarte multe. Din ele nu trdesc
decat triste urme. Armenia cea veche avea trei siruri de orase
supt munte, care 1.0 corespundeau In latitudine si dintre care
unele represintau clima cea mai apropiatd de munte, altele mijlocul si cele de al treilea regiunea sudica. De o parte este linia
In legdturd cu Ani, de cealaltd cea legatd cu Erzerum, in sfirsit
a treia pe paralela Baiazidului.
Orasele de astdzi nu pastreazd decat rare ori caracterele
vechii arhitecturi armenesti. Singur Ani a rdmas, In ruinele el
ca odinioard.
Ecimiadzin, resedinta sefului suprem al religiei armene, este

un oras foarte interesant. Se an acolo o biserica veche, reprodusd i in noua bisericd armeneascd dela Bucuresti, asa incat
nu trebuie sd meara cineva pand acolo ca sd vadd acest tip
de clddire. Celelalte sant clddiri in cea mai mare parte noi. Cad
orasele din Armenia turceasca au primit de foarte multd vreme
pecetea stdpanitorilor, cum dela ei si-au luat portul cetatenii de
azi, asa incat vede cineva acolo strdzi stramte cu bazare dupd
moda turceascd. Orasele care au fost asezate in Rusia au pd.tit-o mai ran, fiindca Rusul oficial nu poate trdi fdrd sd aduca
dupd el ceva de prost gust, mare, bolovdnos si greoiu. De aceia,
cu tot pitorescul asezdrii caselor, caracteristica infdtisdrii este
departe de a sdmdna cu Sighisoara, cu Sibiul, sau cu un Campulung ori Rucdr dela noi.

Sd incercdm acuma o scurtd caracterisare a Armeniei ciliciene.

Armenia aceasta nott dela Marea Mediterand, care a ddinuit cam Intre anii 1100 si 1400, este cu totul deosebit de re-

www.dacoromanica.ro

giunea Armeniei Vechi. Aici muntii nu rdsar isolati, ci stau asezati in cloud' iruri, Ama nus si Taurus, supt care se intinde Siria,
cu muntii Libanului. Aici sant vi ca la noi, sant pduri, sant
livezi ; si, cand poetii armeni, au cantat frumusetea livezilor si
a grddinilor Cu trandafiri si cantec de pdsdri, s'au gandit inainte

de toate la acest raiu pdmantesc din Sud-Vest. Id si colo se

ridicd apoi castele frumoase, dar nicdiri un ansamblu impundtor
de cldiri ca la Ani. Cetdtile samand cu Cetatea Neamtului a
noastrd ; prin urmare o fortificatie mare, simpld Cu turnuri rotunde, ca la Lampron. Fiind construite din piatrd, sant singurele
cldiri de odinioard care se mai pdstreaz (Sis, Adana, etc.)

Peste Marea Neagr Armenii au trecut prin secolul al XIVlea in Crimeia. Peninsula Crimeii e dominatd de acel admirabil
oras Calla, care meritd numele de regina tuturor oraselor din
Orient". E foarte strans legatd de noi, fiindcd a fost apdratd impotriva Turcilor de soldatii moldoveni si munteni. Putin mai sus
era cetatea Mangup, de unde a venit una din Sotiile lui Stefancel-Mare, aceia a cdrii piatrd de mormant a lost acoperitd cu
perdeaua, admirabild, care o infAtiseazd adormitd in lungul vesmant de scump brocat. Si Stefan a avut din cumnati cari au
apdrat si ei Calla. Aceasta era in ce ,priveste comertul, si un
mare oras armenesc. In manuscrisele armenesti dela Paris si
Londra se gdsesc necontenit note referitoare la Calla, pe care
vechii scriitori o asezau in tara Hunilor", adecd a Tdtarilor, in
care erau vartabeti, preoti uniti, in legdturd cu Ordinul Franciscanilor, care a avut aci o mare influentd. Acum Rusia a fcut
din el un centru modern rusesc, dar, dacd s'ar spa mai departe
acest 'clamant, ar rsdri de sigur interesante urme istorice.
Pe tot termul de Nord al Mrii Negre se intind colonii genovese ca aceasta, in care Armenii joacd un rol important:
dela Caucas "And la Cetatea-Alb.
De acolo dela Cetatea-Albd, au pornit emigratii cdtre Liov
i Sudul Moldovei. Armeni din Liov, multi foarte bogati, trec azi
drept Poloni. Asupra Armenilor din Galitia este o intreagd literaturd.
Cei din Moldova s'au asezat la Siretiu, la Suceava, unde
este si acum o mahala armeneascd, cu foarte frumoase case
romanesti" si unde se intalnesc vechi nume romanesti Tranu,
Vdrzaru, etc. Inainte vreme au avut si un primar deosebit, un
soituz armean si un protopop al lor cu functie de episcop. De
,

www.dacoromanica.ro

acolo au cobort la Botosani ; am lobuit in dotad rnduri in

cartierul armenesc din .Botosani Intre cele ,mal bine. gospoddrite
case din oras care. s'ant ale ArMenilor. Colonia. aceasta a navut
un rol foarte important ;, ea are si azi doud mari biserici de
piatrd ,cu mormirite imprejur i Cu inscriptii reproduse in colectia
n

mea de Inscripta (volumul I). Dup aceia,, a trecut un grup la

Iasi si altul la Roman, oras intemeiat la isfdrsitul secolului al
XIV-lea in mare parte .de Armeni. Mai jos au cobordt, numai
prelungiri ale dcestor grupuri, pand la. Focsani. Una din cele
doud biserici armenesti de acolo are cdteva elemente originale
si interesante in arhitectura ei.
Deci mersul lor s'a indreptat dela Sud spre Nord:Vest si
apoi, dela Nord fa .Sud, parid in Muntenia. Aici au venit in urrnd
elemente armenesti din regiunile TurCiei, elemente mai noi, si
mai putin inraddcinate in tara, de si joacd un rol ,important in.
comertul nostru.

N. Iorga
*

Armenii ast'zi. DupA o iobie de aproape cinci secole si jumAtate,

poporul armean
proclamat independentA la 28 Mai 1918 pe o parte a
Armeniei istorice, unde, insa, la 29 Noemhrie 1920, s'a asezat regimul sovietic.

In prezent Republica Arrneang e una din membrele U.R.S.S. cu o

intindere de 29,964 klm 2 CU o populatie de U120.000 din care aproape
1 mil. Arrneni. Alti 600.000 Armeni traiesc: in celelalte doun Republici din
fAra a mai socoti pe cei risipiti
Transcaucazia, Georgia si Aderbedjanul,
in Rusia.

Colonii armenesti compacte exista, in ordinea importantei lor numerice, In Turcia, Siria si Liban, America, Iran. Franta, Romania, Grecia,
Bulgaria, Egipt, -etc.

www.dacoromanica.ro

>e,

....e,k."A

.*

74P

RASA ARMENEASCA
,

Despre rasa,

.carActeristica

.poporului. armean.
Putine sunt popoarele despre cari, in opinia oficiar, s
domine reprezentri atAt de neclare i, din. pricina aceasta, atat
de multe prejudecAti, ca despre, poporul armean, dei ,acesta tf.este Inteun cerc ,istoric apropiat.nou i se afl, de secole In sir,
In ,strnse legAturi,cu apusul nostru .european.
Dar, se tie : oare ceva despre aceste raporturi? Cunonte
cineva limba ac,estui popor,-sau bogata.i frumoasa sa literatur?
Cine cuna$te, intradevr, istoria sa ?.

Demulteori, ignornd complect toate acestea, unii se iau

periculo0
dup spusele i informatiile aa zisilor cltorj,
carf, dispunlud de foarte vagi
colaboratori ai tiintelor sociale,
cunostinte, Ni permit to'tui un limbaj forte.
Astzi, e deajuns, pentru marea maj,ori,tate a oamenilor, s
debitezi lucruri senzationale i s'A prodi:Ti Cal mal numeroase fotografii, pentruca ei :s'a' te creaz.
Si totui, merit sA avem o apreciere just .despr,e un popor,

www.dacoromanica.ro

10

ca cel armean, in once caz, o ideie ceva mai complect, decato superficial cunostinta, deoarece avem de aface cu un neam,
care in ce priveste somatica si limba, a pastrat pn in zilele
noastre urme stravechi.
Explicarea acestor precipitate etnice stravechi, cari au dainuit in sanul poporului armean, e o problem nu tocmai usoar,
parerile fiind foarte variate.
*

De obiceiu, cand facem descrierea poporului armean, ne

multumim cu parerea lui lierodot, dupa care acesta apartine
grupului traco-frigian, imoreuna cu care a emigrat in Asia Minor.

In felul acesta, frisk ne gsim tocmai la antipodul chestiunii, deoarece invaziunea traco-frigian in Asia MinorA, e una

dintre actele finale ale processusului de formatie a poporului

armean.

Inca' cu multe veacuri inainte, de curentul de invaziune

indo-traco-frigiank tinuturile acestea erau locuite.
Gel care cunoaste constructia limbii armene si legturile ei
lexicale, stie cA spre a putea da de urmele adevarului, trebuie
sA arunce o privire retrospectivk asupra timpurilor celor mai
indepartate.
Si acolo unde se opresc hotarele antropologiei, stiinta filo-

logiei comparate poate sa ne serveasca drept ark&

Inca din epoca glacial, Asia Mica a fost teritoriul pe care
s'au amestecat convoiuri de oameni apartinnd diferitelor rase,
venite dela nord si sud, dela apus sau dela rasrit, formand
tipuri noui, in cari, fiecare sediment de naturA somatic sau linguistia a lsat urme caracteristice, inteo masur mai mare sau
mai mica.

Nu posedm Inca datele necesare pentru caracterizarea diferitelor rase, intr'o msurd egal.
S'a emis, de pildk expresiunea ,,Vorderasiatische Rasse".
Aceasta spune mult si nimic.

Nimic, pentruc ea e prea concisk nu redd subt o form

clark continutul etnic si nu ne dA o ideie ciar a straturilor etnice cuprinse in expresiunea : Vorderasiatische Rasse".
Ca aceasta lipsa se simte, o dovedeste faptul ca se cauta
nume semnificative ca: alarodic, hetitic, protoarmenic.
$i

toate acestea la un loc, reprezint numai o parte din

www.dacoromanica.ro

11

expresinnea Vorderasiatische Rasse", care insumeaza multe alte

straturi.

Deci, s ne intoarcem odata in acele: tithpuri indepartate,

and harta lumii avea o cu totul alta infatisare, aratnd mti,

acolo unde astzi noi vedem tri,i deserturi, acolo unde astzi
se agita marei. si unde transformri uriase au silit omul i %:animalul la noi peregrinark
Atunci trece peste Europa nordic, central ,si nordvestid,
o rasa nordica, un lant de popoare, indiand un raport intrinsec,
si care ocupa Intregul tinut dela Urali pAna la Pirinei.
Acest lant de popoare a fost numit, dupa diferitele sale
.nuantari, ligy-uralic. Si departe in sud, se intindea un all sir de
popoare, dintr'un continent scufundat de foarte mult timp, acolo
unde astazi se vede Oceanul Indian, deasupra Egiptului, Africei
de Nord, Spaniei, Frantei apusene i pan in Britania.
Transformrile coajei pamantesti au determinat o parte din
aceste popoare sa colinde dela nord spre sud si invers:
Pe pamantul Asiei Mici., si In tinutul Mrii Mediterane, ambele rase s'au intalnit, i din incrucisarea lor a luat nastere un
nou tip -de : ,popoare, o rasa de tranzitie, pe care o putem insemna drept alarodic.
Acesta se intindea departe la rsarit, pand in tinuttiI Atranic, iar la apus, ocupa tinutul Mari Mediterane, unde are si
astzi reprezentanti printre Basci.
S'a dovedit de mult c exist legturi intre diferite grupe
de limbi, cari astzi se gsesc indeprtate unele de allele. Asemanri izbitoare intre toponimia unor tinuturi despartite, dovedesc legatura' care a existat in vechime.
Peste ac'est strat nou de popoare, se aSeaza dup aceea in
Asia Mid, in perioade indepartate unele de altele, elemente caucazietie, straturi hamitice, turanice, apoi una semiindo-germanid,
si la sfrsit unul traco-frigio-armean.
Insasi limba armeana oglindeste aceste stari stravechi, prin
aCeea d acest idiom indogermanic n'a fost influentat numai in
cotitinutul lui lexical. Ceeace se poate dovedi prin faphil ca o
foarte considerabila parte nu contine elemente indogermanice,
lar din punt de vedere morfologic i fonetic, gasim o influenta
mai mult sau mai putin accentuata:
numele armean este de fapt strain
, Haii indogermani,
acestul popor, care insusi se numeste hal, nimic alta cleat etni-

www.dacoromanica.ro

12

conul hetitic-alarodic hate,

stabilite in Asia Mid- au primit in
s'Anul lor elemente alarodice - hadice.
Tinuturile acelea rsritetie au -devenit patrivior- de mai
trziu si de azi. and citim drile de. seatn ale victoriilor regilor asirieni, intAlnim numele unor popoare stabilite aici si cari
s'au asimilat cu poporul armean.
Sub Tigran. cel Mare, impttia armean .se Intindea spre
apuS; peste tinuturile indeprtate tale .ASiei Mici.

.Pozitiunea cea mai vechens, tretue cutat in timpuri

foarte indeprtate.

Rasa 'armenoid" se uneste cu rasa dinaric in sensul

Opino-Caucazian..Aceast unire ins, 'este r indrepttit nut-1'mi' in
rnsura, in care printre vechii lbcuitori ai Asiei Mici, se - aflau
elerriente caucazico-cartvelice
din a dror cauz tipul somatic

al poporului armean area' oarecare inrudire cu cel alpino-itiric.

E fapt notoriu cl un strat de rasa din Asia pontico-caticazian, a inaintat peste Europa central i sudestia si c numirile
muntilcr i apelor din tinuturil ,n,oastre alpine, au corespondentele lor in cele caucaziene.
Aceste concordante doyedesc existenta unui.lant strvechiu de
popoare care se intindea din Asia Mic nord-vesticA peste Iliria si
Rhetia,' [ILIA la Pirinei; o ras: de oameni alpino-Caucazian, cu
piele de culoare nchis, cu: capul scurt, ,care si-a lsat urmele
si la noi.
Vestigiile tuturor acestor valuri de popoare, se pot Vedea si
astzi la Armeni,
,

Dad. vrea cineVa sa dea o hottire dreapt iadevrat despre Armeni,.atunci trebue sa cunoasc inainte de toate istoria lor.
Fireste, nu trebuie sA ne culegem cunostintele din lexiconul de
coversatie ; ci trebuie s ne ,putem cobor ODA la inssi literatura poporului.
Vom putea atunci
ne convingem ca poporul armean era
un .popor viteaz, 'care prin btlii eroice,
,eu, mi-aduc.aminte
numai de Vartan,
dealungul yeacurilor s'a luptat pentru, eredint si nearn. Un popor, care a dat Bizantului. imprati insemna,
ti. care, prin stige, i suferinte, sit-Abate pAn in zilele noastre,
si care merit s gseascA mai mult comprehensiune i compisiune, decat se bucur in realitate. -Istoria .sa e conditionat de pozitia geogrficA, a ,trii 5i, a

www.dacoromanica.ro

13

compozitiei, etniCe a pop.orului

in care de fapt rezida toata ne-

norocirea poporului armean.

El nu putea fi nici data' mare, pentru un timp mai indelungat, fiindca a fost pan in ,zilele noastre mereu tradat, mereu raycari 1-au silit s traca cand intr'o
tilt de catre du$mani lacomi

parte, dud intealta, nedandu-i deck rareori posibilitate de a

face o politic proprie, cu un scop bin definit.
and se sustine ca din trasturile Armeanului se desprinde
mai putina Incredere In sine decat o - cantarire $ireat, mai puin energie, deck o' retinere prudent, atunci o astfel de parere
denota o lips total de familarizare 'cu intreaga deff4urare a
istoriei poporului armean; ca aceasta prere este format numai
dupa probe izolate, ori ca ea nu face altceva deck sa, re,pete o
opinie gre$It.

Un popor care a vazut curgand sangele s' au cel mai bun

va 'fi timid $i neincrezator ; lipsa spiritului de initiativa nu se

ea in sange, ci se datoreste lugului apOsator, impus dealungui

veacurilor de catre Selgiucizi, Mongoli, Turci $i Per$i.
Nu se observa acela$ lucru, si la popoarele crestine din
Baicani ?

Faptul el Armenii sunt astazi raspanditi peste tot, In numeroase colonii, i-a determinat In cele din urma ssa-$i cultive spiritul comercial.
Cauzele adevarate se gasesc iara$i in istoria lor.. Navalirile
Selgiuciitor $i a Mongolilor, urmate de inspaimantatoare pustiiri,
au pricinuit, dupa caderei capitalei Ani, primele emigrri In massa.
Mai apoi groaznicele i repetatele masacre de sub stapanirea turd si persa* cari urmareau infrangerea puterii de rezis-

tent a poporului armean, au determinat noui pribegii in massa.

Cat de mare e puterea de viata $i energia Acestui popor,o
arat faptul ca. dupa mii de ani, 'ea trae$te Ind In plina putere.
Gel ce vrea sa $tie cat de legat e Armeanul de tara, ,cat de
dragi Ii sunt tnuntii i apelb patriei sale, trebuie sa arunce o. singura privire asupra poeziei armene,
Probabil ca. In privinta aceasta nu se $tie nimic, de$i aceast
poezie e magnific. Numai canoa$terea ei 'ar reduce la tcere toate gurile pripite.
Odata rnpini spre tari straine, din cauza saracirei patriei,
ce puteau face straturile de jos ale poporului pentru a putea
duce greaua lor viat, deck sa se ocupe cu comertd.
www.dacoromanica.ro

14 .

Cine va ptrunde in istoria coloniilor armene$ti,, va $ti cA

nici aici n'a fost .neglijatd viata spiritual, va $ti. cA dela Amsterdam !Ana In Indii existau, de mult,, tipografii, in care au. vzut
lumina zilei, lucrrile primilor savanti. Va ti, in fine, el multi
Armeni au ajuns la demnitti inalte in trile adoptive, asa cum
odinioar se intampla in Bizant.
,

,*

Dar Armeanul are si o patrie. Acolo unde curge Araxul

cel mult cntat de poeti. i unde Ararat I$i malta in non i vrful
inzepezit. Pmnt strmo$esc, pe care e. stabilit din cele mai vechi timpuri, de care e silit sA stea departe si ale crei hotare,
multumir
sufocare.

priceperii popoarelor, au fost rr. ic$orate pn la

I s'a contestat Armeanului, punt* de a.-si constitui un stat

propriu. Si aceast afirmatiune; merge, iarsii prea departe.
Doar exista sub Tigran o lmprtie ,armean de proportii
vaste. Ca urmare a compozitiei sale etnice, existau Principi cari
urmreau o politid proprie, centriftig.
CA, ideia de stat era vie, ne-o dovedesc- luptele necurmate
pe Care le-au dus Impotriva vecinilor !acorn', cari, eutau sA cuo prad. frumoas, 'drum intermediar pentru
cereased Armenia,
si drora Armenii. nu ,voiau
comertul dela rsrit la apus,
niciodat sA li se $upuie.
Si cand btrAna capital Ani a dzut, prima grije a fugarilor n'a .fost oare Infiintarea unei noui imprtii sub eonducerea
Rupenizilor, in Cilicia ?
Imprtia rUpenid "din Cilicia, prezenta o iniportant covar$itoare pentru Europa Cre$ting, fiind singura poart de intrare spre orient. Natural, si acest stat a diut victim islamilor,

fiiodd cei cari ii datorau cel mai mult, l'au prsit cei dintAi.
Urgisitul popor armean, n'a mai putut infiinta un stat non,
nu ins din lipsa instinctului gregar, creator de institutii colective,
.ci fiindd era adormit sub jugul secular al Turcilor. Astzi el se
treze$te, hotrt, cu puteri noui, la o viat nou; chiar dad tAnArul stat are de luptat inc, cu multe piedici.

Karl Roth

www.dacoromanica.ro

CULTURA ARMEANA

Cronica culturii armene

PERIOADA IV.

Dinasta lui Artaxias.

Anul 190 (in. Chr ). Pe tronul Armeniei se urea Artaxias
care introduce in puternicul sau stat organizatii militare, organizeaz educatia national, orndueste nobilimea, infiinteaz organizatii juridice, si cu sugestia lui Anibal, cladeste capitala sa
Artasat, pe care Strabon o numeste frumoas" (vol. XI, cap.
XIV, pag. 6), iar Plutarch mare si foarte frumoasa'a (vol. III,
pag. 580). Cu toate ea" Artaxias dadea impuls culturii eline in
Armenia, totusi se silea sA-i dea un accent armenesc 5i cauta
sa rspandeasca lirnba armean in toate Wile de sub dominatia sa.
Anul 149 (in Chr.). Dup spusele lui Moise de Khoren, la
aceasta data ar fi scris Maribas Catina istoria sa. Dup Moise,
dud Vagharsac a venit in Armenia ca rege a calutat urme ale
istoriei Armenilor; n'a gasit, si a trimes pe asirianul Maribas,
care cunostea limba caldeeana $i greaca, la Niniva cu o reco-

www.dacoromanica.ro

16

mandatie adresat fratelui su Arsac. Maribas a gasit in biblioteca

din Niniva o carte in limba greaca, tradus din caldeeana, din

ordinul lui Alexandru, si in care a gsit istoria Armenilor incepand

dela Flaic pan in zilele lui Alexandru si transcriind-o in limba

greaca si caldeeana a adus-o la Madzbin, unde s'a pstrat
muzeul regal.
Multi invatati si-au exprimat indoiala asupra autenticitatii operei lui Maribas ; dintre acestia Katremer si August Carrier,

demonstrand ea cu dou secole inainte de Christos nu mai exista

Niniva, Alexandru nu avea nici timpul si nici dorinta de a da
sa se traduca opere istorice, in biblioteca amintita nu putea s'A
existe carti pe vremea aceea, ci cel mult inscriptii pe crmizi, etc.
1nainte cu cteva decenii s'a gasit in Biblioteca Nationala din
Paris .0 cronica a lui Maribas Catina", aproape asernanatoare
izvorului lui Moise de Ktuaren. Moise de Khoren a schimbat insa
nume, a desvoltat anumite parti si si-a atribuit legendele auzite
de el. Maribas a trait, dupa noile constatan, in jurnatatea secolului
al IV-lea dupa Christ-3s.
Anul 95 (in Om). Se urea, pe tronul Armeniei, Tigran ce!
Mare, care pe YALTA ca transform Armenia intr'un mare stat,
o inzestreaza si cu institutii culturale si in anul 69 zideste a doua
sa capitald Tigranacerta, care cu fastul sdu amintea de Niniva
si Babilon,
revarsand acolo binefacerile gandirii si artei eline
transformAnd-o intr'un mediu cultural-artistic, unde gentil

elin venea sA improspateze gandirea armeanLi.

Anul 66 (in. Chr.)-24 (dupa Chr.). La aceasta data a trait

geograful grec Strabon care ne comunica date pretioase si despre
Armenia, despre situatia sa geografica si despre civilizatia sa.
Strabon (Gographie, Paris, 1864 t. XI, chap. XIV. p 6) declara
ca

frumoas" capitala Armeniei Artasat, marturiseste Ca' toti idolii

persani aveau idoli corespunzatori si la Armeni (t. II. pag. 417),

si face aprecien i elog,ioase despre caii Armeniei (nag. 463).
Anul 56 (in. Chr.). Se urea pe trono! Armeniei succesorul
lui Tigran ce! Mare, Artavasd, care cu toate ea a fost un suveran
slab, a fost un iubitor de literatura
arta, el insusi fiind autor
de opere teatrale si istorice.
Anul 53 (in. Chr.). Plutarch a minteste de inscenarea tragediei autorului grec din sec. V. (in. Chr.) Euripide, numita Bachusienii" in palatul regelui Artavasd al Armenilor, supranumit si
i

,,elinofil".

www.dacoromanica.ro

17

Anul 31 (in. Chr.). Antoniu ordon decapitarea lui Artavasd

din ale crui opere, din nefericire, nu ne-a parvenit nici una,
dar ale crui tragedii au fost vzute de Plutarch (50-149
dup Christos).
Anti! 8 (In. Chr.). Dionisie din Halicarnas, mort in preajma
anului 8 in. Chr., face cercetrui in ceeace priveste legaturile dintre Armeni si Phrigieni.
Anul 1 (dup Chr.). Moartea lui Tigran al IV-lea cu care ia
sfrsit dinastia lui Arta xias, si se deschide epoca influentei romane
In Armenia, care timp de cloud veacuri si jumtate tine sub dominatia sa cultural poporul armean, cu toate cA influenta part se
incAptna s nu-i cedeze locul.
Italienii veniti ad i ca prizonieri, comercianti, agenti diplomatici, armatele romane in trecere prin Armenia, devin factorii
civilizatiei romane printre Armeni. Un rol nu mai putin important Il joacA suveranii de cultur roman de pe tronul Armeniei,
cum au fost Tigran al V-lea i Tigran al VI-lea, precum si Tirtad
(62-107) care s'a dus la Roma ca s capete coroana regal dela
Neron si cart la intoarcere a adus cu el numerosi conductori, mesteri si literati italieni, pentru ca s reconstruiascA oraele i bisericile clramate din timpul rsboaielor. Arhitectura

roman a lsat chiar urme in Armenia, dun cum s'a constatat

din spturile cari au scos la iveal ruinele cettii din Garni
clAclit In primul secol dup Christos.
PERIODA V.

Dinasta Arpcizilor
Anul 62. Se urcd pe tronul Armeniei Tirtad I sau Tirit,
fratele regelui Vaghars al Partilor, care cucerind Armenia ii impune

ca rege pe fratele ski. Roma nemultumit de acest fapt, trimite

soldati contra Armeniei pentru ca pe urm s-I oblige pe Tirdat
s vie si s exprime fidelitate lui Neron. Cu Tirdat 15i fac intrarea

in Armenia influentele part si roman. Pe de o parte in timpul

lui Tirdat si al urrnasilor si, felul de viat part este acela care
domin in Armenia,

se alctuesc clasele feudale si sistemul judetelor feudale, dar mai cu seam credintele mazdeice,
iar pe de
alt parte civilizatia roman Ina pe s rsai pan In Armenia.
Este de ajuns s amintim acea mreat constructie de stil
roman pe care Tirdat o construeste in fortreata Garni, ale CM-6
ruine se gsesc si pAn astzi In Armenia, si care prezint un

www.dacoromanica.ro

18

pe care .
exceptional interes pentru savanti, pentrucal Garni,
poporul armean II numeste si pan ast'zi Tronul lui Tirdat,
este unic in felul s'u In Armenia.
Anul 224. In Persia la sarsit, dinastia part creia ii urmeazA
Sasanizii. Acestia ,isi fac preocuparea de cpetenie de a reinvia
vechea splendoare a coroanei persane,. de a stpAni pe vecini
mai cu seatn pe poporul armean care dzuse in mAinile
Apusului.

In timpul Sasanizilor Armenia devine teatrul influenjelor

bizantin si persan, mai cu Seam acele parti ale drat- hotaie
erau supuse frecventOor schimbri,. si .Impreun cu influenta
politic, ptrunde in Armenia si, pecetea civilizatiilor bizantin si
_persanl.

Anii 250-320. In acest timp a trait filologul. grec, Eusebiu

Istpria bisericeasce,
din Cesarea autor a dou mari opere,
' care cuprinde istoria bisericei crestine dela nastere pan la triceputul secolului al IV-lea, bazat adesea pe isvoare autorizate si
NCronica" care cuprinde istoria vechilor natiuni precum. si table
cronologice.
Aceste dou lucr'ri sunt traduse in armeneste in sec. V-lea
si au fost adesea utilizate ca isvoare de istoricii armni. Originalul
grecesc al. Cronicer a fost din nefericire pierdut si din ea au
rmas numai citatele pe cari le gsitn in lucrrile altor istorici.
Ins datorit versiunii armenesti a acesteia, din care s'a gsit
un exemplar in sec. al XVIII-lea, a fost tradus din nou in greceste si latineste de doi printi Mechitaristi, Avcherian si Zohrabian.
Anul 287. Se suie pe tronul :Armeniei Tirdat cu ajutorul
,Impratului Diocletian. El se refugiase la curtea roman in anul

242, abia in varst de 2 ani, dup ce lain sat Regele Khosrov

fusese ucis, in urma unui complot urzit de Persi. Tirdat e unul
din suveranii, cari au cultivat la poporul armean gustul artelor
si culturii apusene.
Dar el. va rmne nemuritor lEi istoria culturii armene prin
aceea cA a decretat crestinismul drept religie de stat si a cutat
fiind sustinut in
sa-1 rspandeasc in sanul poporului sAu,
aceast actiune a sa de primul sef al Bisericei armene, Grigore
Luminltorul.

Anii 290-301. Armenii primesc crestinismul in Mod oficial.

Impreun cu Crestinismul se deschide poporului artnean un cArrip
nou de activitate cultural.

www.dacoromanica.ro

19

Primind Crestinismul, spune Valery Brusov, Armenii s'au

legat in mod definitiv cu lumea apuseank cu Europa cresting:.
In cursul tuturor secolelor urrnatoare ei au ramas credincio$i
religiei lor $i n'au fost infranti de islamism, care mai tarziu prin
puterea fortei era sa supuna majoritatea popoarelor din pridvorul
Asiei. Crestinismul a deschis o prapastie de neinvins intre Armeni
si Per$i".

In acest fel cultura apuseana este aceea care a inceput s

mentin gandirea armeana sub influenta sa, cu toate c civilizatia
orientala n'a rupt toate legaturile cu sufletul armenesc, datorit
influentei asiriene care era inca puternica in Armenia, mai cu
searna In primele secole ale cre$tinismului.
Anii 290-302. Intre aceste date se presupune ca ar fi avut
loc distrugerea urmelor pganismului in Armenia, cu ocazia impunerii oficiale a crestinismului poporului armean,
scrupulozitate,
care dad a grabit ptrunderea obiceiurilor crestinesti In poporui
armean, a devenit cauza pierderii a numeroase urme ale perioadei
civilizatiei pagane armenesti, nu numai prin dramarea templelor

ci si a statuelor din ele, precum si a vechilor scripte care erau

templele armene$ti. Astfel Aghatangelus vorbind
despre templele din Armenia daramate de mana lui Grigore
Luminatorul, aminteste printre statuele doborate cu aceast ocazie
de cea a zeului Aramazd din Ani, a zeitei Anahit din Arta$at
Eriza, a lui Nane din satul Tiln, a lui Mihar din Bagaraidj, a
lui Barsamina din Tordan etc.
Anul 303. Grigore Luminatorul cladeste catedrala din Ecidepozitate In

miadzin.
Aceasta prima constructie a catedralei din Ecimiadzin dureaza

pand in anul 583, cand este reparat de Principele Vahan Mamiconian, pentru ca in anul 618 sa fie aproape reconstruit prin
sarguinta catalicosului Komitas. ()data cu catredala din Ecitniadzin
s'au dada deasemeni bisericile Hripsime, Gayane si Soghacat.

Biserica Hripsime a fost reconstruita in anul 618 din Indemnul

Catolicosului Komitas, Gayane in 630 de catre Catolicosul
Ezar, iar Soghacat In anul 1694 de Catolicosul Nahapet.
Anul 308 In Atena se aminte$te de oratorul armean Paruir
Haicazn (Proeresius). Paruir este unul dintre acele elemente
valoroase pe care poporul armean le-a imprstiat cu drnicie 'pe
partfantul trilor strine. Izvoarele armenesti nu spun nimic despre
l; biograful sau este grecul Eunabius care a trait In acela$ timp

www.dacoromanica.ro

20

cu el. Dup5. Eunabius Paruir din copilrie ar fi venit din patria

sa Armenia in Andiochia si ar fi studiat oratoria in auditorul lui
Ulpianus, castignd o mare faim. Concurentii si l'au expulzat
din Atena, unde s'a reintors numai dup schimbarea principelui.
Principele a propus un concurs intre Paruir $i ceilalti oratori
cari au fcut tot posibilul ca s-1 fac s rateze, $i pentru ca sa
vorbeascA improvizat i-au ales un subiect foarte greu. Paruir a
rugat s se noteze cuvant cu cuvant cele vorbite de el ; cu aceast
ocazie el a tinut cea mai frumoas cuvntare a sa. Si pentru ca
stenografii s nu fi gre$it prima dat, in uimirea generala a
publicului, a repetat cuvnt cu cuvnt discursul su. Intrigile
concurentilor si n'au luat sfrsit. Impratul Constant l'a chemat
in Gallia, dar $i acolo 5i-a chstigat o mare faim.
A biruit si in Roma, unde i-au ridicat $i o statue cu urmtoarea inscriptie: Regina Roma, Regelui Cuvantului". La intoarcerea lui Paruir in Atena, impAratul Constant i-a promis
dea tot ce vrea, afar de titlul militar pe care i-1 oferise deja.
Paruir is' relu locul pe scaunul oratoriei din Atena. Impratul Italian care avea deasemeni pretentii de oratorie, Il num ea
ru, bogat $i frd piedici la oratorie". Paruir a murit in varst
de 95 de ani, plin de onoruri si fainf.

H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

DATINE SI OBICEIURI DIN ARMENIA

Vartavar"*)
E un cuvnt strin, Cu toat aparenta sa armeneasc. In
limba sanscrit, vartavar" insemneaz a stropi Cu ap". Inteadevr la poporul armean, in locul lui de bastin, era obiceiul ca
in ziva Vartavarului s'a' se stropeasca unii pe altii cu ap. Dup ce
esiau dela biseric, cand tinerii si tinerele se adunau subt umbra
pomilor sau in plata satelor, deodat unul sau altul pe furis stropia cu ap de flori pe prietenii lui,
cateodat cu natura,

cateodat cu ramuri verzi si lungi dup ce erau muiate in ap.

Acest obiceiu de a se uda unul pe altul nu este nurnai o simpl
distractie, ci si o datin care denot urmele unei vechi perioade
pAgne. Inteadevr Vartavar-ul este o srbtoare ce dateaz dinainte de Christos si face parte din srbAtorile agriculturii si a pstoritului. Vartavarul este o zi a florilor si a apei, cnd poporul
(*) Vartavar-ul este o (latina care se respecta azi,
in multe
in ziva Schimbarii la Fat.
i

locuri cu tot ceremonialul arhaic,

www.dacoromanica.ro

22

agricol armean, in dogoarea veril, trdeste cu un singur and,

ap pentru senfnturile inflorite. In zilele acestea ale anului,
pericolul secetei amenintd satele armenesti. Poporul e nevoit s
s aduc cu vointa zeilor ploae peste lafad' apel la magie,
nurile lor.

In acest scop a creiat diferite obiceiuri, cari au ramas

pdnd astzi. Nlumele acestor festivitdti diferd dela sat la sat,
astfel se cunosc: hum-urig, hurt gululu; noria, cici-mama. Un
grup de bdeti iau o mturd mare, o imbracd ca o fat, cu mneci,
plrie, pdr i rochie.in sfrsit o ppuse-fat (hugrarig.) Dupd
aceea iau de mAnA aceast ppuse-fat si o plimb prin ulitele
satului, oprindu-se in fata fiedrei case si cntnd.
Ai casei, arund din fereastrd cu apd peste pdpusd si adesea
si peste insotitorii ei. Dup aceea le dau unt i oud. In alte sate,

o fat sau o btrn se desbracd de tot si se imbracd cu o cdmase alb i lung, isi pune pe cap o sitd, lar peste sit o panzd
acopere toatd statura. Astfel se
care atArn in asa fel incAt
numeste tici-mama care se traduce cu mama ucld". Cateodatd
este
i se cl in mnd si o cruce, ins ceeace e mai important,
nevinovat,
pentruca
sd
i
se
dea
asca cici-mama s fie o fat
oarbg,
avand
cultare rugii i sd pima Adesea se alege o fat
convingerea cA oarba este nevinovat, cd ea n'are deja pdcatului.
Husgurie sau ,,cici-mama" au loc in anotimpuri secetoase,
ins obiceiul stropitului cu apd de flori are loc numai in ziva de Vartavar. Ambele obiceiuri au acelas inteles i simbolizeaid aceeasi
idee,apd pentru semndturile inmugurite, inflorite i roditoare.

Aceste datini ale timpurilor pAgane nu au putut fi desrg.dcinate de ctre prirnii crestini armeni ; Grigore Luminatorul
care a distrus once legturd cu trecutul si once comunicatie sufleteasc care se fAcea prin datinele pdgne, regiunea Taron a
fost aceea care a fost supus cel mai mult acestei distrugeri;
aceastd provincie a fost focarul civilizatiei armene i in acelas
limp pstrtoarea datinelor si aprdtoarea vechei culturi. Taron
avea temple renumite unde femei si bArbati preamreau betia obiceiurilor pgne. Grigore Lumintorul, dupd ce a ddrAmat templele i pentru ca sA intrerupd accesul femeilor a zidit o biseric
loan
in Taron cu hramul acelui sfnt care urste femeile,

www.dacoromanica.ro

23

BdtezAtorul, numit Garabet. Dad Biserica aceasta Sf. Garabet,

dup ani de lupte, (410 agresiuni contra catolicosilor, dup ce
a fost scena asasinatelor contra episcopilor, a invins insfArsit civi-:
lizatia pgn, n'a putut ins s'A fad s'A se uite o serie de datini.
Ziva Vrtavar-ului este una din aceste datini, cari se sAtbAtoreau

Cu vechiul entusiasm si cu evlavie mai ales in Taron. Si'n afar

de Taron, desigur, poporul arrnean pstrea dragostea *de vechile sairbtori ale vietii sale agricole i pastorale, contrar mentalittii crestine ce i s'a dat.
In satul Uzuntala, cu ocazia srbtorii Vartavar-ului, miresele $i fetele tinere se duc s petread la iaila (tinuturi finde se
petrece vara). lar pstorii culeg flori, fac buchete in lorm. de
&ate si le leagl de fruntile vacilor lAptoase. In timp ce vacile
merg cu pasi 'rari spre -cort au iesle, betii de dup usi anta
niste Cintece ocazfonale.
In provincia Samach fetele, din sat timbra' cu frori din cas.

i adun ou'A, unt, orez -etc. din cari prepar mncare,

apoi o mnnd, se distreazA si danseazA,
In provincia Borcialu, Vartavar-ul se srbalore$te la camp
(aila). DiMideata pstorii, fac buchete de flori, adun unt $i fac
o mancare numit aitac", o mnnd $i petrec.
In alte pArti pAstorii vopsesc un berbec, umbl Duminica
din cas in casd si adun unt. lar grupurile de fete cu flori dup
ce au colindat casele, mAn'And impreun i petrec. La Nahicevan
panA in secolul trecut; cu ocazia Vartavar-ului se Ostra urm.torul obiceiu : Dimineata femeile fixau pe sfori flori, castraveti
m.runti, mai cu seam trandafiri. pe cari le legau in fornid de
cruce pe piepturile baletilor $i ii duceau la biserid. Dup liturghie
puneau pe Un pupitru evanghelia si anafur $i pe alta ap de
flori. In timpul dnd se sAruta evanghelia -si- se lua anafur, unul
din paracliseri stropea cu ap pe credinciosi. Dtlp aceasta veneau
"'ateo piat si fceau ,,hntue ,adid o ppu$e, format' din cateva
lernne a$ezate in semn de crucepe care o pregteau tete dinainte
numite, $i pe care fixau diferite fructe ; aceast ppuse era
clfisA in piat de o bttln care o veghia. lar. spectatorii fteau
hor. In cele din urm balrna insssi lua' rhtitum" i punnd-o
pe cap, incepeau s joace .$i s dnte.
In casa.'

Dup aceea un tnr indemnatic, cu o lovitur de bata

trntea ppusa, si tot ce era pe ea era duat de spectatori. lar
batrAna la rndul ei Eblestema.

www.dacoromanica.ro

24

Nu este mai putin interesanta sarbatorirea Vartavar-ulul de

catre Armenii din Ciavahk. Dui-A ce poporul se intoarce dela

biserica, pastorii colina din casa in casa adunand oud,

unt si insfarsit tot ce las averea si sufletul celor din casa

iar

acestia nu-i las pe pstorii satului sa se intoarca niciodat cu

mana goala
si le duc intr'o cas pentru ca sa le prepare, dup
care iau mancarea si o duc celorlalti pdstori, crora le predasera
vitele lor. Acolo, pe un camp mtasos, lang un izvor rece, ei
incep sa mannce, sal cante i sa joace. Pstorit numesc aceasta
petrecere alfana". Dup mas isi imbrac cmesile peste haine
deghizandu-se in soldati si unul dintre ei este ales comandant ; se
duc la luptd locuitorii unui cartier contra altui cartier ; ins mai
adesea consateni sau steni din mai multe sate, adunati, pornesc
contra pstorilor din alt sat sau alte sate, si se bat bine de tot,

pana ce una din tabere s inving i s-o alunge pe cealalt.

Dar fetele ? Desigur ca si ele au jocul lor de srbatoare.
In ziva de Vartavar se aduna inteun grup si fac o pdpuse dintr'o matura pe care o numesc .burbadic" pe care o plimb din
usa in us, din ulita in ulita cerand daruri $i cantand.
In timp ce data, gospodina arunca deodat cu ap si peste
burbadic" i peste fete, dupd care le cla ceace doresc. Se duc
apoi impreuna si petrec.
In aceast zi tined, baeti 5i fete se duc la camp unde danseaza pan noaptea trziu, sou canta din casa in casa cantece compuse de ei insisi, ori cu fluerul pstoresc ori cu toba si oboiul.
*

Ceeace este simbolic si caracteristic la jocurile populare de

Vartavar este stropitul cu ap $i sborul de porumbei, dintre cari
prima a ramas [And acum la toti Armenii sub diferite forme
dupa cum am vzut, iar cea din urm, sborul de porumbei,
abia dac a mai rdinas in cateva locuri.
FAr indoial, ambele obiceiuri de Vartavar, stropitul cu ap
si sborul porumbeilor, isi au temelia si origina in paganism. PArerea aceea, care gaseste c aceste obiceiuri simbolizeaz potopul
$i corabia lui Noe, n'are nici un temeiu i nici o dovad puternic. Din contra' origina acestora trebue O. fie cautata in cea
mai veche mitologie asiro-babilonian. Si iat dece.
Dupa rnitologia asiriana toate izvoarele erau dedicate zeitei
Semiramida, insa mai cu seama fluviul Eufrat, pe malurile caruia
se fceau mari serbari cu ocazia zilei zeitei, se inota, se dansai

www.dacoromanica.ro

25

si in cinstea zeitei, care era Inssi zeita apei si care lua parte la
baia pbliculi se aruntiu ca dar lucruri scumpe in fluviu.,Acest
din urma adevr, adic faptul aruncrii darurilor in ap In cintea
zeitei, Il gsim in strnsd legtur Cu o sutra aluzie fcut de
istoricul armean Moise de Khoren atunci and vorbeste 'de Regina Semiramida a Asiriei zicAnd

Perlele Semiramidei In mares.

Peste abeasta se adaug urmtorul adevr demn de retinut

era favorit porgmbelul, pe care-I sacrificau
sau .it ddeau drumul s sboare, asa cum a r.' mas Ora in prezent
In obiceiul poporului armean.
si cert,, eft' zeitei

Obiceiul acesta de a da drum porumbeilor a trecut del

Asirieni pn la Roma. Theodor Sicilianul povesteste despre o
datin dup cate - Oorumbeii erau dedicati Serniramidei. Aceasta

pentruc mama Semiramid4 care se reprezint cu un corp de

peste, leapd pe fiica sa Semiramida pe un munte pustiu unde
ea este hrnit de porumbei si gsit apoi de pstori. Chiar Semiramida este reprezentat cu corp de peste, ,a cdrei origin,
dup o variant, ar fi chiar trite= ou de peste.
Aceast, variant a legendei pestelui o au si Armenii. in
apropiere de satul Lezk, serie Srvantdiant, se gseste un izvor
antic, in form de vatrk pe care p numesc ,,sfnta vatra*, unde
-

multi se duc in pelerinaj. Un singur peste se vede in aceast

ap, si acela cAruid Ii va apare va avea noroc i i se va realiza
once dorint. Acest peste are inftisare de femee avnd un
inel de argint atrnat de nas ; apare, ins, din cnd in and. E
de prisos s spunem c aceasta este o rmsit a legendei Semiramidei. Ins cu mult mai interesant este legenda bAii zeitei
Astgliic (Astra) a Armen ilor, o legend' care explic in mod exact

origina obiceiului de a se stropi until pe altul cu ap, cu ocazia

zilei de Vartavar. Dap aceast legend,spune tot Srvantdiantand Eufratul intrd in campia Musului lovindu-se de stncile.
muntilor Gandjan, ptrunzand printr'o strarntoare ingust, scoate
un muget: gur, gun Pentru aCeasta acest loc se numqte Gurgura. Aici este baia zeitei Astghic, pentruc zeita avea obiceiul
sA facA baie noaptea, aici''.

lat cum din toate acestea reese c legenda inotului Semiramidei o au si Armenii si cA obiceiul stropitului cu ap, care se
pstreaz pan astzi la poporul armean, se gseste intr'o strns
legturA cu aceast legend.
raz

www.dacoromanica.ro

FOLCLORUL ARMENESC

Fabule din Evul Mediu

DAm mai jos traducerea unor fabule populare armenesti pe care un
filolog armean, d. Art. Abeghian le-a cule, din autorii armeni din Evul Mediu.

Ele l pastreaza savoarea originala, ce reiese din forma naiva in

care au tost investmantate, aceasta fiind caracteristica productiilor literare
populare.
Deaceea am cautat s'o pastram, si in talmacirile de MO.

Multe din ele ni se vor parea cunoscute. Nu e de mirare. E lucru

shut, ca ideile fundamentale, ce formeaza substratul moralizant al produc-

tiilor de acest fel.incepancl cu Esop, trecand prin Florian, La Fontaine,

Krilov si pana la marii fabulisti romani Gr. Alexandrescu i Al. Donici, au
variat foarte putin in decursul secolelor. Ceeace a variat in timp i spatiu
i in hotarele aceleasi tad, dela un autor la altul, a fost cadrul
animal sail vegetal in care si-au inramat ideile.

Din acest punct de vedere fabulele de mai jos, nu sunt lipsite de o

ingenioasa originalitate. de un humor natural, propriu poporului armean
si in aceste insusiri sta valoarea lor particulara, care ne-a indemnat sa le
talmachn in romaneste.
V. G.

1. -- Cum e tab'', asa i fiul

Un tatd avea un fiu. Fiul incepu s fptuiascA mici furturi
fructe, legume si altele. Taal nu-si sftuia fiul, se indelednicia
si el cu furtul si primea cu bucurie si gusta lucrurile aduse
de el.
Si astfel, fiul se deprinse cu hotia. Dupd aceea el aducea
vite, alte lucruri mari si oclAjdif. Si el deveni un vestit hot si
cdpetenie de tAlhari. Se sui in munti si incepu sA fac'a rAutti
nemaipomenite.

www.dacoromanica.ro

27.

Si: Inteo zi fu prins asupra faptului $i dus la spanzuratoare.

Cherna. 'pe tatal sau si-i zise : ,,Tata, apropie-te, sa te sarut, sa
humor cu dorul neimplinit".
and .tatal se apropie, fiut ii mu$ca nasul $i i-1 .smulse din
loe. Regele auzi de aceast intamplare,- porunci ca. osanditul. sa
fie adus in fata lui $i grai : Ce nelegiuire, savar$it-ai, impotriva
parintelui tau, o tu crescutule in rele !
Fiul hot : Tatal meu merita'' ceeace i-am fcut, fiindca el
rit'a invatat ,sa fur, in lo6 sA-mi 'dea ' povete 'folositoare. Tot ce
aducearn In cOpilria mea, el II primea cu bucurie $i-1 manca cu
poft. lat dece i-am faicut asta, ca sA sufere $i el impreuna cu
mine, lar altii s'A ia pild. Eu am primit o osancla potiivita cu
laptele mete".
Regele cladu porunca, ca fiul sa fie slobozit, iar in locul lui
sa fie spanzurat tatl.
.

12. - Lupul potcoyar

Odata, cand lupul tatacea, prin munti, dadu hate poiana,
de un magar legat de un taru$. Magarul gri catre lup : Slav
Domnului, c mi te-a trimeS, lupulel Ma bucur - ca ,ai -sa mA
inananci $i ai sa tn scapi de aceastA viat de$art.
Sunt tare necjit da suferintele, ce le-am inclurat. Rogu-te
numai, ca sa te induri de mine,' $i sA scoti cuiul dela. piciorul
'mew dindrt. It, e un an decand tot rn chinuesc. Nici nu
$tiu pe ce lumesunt mai .traesc, ori"am. murit de mtilt. Dumnezeu mi;a ursit.s-ti fiu hrana. Dar Mai intai, ia acest ghimpe
din inima mea, apoi, poti s ma mananci".
Lupul crezu pe magar $i trecu in dosul lui, ca sa-i scoat.
cuiul. Magarul Il lovi atunci din toate ptiterile, cu copitele, ti
zdro'bi falcile, ii sfaram niaselele $i fugi.
Lupul, plangand jalnic, se duse de se a$eza pe culmea until
deal, $i-$i vorbi astfel: O tu nebunule, cum ai putut' sa uiti prefacatoria i minciuna mgarului i s'A te la$i pacalit in aa fel?
Meriti ceeace ai ptit, nenorocos smintit; tu dela inceput ai fost
macelar i fiu de macelar. Spune, cine te-a spus sa te faci potcovar"?
3.

Furnica i Porumbelul

Furnica, czu in ap $i era sl se mece. In clipa aceea, un

porumbel se abatu peste fata apei, $i-$i intinse aripile. Furnica se
catara peste' el. $i-si scpa viata.

www.dacoromanica.ro

28

In acelas timp, un vinitor,' de pisri, isi intinse cursa, si

vroi si prindi orurribelul. Atunci furnica,, veni si se strecuri
pe sub haina vanitorului si-1 piSc." in coaps. Vinitorul s'ir' in
sus de durere si incepu si se scarpine pe corp. Trestia si cursa
se clitinari, iar porumlfelul zbur si-si scap viat.

4. - VAdava si caprele sale

O femee vduv, avea zece capre. Mai avea si un fi. Copilul ducea In fiecare zi caprele la piscut si 'se intorcea cu ele
seara. lar mama mulgea caprele, dar in fiecare zi fAcea o inseliciune: adioga o gileati de ap peste lapte.
Fiul zise mamei sale : ,,Mam, dece faci tu nelegiuirei asta,
amesteci apa cu laptele si inseli lumea ?
Zise mama : Copile, liptele nostru e putin, fac astfel ca
si avem ce m'inca la lama'.

Si tuteo zi pe cnd copilul pitea caprele pe cimp, se ivi

un nor pe cer. Apoi cizu ploaie, se preficu In puhoiu, si tiri
caprele In riu, Nici nu apusese soarele, copilul se'ntoarse lingi
mami-sa, singur singurel, numai cu toiagul in mana.
Mama intrebi : Copile, unde-s caprele. Dece te-ai intors inainte de asfintitul soarelui?"
Copilul rspunse : Man", apa pe care tu in fiecare i o
amestecai gileat in gileati in lapte, apa aceea s'a strins Si s'a
preschirnbat in puhoiu, ne- luat caprele i le-a dus in girle

Culese de Art. Abeghian

www.dacoromanica.ro

ARTA ARMEANA

Arta covoarelor armeneti

,.Ti-1 dau, fiul meu si te rog ca atunci cand vei fi ne
ostenit
s te odihnesti pe el" fur cuvintele bunicei mele
cjit

and In momentul desprtirii de tnrul su fiu alese cel mai

frumos covor din cas si-1 drui tatAlui meu, care prsea orasul natal Cezarea din Capadocia, indreptandu, se spre meleaguri de
mai mult libertate si civilizatie.
Dad in ultimul secol comertul de antichitti s'a alimentat
dintr'un exod de scoarte si de covoare pretioase, pe vremuri ins,
o bun parte a pieselor ce ajungeau in Apus, proveniau din daruri catre suverani si fete bisericesti, din daruri de hunt, din
zestre aduse de mireas, din lucrurile duse de bjenarii ce prlseau t'afile de origine land cu dnii covoare si testuri fine,
cci cAldtorul nu putea lua cu sine nimic mai portabil si de pret
deck o scoart, un covor sau o testur scump.
Apoi credinciosii mahomedani purtau cu dnii in cTtorie
coranul si micul covor de rugAciune (sedgeade) asa cd o bun parte dintre aceste covoare de rugciune s'au instrinat cu timpul

prin trile apusene si in unele orase ardelene unde se mai glsesc si astzi prin bisericile protestante (Biserica Neagr din Brasov, etc.).
Pe de alt parte cAltorii apuseni ce explorau tinuturile Ase reintorceau din
siei Minore, ale Caucazului, ale Iranului,
www.dacoromanica.ro

30

aceSte calltorii cu rare $i pretioase obiecte, scoarte, $tofe de ai,t o-

riental; de care ne pomenesc in scrierile for.

Intl din secolul al XVI-lea un claior englez remarc admirabilul covor al moscheei din Ardebil,. raportand Reginei Elisabeta a Angliei de exiStenta acettei strlucite piese, facandu-i descriptia $i arAtandu-i dimensiunile exceptionale.
Acest eovor abia dup' cateva secole putu fi cumparat de
Statul Britanic pentru mzeele sale $i astii este una din podoabele 'Muzeului Victoria si Albert din South Kensington,in Londra.

' Cu toate ca aceste piese de art sunt opera unor me$teri

exceptional', totu$i artistul tesator rmane in majoritatea cazurilor Anonim, dar cate data se gasesc i unele inscriptiuni fie in
limba armeneasca (vezi sPlendidul covor cu dragoni din Muzeul
Imperial, in Berlin), fie in limba arabk cum ' e tazul covoruluidin Ardebil, pe care se gaseste urmatoarea :frumoasa inscriptie
a lui Maxud din Kashan :

.Nu am refugiu in lime decal in prcgai wi Tale. Copal

"lieu nu'si gseste sprijin decdt In calen Ta. Tesut de robul Tau,
In siav aduscl acestui sfnt .locas".
Dar aceste cazuri sunt rare. La Armeni anonimatul e. curent
In materie de art $i de aceia nu ne-a ,rsamas nimic precis in pri,
vinta

arhitectilor, arti$tilor

$i me$terilor armeni ce au creat

minunatele basilice cu sculpturile 5i obiectele lor de arta religigioasa, de asemenea si in orfevrerie, argintrie pentru me$terii
ciselatori ,cari ajunseser la mare faima.
Un inalt sentiment de evlavie, o modestie caratteristic patriahala, un spirit de solidaritate colectiva, contopiau individualitatea creatoare 'in masa comunittii $i tot ce arta avea mai ginga$ si mai rar era inchinat sfantului Iota de rugaciunel
Anonimatul a intretinut mult timp nesiguranta $i 'confuzia
In domeniul artei orientale si in special a celei armene., r Nu
mai departe, in privinta arhitecturei atat de specific', ca cea bisericeasca armean, a domnit mult vreme o nelamurire asupra
,

-originei, desvolt5i.ei. si influentelor sale pta ce ilustrul savant Dr.

Iosif Strzygovski, Profesor la Universitatea din Viena,,in acele don
lucrari monumentale, stabili pe baze de date Viintifice, aportul

artei armene in evolutiunea celei bizantine si apusene, ale caror

precursoare se poate socoti (vezi: ,,Die Baukunst der Armenier and
Europa $i sUrsprung der cristlichen' Kuns;") Ateste descoperir

avur un mare ecou, revizuiri se impusera $i savanti ca Charles

www.dacoromanica.ro

3t

Diehl, F. Millet, Duthuit etc. stabilira pe aceste noi date, contributia arhitecturii $i artei decorative armene, in formatia arhitecturei religioase din trile balcanice $i dunrene.
Acela$ caz $i in arta covoarelor, cad pan in secolul nostru
scoartele $i covoarele armenesti se inglobau intrio denumire
general de caucazian $i anatolian demarcate cu numele unor
localitti ce erau de multe ori arbitrare.
Intr'o lucrare ca cea a lui Rudolf Neugebauer $i Julius 0rendi : Handbuch der Orientalischen 7 eppichkunde" , carte foarte
rspandita in Europa central si in prtile noastre In diferite editii
intre 1903 si 1920 nu se pomene$te macar de existenta covoarelor armene$ti, pentru ca mai tarziu in 1930, Julius Orendi, pe
baza de cercetari mai ample $i $tiintifice, si ca urinate a unor
studii i descoperiri ale specialistilor germani $i englezi s ne dea
o recenta lucrare : Dos gesamtwissen fiber Antike und neue Teppiche des Orients' in care covcarele ai menqii sunt presentate aparte, inteun capitol important, textul fiind ilustrat de nenumarate
covoare antice armenesti.
,

Totu$i ace$ti autori se mrginesc numai la clasarea covoarelor

antice denumite Dragon" tipice armene$ti, lasand inca loc la con-

fuziuni In privinta celor provenite din regiunile Karabagh, Shamak, Kuba etc. covoare $i scoarte totu$i in majoritatea lor armene$ti. Ca me$terii! armeni au fost dintre cei mai indernanateci din
Orient $i c scoartele $i covoarele lor au fost pretuite $i intrebuintate inaintea altor specii in Occident, ne-o dovedesc picturile
vechi ale Rena$terii.

Intr'o fresc a Spitalului din Siena pictorul Domenico di

Bartolo zis Venezziano zugrveste prin anul 1440 un covor antic,
tipic armenesc, covor cu dragon din speta acelui exemplar unic

ce se afia In Kaiser Friedrich Museum din Berlin, covor identificat ca fiind tesut prin anii 1200-1250.
In picturile primitivilor flamanzi : Jean van Eyck, Memling,
Rogier van der Weyden, mai tArziu in pAnzele Venetienilor, In tab-

lourile olandezilor Vermeer van Deft, Peter de Hooch, etc., arti$tii introduc in decoratia interioarelor, a altarelor sau a scenelor de
intimitate numai covoare caucaziene $i anatoliene de genul celor
armene$ti.
$i apoi este de notorietate in lumea
.

speciali$tilor c

arta covoarelor persane n'a cpatat desvoltare $i faima cleat sub

domnia Sahului Abbas, mare animator $i mecenate, cu al anti

www.dacoromanica.ro

32

nume se desemneazd

astAzi

minunatele specimene tesute sub

domnia lui (1557-1628). Or, acest Sall, s'a servit de 34000 de mes.
ten i si tesdtori armeni, pe care i-a chemat din regiunile limitrofe
ale Armeniei (Ciulfa, situatd pe trmul Araxului) stabilindu-i prin
anul 1600 in regiunea Ispahanului (denumitd astdzi i Noul Ciulfa),
localitate a cdrei faimA se rdspAndi apoi pentru frumusetea si
calitatea fin 5 a covoareior (vezi Julius Orendi, tot in cartea ci-

tat mai sus).

*

Din studiul celor mai vechi covoare armenesti rezultd ca

fantezia artistului nu se mrgineste la domeniul naturalist decorativ, cum e cazul la Chinezi si la Persani.
La Armeni tendinta spre stil e dominant, si o lature simbolicA e vdclit5. Luand spre exemplu motivul dragonului, caracteristica unor covoare antice armenesti, vom observa e spre deosebire de mesterii chinezi, cari imprumutd naturalismului imaginea dragonului, Armenii urmdresc stilizarea in forme rectilinii
mergand pand la un sintetic geometric. Motivele cu animale,
pdsri, cu vegetatii, arbori, fructe si flori, apar la Persani ca rcproduced directe dui-A natur5, naive si decorative bine inteles,
dr Card nici o stilizare, pe cand la Armeni in generalitatea cazurilor interpretarea e mai abstractd prin realiz5ri in forme geoMotivele ovale
metrice, rectilinii, unghiulare sau romboidale.
sau elipsoidale ale fondului i chenarelor persane inbAcsite cu
multe ornamente inspirate din arta arabd nu se intalnesc la Armeni, ale cdror covoare denotd o grije de simplificare si sintetizare a motivelor, formele fiind strAns construite. Se poate spune
c prin arta lor Armenii pot fi socotiti ca un fel de precursori
ai contemporanilor care demarcd cu nota lor sinteticd si construetivist5, reactiunea in contra unui pitoresc naturalist si a unui impresionism desarticulatS'au gasit unii cronicari, cari s5 presupun5 ea dragonul covoarelor armenesti s'ar datora influentelor chineze, lucru ce poate
ar fi fost discutabil, dac istoria nu ne'ar fi 15murit si in ace asta
privint5.

In timpul p5gAnismului, Armenii considerau dragonul ca

reprezentand puterea, abundenta si burrtatea, deaceia Il divinizau.
Dupd ce au primit crestinismul si cu toate cA biserica a inlAturat
si distrus once idol si urme de p5gAnism, popularizand in acest
scop icoana Sf. Gheorghe ce impunge cu sulita dragonul, totusi

www.dacoromanica.ro

33

in credinta si traditia poporului armean notiunea dragonului nu

se pierde cu totul, cAci i dupA crestinism apare dragonul in
testurile si covoarele lor ca simbol al norocului.
In cel mai vechi exemplar de covor armenesc (tesut prin
anii 1200-1250) aflat in Muzeul din Berlin, gAsim dragonul invingAtor in lupta cu vulturul, motivul avAnd si o explicatie istorica, ea ci Armenii erau pe vremuri in lupte crAncene cu vecinii
lor Partii, si o dinastie, denumit a Arsacizilor din acest neam,
domni asupra Armenilor. Simbolul acestel familii era vulturul
si amintirea acestor lupte ancestrale, fu ilustratA de artistii armeni
in covoarele lor, cu motivul dragonului caracteristic armenesc in
luptd cu vulturul simbolul dinastiei strAine cotropitoare.
Cu timpul dragonul pierde din insemnAtatea sa simbolicA,
si rAmAne un motiv si isvor de time decorative variate. (Vezi
covoarele din secolele XV-lea !And la al XVIII-lea printre eare
multe exemplare celebre se gAsesc in muzeele din Londra,
Paris si Berlin).
Toate aceste covoare si scoarte sunt tesute de mesterl
de gospodine pentru nevoile lor casnice sou ca daruri pentru
institutiuni religioase, unele covoare reclamAnd chiar o muncA
de 50 de ani a cAtorva generatii dintr'o familie, cum a fost
cazul covorului bisericei armene din Brusa.
Logodnicele tes si isi prepard zestrea, vAduvele pregAtesc
un covor de altar pentru pomenirea celui dispArut, 5i in generalitatea cazurilor aproape nimeni nu se gAndeste la comert.
Dar mai tArziu in pragul erei moderne industria la domiciliu la fiintA, ate un meter dispunAnd de cAteva rAzboaie angajeazA fete tesAtoare la lucru.

Covoarele ce se tes in aceste vremuri sunt totusi ingrijite,

firul de lAnA este tors de gospodine, colorile sunt naturale, iar
fantezia creatoare e incA vie, intrucAt fie care pies este un mc-

del de ingenioasA combinatie de motive si suave armonii de

nuante.
Industrializarea artei covoarelor a venit mult mai tArziu,

cam pela sfArsitul secolului al XIX, in multe centre stabilindu se

ateliere importante, prelucrAnd firul de ILIA provenit din filaturile locale, colorile de anilin fiind mai economicoase inlocuesc
pe cele naturale, lar tipul covorului fiind standardizat penttu o
at mai mare 5i mai eftin productie.
Bineinteles c" in aceste conditiuni arta decade 5i covoarele

www.dacoromanica.ro

34

produse numai prezint interesul celor de altA data si daca cate

data' vre-un mester izolat, o tanr indrgostit sau o casnica
struitoare mai tes vre-un covor mai ingrijit, timpul reclamat
pentru o asemenea piesa i materialul intrebuintat sunt prea costisitoare fata de pretul pe care concurenta covoarelor produse
de atelierele industrializate le practic si deaceia industria casniea
piere-

Marele rzboiu, masacrele Armenilm, exodul populatiunilor

atat pentru covoare cat
crestine au distrus arta din Asia Mica
si in Caucaz unde
pentru
ceramica
din
KutahiaArta
piere
5i
produsele industrializate de atelierele sovietice numai corespund
calittilor de alta data ; in Persia, industrializarea e impinsa la
extrem, produsele fabricate nu se pot compara mcar cu cele
mai curente covoare de alta data.
Emigrantii armeni, mesteri indemanateci, stabilindu-se prin
unele tri europene, cateva familii au ajuns si in Romania, unde
se Indeletnicesc cu fabricarea si reparatia covoarelor, unii dintre
ei intemeind ateliere destul de importante ; dar scumpetea manei
de lucru, conditiunile vietii sunt mai grele ca cele din regiunile
asiatice cu viata patriarhala ; apoi calitatea materiei prime, a colo-,
film., nu favorizeaza fabricatia covoarelor artistice, acesti mesteri
mrginindu-se la fabricatia pieselor de uz curent, cu motivele
covoarelor obisnuite de Sparta, Tebriz, Buhara, care se preteaz
pentru calittile eftine, totusi uneori dragostea de arta determin
mesterii la eke o pies rarA.
In Concluziune rezulta ea" era covoarelor malice armenest;
se limiteaza intre secolul al XIII-lea si al XVIII-lea si ca tipul
',Dragon" cu variantele sale e caracteristica lor. In privinta covoarelor ce au fost inglobate sub denumirea de Kuba, Shamak (Sumak), Karabagh, Ghenge, Kabistan, Kazak, etc. ele se datoresc in
buna parte mesterilor armeni dupa cum rezulta din unele inscriptiuni, si mai cu seam din stilul lor, caci dintre toate popoa7
rete Orientului, numai la Armeni s'au abstractizat motivele naturate prin interpretri stilizate, pe and la celelalte popoare ornamentatia se mentine cat de aproape cu natura din care au imprumutat motivele (plante, flori, psari si animate).

K. H. Zambaccian
I

www.dacoromanica.ro

,!.

Dragonul in covoarele armeneti

Sunt autori cari caut origina dragonului covoarelor armenegi in trile chineze sail. ale Asiei Centrale. Prerea aceasta
este cu totul nefundat. Existenta printre Armeni a dragonului
dateaf din epocile pre-armene$ti $i chiar pre-istorice pe Omantul numit astzi Armenia.
Existenta istoric cert a dragonului In Armenia este aminMA In mod concludent cu 714 ani inainte de Christos. La aceast dat regele Sargon al Asirienilor a pornit contra trii Urardu
$i a pus mAna pe o mare $i bogat practa a cArei list a fost
spat in piatr cu litere cuneiforme. In aceast list citim c, pe
langA diferitele przi, mai era $i chipul fcut din aur a dragonului potopului.
Inchinarea la balauri, inainte de Cre$tinism, in Armenia,
avea un caracter de buntate $i inltare Cre$tinismul nu l'a
putut distruge, ci l'a influentat in mod contrar transformandu-I
in simbol al rului; cu toate acestea in straturile neamestecate ale
poporului s'a pstrat, in mod incon$tient, dragonul ca simbol
al binelui. Dup profesorul M. Minasian este o legAtur indisolubil intre credinta in balauri $i In cea de ,mam6, $i prezenta a numerosi balauri de piatr gsiti recent in bazinul raului
Gioroch $i In valea regiunei Araratulul, este o dovad c Inainte'
de Era de Piatr, cu 5000 de ani inainte de Christos, cAnd
&ma toate probabilittile Sumerienii nu ajunseserd Inc In BabiIonia, in Armenia stpanea deja credinta in mam $i In balauri.
Heft' indoial balaurul $i $arpele s deosebesc unul de altul ; ins din nefericire sunt contopiti. In Armenia intalnim o
curioas abundent de nume de $arpe $i balauri date satelor, muntilor, locurilor de pelerinaj, etc. Exist deasemenea multe obicewww.dacoromanica.ro

36

iuri legate de serpi. In Erzinga ma. facuserA s cred cA dad se

pune cmase de sarpe sub punk aduce somn, si cu o copi1AreascA religiozitate cAutarn cAmasa de $arpe In crApAturile pr'pstioase ale muntilor din Erzinga. Am auzit in mod cert cA omorArea

$arpelui casei aduce nenorocire.

Un alt filolog armean, d. Haig Agemian, pomeneste de legendele populare unde sarpele este socotit ca emblem de belsug al casei, al vetrei. El mai este socotit simbol al intelepciunii
si al gindirii, lar reptila care intruchipeazA aceste calitti a de-

venit obiect de veneratie. O legend spune cA belsugul casei,

unui pAstor armean era un sarpe care tria intr'o gaur deschis
In vatrA. Sarpele putea s unible prin casA si isi putea procura
In libertate de ale m'Ancrii. StIpAnul casei avea o deosebit atentie pentru acest sarpe si credea CA belsugul si prosperitatea
casei lui se datoresc sarpelui, pentru care avea o griA deosebitA
si-i purta respect. intro zi copilul eel mic al casei se juca Cu
toporul in mn prin cask dud sarpele ca de obicei trecu pe
l'angA el. Copilul a ridicat toporul si cu o puternic lovitur a
tAiat adnc coada sarpelui. Sarpele infuriat, otrAvi copilul.
DupA un timp copilul muri, iar sarpele supArat fugi de-acasANorocul tranului pieri, casa isi pierdu farmecul. Srcia si nenorocul psirA in casa lui. Intros zi tAranul cu lopata in man
se urc pe mantes, care era situat alturi de casa lui, si strigA
sarpe, Uncle esti ? vino, vino in casa boasted; eu am
,,Fi !
uitat moartea fiului meu, uit si tu coada ta; vino si trdieste in
casa noastr si adu belsug in vatra mea".
Sarpele suprat Ii rdspunse dintre Metre cu o voce trist :
.

.,Ei ! frate Wane, eu nu mai viu In casa ta, Oahu cl tu IV vei

aminti mereu de moartea fiului tAu, iar eu de coada-mi tiat
si intre noi doi nu va fi nicicdatA pace". Tranul disperat s'a
dus si din aceea zi a devenit dusman sarpelui ; unde veda sarpe it
izgonea, II blestema. AceastA urA pentru sarpe a trecut din generatie
in generatie si a ajuns pAnd in zilele noastre. Serpii insA sunt soco-

!And In prezent de popor ca intruchiparea Intelepciunii

O intAmplare personalk
spune d. Agemian,
ce a avut
loe in 1921 luna. Mi pe muntele Aragadz. Stteam Intt'o moar
de apA impreund cu 4 persoane cAnd deodat un sarpe intr in
hambarul de fin i Incepu s mAnAnce din fdin. Am miscat
lem nut si sapele a fugit. Pentru acest lucru am fost apostrofat
de morar.
titi

www.dacoromanica.ro

37

Hei! frate, tu izgonesti sarpele ; nu se ridic bta asupra

sarpelui ; acel sarpe este pzitorul morii noastre, i belsugul nosttu
se datoreste lui ; dacd se supr i pleac, Val de capul meu.'
Despre serpi si balauri exist o multime de proverbe populare. Gaud lacul Van cu furioasele-i valuri vuia, poporul spunea
balaurii au esit din mare si s'au retras la cer. lar cand cerul se
innora si mai cu seam cnd tuna, spunea c balaurii s'au co
borit in mare.

Dup o legenn veche, unul din figurile mari ale bisericei

armene, Hovhan din Odzun cldeste o biseric mare in satul su
Odzun ; el locuia inteun loc putin deprtat de sat. Inteo zi pe
cnd sfantul se ruga, s'au arAtat virtuosului doi balauri mari ;
servitorul lui vzndu-i Il chem in ajutor, i sfantul fcu semnul
crucii in fata balaurilor cari impietrira in acel moment, si au ramas impietriti pn azi; din trupul lor izvoreste ap, care este

leacul tuturor celor muscati de serpi. Ni se pare cd un loc de

pelerinaj pre-crestinesc, consacrat balaurilor, a fost crestinizat
printr'o minune atribuit lui Hovhan din Odzun.
Contra veneratiei balaurilor rasele Arian i Semit au
luptat cu inversunare. Ins dup cum am SOUS sarpele sau ba-

laurul ocup un loc de adnc stim in religia primitiv a Armenilor bstina$i, ca simbol al abundentii. Religia si influenta arian,

in urmd sub forma crestinismului,

dup aceea cea semit
au rsturnat dupd 2500 de ani de efort neincetat toate acestea.
Trebuie s amintim deasemenea de legenda semit a lui Adam si
Eva despre s,arpe. Cu toate c se aminteste de variatia sarpelui hack
dela inceputul religiei mozaice, and Moise a ridicat in desert o
cruce impodobit cu serpi pentru ca s salveze pe Evreii muscati
de serpi, ins acolo nu intAlnim nicio aluzie despre vreo veneratie
a balaurilor.
precum si a sarAstfel a avut loc evolutia dragonulni,
dela bine spre ru, o evolutie care n'a rmas numai in
pelui,
domeniul religios, ci i in cel al artei, cultorei, si al meseriei, nu
mai ca in unele s'a infptuit in mod lent, la altele in mod rapid
Cu mai malt sau mai putin perfectiune.
*

Dragonul procura vechiului lucrtor armean de covoare un

subiect si isvor bogat de linii.
cele
Dui:A. Hawley Probabil piesele cele mai vechi,
cari
au
rmas,
sunt
din
lume,
mai vechi covoare cunoscute

www.dacoromanica.ro

38

asa numitele kilimuri Dragon, cari sunt socotite ca fiind executate intre secolele al XIV-lea si al XVII-la si ,Probabil. mai in-,
ainte". ,Intervalul de timp dat de Hawley poate fi schimbat,
dupa mine trebue impins inapoi. Sunt silit sa urmez aceast parre dud am in vedere desenurile in forma de dragon ,a covoarelor zise Dragon cari s'au desvoltat in :mod uimitor, precurn $1
deosebirea suprindtoare intre diferite desenuri de aceeasi.
origina. In ordinea vechimei sunt silit mai intai sA tiu seam de
renumitul covor. din. Muzeul Frederich din Berlin.
Aceasta pies este un kilim fr pereche, pe pare am avut
ocazia
pipai i sa-1 cercetez personal. Hawley crede cA acest
covor se ; aseamn cu cel pictat in fresca din spitalul prasului Siena din Italia (fresca reprezentand Wedding of the Foundling' a lui Domenico di Bartoto, aproximativ. in anul 1440) si
adaoga: Si se poate_,conchide cu drept uvnt'c i acest din
,

urma covor n'a fost lucrat cu mutt mai ,tarziu ca acela. Chiar
caracterul lui face sa se presupuna d acest covor sau un altul
dupa care a fost copiat, era mult mai vechi. Fiecare patrat apropiat cuprinde octogonuri, in cari, pe un fond galben, este -reprezen tan. lupta legendara a dragonului cu Pheonix ,care era soo7
tjt ca sterna chined".
Cred ca ceace ne -a parvenit, este un exemplar al secolului
al XIII-XIV-lea care poate fi socotit ca un ultim ecou al acestei
arte. Aceasta arta de desen trebuia sa fi fost desvoltat: in epoca
pre-crestineascd si in prima perioad a erei crestine, incepand
dup intrarea in Armenia a dinastiei partiene a Arsacizilor
dupa crestinism., adid 'Ana la ivirea dominatiei sau mai bine
mis a influentei arabe in Armenia, secolut al Vitt-lea si al IX- leadupa pare aceasta art a continuat s fie infptuita foarte rar in
colturile cele mai umile Ale Armeniei inteun mod nepriceput. Exem-,

plarul 'sec. al XV-lea din Siena este unul din aceste din urtna
ca $i piesa - din muzeul din Berlin.
Cea mai veche art armean, desvoltata in :rnare masur
prin. simbolismul. liniilor, a pastrat simplicitate unid care este
mult mai artistica deck arta bogat dar, imbcsita care a urmatSobrietatea acestei arte era dotninanta si 4n dese.nurile- coyoarelor,
Dominatia simpliciatii, s'a continuat TAO la ivirea influente
arabe in Armenia, aproximativ in sec. al V111-lea; dupa aceasta
gustul bogatului arab a venit s domine in arta co,voarelor:
*

www.dacoromanica.ro

30

Exist o mare deosebire fundamental intre desenurile dragonului armenesc $i cel chinezesc. and privim tabloul unui dragon chinezesc, vedem deosebiri fr legAtur lithe acesta $i ce
armenesc; cel din urmd fiind o creatie artisticd a acestei idei
pe and cel chinezesc rePrezintd un balaur cu linii naturale
astfel cd acela care-I vede crede un moment cd existd pe lume,
un animal in chip de balaur.
Nu Ind indoesc eft' in timpurile vechi Armenii au avut relatiuni cu Asia Central sau poate chiar cu China, relatiuni despre existenta cdrora nu lipsesc aluzii i legende in istoria armeand. Vartanes Poetul mArturise$te cd in sec. VII-lea aducea in
Armenia o vopsea ro$ie numit Laica sau Ghaica, care se intrebuinta la facerea brurilor ro$ii. Aceastd vopsea se importa, dupd
cum ne asigurd, numai din India, $i adaug c brul row era
cunoscut in Armenia din vremea lui Artaxias Cuceritorul. Tot
Vartanes aminteste de importarea fildesului in Armenia din tara
barbariloe, &TA mine din tara Indiei, si fildewl se gdsea in
Armenia in anul 714 in. Chr. Din prada lui Sargon facea parte,

pe land alte obiecte de hide $i un pat de Hides. De Aida

putem probabil s deducem c in anul 714 in. Chr Armeni sau mai exact Urartienii aveau relatiuni cu India i importau

filde$ precum $i Laica).

*

and cre$tinismul a lost intronat in Armenia, dragonul a

decdzut din inltimea pe care o ocupa. Clericii artrieni cre$tini
au muncit sd anihileze influenta dragonului din tot ce ar fi putut
avea legAturi cu religia.
A$a Inca a incercat sA nimiceasc dragonul, care procura vechiului lucrtor atmean de covoare un subiect i izvor bogat de
prin caracterul imaginatiei sale puternice, el simboliza
belsugul, bundtate, abundentd i noroc. Dragonul era socotit de
bun augur pentru maternitate, facere, sterilitate. Bra indoiald.

cd $i covorul care purta imaginea lui se bucura de aceast frumoas reputatie. Deasemeni i covorul cu dragon devenea sfant,
un simbol puternic al acestei veneratii a$a cum crucea, prin rdstignirea lui Christos, a devenit simbolul sperantei, mntuirii.
Mai existd $i acum un obiceiu caracteristic la Armenii din
Karabag $i din imprejurimi, cele mai caracteristice citadele ale
armenismului.
1

and sfar$esc covorul $i dad mai rdmane un spatiu de a

www.dacoromanica.ro

40

proape un metru netesut, se organizeaz petreceri, la care se ini prietenii pentru taerea covorului. Femeile sterile
si gravide yin in aceast zi s-$i incerce norocul, dacd vor avea
biat sau fatd; pentru aceasta se taje-din mijlocul firelor netesute de pe fzboi si se deschide o gaur. Femeia sterild trece de
trei ori prin aceasta si-si intinde picioarele sub razboi. Covorul
rupAndu-se cade peste ea. Scot lemnul din razboi si-1 dau unui
Mat care intrebuintandu-I drept cal fuge afar ; daca primul
intalnit pe strad e baiat, inseamn c femeea aceea va naste .un
biat, si dac e fata, va naste fata,
lat un obiceiu vechi aproape pre-crestinesc care a dinuit
in regiunea de neptruns din Karabag, pierzand autimite a m'inunte, cari pot fi cu usurint identificate si complectate. Acest
amanunt este existenta dragonului in covor. Este fr Indoiata c
acest obiceiu era propriu numai pentru covoarele cu dragon,
obiceiu care ,LISA a deviat din starea lui originar si a rmas
la locuitorii din Karabag ca obisnuit oricarui covor.
In unanimitate este socotit ca cele mai vechi covoare armenesti cu dragon cari exista in prezent, sunt din Karabag.
Prin urmare regiunea Karabag pe Ingd ea este pastratorul
traditiei, a conservat si arta in forma sa originar, si cu o fidelitate, mai mica sau mai mare, ne-a lasat mostenire acele pretioase exemplare in ceeace priveste dragonul si covoarele.
Este fail indoial ca in Armenia se teseau afara de covoarele-dragon i alte covoare cu altfel de desenuri. Irisa desenul in
forma de dragon se intrebuinta mai cu seamd in partea central
nord-estic a vechei Armenii, cum este regiunea Karabag.
Influenta biza.ntind din regiunea apuseana, venit prin intermediul crestinismului, navlirile arabo-mahometane, precum si
perioada urmatoare de libertate aparent and erau bine cunoscute pretentiile si poftele califilor, au limitat si mai mult arta
covoarelor-dragon in partite ce le-am mentionat mai sus,
vita vecinii

WA'

a le

lsa in forma or originar. Una din cele mai im-

portante regiuni marginase asuprite ale Armeniei a fost regiunea

Siunik i regiunile muntoase alipite, tara Aluanilor care era sub
influenta armeneasca, in prezent cunoscute sub numele de Karabag, Kazak, Sirvan, Kabistan, precum si Samach. Melia s. fie
relevate micile regiuni Ghenge (Gandzac) si Kazakcea unde lucratorii armeni i mahometani, fideli vechilor desene traditionale, lucrau covoare armenesti. Desenurile in forma de litere execu-

www.dacoromanica.ro

41

tate de lucrtori armeni, ale covoarelor Kiufi, rezultatele influentei

arabe, au avut un regles asemndtor covoarelor Cu desene dragonRegresul covoarelor Kiufi a avut loc mai tarziu si in alte condi.
tiuni. In timpul regresului covoarelor dragon, forma Ktufi, care
s'a desvoltat dup azesta, a procurat noi surse desenatorului testor armean. Si desenul dragon sub influenta arab a fost deasemeni supus transformrii. Inbcsirea bogatelor ornamentatii
arabe a fAcut ca dragonul din covoare s dispar aproape printre desenurile strAmte de ordin secundar. Influenta florei cu
toate c s'a transformat in ornamentatii imaginare, a creat o astfei
de situatie cd am fi putut s confundm adevrata origin a dragonului, and a incetat si aceast desvoltare, nvlirile Selgiucizilor, Ttarilor si a Turcilor au transformat Armenia inteun desert,
duO care in cursul secolelor al XV-lea si al XVII-lea, Armenia

a devenit un haos anarhic, unde o art ca cea a covoarelor

nu putea avea nici cea mai elementar nevoe de a tri, ca urmare si aceast art a trebuit s se retrag in regiunile cele mai
fericite din Armenia, in prtile Caucazului si al Karabagului unde
datorit situatiei naturale, tara a putut pstra aceste pretioase
comori. Aceast retragere a fcut ca unii s cread c covoarele
armenesti dragon au provenit din alte izvoare. Se spunea in general eft' aceste covoare isi au obarsia in Caucaz. Pe ct vreme
adevdrul este cA ele au fost impinse acolo, unde si-au gsit aclpost. Si acestea erau numai exemplare ale unei arte distruse,
trofeele unei productii artistice armenesti celebre, care era arta
covoarelor cu desenuri dragon.
Covoarele-dragon cari ne-au parvenit din perioada influentei arabe se deosebeau de covorul din muzeul din Berlin sau de
eel pictat pe fresca din Siena.
Covoarele-dragon de influent arab trebue s fi inceput
din secolul al Xl-lea sau poate cu un veac mai inainte ; la aceste
covoare cu toate c gsim imprtiri regulate, dar ele sunt numeroase (pe cnd vechile covoare-dragon aveau numai dota
PrtirII. Aceste imprtiri suut marcate prin impletituri de frunze
In form de dinti, asemntor frunzelor de trandafiri sau de vit,
crora artistii le zic palmette, cari dup observatia lui Armenak
Sakiz, sunt niste lotus-uni chinezesti" si (WO alti, ,,o man deschis cu cinci degete". Chiar dragonul si-a schimbat inftisarea
sa originar, dupd cum se poate vedea la Berlin si Siena, in
asa f el ea a devenit de nerecunoscut.

www.dacoromanica.ro

42

Trebue s adaug c datorit mesterilor armeni emigranti si

pribegi, arta covoarelor s'a dezvoltat in toate t'afile din lume. Si
cercetAtorul poate gAsi cu usurint caracteristice armenesti In numeroase covoare ne-armenesti vechi i noi lucrate departe de
Armenia, ai dror autori necunoscuti, unii poate s'O' fi fost chiar
Armeni.

Si acum cateva cuvinte despre phoenixul care se vede impre-

unA cu dragonul, in covorul din muzeul din Berlin, cum si in

cel din Siena.
mi 'Imane necunoscut vre'o functie dat phoenixului sau
vre'o pomenire despre aceasta In traditiile sau credintele arm enesti, asa cum are dragonul. Luand in seamA numai covorul din
Berlin, gsim impreurf cu dragonul si ceva In form de pasAre
avand plise si ghiare, ceva a crei formA de origin trebue s
fie pasre, care ins alterandu-si forma sa initial, ne-a parvenit
cu o inftisare schimbatd.

Dup mine aceast form este un vultur si nu phoenix.

.

Acest rege al psrilor exist in trecutul Armenilor. Vulturul era. sterna dinastiei armene a lui Artaxias, dupa cum se
poate vedea din monedele lui Tigran cel Mare. Vulturul se gsea
pe chipiurile ofiterilor superiori precum si in varful steagului
sub dinastia lui Artaxias.
Vulturul secolelor crestine armenesti si-a pstrat rangul
printre Armeni. Ruine de ziduri armenesti aveau sculptate vulturul. Printre ruinele bisericei din Zvartnot gAsim sculpturi remarcabile de vulturi. In manuscriptele armenesti, vulturul si-a pstrat
sau si-a castigat un rang Tina, in general cu miniatura evanghelistului loan. Un exemplar de felul acesta avem in Evangheliarul
sctis i ornamentat la Schevra in 1197, la inceputul Evanghelie
lui loan, pe frontispiciu. Tot in perioada crestin Vulturul era
stema dinastiei Bacratizilor si se vede adesea pe zidurile bisericilor si ale palatelor. Si dinastia Ardzrunienilor pare s fi luat
numele dela vultur, in timba armean Ardziv.
In perioada pganA-urartian nu intalnim irisa' in Armenia
vulturul. El apare printre Armeni codea' cu relatiunile armeno-partiene, cand Armenii si Partii au devenit dustnani infocati, s'au rz-

boit intre ei cu o ur nesfarsit. Vulturul era semnul Partilor.

.

Dup cum pare, in primul rand Tigran cel Mare, infrangind

pe Parti a imortalizat aceasta victorie pe monedele sale: Pe

www.dacoromanica.ro

43

monedele lui Tigran cel Mare soarele octogonal este plasat in

cel mai de cinste loc al coroanei, in mijlocul vulturilor partieni
castigati prin victoria bunicului si a sa ; pliscul vulturilor este
indreptat catre soare, si aceasta evidenteaza superioritatea soarelui.
Tigran cel Mare a mai avut monede avand ca efigie deasupra

coroanei numai soarele. Astfel ceeace este posibil intre soare si

vultur, poate fi si intre dragon si vultur.
Soarele era arian, iar dragonul,poate mai vechiu ca soareIe,
era urartian,influenta arian fiind introdusa in Armenia in sec
VVI in. Chr., si numai ca un element dominator care era mult
mai mic ca numr deck bastinasii. Prin urmare dragonul continua
sa reprezinte un semn bastinas, pastrat in popor. Ca si soarele,
dragonul era du$man vulturului, si a luptat contra lui, si iat,
aceasta este cauza pentru care in exemplarele de felul covorului
din muzeul din Berlin, vulturul si dragonul sunt reprezentati
luptandu-se unul cu altul, cu toate c vulturul este socotit de autori, in mod gresit, ca pasare Phoenix.
H. Kurdian

www.dacoromanica.ro

O privire asupra covoarelor armene5ti

I. Covoarele veda
In jurul anului 1880 au ajuns in Europa, o multime de covoare

vechi orientale, asupra originii Crora plana oarecare

In acea epock ele se Incadrau sub denumirea de sCovoare-

Kabe, in grupa Covoarelor caucaziene.

De asemenea in ultimii 10-15 ani s'a reluat discutia acestor
vechi covoare-orientale, origina cdrora, chiar pentru un bun cunoscalor in materie, constituia o enigmA. Chiar dac o cercetare

anfnuntit, asupra unui astfel de covor, conchide de exemplu

ca tara de originA Persia, totusi materialul si fabricatia era de
asa natura' inek trd Caucazul ca tar de origitf. Covoarele

acestea deci nu se puteau incadr in randul asa numitelor

covoare orientale.

Deabia in ultimii ani s'a ajuns la convingerea, cs aceste

bueli cu anumite asemAnri, nu erau altceva decat o parte
din grupa covoarelor armene0.
Cauza, pentru care cunostintele noastre asupra acestei grupe
de covoare erau asa de reduse isi avea explica tia in faptul ea" Arme-

nia a fost deseori cotropit si distruss de sAlbatici Kurzi, asa c

toate lucrurile ce nu le intrebuintau sau nu le puteau lua cu

ei

erau nimicite, i deaceea a rAmas numai o mica parte din vechile

covoare armenesti.
In cercurile cunosctorilor s'a incins o discutie contradictorie
mai ales asupra unor covoare vechi care se cunosc sub grupa
.Covoare-dragon arnzenei".
Cercetnd asa numitele covoare-armenesti apar ornamentatii rectilinii, unghiulare si forme geometrice ; nu intalnim insi
ornamentatii rotunjite sau conturate. De obicei modelul covoa-

www.dacoromanica.ro

45

relor armenesti-dragon este cu totul specific si nu are nici o

asemnare cu alte grupe de covoare orientale. Aceasta este de

altfel cauza relativ a discutilor dintre cunoscAtori in materie.
Cercettorii bazAndu-se pe desemnurile In form de, militate din
fiecare ornamentatie ce se intAlneste la covoare in mijlocul unui
Camp incadrat de chenar, socoteau aceast ornamentatie ca dragon mongolic, sustinnd c sunt covoare de origin mongol si
fixau data aparitiei intre anii 1250-1350. In sprijinul acestor preri
este urmAtorul argument ca Mongolii, cari ajunser in Asia sub
comandantul tor Hulagu, nepotul faimosului cuceritor Cinghis-han,
au cucerit Armenia si-au stpanit-o sub dinastia II Khan (1256
1349). In acest timp ar fi ajuns un val de elemente mongole care
au inceput sa" aib cutare in arta Asiei Mich
Prerea altor cercettori este cA, in Asia Minor era obisnuit
de secole ca s se lucreze testurile numai in asa fel, ca prin
cercuri In forma de chenare asezate unul intealtul, sA se poat
reprezenta in mijlocul lor imaginea unui animal, pom sau unui
fruct. La covoarele armenesti impletiturile chenarului nu formeazA
cercuri ; In schimb cmpurile romboidale sunt considerate ca
elementele arhaice ale campurilor circulare de mai trziu. Toti
aceia care au aceasta prere considerd aparitia acestor covoare
in jurul anului 1250 d. Chr.

Un Invtat se intreab, dac covoarelc-dragon armenesti

nu sunt oare produsul unei desvoltate arte populare autochtone.
La aceast prere s'a oprit majoritatea cercettorilor, fiincicA ea
prezint cele mai mari probabilitti. Cum am remarcat, Armenia
era renumit in vechime datorit frumoaselor sale testuri.
Desigur cI In acelas tirnp, dup cum si in intregul Orient, s'au
lucrat covoare incA din timpuri strvechi. Armenia fiind locul
multor rsboaie, din cauza crora tara n'avea liniste, n'a putut
arta s ajung la o prea mare inflorire. Nici un popor din Asia
Mid, nu era ash de imprstiat ca cel arm ean .
Armenii cari se inapoiau in patrie venind din afar aduceau
cu ei elemente de art alutochtone, dup cum pribegii armeni
duceau in strintate elemente de art bA sti nask Deaici urmarea,
A testorii stabiliti in Armenia contopt au In testurile lox elcmente de ornamentatie caucazian, persian sou asiatic. Aceste
elemente le redcleau ins intr'o forma. care core spundea gus
Din acel limp Armenii cari intretineau relatiuni strnse cu
www.dacoromanica.ro

46

popoarele din Asia Minora, luau caracteristicele modelelor de

covoare din Asia Mica si le introduceau in ale lor ; de unde rezulta,
Ca' toate ornamentele erau constituite din linii drepte $i forme
geometrice unghiulare, i chiar acelea ale cror modele naturale

trebuiau sa fie rotunjite. Desvoltarea acestor reproductiuni de

ornamente rectangulare $i forme geometrice unghiulare era a$a
ea' Armenilor le plcea sa reproduca ornamentele singure in
covoarele lor marit dimensionate. A$a dar probabil ca au fost
ornamentatii armene$6, acele modele de decoratiune rectangulare
$i unghiulare care au fost transportate in Persia de N. W., ccj
numai a$a se lamure$te faptul ca, covoarele din N. W. Persia,
deci in regiunea de granita cu Armenia scot la iveala un desemn
strict geometric, pe and,' in genere arta decorativ persan, in
contrast cu cea din Asia Minora, apare sub forma de ornamentatie
cu un stil rotunjit.
Dac privesti ornamente sub forma" de frunza. palmette
care si astazi le intalnim de exemplu la a$a numitele covoare
persiene Joraghan-Luxus" $i &CA le compari cu cele armene$te,
vei putea constata o asemanare. Chiar daca. in Armenia, arta
national independenta, n'a putut ajunge pAn la cea mai mare
inflorire, totu$i erau locuri unde arta local a fiintat. Aceste
locuri de arta au fost marile si renumitele cetati 'tail au existat
in vechime $i -Cad In parte mai dinuesc $i astzi.

Covoarele ,dragon"
Data
aparitiei acestor grupe de cov'oire este, dupa un distins

cunoscator in matetle, anul 1250. Dup el aceste covoare ar ti

cele mai vechi din ate ne-au parvenit pana in zilele noastre.
Numele de covoare-dragon l'au capatat din cauza unui ornament
asenfntor unui animal sau unui dragon ce se gse$te in mijlocul unui spatiu rombic inchis in forma' de legatura depe suprafata interioara a covorului. Aceste sau alte ornamente foarte
asemanatoare reprezinta figuri fantastice de animale a$ezate in
forma de blazon, cari din cauza executarii Ion perfect geometrice

sunt cu greu de recunoscut ca atare. Majoritatea sunt tumai

dragoni, sau ace$tia in lupt cu Phoenix.
Pentruca aceste figuri puteau fi privite ca animale de pe
blazonul mongol, unii invdtati au socotit aceste covoare ca fiind
Aucru chinezesc sau mongol. Aceast parere este contestata de
www.dacoromanica.ro

47

alti cercettori cari sustin c aceste ornamente caracteristice in

form de animale nu trebuesc socotite in mod arbitrar ca fiind
figuri de animate de blazon mongol si a la alte covoare numite
dragon acest ornament caracteristic inftiseaz i alte figuri asemntoare celor de aini avnd capul intors inapoi. Adesea sunt
si animale cornute sau asemntoare, cari sar, si al cror cap este
inlocuit cu o palmet; deci numai fiinte cari n'au nici un fel de
leatur direct cu arta chineza si trebuesc privite mai mult ca
elemente de art ale Asiei Minore. Toate covoarele dragon
armenesti ce ne-au parvenit, in foarte putine exemplare, au o
suprafat interioar strbtutd de chenare late si impArtit in
forme rombice. Bordurile acestor covoare, de dimensiunea
1,80><3,50 m. sau 2,40x4,80 m. sunt izbitor de inguste sau desenul

lor este luat in mod arbitrar de pe modelele de ornamente

caucaziene.

Aceste covoare sunt executate dintr'o ln destul de trainic

si

fr luciu, mai mult din rand' de oaie. La pipit este destul

de subtire i aspru. In regur generar fondul acestor covoare

este de coloare albastr inchis sau ro$ie, mai rar alb. Alte cugalben, roz, negru si un rosu-maron pand la violet,
lori
asa numitul rosu-kirmiz sau violet-Kirmiz, care este, nil indoial,
o culoare caracteristic vechilor covoare armenesti; verdele se
intalneste mai rar.

III. Covoarele palmette"

Caracterstica acestui grup de covoare armenesti const in
aceea c suprafata lor interioara cuprinde numai palmete sau
ornamente in form de palmete de dimensiuni marl, legate Trite
ele asa de fin CA de abea se pot observa. 0 an' caracteristid.
este Ca' au borduri foarte subtiri executate in stil caucazian.
Culoarea si calitatea sunt asemntoare celor ale covoarelordragon. SI in ceeace priveste vechimea i provenienta acestor
covoare este valabild ceeace s'a spus in capitolul despre vechile
covoare armenesti, numai c data aparitiei covoarelor-palmette
trebue cAutat titre anii 1500 si 1600. Mrimea acestor covoare
este aproxirnativ 1,70X3,50 m. pn la 2,50X5 m.

IV. Covoarele pomP

Acest grup de covoare i poarta numele de pe urma desenurilor caracteristio arhaice de pomi cari cuprind medalii

www.dacoromanica.ro

48

ciudat formate. Bordurile acestor covoare sunt mai late deck

cele ale covoarelor-dragon si palmette, lar desenurile se aseamana mai mult cu ale covoarelor de lux arhaice nordvest-persane.

V. Covoarele pgsgri"
Caracteristica acestui grup de covoare este ca ornamentul
de pe ele iti aminteste de perechi de pasdri indreptate in directii
opuse, din care cauz i s'a dat numele de covoare-pasari". Aceste
covoare apar irrtre anii 1520 si 1020. Covoarele au mereu un
fond de culoare alb, mai rar until galben deschis.

VI. Covoarele ,bestardem

Armenii au pus in aplicatie, in produsele lor de aria, si

ornamentatii caucaziene, persiene si din Asia Mica, acestea insa

mat-it dimensionate.

Un astfel de covor se poate situa foarte bine in grupa cu

origina oriental ; dar se poate ca, respectivul covor, care cuprinde

caracteristice ale multor tr, sa nu se poata grupa cu siguranta

in nici-o grupa special de covoare orientale.
Aceste covoare se situiaza" in grupa covoarelor armenestibestarde. Impletitura acestor covoare are de regula asemnri
cu cele din Asia Mica, dui:4 model si culoare ins se pot
grupa in sub grupele: armeno-caucaziene, armeno-persiene i in
armeno-asiatice. In special reese ca toate covoarele-bestarde
armenesti au o vechime mijlocie de vre'o 100 ani, si in regula
generala se poate preciza data de aparitie incepand din anul
1720 pana la 1830. Numai putine bucati dateaza din 1600-1700.
Marimea acestor covoare este aproximativ 1,30X2,20m., 1,70X2,40,

sau 2,30X4,50 m. i deasemeni apar si multe altele mai mari,

uneori de forma' ptrat.

Julius Orendi

www.dacoromanica.ro

Covor armenesc dragon" din anul 1250

(pcIstrat in Muzeul Imperial din Berlin)

www.dacoromanica.ro

Covor armenesc dragon" din anal 1250

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

*.
.

'

4-i

7
.`.

"*".-

www.dacoromanica.ro

Couor amenesc .pei Wire" din -anul J550.

www.dacoromanica.ro

Couor arinenesc palmette" din anul 1580

www.dacoromanica.ro

...a....L kkit

.kfgttMPY.if......
5.

Couor armenesc Kuzalf" din anul 1880

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

'

C.

f",`"

7"

N.

-:

"),

"

4> ,

to.

j414'11,

ii

14.>7

.,-,41".'*fir *

4,m

LITERATURA ARMEANA CONTIMPORANA

Poetul Misak Medzarentz*)

(1886-1908)
In ultimul secol, literatura armean modern s'a desvoltat in dou ramuri : literatura armean apusean, In Turcia

si lu coloniile armene$ti, avnd ca centre Constantinopolul, Smyrna,

Venetia, Parisul si literatura armeand rdsritean, la Armenii din

Rusia, avnd ca centre importante Tiflisul, Baku $i Moscova.
Aceast sciziune era impus de ImprejurArile politice in care
a trit poporul armean.
Aceste dou literaturi s'au desvoltat independente una de
alta, adesea ne avnd nici o afinitate. Su pus unor dominatii diferite,
cele cloud prti ale poporului armean au dat na$tere Si. au desvoltat in felul acesta cloud dialecte armene$ti $i dou literaturi
diferite, diferentindu- se adesea cu spiritul si cu fizionomia lor.
Aceste cloud literaturi au purtat in mare msurai influenta
mediului In care triau : Armenii din Rusia, pecetea culturii rusesti, In timp ce literatura Armenilor din Turcia s'a desvoltat sub
directa influent a culturii franceze,
cu toate cd ambele aceste
literaturi au tins la deschiderea unui nou orizont pentru poporul
armean.
Poezia armean incepuse sA 'Alma' In Constantinopol sub
regimul hamidean. Infiltratia francezd era neputincioas sd-i dea
avnt, poetii armeni concentrandu-$i eforturile asupra formei,
ducnd la perfectie limba.
In Constantinopol, poetii armeni, zugrdveau micile patimi
urbane, Parnasul. Numai acei poeti, putini la numr, refugiati din
(*) Cu prilejul semicentenarului nasterii sale.

www.dacoromanica.ro

50

Turcia si adApostiti In strAindtate, puteau s-si cAnte patria si

desrobirea ei.
*

.*

In acea epoc s'a ivit In Constantinonl un adolescent

provincial; Misak Medzarentz.
Nscut la 1886 in apropiere de orasul AgAn, :- care a dat
poporului armean frumoase cAntece poporane i o falangd de
trubaduri i poeti, el a venit la Constantinopol din copilArie
a primit cultura la Scoala Central Armean.
A inceput s" serie la 1903 pe cAnd era inCA elev. Aparitia sa a fost o adevAratA revelatie. El aducea un troll suflu In
lit eratur, suflul provinciei, El aducea cAldura. pAmAntului, apelor,
patriei i frumusetile naturei, prectim i misterul pe care numai
satul $tie sA-1 conserve in fundul' inimei.
Acest modest adolescent a adus un altoiu, o sev proaspAtA

pentru florile crescute inteun vas.

Natura insA 1-a persecutat pe acest tank. I-a pus Viermele
sub piept. El a fost nevoit sA pArAseascA scoala, pentru ca
s-si ingrijeascA plAmAnii bolnavi.
Si lovitura soartei n'a intArziat. Medzarentz si-a inChis

ochii pe veci in anul 1908, In etate de 22 ani, l'AsAnd literaturii

armene dou superbe buchete de poezii: ,Dziadzana (Curcubeu)
in 1906 si ,,Nor dagher" (CAntece Noi). in 1907.
Aceste doul splendide volume sunt suficiente pentru ca el
sd ocupe un loe din cele mai de frunte In poezia armeanA.,
*

DupA cum am spus, caracteristica poeziei sale este spiritul

provinciei': Provincia cu frumusetile sale sAlbatice, cu peisagii
IncAntAtoare, cu cuvinte proaspete, cari impreunA cu Medzarentz
au trecut In poezia si literatura armeanA. El a adus deasemeni sufletut provinciei, ochii provinciei. Simti cAldura provinciei chiar atunci
and el descrie orasul. Cu urechea cu sufletul inchis 2gomotului
orasului, el vede in jurul sAu numai natura caldA, verde, comunicativa.

In zadar au incercat sa-1 proclame simblist. Ceeace aducea

el, erau frumusetele provinciei si misterul acestor frumuSeti. Ai
imprumutat numai forma dela simbolisti, fAr ca el s'A $tie. Dealtfel niel nu-i cunostea bine pe simbolisti. Autorij preferati de el
erau Carlyle si Emerson. In realitate el nu este simbolist.
Medzarentz n'a crezut niciodatl cA este bolnav. El era con-

www.dacoromanica.ro

51

vins ca. va WA si nu s'a grabit. El a dat numai cAteva faze ale

sufletului su, insa pe acestea le-a dat in intregime. Na! avut grija
de a sfarsi i fiecare pagin a dat-o dup ce a fost bine rotunjit si purificat.
Deaceea Medzarentz este si un artist, prin stilul sau i prin
limba sa.
Din aceasta cauza n'a scris nici proteste contra lui Dumne-

zeu, nici nedumeriri, si nici eforturile de a se lega de viata.

Chiar atunci cnd a chemat soarele in timp ce zacea bolnav in
pat nu era nici o desndejdie In plngerea sa
Si Inca data
Inainte de a se insera,
Inainte ca vrajitoarea noptii umede
s ma fi imbratisat
Incercue-mi sufletul cu caldura si dragoste
.

Lumineaza-ma, lumineaza-m, soare bun, sunt bolnav..

Este adevarat ca In poeziile sale, pluteste un fel de melancolie. Ins acestea nu erau de loc bolnvicioase, dupa cum nu
erau bolnvicioase poeziile lui Eminescu. In ele simti miscarile
vietii.

Medzarentz n'a fost poetul dragostei. El n'a cunoscut femeea

In toata prof unzimea ei. Erau numai intalniri copilaresti, restrnse
In zmbete i priviri dragalase. N'a avut acea iubire care infracreaza si provoac furtuni in sufletul omului. In ambele sale
volume nu gsesti flacra iubirii. El descrie vremelnica sa iubire
In felul urmtor :

In zi de iarna, prin *Dada, singurel,

Prin Alma' dus-am la groapa sufletului,
O iubire virgin de odinioar, nscuta printr'un zambet
Trandafir alb, care a Inghetat sub zapad..
Medzarentz n'a descris deasemeni patria. El a crescut si si-a
inchis ochii sub regimul hamidian, care inlantuise sufletele. Scriitorii din Constantinopol si din provincie erau siliti s-si inghit
necazurile si sa exprime altfel de simtiminte.
Cara cteristica cea mai dulce a lui Medzarentz este buntatea
sa. Strigatul de iubire fata de semeni circula prin poeziile sale.
In multe din poeziile sale simti cA poetul viseaza Infratirea
ornen irii.

H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

PAGIN1 DIN MISAK MEDZARENTZ

Bordeiul
Pe un drum de campie
Ori la umbra unui deal

De-as fi bordeiul umil

S'astept pe sleitul c616tor
Si. sd chem la desftgri.
Pe drumetii intdrziati
51 pe drumul cel stingher

$i pe drumul aura

Sa-mi flutur fumul cosului

SA'ntampine pe cei cari yin.

$i s chem la alinfri
Cltorii osteniti.
$iln schimbul unei salutdri.

Mil de daruri sA le dau

Mii de daruri s" le dau.
Para focului din vatr

Rodul cmpului, inmirezmat

Poamele toamnei, din plin

Si lapte, si miere, si vin,

www.dacoromanica.ro

53

Si. in noapte eu s'ascult

antecul drumetului de sear.
S'aldturi s'ard foc troznind
hrdnesc
$i in ncapte
Pribeagului somnul lin
Cu visuri, dulci amdgiri,
Si s'aud In faptul zilei
Fremg.tand, infiorat

Lauda drumetului de sear,

Si sa cat in faptul zilei
Si s cuget zitia Intreagd
La plecarea oaspelui,

$i iernile pe de-a'ntregul
Drag popas imbietor
Sa stau strajA langd drum
Si troienitului cAltor
Printeste larg deschise
S6Intind, blajn ambele-mi
Pururi, dulce intrupat.
SA Hu, toat, imbierea,

Oh, de-as fi, de-as putea fi.

Pe un drum de cam*
OH la umbra unui deal

BordeM1 plin de-asteptri !

Trad. de VAHAN GHEMIGIAN

www.dacoromanica.ro

54

Salbaten floare
Slbatecd floare, cum te chiama ?
Spune, floare asezata
la umbra gardului de vita,
salbateca floare, cum te chiama. ?

O, floare alba cu miros de lapte

si smirna, cum te chiama. ?

Spune, nu ti-e teama

cand vantul usor bate ?
Floare mndra, cum se chiam
zdna, care a trecut pe tanga tine
lasand in urma ei
umbra de chilimbar negru ?
$tii floare, cum se chiama
tremurul pe care ti 1-a dat vantul
s vocea care ma chiamd ?
Trad. de HAIG ACTERIAN

Luntrile
De doruri pline pornira. luntrile, toate.

Toate lunecand s'au departat de malurile visului meu.

Medra dorului m'a cuprins, bolnav
sunt de asteptare.
Nopti1e sunt mereu pline de jarul si
tana sufletelor cutremurate
Astept noptile acea revenire aurie,
Siln amurg pasesc infiorat pe malul
nisipos,

Scldat in scanteierile unui vis cotropitor si p.tima.

Intoarceti-mi, naiade, luntrile batute
de vanturi,
Luntrile vrdjite, mi le intoarceti, adi-

eri de sear,

Trad. AR*-AC

www.dacoromanica.ro

55

La umbra salcmilor
Vantul de seara inmirezmat
Din flori destram lin petale ;
Coboara'n suflet vis parfumat

Cata bertie in amurgul sidef at !

Saleamii beti de lumina, toropiti de soare,

Se leagand, exhaland un suflu curat

In timp ce fulguie flori placut mirositoare
O adiere grabita le imbrjiseazd,
Si lumina lor, zand tacutd, &afana.
Si ispititoare, cu parul de argint,
Coboara'n havuzul ca albul de lapte.
Apele picurd in form de floare,
Limpede ca o lacrima de copil,
$i cu rasunet voluptuos de suspine
Vantul destramd, din flori, petale.
Trad. ARS-AC

Nocturna
noaptea,
Suav" si de farmec
Cufundata in mirezme si hasis ;
Beat, urc drumul luminat ;

Suava si de farmec plina-i noaptea.

Vantul si marea aduc sarutari,
Sarutdri si lurnini inflorite 'nprejur,
Aceasta sear e sarbdtoare in sufletul
meu ;

Vantul si marea aduc sdrutari,

Dar opaitul sufletului meu se stinge
incetinel,

Si b uzele-mi stau insetate de mult

dorita sarutare.
In raze de stele si luna apare noaptea
scanteind,

Dar opaitul sufletului meu se stinge

incetine 1,
Trad. ARS-AC

www.dacoromanica.ro

MARTURIS1RI DESPRE ARMENI SI CULTURA LOR

Lordul Byron la Mandstirea Armeand

Daca, in afara de Londra si Missolonghi, exista un loc in Europa,
unde trebue asezata statuia lui Byron, acela e desigur Venetia. In once
parte a Venetiei poate fi: Lido, Gradina Publica sau insula San-Lazaro.

Dar daca Venetienii sunt indiferenti Cu privire la locul statuiei, Armenii s'o zicea la 1876, George Erik Mackay,
inalte, pentru numele lui Dumnezeu!
studiind anii petrecuti de Lordul Byron in Manastirei Congregatiei Mechitaniste din Venetia.

un modest
Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, Abatele Mechitar,
spirituale
a
fratilor
sal ardar foarte cult preot, posedat de ideia inaltarii
meni, dar prigonit de clasa ignoranta a conducatorilor clerului de pe acele
se refugiaza la Venetia, pe atunci temuta si prospera Revremuri,
publica, si in schimbul unei convertiri la credinta papistasa, obtine dreptul
de proprietate asupra unei minuscule si paraginite insule din jurul Venetiei,
San.Lazaro.
Cu puterile inmute ale precursorului imbatat de viziunea indepartata

a misiunii ce trebuia sa frnplineasca, intemeiaza pe aceea necercetata

bucata de uscat un centru de cultura.
dintr'o
in trei secole,
In curand isi gasi si cativa acoliti, i,
Cu
congegatie de calugari, lesira o seama de scriitori, istorici i filologi,
cari se poate f ali orice natiune civilizata.
Congregatia prospera, si treptat iesira ca din pamant o tipografie,
o scoala si un muzeu in care se adapostesc multe din operele artistilor
Renasterii.
*

Cap incoronat, savant reputat, artist celebru sau vedeta internationala

va trebui, ca vizitand Venetia i cercetandu.i comorile artistice i colturile
sa se abata si pe la aceasta Insula, transformata in
demne de vazut,
gradina surazatoare, semnand in cartea de aur a Manastirei.

www.dacoromanica.ro

57

Pe la 1816, epoca de grave framantari, in care o stea de dimension:

extraordinare si reflexe orbitoare mergea spre declinul el, Lordul Byron,
rasfatatul unui intreg popor. se gasia inteo stare sufleteasca speciald ;
abdtut, obsedat de ganduri chlnuitoare, simtea intens nevoia unei autoflagelarii spirituale, cauta o =ma incordata, care sa-i ceara contributia maxima a facultatilor sale mintale si sa-1 distraga din iuresul imaginiler care-i
torturau sufletul. Poate dragostea patimasa i vinovata care I-a legat de
sora sa vitrega Augusta, poate casatoria nenorocita cu tanara filozoafa si
care a tncheiat viata tumultoasa a poetului,
geometra Annabella,
sunt justificari suficiente ale acestei stari psihice.
Byron se refugiaza la Venetia si in insula San-Lazaro ii este dat
sa gaseasca ceeace cauta si dorea cu atata ardoare : studiul limbii armene,
munca mai arida ca aceasta, nici ca se putea gasi. 1 se alatura un pro.
fesor : Parintete Harutiun Avkerian un mare erudit i bun cunoscator
limbii engleze. Si cel care peste cativa ani era sa-si dea viata pentru zbanda unel idei, consacrand cu sangele i geniul su actul eliberarii Grese deda Cu caldura la studiul limbei armene. Trei ani si mai bine,
ciei,
ne-o dovedesc scrisorile sale,
adresate lui Moore,
un prieten proi editorului salt Murray,
babil,
a caror traducere o dam mai jos,
Byron viziteaza zilnic (canoanele interziceau sederea sa permanenta printre zidurile manastirei) Cu mici intermitente, insula i in cursul lingilor si
obositoarelor lectii,
face dese si interesante incursiuni in trecutul poporului armean, cel mai obidit dintre popoare. Sufletul sari generos reactioneaza fata de nedreptatile soartei si ale oamenilor. Deaceea in unele din
scrisorile sale, tasnesc accente de revolta si de larga i suverana comptimire.

Din indernnul sau, Parintele Avkerian intocmeste i publica o gramatia anglo-armean6 si in colaborare Cu Byron, una armeano.engleza,
pentru uzul Englezilor, ramasa in manuscris si a Orel prefata a scris-o
insusi poetul.
Tot ad i Byron descopera in versionea armeneasca a Sfintei Scripturi
o corespondenta necunoscutd a SI. Paul cu Corinthienii,
cloud
epistole pe care le talmaceste in limba sa.
Gloria poetului se resfrange asupra Manastirii i dascalului sail. Parintele A vkerian mai capatd doi elevi englezi: John Brand si Mr. Edward
Laube, ale caror stradanii Mtn' invatarea limbii armene,
dupa insasi
marturisirile mentorului br, sunt mai fructuoase decat cele ale lui Byron.

Numerosi englezi viziteazd manastlrea, numai spre a-1 vedea pe

profesorul armean al genialului lor poet, si carula-i aduc si daruri.
Acesti cativa ani formeaza o dara luminoasa in trecutul stravechei
Manastiri si de ea acesti calugari de treaba, isi aduc Cu duiosie i justilicata mandrie aminte, intotdeauna.

y.

www.dacoromanica.ro

Scrisorile Lordului Byron

D-lui Murray
Venetia, 4 Dec. 1816

Precum vdd toatd iarna am sd mi-o petrec cu ea si Cu

abecedarul armean. Din fericire doamna s'a purtat cu mine mai
putin severd si neinduplecatd, decdt limba armeand, cdci altfel
ambele impreund, mi-ar fi luat si restul de minte ce mi-a mai
rdmas. Trebuie sd-ti mai spun cd ea nu-i armeancd, ci o Venetiand, dupd cum cred cd-ti scrisesem in ultima mea scrisoare.

D lui Moore
5 Dec. 1816

In fiecare zi, ca o recreatie Ind ocup cu limba armeand

in Mandstirea Armenilor. Mi-am dat seamd cd spre a-mi preocupa

mintea, imi trebuia o muncd grea. O recreatie mai grea ca

aceasta nu puteam afla aici. Am ales-o, ca ocupdndu-md cu ea,
sd-mi chinuesc mintea.
E bogatd limba aceasta si meritd sd muncesti ca so inveti.
Eu voiu incerca si md voiu sili sd merg inainte, dar nu dau chezdsie, pentru intentiile si succesele mele. In refugiul meu, se
gdsesc inanuscrise demne de tot interesul ; afard de studiile nationale, sunt i alte cdrti precum si traducen i din limba greacd
ale cdror originale sunt pierdute acum. La fel stint cele facute
din limba persand sau asiriand. Cu patru ani in urrnd s'a stabi-

www.dacoromanica.ro

59

lit in Franta o scoala de limba armeana. Luni dimineata au intrat

acolo 20 de elevi armeni, plin de un nobil avant i entuziasm tineresc i indema'nare lard seaman. Au perseverat pand Marti cu
vitejie demna de poporul lor si de cuceririle lui,pana ce cincisprezece dintre ei, au cazut zdrobiti la a 26-a litera a alfabetului.
Cu drept cuvant aceasta se poate numi Waterlo-ul alfabetului
armean. Aceasta se poate spune despre ei. Se potriveste foarte
mult caracterului acelor oameni sa faca cu alfabetul lor, ceeace
au f 'acut regilor lor : sa-i paraseasca, pe rand, pe fiecare. Li se
potriveste vechiul proverb :

Ia asta si da aceia"
,,la regele si da regele".

D-lui Murray
Venetia, 9 Bee. 1816

i merg inainte cu invatarea limbii armene.

Invt atat cat se poate invta, in Manstirea Armenilor, unde
ma duc des. spre a lua lectiuni dela un calugar armean invatat.
Am inceput

Mai primesc informatiuni importante si interesante asupra

literaturii si moravurilor acestui popor oriental. Armenii au aci
o institutie.Biserica si Manastire, cu nouazeci de abati, dintre
cari unii sunt persoane foarte culte si erudite. Au si o tipografie
si depun o munca pentru luminarea poporului lor.
Limba armeneasca (care e dubla, ccirturcireasca i seculara.
o gasesc grea, dar nu invincibila,
asa sper cel putin. Simt
nevoia de a o invata, pentra a-mi distra i sforta mintea in jurul
unei ocupatiuni serioase, iar aceasta, dupa pa'rerea mea, fiind
cea mai arid si mai dificila dintre toate....

D-lui Moore
Venetia, 24 Dec. 1816

Viata mea a capatat un curs foarte regulat. Dimineata, rna

duc cu gondola la insula Sft. Lazaro, unde cu multe poticneli
imi duc inainte lectiile de limba armeana, in tovarasia calugarilor
ajut pe unul din ei, corectand partea englezeasca a unei sintaxe
anglo-armene pe care e pe cale de-a o tipari.

www.dacoromanica.ro

60

D-lui Murray

Venetia, 27 Dec. 1816

Dimineata, continuu studiile de limbd armeand incurajdnd

(si colabordnd la partea englezeascd) in acela timp, crearea
unei Gramatici anglo-armene, care se tipArete in clipa de fatd,
In Mandstirea Sft. Lazaro.
$eful clugrilor este un episcop, un bdtrdn ponderat si
indlbit, cu o barba in forma de cometd. $i Pdrintele Harutiun e
o persoand erudita si credincioasa. A stat doi ani in Anglia.

D-lui Murray

Venetia, 2 lan. 1817

Separat, iti trimit cdteva foi din Gramatica anglo-armeand

pentru uzul Armenilor la a cdrei tipdrire am contribuit i eu prin
indemnurile si colaborarea mea. (Pe mine md va costa o mie de
franci francezi). Tot mai continudm lectiile de limba armeand, zi
la zi, dar progresez incet. Din partea sa Pdrintele Harutiun, cu
slabul meu ajutor, (italiana lui o transpun in englezd), inainteazd
In Gramatica armeano-englezd, pentru uzul Englezilor, care se va
tipdri deasemenea. Suntem curiosi sd $tim dacd in

,la

Oxford, Cambridge sau alte orase,se gdsesc.

Citesc armeneste. Stiu de sigur c, cu multi ani in urmd
cei doi Whistoni au publicat o istorie a Armenilor in original,
juxtapundndu-i traducerea latind. Cnd Gramatica (aceea care
se tipdreste aici), va fi gata, vei voi oare sd cumperi patruzeci
sau cincizeci de exemplare, care in total nu te vor costa mai
si sd incerci prin vdnzarea lor
mult de cinci sau zece guinea,
s susciti interesul savantilorl?
Pot sd te asigur cd Armenii au aicea diferite cdrti si manuscrise foarte interesante,
indeosebi traducerile originalelor
grecesti, care in prezent nu se mai pot gdsi.
Au format aicea o Comunitate impungtoare i sdrguincioasd, si numerosi invdtati Lfrancezi, de pe timpul lui Bonaparte,
s'au dedat cu multa ardoare la studiul limbilor.

D-lui Murray

Venetia, 3 Martie 1817

Gramatica armeand s'a Upara. Dar mi-am intrerupt provizoriu lectiile de armeand, parid-mi va trece durerea de cap.

www.dacoromanica.ro

61

D-Iui Murray

Venetia. 25 Mai 1817

S'a publicat Gramatica armeand, adicd numai una, iar cealalta se afld in manuscris.

Luna trecuta, din pricina bolii mele, n'am putut sd

misc din loc si nici sd-mi continui armeana.

D-lui Murray

Venetia, 8 lunie 1817

Scrisoarea de lath' ti-o vor preda doi cAlugdri armeni, cari

se duc spre Madras, prin Anglia. Iti vor mai inmana i cateva
exemplare din gramatica cunoscutd, pe care sper cd le vei primi cu placere. Dacd le vei putea face vreun serviciu prin cunostintile tale din randul functionarilor maritimi, sau din compania

orientald, ma' vei ldsa tot atat de recunoscator, pe cat de plind

de atentie deosebitd a lost prietenia pe care Congregatia lor
miLa ardtat-o, de cand sunt in Venetia.
Calatorii sunt P. Sukias Somalian si P. Sarkis Theodorian.
Vorbesc italieneste si probabil si frantuzeste, pate i ceva englezeste. Recomandandu-ti-i din nou cdlduros, raman al tdu
Byron

sincer

Poate vei putea sa le usurezi caldtoria, dandu-le sau procurandu-le scrisori de recomandatie pentru India.

Tatl meu,

D-lui Murray
Venetia, 27 lanuarie 1818
adica tatd1 meu armean Par. Harutiun, in

numele tuturor Parintilor Monahi, iti trimite saluta'ri respectuoase.

Traducdtorii fragmentelor lui Eusebiu, pierdute de mult si gdsite
din care iti trimit
recent, binevoind sd publice prospectul,
esti rugat sd gdsesti abonati in cele
aldturat sase exemplare,
cloud Universitati, printre invatati, si printre ignorantii ce- ar
voi sd-si lepede ignoranta.

Aceasta te roagd sd faci Congregatii. De asta te rog si eu

si tu binevoieste a cere acelas hicru dela altii.
D-fui Murray
-

Venetia, 31 Mai 1818

Ti-am scris oare ca eu am tradus Ilona din Documentele

Apostolice, o corespondentd intre St. Paul si Corintieni, care
www.dacoromanica.ro

62

nu exista in talmacirea noastrd, pe cand in armene$te existd,

$i care rnie mi-se pare cd e foarte autentic. Si eu le-am tradus
intr'o englezeascd proprie Sft. Scripturi.

D-lui Murray
Venetia, 11 Aprilie 1818
Dece nu mi-ai trimis rdspunsul $i lista subscriitorilor pen-

tru traducerea armeneascd a lui Eusebiu, al cdrui prospect (in

limba francezd) ti 1-am trimis in cateva exemplare, acum cloud
luni? Ai primit scrisoarea mea ? Iatd, iti trimit 'Med.' una. Nu
trebuie sd-i pardse$ti de Armenii mei.

D-lui Murray
Ravenna, 28 Mai 1820
...A$ don. sd $tiu ce s'au facut cele cloud scrisori ale St.
Paul (pe care le tradusesem din arniene$te acum trei ani
mai bine) precum i scrisoarea pe care am sris-o toamna trecutd li Rto, in orivinta cdrora nu mi-ai comunicat nimic.

data cu prezenta it' thrift doud colete.

D-lui Murray

Ravenna, 8 Oct. 1821

Din ce cauzd n'ai publicat epistola St. Paul, pe care am

tradus-o din armene$te, in timp ce ai tradus opera aceea neinsemnatd, care a dat na$tere Vampir"-ului?
Poate din pricind cd te temi s publici o operd care, din
punctul de vedere al Manicheismului, ar fi contrarie pdrerilor
exprimate de revista aceea ipocritd? Te rog expediazd-mi imechat un exemplar tipd'rit de pe documentul acela. Eu sunt un
cre$tin mai bun decat oameni aceia, dei nu sunt pldtit pentru
aceasta.

www.dacoromanica.ro

"sf

(i

Mte-

ARMENII IN VIATA ALTOR POPOARE

Regisorul Eugeniu Vahtangov

Constantin Stanislavsky in memoriile sale _Viata mea in
arte, publicate in 1927, evidentiazA activitatea regisorului Eugeniu
Valitangov in al treilea studio infiintat langA Teatrul Artistic din
Moscova, In complexul artei dramatice rusesti care atac intreaga

problematicd a teatrului si in care sunt puse si realizate ginduri

de art dintre cele mai indrAznete, ca de pildA ideile lui Edward
Gordon Craig, regisorul Vahtangov infAptueste concretizAri geniale fat de searbAda teoretizare a celorlaiti acaparatori de idei
teatrale lansate intre 1905 si 1922.
Regia teatral cunoaste, intre miscarea naturalist dela Mimingen si premiera ,,Principesei Turandot in 1922 o serie de
experiente in care atat artistului eat si publicului se reveleazA rilmul
ca principiu fundamental in arta dramatia. Se pare ea aceste
eautAri de a stApAni taina ritmicd a artei dramatice au culminat

In cele cAteva spectacole inscenate de acest tar& armean elev al

lui Stanislavsky. Eugeniu Valitangov face parte din acei tineri in
care marele regisor rus, vecinic nemultumit de arta sa, isi pusese

www.dacoromanica.ro

64

ndejdea unor intoarceri la o armonie pierdutd de naturalism.

Stanislavsky, ajutat de regisorul Sulergitsky, dau nastere une noi
generatii de actori si regisori, intre cari Vahtangov si Mihail
Cekov, nepotul scriitorului cu acelas nume, strAlucesc prin aceastd

intelegere a structurii ritmice in spectacol.

Pliajenul", Dybuck" si Principesa Turandot" sunt cele

mai insemnate inscendri ale mult inzestratului artist mort in 1922
putin dui-A prerniera Turandot" care il va face celebru.
Imboldit de minunatele anduri ale lui E, G. Craig, Vahtangov simplified materialul scenic ajunand la esenta actului scenic,
actorul. Pentru el actorul este prilej de transcendere ritmied, astfel
ca indiferent de toate mijloacele artei dramatice si chiar de cudot, clipa dramatic sa fie participare a spectatorului la ritmul
cosmic. Trebue sa ne ridicdm deasupra pdmntului cu o fume"tale de metru, scrie Vahtangov inteo pagin din carnetul ski de

acest gand al sat rdmne ins de indeplinit pentru foarte

multi dintre cei cari militeaf in teatrul contimporan. Hotarele
dintre realitate si fictiune sunt spulberate printr'o cunoastere absolut a psichicului i fizicului, pentruc intotdeauna este prezent o anume ideie care trebue clarificat de actor. Aceastd dependent de inalt, de transcendent creeazd in actor vointa de a
note ;

ridica spectatorul la intensit5ti pe care nu le Nate realiza in

viata de toate zilele. Technica exotericd si ezoterid a lui Vahtangov a cunoscut concretizan i sublime in Dybuck" (jucat de compania Flabima" in limba ebraid) pe care regisorul o trateazd
cu intensitdti spirituale rar IntAlnite in arta drarnatid. Clipa in
care dybuck iese din Lea are grandoarea unui tragic al puterilor
supranaturale. Tot astfel cAnd comicul joad indescriptibil intre
spectator si actor in commedia dell'arte din Principesa Turandot".
Cuvintele sunt corpuri fizice care saltd cu proprietdti supranaturale, cosm ice, astfel ca uluitoarea perfomant spiritual a actorilor
sd dovedeasc existenta unui transcendent.
Pentru a ridica pe acest plan arta dramatic a fost nevoe
de viata lui Eugeniu Vahtangov. Arderile sunt trecdtoare si repezi in vietile geniale ; o board cruntd i-a stins vointa intr'una
din a treia sut de repetitii pentru un spectacol pe care com pa-

nia Habima" l-a purtat In toatd lumea.

Haig Acterian

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN ROMANIA

Cronica Armenilor din pile romne

PARTEA 11
,

(sec. XIV)

In Muzeul armenesc din Gherla este pdstratd.

Lucrdrile Apostolilor"; de 808 pagini, in marimea 19X13X9
scrisd pe pergament, in anul 1310, la Cipru. Are ornamente
interne si marginale, si ,doud frontispicii la inceputul celor doud
evanghelii, celelalte cloud lipsind. Scrisul este cursiv, randurile
noui aurite. Nu este, pomenit condeiul. Se, cunoaste immai pri1310.

mitorul. care este D-na Alidz, fiica lui Hetum; stapdnitorul Lambronului. Este, bine pdstratd,
Primul memorial este greu; de descifrat; urmdtoarele, trei
memoriale spun :
Sarkis nemernic servitor al Domnului si preot -numai cu
numele; impreund cu pdrintii si' rudele mele adormite inteu

Domnul Nostru Isus Christos, pentru cd am - muncit mult la

aceastd carte -legatd si am orna,t-o cu aur pand la sfdrsit".
S'a legat din nou in anu11328 ,Lucrdrile Apostolilor" de
mana nemernicilor Serapion si Sarkis".

Am dat la legat ,Lucrarile Apostolilor in anul 1649'.

Nu se, stie calea ce a .urmat,o ace,st manuscris spre a
ajunge din; Lambron (Cilicia) pand la Gherla. Probabil a fost adus
mai MUM in Moldova, si de aici a fost dus in Ardeal.

www.dacoromanica.ro

66

Duna Evanghelia Bisericei Armene din Roman din 1265,

manuscrisul pomenit vine in al doilea rand ca vechime intre

ma nuscrisele armenesti aflate in Romania.

Un cutremur intamplat in Ani, da prilej unei

noui caravane de Armeni sa emigreze in Moldova (Dr. Goebert :
Die Armenier in Europa und insbesondere in OsterreichUngarn", in Ausland", 1386, p. 482; Cristoforu Lukacsi
,,Historia Armenorum Transilvaniae", Vienae, 1859, p. 4).
1313.

Un alt autor, Kurze, aseaza acest cutremur la 1319.

(Dastellung des gegenwartigen Zustandes des armenischen
Volkes", St. Petersburg, 1831).
Si izvoarele armenesti fixeaza la 1319 cutremurul. Pr.
Minas Pajiskian, spune cal ,,in anul Domnului 1319, a fost un
cutremur atat de grozav, incat numeroase orase s'au scufundat.
In acel an, vestita capitala Ani s'a ruinat cu totul : (Galatorie in Polonia" Venetia, 1830, p. 67), E una din catastrofele

cele mai mari pe care lea suferit Ani si pe care au jelit-o istoricul armean Djeahketi i poetul Nerses cel ratios (Cantec
de jelire pentru Edesia").
Dupd emigrarile din 1060, 1064 si 1239, e a treia aceasta,
care vine din Ani in Moldova si intareste nucleele 'formate in
diferite centre.
1313. - Biserica armeneasca din Suceava poseda un ceaslov
pastrat in Biblioteca centrala armeana din Bucuresti. Are 688
pagini in marimea 33X25X13, legat cu piele. Scris pe kiddie,
este ornat cu ornamente marginale. Este scris in anul 1313, la
Erusalim, de catre preotul Garabet. Este ran pastrata; are si lipsuri. Diferitele memoriaie spun :

Eu preotul Garabet care am scris aceasta carte am donat-o Bisericei Sfantului Iacob"

(probabil Manastirei armene

Sf. Iacob din Erusalim).

Eu pacatosul rob al Domnului, Stepanos, fiu mai mare a

preotului Garabet care a scris aceasta carte, iar cu partea referitoare la slujbele din zilele de Duminica, Vineri si Miercuri"
Pacatoasa i nemernica roaba a lui Dumnezeu Asler care
am primit aceasta carte din avutul meu propriu".
S'a scris aceasta carte, aici care se numeste ores, sub bidduirea maretei i luminatei bisericei a Celor Patruzeci".
S'a scris in anul 762 (+551=1313), catolicos al Armenilor
fiind Constantin cel schizmatici ef spiritual al Eparhiei noastre
www.dacoromanica.ro

67

S. S. Sarkis si in timpul Domniei lui Osin, pe care D-zeu sa-1

ocroteasca intr'u multi ani. Amin".
(Susnumitul catolicos Constantin cel schizmatic, fiind invinuit

ca ar introduce ritualuri catolice in biserica armeneasca, a fost

dat jos de pe scaunul de catoligos, iar dupa aceia in timpul
Domniei lui Osin s'a urcat din nou pe scaunul catolicosal.)

S'a legat aceasta sfanta carte care se numeste anuar in

tara Maghiarilor in orasul Giurgiu, de mana pacatosului Diacon
Stepanos din Camenita in anul 1136 (X551=1687)".
1342. La data aceasta se pomeneste despre o noua imigrare
in Moldova din Ani. (N. Sutu, Notitil Statistice asupra Moldovei",
Iasi, 1852, 13, p, 50-51 ; Dr. Silbernaghel, Verfassung sontlicher
Kirchen des Orients", Landshut, 1865, p. 189). A ceasta imigrare
este atribuita reocuparii Aniei de catre Persii.
(Niegebuer : ,,Die Donau-Fiirstenthiimer", Breslau, 1854, I.
Heft, p. 83).
Dupa emigratiunile din 1060, 1064, 1239 si 1319 aceasta
este a cincea emigrare din Ani spre Moldova.

1343.

Alisan pomeneste de episcopul Martin al Armenilor

din Tolmachy, al carui pecete in latina era: Martini Episcopi

Armenorum de Tolmachy". (Alisan : Camenita", p. VIII).
1345.
B. P. Haideu deasemeni pomeneste de un episcop
armean in Ardeal, Episcopus Armenorum de Tulmachy". (Cuvinte din batrani", t. II, p. 251).
Biserica armeana din Gherla poseda o evanghelie de
582 pagini, scrisa pe hartie, in mrimea 23>< [7X7, in anul 1336,
1346.

la Surchat sau Sorghat (Crimeea), de catre Ghiragos. Are ornamentatii, ornamente marginale, si 4 frontispicii cu 4 evanghelisti.
Este bine pastrata. Legat in scandura cu catifea ornata cu argint.
Memorialul spune :

In anul sapte sute noua zeci ( = 1346) in provincia Crimeea, in capitala acesteia Sorgat, sub obladuirea Maicii Domnului si a Sfantului Grigore Luminatorul, in timpul Catolicosului
Machitar si a episcopului partii nordice Arhiepiscopul Stepanos,
de mana pacatosului diacon Ghiragos, in luna August, ziva 15,
spre slava de toti binecuvantatului in veci vecilor Hristos. Amin.
Rog pe toti luminatii cari yeti intalni aceasta dumnezeeasca
evanghelie amintiti-va de prea cuviosul diacon Ghiragos, pe
parintele meu preot Garabet, si de mama mea adormiti inteu
Christos, de fratele meu preotul Minas, si de sotia mea Haiat,
www.dacoromanica.ro

68

adormitd inteu Christos, deasemeni si pe preotul Grigore care

ne-a procurat un exemplar".
1350. Data probabild a cladirei bisericei armene 'din
Botosan-i.
Ds le XI me sicle, les Armniens, abandonnant leurs
foyers envahis par les Perses se refugirent en Pologne et en
Moldavie. Des emigrations subsquentes eurent lieu en 1349 et
en 1606. Ils ont des eglises en Moldavie, dont les plus anciennes
sont celle de Botochany, batue en 1350, et celle de Iassy, qui
date de 1395" (le Prince Nicolas Soutzo : Notions statistques sur
53.)
la Moldavie, 1849, Jassy, p. p. 52
In niciun alt izvor, n'am gait vreo mentiune despre existenta la aceastd data, a unei biserici armene in Botosani.
Dar land de baza imprejurarea ca la 1365 Eparhia armeand
stabilitd la Lemberg i intindea raza jurisdictiunii sale si asupra
Armenilor din Bucovina si Moldova, se prea poate ca inainte
de aceea data Armenii sd fi avut ldcasurile lor de rugciune,
macar in Botosani i Suceava.
In once caz liserica din Botosani, sub forma ei actuald,

poate sd nu fie cea zidita la 1350 asa cum releva Papadopol-

Kalimaki, adugand C:
Vechimea este 'milt mai incoace de pretinsul an de fondatiune, 1350., si cd aceasta biserica trebue cel mult sa fie din
veacul XVI, cum dovedeste chiar arhitectura" (Notita istoricei
des pie oraul Botcwzni" ; in Analele Academiei Romdne, Seria
II, Tim IX, 1887).
1351. - La biserica armeand din Iasi se pdstreaza o evanghelie, de 578 pagini, in mdrimea 24 x 17 x 8, scrisa pe hartie,
in anul 1351, la Cal fa (Crimeea), de catre preotul Garabet, primitorul fiind diaconul Grigore, i ultimii primitori Agopsa si
Ariudz. Este legat in argint, dar ran pastratd ; ca ornamentatii
are 10 canoane, i ornamente marginale la inceputul capitolelor.
Are 4 frontispicii la inceputul celor 4 evanghelii i ligurile celor
4 evanghelisti. Scrisul este cursiv, si rdndurile noui incep cu rosu,
Memorialul spune :
Scrisd in anul 1351 in Caffa sub obladuirea Sfintei Treimi
in timpul catolicosului Mdchitar si episcopului Stepa nos, in timpul
domniei lui Doda Pacdtosul si nemernicul preot Garabet, am scris
aceasta evanghelie cu mana mea pentru Diaconul .Grigore si in
memoria pdrintilor lui. Amin.
www.dacoromanica.ro

69

Al doilea memorial spune :

Amintiti-vd de ultimii cari au primit sfdnta evanghelie, de
Agopsa, e fratele salt Ariudz si de parintii lor, cari au primit-o
din avutul lor propriu si au ddruit-o ca pomenire Bisericei Maicei
Domnului din Iasi. Scris in anul 1451".
Dupa cum se vede din acest memorial, aceasta evanghelie
este scrisa in 1351. In 1451, o surd de ani drip ce a fost scrisa,
a fost donata bisericei armene din Iasi, 56 de ani dupa interneierea acestei biserici (1395). Manuscriptul este Mu pastrat, insd
scoarta lucratd in argint este o capo d' opera in arta legatoriei.
(H. Di. Siruni : Darea de seamei a Expozitiei de art armeanei din 1930, in manuscris).
1352.
In timpul lui Drago s Vodd, intemeietorul principatelor, in Moldova se aminteste de o colonie armeneascd bine
situat. (B. P. Hasdeu : Istoria Tolerantei Religioase", 1868,
p. 62-64).

E ciar ca pe la jumdtatea sec. XIV coloniile armenesti din

Moldova formau nuclee importante chiar inainte de intemeierea
principatelor. Deasemenea e ciar ca numeroasele caravane cari
au venit in diverse epoci, direct dela Ani, n'ar li putut mari
importanta acestor nuclee, daca parti din coloniile armenesti din
Crimeea n'ar fi sosit in Moldova, dupa ce si desvoltasera insusirile de negustori, in raporturile lor cu Genovezii.
c afa a dchu au XVe sicle ; dans la seconde moiti elle
a et prise par les Turcs... Seulement, les Armniens qui sont
venus vers nous de Caffa, ne Font pas fait au XVe sicle; ils
sont venus des le XlVe sicle, avant la fondation du pays moldave. De sorte que la principaut a trouv les Armniens en

Moldavie. Ce ne sont donc pas des colons qui eussent t attires plus tard; il sont les fondateurs, dans le vrai sens du mot,
dans le sens d'une autonomie qui a t soumise ensuite l'autorit du prince". (N. Iorga : Patru con ferinte, p. 90).
Rolul aces ta al Armenilor este mai accentuat incepand din
sec. XIV, cand Armenii din Caffa au utilizat tinutul polon
moldav pentru comertul lor cu Apusul si au trecut la Cracovia
si Lemberg, odata cu intemeierea, la jurnatatea veacului al XIVlea, a acestor orase in Galitia, anexata de Casimir cel Mare, si
de aci in Camenita, in Moldova, in epoca intdielor inceputuri ale
principatelor. (N Iorga : O paralelci istoricei, p. 62-63).
Biserica armeand din Botosani pastreaza o evan1354.
,

www.dacoromanica.ro

70

ghelie din pergament, de 256 pagini, cu legdtura distrusd, In

mdrimen 29X16X6, rdu pdstratd, avdnd lipsuri la inceput, colturile marginilor Wale, scrisd in anul 1354, la Caffa (Crimeea),
de catre dascAlul bisericesc Grigore Sukiasian. Are ornamente
marginale, i litere cu ornamente, dar n'are frontispicii.
Memorialul spune :

Scrisu-s'a aceasta in anul 803 (-1354), in tara

in capitala Caf fa sub obldduirea Sfintei Ndscdtoare, pe scaunul
catolicosatulul fiind Mdchitar i episcop al oraplui nostru S. S.
Stefan, de pana pdcdtosului i nemernicului Grigore Sukiasian,
din indemnul preotului Toros, care a primit aceasta in urma nemdrginitei sale dorinti".
(H. D. Siruni :

Dared de seamd a Expozitiei de artei

armeanci din 1930", in manuscris).

Le roi de Pologne, Casimir le Grand,
1356 Junie 17.

en donnant le 17 Junie 1356 la ville de Leopol le droit de

Magdebourg, reconnaft aux Armniens le privilege de garder
leur rite, leur administration, leur tribunaux et merne une sorte
de maire (voit), privilege que la municipalit de Leopol voyait
d'un mauvais oeil; elle russit en 1460 a. le faire supprimer.
Le rbi Casimir Jagiellonezyk, en 11 avril 1469, restreignit les
privileges des Armniens de Leopol : dans leurs tribunaux, le

bourgmestre de la ville doit prendre place ct des Anciens,

et ceux-ci doivent juger exclusivement les Armeniens de Leopol ;
le 25 octobre 1476, on retire aux tribunaux armniens les affai-

res de meurtres, coups et blessures dont la competence est

-

rapporte au bourgmestre.
Ces mesures restrictives et leur mise en application entrainerent
une lutte des Armniens avec la municipalit, et le roi, le 17 fevrier
1513, du intervenir pour calmer les esprits. Il demande aux Armniens de rdiger leur code qui tut approuve et publi en
1519 et complete en 1523. Ce code servit jusqu'au moment oil
furent supprimes les tribunaux armniens de Galicie en 1784.
(F. Macler, Rapport sur une mission scientitique", Revue
des Etudes Armniennes, 1927, (p. 40-41).
Am amintit de drepturile administrative *i civile acordate
Armenilor din Lemberg, de Curtea Polond, Iiindca mai tdrziu i
in Moldcva Armenii s'au bucurat de drepturi similare, in deosebi in Suceava, unde spre a se asigura stabilirea Armenilor,
.

www.dacoromanica.ro

71

se permisesera acestora privilegii asemanatoare cu cele ce aveau

in Polonia.
In Suceava, spune N. Iorga, ei formau o lume aparte, cu
soituzul lor
Serchiz in 1445
si cu sfetnicii lui (0 ParaLehi !storied", p. 63).

Existenta unei organizatiuni comunale armene neatarnate

'
de cea romaneasca,
ba Inca tocmai in vechea resedinta prin.
ciara Suceava, demonstra ea singura inaltul grad de favoare nu
numai religioasa, ci chiar politica, ceea ce este negresit molt
mai gray, pe care strbunii nostril nu s'au sfiit d'a o acorda laboriosilor oaspeti, veniti aci de sub poalele Caucasului. Iar Armenii stiau se arata in imprejurarile cele mai momentoase destul
de buni patrioti, spre a fi meritat cu tot dreptul o asemenea
distinctiune" (B. P. Hajdeu : Istoria Tolerantei religioase", p. 62).
Aceasta independenta administrativa i judecatoreasca, Armenii eran s'o clued si in Ardeal, obligandu-i consacrarea din
partea principilor locali, asa cum dovedeste decretul din 7 febr.
1696 din Alba lulia dat de Apafi al II-lea Armenilor din Elizabetopol si ce! din 14 dec. 1714 al lui Carol al VI-lea dat Armenilor
din Gherla, ambele conferind diferite privilegii Armenilor veniti
din Moldova.
1365.
Infiintarea Eparhiei armene din Polonia, cand Catolicosul tuturor Armenilor Mesrob (1359-1372) numeste pe
Episcopul Grigor ca sef al eparhiei, cu asentimentul regelui Cazimir cel Mare, eparhie, sub a carui jurisdictie au lost puse nu
numai Armenii din Polonia si Podolia, ci si bisericile armene din
Moldova si Bucovina.
(S. Baracz, Rys dziejow ormianskcih W Polsce", Tarnopol,
1865, p. 67).

E cea mai veche stire pe care o avem despre existenta

unei eparhii armene in Europa, si a carei enciclica de intemeiere,
a ajuns pana in zilele noastre i publicat, impreuna cu alte enciclice, de Par. Leonce Alisan (Camenita" Venetia, 896, p. 5-8).
Infiintarea unei Eparhii armene in Polonia, e legata in deosebi de istoria coloniei armene din Romania, deoarece ea a
pastorit aproape un secol intreg pe credinciosii armeni din Moldova, iar dupa aceea a lost una din principalele mijloace de
lega' turd dintre cele doua colonii.
1375 Januarie 15.
Catolicosul
Constantin V a reconfirmat
pe Grigor ca episcop,a Lembergului, al carui jurisdictie se intindea

www.dacoromanica.ro

72

peste Armenii din Moldova. (Alisan : Cameni(a", p.8,215-216).

Precum se vede din enciclicele publicate de Alisan, Catoligosii noui alesi aveau obiceiul de a intari in posturile lor
pe episcopii numiti de predecesorii lor.
Catolicosul Teodoros (1389-1392) a ins1384 Aprilie 2.

talat pe Hovhannes in functiunea de episcop al Lembergului,

punand sub jurisdictia lui, cum este pomenit in condacul de
Akkerman,---numire, i Lovul ( =Lemberg), Lutka, Mankrman
Cetatea-Alba)" (Alisan, Camenita", p. 217-220).
Se vede ca Grigor primul Arhiepiscop al I embergului

fusese destituit si chiar in viata fiind, un altul fusese desemnat

In locul sdu.

Petru Musat (1378-1393) supune pe Armenii din

1384.
Moldova, de oarece erau putini la numar, episcopului din Lemberg (Goilav : Bisericele armene", p. 5) si consfinteste astfel
deciziile catolicosilor Mesrob i Teodoros.
(S. Baracz, ,,Rys dziejow ormianskich W Polsce", Tamopoi, 1869, p. 55).
1384.
Se pomeneste o biserick armeana la Cetatea Alba.
Data cladirii trebue sa fie mai veche, cum dovedesc inscriptiunile ramase din anii 967, 1142, 1152, 1174 si 1176.
1388 August 16. - Catolicosul Teodoros blameaza pe primul
episcop al Armenilor din Lemberg, Grigor, ca impertinent si
rebel si Il invita sa se supuie episcopului Hovhannes numit de
catre Catolicosul Constantin si reinstalat de el, si cu aceasta
ocazie enumar orasele dependente de aceasta eparhie, Lov
(=Lemberg), Sirat (=Seret), Ciciov (=Suceava), Camenita, Lutka,
Avlademur, Mankrman (=Akkerman), tara Vlahilor, &Win (=Vidin), si Inghisala. (Alisan, Camenita", p. 93).
1393. ___ Se presupune ea' la data aceasta a existat o biserica armeana la Iasi in locul bisericei SI. Saya.

Dupa niste acte ce se zice c aveau raposatul Arhiereu

Narcis Cretulessu, dela Neamt, care ar fi posedat si un istoric,
chiar un plan al acestei minastiri, din vechime, se crede ca
ea ar fi existat Inca de prin 1390-1450, ins a lost reinoita pe
la 1545, in vremea lui Petru Rares-Voda.
Traditia spune c biserica Sf. Saya ar fi fost mai intai o
capiste armeneasca si in urma, Ieenii vazind ca negustorii armeni prea au esit la iveala in strada cea mai principala a orasului, care era, prin veacul al 15-lea, Podul-Vechi, azi Str. Cos-

www.dacoromanica.ro

73

tache Negri, deoarece ei cuprinsese mai tot comerciul central al

Iasului, le-au luat biserica si le-au dat un loc in dosul acesteia,
sa'si faca alta biserica
daca ar voi. Ceca ce, tot traditia
zice, au si facut, probabil dupa o impaciuire baneasca. N. A.
Bogdan : nOrasui la.51", 1913, Iasi, p. 212, dupa Arhiva St.
Lit ", IV),

N. A. Bogdan mai adaoga c'e; constructia este unica in

felul ei in Iai, prin cupolele turtite i clopotnita sa joasa, ce
arata stilul arhitectonic turcesc. Apoi biserica are doua intrari
ceca ce da oare-cari argumente Armenilor ca ar fi fost facuta
pentru ei, caci in toate bisericile lot au cloud intrari deosebite :
una pentru teirbati, alta pentru temei, intrucit dupa vechile obiceiuri orientale, la intruniri publice si chiar in biserica, sexele

nu aveau ingaduinta a sta la un loc".

N. Sutu arata si el ca exista o legenda in Iasi, ca insasi
biserica Sf. Saya, ar fi lost intai o capiste armeneasca, i numai
cu sila li s'a luat Armenilor de catre stapdnitorii din vremuri,
locasul lot de inchinaciune, care s'a prefacut apoi in biserica
greco-ortodoxa, pentru trebuinta hastinasilor lor Moldoveni, ddnduli-se in schimb alt loc, i despagubiri, ca sa-si faca ei o noua
biserica. (N. Sutu : Notions statistiques", p. 212).
1395.
Se cladeste Biserica armeana din Iasi cu hramul
SI. Maria. 0 piatra comemorativa, pastrata intr'o bolta din interiorul bisericei actuale, indica data construirii primei cladiri
Cu mila lui D-zeu s'a pus temelia Bisericii Sf. Nascatoare
de D-zeu, prin staruinta parintelui lacob si a hagiului Marcar si
Grigor. 1395".
far pe frontispiciul portalului se gaseste o inscriptie mai recenta care spune : Cu harul i mila lui Dumnezeu, s'a fundat biserica cu hramul Sf. Nascatoare de Dumnzeu din Iasi, prin mdna
epitropului Haciko si preotului Iacop din Sis, a hagiului Markar
din Ciuha si a hagiului Grigor la anul 844 era armeana, sau
1395 a Mntuitorului. Si la 1803 s'a refacut prin mana credinciosilor fruntasi cu sarguinta i cheltuiala tot poporului".
Dei au lost unii cari au contestat autenticitatea inscriptiei care stabileste data infiintarei bisericei din Iasi. (N. Bogdan
la,sii", p. p. 12-13, N. Iorga : O p&rileld istorica" p. 63)

dar pentru noi e neindoios ca la data aceea sa fi fost zidita

Biserica din Iasi. Mai intai pentruca la aceea data Iaii erau

unul din centrele Armenilor din Moldova ;

www.dacoromanica.ro

74

Apoi, fie In Polonia, fie in Moldova, incepand de pe la

jumatatea sec. XIV, se desvolta ambitia de a zidi biserici,

adica dala data aceea cand o puternica emigratie a inceput sa
se adaoge la coloniile armenesti din Polonia si Moldova, venind
din Crimeea, si accentuand mai cu seama caracterul lor religios.
In fine, avem si o marturie scrisa. In biserica armeana din
Iasi, e pastrata pana azi o evanghelie in manuscris, care, scris
la Caffa in anul 1351, exact dupa un secol, adica la 1451, era
daruita bisericei armene din lasi, asa cum spune memoria lul.
Prin urmare, nu e cu neputinta ca 56 ani inainte de aceasta
data' sa fi existat o biserica armeana la Iasi.
E derma de amintit cd existenta unei biserici armene la Jai
In 1395, e una din dovezile importantei orasului inainte de sec. XV.

Daca lucrul acesta este asa, atunci e o dovada mai mult

ca orasul Iasi exista cu mult mai inainte de data citata (=-1395),
cu unul sau cloud veacuri cel putin, caci, pentru ca o colonie
armeami, popor recunoscut din vechime ca comerciant si industrias, sa vie in aceasta localitate indepartata de tara sa, i sa
se aseze inteun numar asa de mare, ca s poata sa-si zideasca
o biserica costisitoare si impunatoare, trebuia ca orasul acesta
sa fi existat de multa' vreme si sa'si fi avut o populatie ,numeroasa si cuprinsa". (N.Bogdan : 0 -assui last", Iasi. 1913, p. 35)
Aceiasi parere a exprimat-o, inainte de N. Bogdan, o figura
cu mare autoritate.

Daca se va constata, ca in adevar biserica armeana din

Iasi este zidita la 1395, atunci se va dovedi cd Iasii au existenta
mai veche, decat data fundarei. ce-i dau unii scriitori, d. e. Vornicul Urechia, care lasa a se intelege, cd Iasii s'ar fi fundat de
Stefan cel Mare, dupd invingerea Cazacilor la Nistru (in anul 1475).

Armenii, ca comercianti, se stabileau totdeauna prin targuri si orase. Prin urmare daca Armenii s'au asezat in Iasi pe
la finele veacului al XIV-lea si s-au zidit acolo biserica, trebue,
inca pe atunci sa fi existat acolo cel putin un targ." (Episcopu
Melchisedec Inscriptiunile bisericilor armenesti din Moldova", in
Analele Academiei Romane, Seria II, Tom V., Sect. 1131882, p. 71).
1398.
Protopopul armean Stepan Stepanian din Camenita

pomeneste (Alisan, Camenita, p. 130) de Hovhannes ca arhiepiscopul Armenilor din Lemberg, nu numai al celor din Polonia, ci
si al Armenilor din Bugdan ( _Moldova)". Cronicarul adaoga ca
H. Dj. Siruni
Hovhanes era de origina regeasca.

www.dacoromanica.ro

FIGURI DE AR MENU IN VIATA .ROMNESCA

Garabet Ibraileanu
AsCultam cu smerenie *la crematoriul Cenusa"pastorala de
.Beethoven. Artist 'Ana in macluva oaselor G. Ibrileanu a dorit
ca marele preot al umanitatei, Beethoven, s-i faca prdhodul cu
accentele celei de a II-a simfonii.

0mul cesta care intruchipa savantul clerc', in sensul pe

care Julien Benda if d' acestui cuvnt, era o figura originala
care print masivitatea si proportiile sale ridica literile romne pe
plnul universalului:
El incepnt sa scrie in momentul in care Dobrogeanu
opozitie cu aceia a ceGherea fixase teoria sa social-literar
luilalt titan al gndirei romnesti, Titu Maiorescu.
Daca pentru Maiorescu, conservator in politic, arta trebuia
s. fie pura; adica creatorul sa fac numai artei pentru artd i el
nu are a se preocupa de frmintrile vietii, pentru Gheiea, lupfator social si pribeag, arta: trebuia s fie insufletita de idealuri
inane si artistul mare trebuie sa. fie 5i un mare cetatean. Ibraileanu a sintetizat aceste puncte de vedere, iar dac este sa-i
fixam locul In ctiltura romaneasca, nu trebuie s facem altceva
fncadram spiritului critic pe care marele defunct
deck
fixa geograficeste in Moldova.
Astzi Cand teori raselor tulbura spiritele si cAnd se caut
a se creia intre strini' i autohtoni" bariere, cred cA opera lui
e cea mai puternica clinvad a falsitatii acestor teorii.
Cine oare mai mult deck Gherea si Ibraileanu au contribuit la cunoasterea genialului nefericit Eminescu, despre tare a
scris inteun studiu destinat a fi o introducere la editia critic
a operelor sale urmatdarele : Eminescu e mutztele care td sneste
din campia pland ; dacei Verlaine i Hugo sunt mari,aceasta se
.

datorote faptalui cd ei au avut o limbei forma (, pe and el a

trebuit sA si-o formeze. In monumentalul ,studiu ,Note asupra
www.dacoromanica.ro

76

versurilor', el analiza perfecta corespondent dintre fondul

forma pocziei eminesciene. El a fost acela care a semnalat caracterul de epopee a povestirilor tgranului Creangg. In suavele amintiri $i in pove$tile acestuia, el a vgzut desr$urandu-se
viata tgranului cu miturile i superstitiile sale. A avut curajul sal
afirme : ,Creangd e Homer al Nostra". Propozitiune care a fost
ark de bogat in consecinte. Cine oare mai mult decal el a inteles mai bine pe Co$buc cgruia i-a dedicat cel mai emotionant
panegiric. Am pierdut poetul Carpatilor in momentul dud nu
mai aveam Carpatii" (Cosbuc a murit In 1918, in epoca in care
inamicul momentan triumfdtor ne impunea groaznica pace dela
Bucure$ti prin care ni se luau muntii). Opera lui Ibrileanu, concentrat in cteva volume, contine tezaure de gandire care vor
rezista timpului.
Se poate oare trece cu vederea magistralul studiu in care
sunt supu$i criticei ptrunzgloare eroii D-lui Brgtescu-Voine$ti,
sau analiza foiletoaneler lui Caragiale ?
Dac aprecierea asupra activittii literare nu poate fi decal
superlativg, la fel se poate spune $i despre atitudinea omului
Ibrileanu fat de marile probleme sociale $i politice. Era in anul
1914, uraganul se desrntuise asupra Europei, spiritele erau divizate, fiecare insulta grupul de natiuni adverse; el s'a ridicat atunci

prin revista Viata Romaneasee, cate nu era numai o tribung

literar ci $i de doctring politicg $i a spus cuvintele simple dar
profunde care pot avea aplicatiune $i in zilele tulburi de astgzi
natiunile pot avea conflicte Mire ele care sci le opue unele in
contra altera, dar ele nu trebue sd fie insultate".
Disparitia lui las un gol mare in cultura romang. El a fost
un indrumgtor $i un profesor care va putea fi cu greu inlocuit.
Ca iepri, prin cultur i formatie intelectual, deplng $i mai
rnult aceasta disparitie L care rgpe$te la$ului una din cele mai
impresionante figuri.

Gr. L. Trancu-Ia0

www.dacoromanica.ro

ANIVERSARI

Bogdan P. Hasdeu
5i studiile armene5ti in Romania
Aniversarea centenarului nasterii lui Hasdeu a fault ca societatea romneasca, in toate domeniile desvoltrii ei spirituale
sa-si aminteasc si s analizeze odat in plus operele lui atat de
originate, multiple, vaste, valoroase, clliar pentru mai tarziu, si
foarte variate prin natura lor.
In preocuparile sale literare, istorice si filologice, Hasdeu a
lasat unele insemnari si despre Armenii din cuprinsul tarilor romanesti, ref eritoare atat la prezentul cat si a trecutul lor indepartat.
El s'a limitat mai mult la a reda, trecand printr'o analiza
constiincioasa, tot materialul pe care i I-au putut da izvoarele
cunoscute pe vremea lui, addogandu-se la aceasta si aceeace se
mai pastra in memoria poporului din cuprinsul tarilor romnesti,
adica folklorul. Astfel, insemnrile lui Hasdeu prezint un viu
interes, iar Armenii din opera lui nu par a fi fost in aceast tar
numai negustori. Daca n'am mentiona in privinta aceasta, deck
aceeace se gaseste in Etyrnologicum Magnum Romania e, vol. din
1887, sub cuvintele Armean i Arge, tot ar fi suficient pentru ca
oricine sa-si poat da seama de insemnatatea sociala in trecut a
Armenilor in mijlocul poporului rornanesc.
Din timpuri vechi, numele de familie ale unora din ei, atat
in Muntenia, Moldova, Ardeal, cat si chiar in Galitia, sunt curat
romanesti.
Aceeasi influenta romaneasca Hasdeu a inregistrat-o i cu
privire la limba Armenilor din Galitia. El n'a cunoscut insa limba
Armenilor rot/IA][1i contemporani lui si nici pe aceea a izvoarelor
armenesti din acel timp, scrise la noi. Altminteri, cence l-a isbit in

prezenta a o multime de cuvinte

limba Armenilor din Galitia
luate dela Romani si inregistrate in cartea prof. I. Hanusz, Sur
www.dacoromanica.ro

78

la langue des Annniens polonais", Cracovie, 1886, 1-ar fi isbit

si mai mult cu privire la limba Armenilor romni. Totusi, mentiunea lui Hasdeu cu privire la timba Armenilor din Galitia, este
o aluzie indirect la posibilitatea existentei aceluias fenomen
In limba Armenilor din tdrile romnesti. E curios cd, timp de
aproape cincizeci de ani, nimeni din filologii nostri n'a manifestat
vreun interes in privinta aceasta. S'ar fi putut pune problema si
cu privire la desvoltarea semantic a atlor cuvinte romnesti in
uzul Armenilor din tara.
Ar fi ins nedrept, s creadd cineva c Hasdeu s'ar fi mdrginit numai la reeditarea materialului folkloristic, filologic i a
celui istoric rdspndit printre izvoarele istoriei Romnilor, frd
sd pun si probleme.
*

Hasdeu, mai rnult prin intuitie, decAt bazat ne mdrturii istorice, a admis c Armenii ar fi pdtruns in Muntenia inc in secolul
al XIII-lea (Etym. Magn., 1887, col. 1696), venind din Balcani,
unde ei erau numerosi, mai ales in Bulgaria, in care, in urma
interventiei lor, ia nastere secta Bogomililor, iar cei din Macedonia clAnd imperiului bizantin pe cei mai mari imprati, pe cari
i-a avut vreodatd imperiul.
Chestiunea ptrunderii Armenilor in Muntenia, iar de aci
In Transilvania, anume in secolul al X111-lea, cnd ei au avut la
Tlmaciu un episcop (Cuvente de beitrai, v. 11. p. 251) n'a fost
ins deajuns studied, stirile existente fiind prea insuficiente.
Totusi, informatiile linguistice de care dispunem, indreptdtesc
rezolvarea acestei probleme anume in sensul propus de Hasdeu.
*

Ca o dovadd in plus a existentei Armenilor in Muntenia in

secolul al X111-lea, el cid faptul c, in urma unui sir de cutremure
din Armenia, in anul 1275, mai multe localitti de lng lacul
Van si mai cu deosebire, orasul Arges, fiind drmate, Armenii
pribegird in Muntenia si, ajunsi pnd in Carpati, au intemeiat ad,

In memoria cuibuiui lor, un nou Arges, (latid acelas nume si

rului (Revista Nouti, No. 4 din 15 Martie 1888.) (1)
In sustinerea acestie ipoteze, el face analiza morfologic a
1) Sub Ecaterina a II-a, mai multe orase armenesti infiintate de Armenii veniti in Rusia, au primit i pstreaz i astazi numele metlopolei for

www.dacoromanica.ro

79

cuvAntului armenesc Arges, i apoi trece la acea a sternei orasului armenesc cu acelas nume, vulturul bicefal. Or, in limba armean
tulpina cuvAntului Arges, inseamnA vultur, adic tocmai ceeace
reprezintA stema orasului armenesc Arges, pe cAnd Argesul romAnesc n'are nici o explicatie morfologic. AnalizAnd mai departe
heraldiceste stema orasului Arges dela noi, pstratd in Arhivele
Statului din Bucuresti si anume din anii 1620 si 1665, Hasdeu
constat cA vulturul de pe ea este o dovadA in plus cA a fost intro-

dus aci de Armenii veniti din Argesul armenesc, cAci si acolo

stema orasului avea tot un vultur bicefal, care, dealtfel este mai
vechiu in Armenia, decAt in imperiul bizantin (Revista nouA, 15
Hl, 1888).

El chiar a reprodus unul din acesti vulturi, sApat pe o

stand dela Eyuk in Cappadocia si care, tinAnd in ghiarele celor
dou picioare cA.te un epure, s'a pAstrat ca o imaginA tip in traditia iconografiei Armeniei.
CA prezenta anume a acestei imagini in sigiliul Argesului romAnesc n'a fost o simplA coincident ; Hasdeu argumenteazA astfel :

figurile de pe mArcile municipale ca si de pe cele nobiliare, se

nAsteau in veacul de mijloc mai ales prin asa zisul ,,rebus eraldic",
sau armes parlantes" ; adicA numele unui lucru semntor mai

mult sau mai putin cu numele unei localitAti sau al unei familii,
figura acelui lucru se lua drept marcA ereditar a familiei sau a
localitAtii. lar in pecetileprin urmare si in sigiliilemunicipale

www.dacoromanica.ro

80

figureaza lucrul al carui nume se aseamana cu numele orasului.

Ca o analogie pentru orasul Arges, el mentioneaza marca orasului
Arnstadt care are un vultur, fiindca in vechiul dialect franconic
vulturul se zice (Arn. Asa dar, continutul stemei argesene I-a
facut pe Hasdeu sa admita ea orasul isi captase numele dela
Armeni, probabilii intemeietori ai si, in amintirea metropolei
parasite in urma cutremurelor din anul 1275, mentionate inteo
notit contemporana de cronicarul armean Smpad.
Fireste, concluzia lui Hasdeu a starnit polemici, unii cautnd
s derive numele de Arges din Ordessos sub care nume figureaza la Herodot un rau, insa acestei derivri i se opun legile
fonetice.
Parvan

(Consideratii asupra unor nume de Mutt daco-

scitice, AAR, 1923, p. 15), recunoaste in acest nume un stravechiu

toponimic thraco-phrygo-armean, avand rdcina Arg. lgnorand
err desavarsire pe cele exprimate de Hasdeu, Parvan, in conclu-

zie. afirm c Argesul" romanesc este, deci, strvechiu thracic

si de dou mii de ani pronuntarea cuvantului a ramas aceeas" (p. 16)

Parvan insa n'a adus dovezi pentru sustinerea ipotezei

numele de Arges se pronunta la noi chiar de dou mii de ani.
Din contra, in Armenia acest nume toponimic exist din timpurile cele mai vechi, fiind raspandit atat in partea ei de rasarit, cat
si in cea de apus, inclusiv regiunea Cesareei, in care se afla
muntele Argaeus, care astazi se chiarn Ergias- dagh. In toate
aceste localitti tulpina toponimica are acelas sens, vulturul, care
se pstreaza si in stemele localitatilor respective.
Cum se explica, dar, ca, dei se pronunta la noi de 2000
de ani, cuvantul Arges morfologiceste nu inseamna nimic in
limba romana?
Pusa in felul acesta problema cu privire la origina numelui
Arges, deslegarile date de altii n'au cpatat 'Dana in prezent nici
o justificare cat de putin plausibil.
*

Hasdeu a mai afirmat ca Armenii ar fi cldit la Arges o

biserica in stil armenesc, care mereu invechit si reinoit, dar
totusi pastrand cu struinta tiparul sari arhitectonic si decorativ
cel armenesc, a devenit mitropolia Ungro-Vlahiei, apoi manastire,
apoi biserica episcopald (Revista noua, 15 Ill. 1888).
*

www.dacoromanica.ro

81

Cu privire la Armenii din Moldova, Hasdeu afirma (Etym.

Magn. 1887, col. 1697): Acolo ei intotdeauna au fost mai numerosi si au patruns prin Crimeia pe la finele evului mediu". Apoi
in cronica succint, metodic ornduit, arat evenimentele mai
importante din vieata lot, mai ales incepand din epoca lui Alexandru cel Bun, sub care stie c in Moldova, si anume in orasele
Suceava, Hotin, Botosani, Dorohoi, Vaslui, Galati si lasi, s'au

asezat vreo 3000 de familii de Armeni, avand de vldic pe

Avedic.

Pasagiul pe care-1 reproduce din un cantec poporan in care

se vorbeste despre Armenii din Botosani, e plin de interes.
Relatdrile lu cu privire la Armenii din Moldova sunt insa
srcacioase dar intrucat existau, prin felul cum au fost alcatuite,
mrturisesc o preocupare plina de constiinciozitate, de prea putinul material pe care i-1 putea oferi stadiul cercetarilor dela noi
cu privire la Armenii din Moldova.
Contrar exemplului din Muntenia, Hasdeu nu va afirma
pentru Moldova ca si aici, printre intemeietorii de orase, ins cu
mult inainte de intemeierei principatului, vor fi fost i Armenii,
lucru pe care a putut sa-1 afirme doar D-I lorga, in urma Major
descoperiri personale cu privire la trecutul Armenilor din Moldova.
*

Daca nu tinem seam de aportul dat de arhiepiscopul Melhisedec pentru cunoasterea trecutului Armenilor din trile romnesti, trebue sa constatm ca ceeace a contribuit Hasdeu, la care
unele concluzii iamb nealterabile si astzi, formeaza in fapt un
bun inceput al studiilor armenesti in Romania.

Gr. Avaldan
Doctor in litere

www.dacoromanica.ro

ISVOARE ARMENESTI PENTRU ISTORIA ROMANILOR

.

Cuvinte romane*ti In dialectul

Armenilor din Ardeal
Prezenta elementului armenesc in Ardeal este foarte veche.
Dupa cronicarii ungurii, Armenii s'ar fi stabilit in Transilvania, din timpul Ducelui Gheza (972-995) si a Sfantului Stefan
(997-1038) (Simonem de Kezo : Cronicaruni`, C. E; Thuroczii:
Cronicarurna part. II c. 22).

In Ardeal se aminteste de Armeni in anul 1243 cand regele Bela al IV-lea al Ungurilor reinoeste privilegiile Armenilor
(Cr. Lukacsi: Historia Armenorum Transylvaniae", p. 10) si in
anul 1281 cand Manastirea Armenilor (Monasterium Armenorum") data Cu tara Armenilor (Terra Armenorum`') se face
danie de catre regele Ladisiav al IV-lea al Ungariei Augustinilor
din Bran (Georgius Fejer: Codicis Diplomatici", tom. V. vol.
III. p. 77).
Pupa aceasta, in anul 1345 se aminteste de un episcop
armean in Talmaciu (Episcopus Armenorum de Tulmachy") lard
nici un amanunt. (B. P. Hasdeu : Cuoente den Beltrdni" ,t. II. p.
251), dupa care domneste liniste un timp indelungat, cu toate
ca intalnini la diferite epoci Armeni in diferite orase din Ardeal,
cum de exemplu in 1588-1600 in Brasov (N. Iorga: Acte romdfleet i cdteva greceA", 1932, p. VI).
In secolul al XVII-lea prezenta Armenilor in Ardeal devine
de massa. Mai intai se aminteste in anul 1654 de o mica emigratie din Moldova spre Ardeal, in timpul domniei lui Racotzi
II-lea, sub conducerea unui anume Mardiros Gandra si a fratilor
Azbey. Aceasta emigratie din cauza turburarilor interne si ex-

www.dacoromanica.ro

83

terne este silit sd se reintoarcd in locul su dinainte, o parte

stabilindu-se pe hotarul de rdsdrit al Gheorghenilor.
In anul 1671, in timpul lui Duca Vodd, numero*i Armeni
sub conducerea episcopului
emigreazd din Moldova
lor Zilihtar,unde principele Mihail Apaffi le da drepturi pentru
ca sd infloreascd tara' si sd stabileascd legAturi cu Orne strdine.
Aceasta devine nucleul coloniei armene*ti din Ardeal.
*

Armenii se a*eazd in numr mai mare in ora*ele

Gherla, -- In vechile inscriptii se nume*te Armenopolis sau
Armenierstadt ; se d i denumirea de Szamosiijvr dupd numele
Some*ului. Denumirea romneascd de Gherla pro vine dela castelul lui Martinuzzi, transformat in penitenciar. Ora*ul s'a intemeiat la 1700, din initiativa episcopului Axente Varzdrian, de
fel din Boto*ani, dupd planurile arhitectului armean Alexa, adus
din Roma. Armenii din Gheria injghebaserd dela inceput o administratie proprie, compusd din doisprezece ladtrni. Pre*edin_
tele, tot armean, avea titlul de birdu (comandant). Afard de aceasta, mai functiona si un Consiliu secundar de patruzeci de
judecdtori, numiti suta. Prin decret special dat de Carol al VIlea al Austriei (1711), Gherla fu declaratd ora* liber imparttesc. Se administra cu legile locale, scrise in limba armeand.
Armenii din Gherla erau constituiti in bresle. Astfel breslele tdbdcarilor, negustorilor, etc.
\,echea denumire era lba*faldu. Colonia
Elisabetopol.
armeand dateazd din anul 1658. Prin decret special dat de Carol
al Austriei (11 August 1733) fu declarat ora* liber impdratesc.
primi denumirea de Erzbetvros (Elisabethopolis Elisabetstadt), dup numele impardtesei. Decretul a poruncit celor cari
nu erau Armeni sd pdraseascd teritoriul rezervat Armenilor. Organizatia armeneascd din Elisabetopol a fost aproape intocmai
ca aceia din Gherla avnd i ei tribunal armenesc i bresle.
Armenii erau in numar i in ora*ele Gorgny, Gyergyo Szt.
Miklos, Czik
Sipviz, bistrita, kezdi Vcisrhely, Petele, Filta/u, etc.
Colonia armeand din Transilvania, venit aici din Moldova,
a pdstrat multe urme ale culturii romane*ti. Nu este in intentiunea

www.dacoromanica.ro

84

noastra a insista asupra acestui subiect in acest mic studiu al

nostru. Ne multumim, de data aceasta, a cerceta cuvintele romanesti din dialectul Armenilor din Transilvania, folosindu-ne de
manuscrise, de inscriptiile oraselor Gherla si Elisabetopol si de

cantecele populare care existau inca de pe la sfarsitul veacului

trecut si despre care vorbesc filologii armeni.
Din cercetarea acestor lucrri reiese ca Armenii din Moldova veniti in Transilvania, cari fusesera in contact cateva secole cu p)porul roman, au pastrat timp indelungat urmele limbii
romanesti in dialectul lor.
Mai ales Armencele din Transilvania, nu numai cd s'au
folosit de cuvinte romanesti, dar multi ani inca dupa asezarea
lor in Transilvania au vorbit si Inteles bimba romaneasca.
Un epizod descris in analele vechi ale orasului Gherla,
este o dovada vie despre aceasta. In 1715 dupa moartea episcopului Axentie Varzarian, fondatorul orasului Gherla, delegatii
laici si eclesiastici ai Armenilor din Transilvania n'au putut sa
se intcleaga pentru alegerea unui succesor. Imparateasa MariaTeresa a fost nevoita sa numeasca pe Minas Torosian. Acest
lucru a dat loc la neintelegeri, creind un curent puternic de opozitie, in frunte cu Teodoros Hanghianosian, care vroia sa
aseze pe fratele sau pe scaunul episcopal si care a adus acuzari contra lui Torosian. Doi canonici din Alba-Iulia au venit sd ancheteze ;

vrand sa tie adunare in biserica sf. Solomon. Ins doamnele armence, care credeau ca acei doi clerici sunt veniti ca sa oblige
pe Armeni a primi catolicismul au manifestat strigand: ,Nu
trebue la noi saecula saeculorum" si impiedecand intrarea in
biserica. Anchetatorii n'au putut intra in biserica si au plecat
fara nici un rezultat. Parintele Covrighian spune ca. Armencele
au vorbit romaneste din cauza ca anchetatorii nu stiau armeneste, iar ele nu intelegeau ungureste.
(Par. Grigor Covrighian: Metropola Armenilor din Transilvania", 1896, Viena, p. 96-97).
*

Studiul dialectului armenesc din Transilvania ne face sa

tragem unele concluzii :

I. Punctul cel mai de seama este ca vorbe romanesti sunt

pastrate chiar in dialect& popular al Armenilor din Transilvania;
Cu toatd apasarca ungureasca, Armenii de acolo si-au pastrat

www.dacoromanica.ro

85

limb, care, de si in cursul veacurilor a suferit modificari, insa

a existat pand in ultimul veac, cand, Gherla, Elisabetopol i alte
orase locuite de Armeni au pierdut caractErul lor pur aimean
-hind invadate de straini, Sat' cand Armenii, din cauza conditiilor
de viata, au fost nevoiti a-si parasi orasul natal.
Para in ultimul timp, Gherla de exemplu, si-a avut diaectul aJnenesc propriu, cantecele populare, ptoverbele, ghicitorile si in toate acestea se pot gasi multe cuvinte romanesti
Cuvintele de origine straina, in dialectul armenesc sunt
supt forma romaneasca. Asa si cuvinte de origine latina, aria
sau ruseasca. Armenii din Transilvania au intrebuintat aceste
cuvinte, nu in forma lor originara sau cum le intrebuintau Ungurii, ci in forma lor romaneasca.
Urmatoarele cuvinte, de i, cum am zis, de origine straina,
se gasesc in dialectul armean din Transilvania in forma lor ro_
mneasca
Conditie, reflectie, injurie, linie, meter, sigurantie, plenipoten1ie
politie, prefect, fundator, director, testament, provisor, renovat, confirmat,
absolut, anticipatie, deputatie, donatie.
III.

Multe cuvinte au tost introduse in dialectul armenesc

dupa ce Armenii au venit in contact cu Romanti din Transilvania.

Totusi, un decret continand optsprezece articole si pro-

mulgat la 7 Feb-made 1696 in Fagaras de catre printul Mihail

Apaffy, spune: Nici un Maghiar sau Roman nu va putea construi cas in cartierui armenesc".
Un decret al lui Carol al VI-lea, promulgat la 24 Mani 1706,
prin care se aprobau statutele asociatiunii fratesti a Armenilor,

In art. 10 spune : Un patron n'are Voie a angaja in serviciul

salt ucenici veniti din Moldova, Bucovina sau alta tara straina,
lard stirea presedintelui sau asociatiunii".
Intr'o inscriptie din 1748 a orasulni Elisabetopoi, se spune
ca un locuitor, daca ar vrea sa aiba chiriai, unul trebuie sa
lie Armean, iar al doilea, daca era strain, trebuia sa fie meserias, i acesta Sas sau Maghiar. In nici un caz nu putea- safie
Roman, chiar daca acesta era meserias.
Restrictiile erau nu numai pentru straini, dar si pentru
Armenii cari nu erau catolici. Si acestia erau impledecati de a
se instala la Elisabetopol, potrivit unui decret, promulgat la 28
Noembrie 1758, al reginei Maria-Teresa, in care Armenii erau
J

www.dacoromanica.ro

86

numiti ,,schismatici armeni orientali"

si religia lor .ratcire":

se opria intrarea lor in oras ; numai trecerea lor in interes comercial era permis. Cum am spus, de si Armenii din Transitvania au trecut la catolicism, pe la starsitul veacului:al XVII-lea,
lnsa, dup6 cum arata unele inscriptii, cautau sa-si pastreze vechile datini: zilele de post, sarbAtorile, cantecele bisericesti, vesmintele bisericesti, etc. Abia la 26 Martie 1763, inteo adunare generala, Armenii din Transilvania au hotarit primirea ritualului
catolic si stilul nou.
Sunt si cuvinte in dialectul Armenilor din Transilvania
care seamana cu cele moldovenesti si pe care insa Armenii le-au

adus din patria lor. Urmeaza deci ca aceste cuvinte au/fost in.
troduse de Armenii din Moldova.
Numele diferitelor orase, fie din Transilvania, fie din
Moldova, se gasesc in inscriptiile armenesti in forma lor romaneasca, nici de cum in forma ungureasca.
Numele de Gherla, care e de origine romaneasca, era in.
trebuintat de Armeni, de si numele oficial al orasului era altul.
Intriadevar un'cantec vechiu, popular in Gherla, cantat fiind
de un Armean pornit la pribegie, incepe "astiel :
Haiot kahak tun met Gherla
(Gherla mare ora al Armenilor)

Cdfnpulunq. Intalnim acest cuvant inteun cantec popular

numit cantecul ipolitistului".
Lipscani.
Acest lcuvant este intrebuintat in sensul de
targ, ',sail corespondent al cuvantului Leipzig.
E intrebuintat in forma aceasta, in loc de unBrasov.
gurescul Bras.
E caracteristic si faptul ca Armenii din Transilvania au
intrebuintat nume romanesti ca :
VArzar, CrAciun, Diacon, Carnit, Novac,Pdlacintar, M:liovan, Patrubani, Capdebou, Porumbi, Hatnic, Covrig, Pop etc.
*

Ramane acum sa aruncam o privire asupra urmtoarelor

cuvinte :

Vatah. .A.cest cuvant, care e romanescul vestaf, il gasim

in dialectul 'Armenilor din Transilvania. Asa se nun-iiau sefit aso' ciatiunilor fratesti (brastava), Care aveau fiintO, in secolul al
XVII-lea, in diferitele orase din Moldova si din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

87

Acest cuvant, care inseamna timpul cand si in

Hrti.
ce zile de post se permite a manca de carne, este imprumutat
din limba romana. Il gasim intrebuintat inteun regulament votat
de adunarea generala din Gherla, in 1727.
Vecin.
Intalnim acest cuvant inteun proverb popular.
De si de origine latina, este intrebuintat in dialectul Armenilor
din Transilvania in forma-i romaneasca. Proverbul amintit spune:
Vecinul de alaturi e mai bun
De cat ruda de departe

Si acest cuyant Il gasim inteun proverb :

MAgar.

Ce tie magarul
Ce sant stafidele?

Numa.
E cuvantul romanesc numai, i este intrebuintat
.intr'un proverb popular :
Fumegarea poate sa fie si stramba,
Numai fumul sa iasa drept

Galagie.
Este intrebuiatat inteun cantec dedicat unui
politist. In dialectul Armenilor din Transilvania acest cuvant inseamna a vorbi. Probabil ca e cuvantul romanesc Old gie"
Acest cuvant Il gasim in art. 13 din regulaColgcar.
mentul publicat in 1718 la Elisabetopol in sensul cavaler de
onoare" la o nunta.
Colindat.
Se citeazd acest cuv ant in art. 21 din acelai regulament, care spune ca tinerii =bid de sarbatori, spun
colindat, un fel de cantec de Craciun, se pare.
Bani.
E intrebuintat in general in sensul de bani. Intalnim inteun proverb care spune: Vov ban uni helk ciuni, voy
helk uni ban ciuni" (Cine are bani, n'a re minte ; cine are minte,

n'are bani).
Cursa.
proverb :

E intrebuintat in sensul romanesc in urmatorul

Vulpea invatata
Cade in cursa si cu piciorul"

Britar.
Ne intalnim Cu acest cuvant bite deciziune
redactata in 1738 Ianuarie 30, in Elisabetopol si reinoita la 16
Iunie 1750, prin care autoritatea legislativa armeana a orasului
pune conditii pentru portul femeilor armene, opreste portul bijuteriilor i vemintelor pretioase, pentru a inlatura din oras orgoliul
-i prevede pedepse pentru contravenienji.
E intrebuintat in acelai loc.
Pumn4or.

www.dacoromanica.ro

88

Putrac.
Dupd pdrintele Covrighian, este o moneda romaneasca, valorand cel mult trei-patru centime. E intrebuintat inteo inscriptie din oraul Elisabetopol in 1735, unde se spune ea
judecdtorul armean a chemat un preot roman pentru a satisface
nevoile spirituale ale Romanilor. Preotul a raspuns cd acetia
trebuie sd dea in fie care an cate 3 putraci (pulturaci) unui trimis al lui.
Fruntea.
Intrebuintat intr'o inscriptie a oraplui Elisabetopol din 1758, in sensul de ales", preferabil", celebru",
Wand aluzie la cei de frunte ai oraului, cari se intruniau pentru
ca prin subscriptie sd adune suma necesara, pe care trebuia s'o
dea drept misitie contelui Bethlen, pentru ca acesta s'a intervie
pe langa Imparat pentru mentinerea unor privilegii ale oraplui.
Intrebuintat in sensul de tabacar, de i
TAlptilar.
limba romana inseamna, azi, acel care pune tglpi.
Bica.
Armenii din Transilvania au intrebuintat in general acest cuvant pentru a arata pe doamna casei.
Cosit.
Cuvant intrebuintat inteo ordonanta data la Elisabetopol, la 12 August 1779, prin care se stabilea locul de paunat pentru caii diligentelor poVale.
Pintin.
Intrebuintat intr'o ordonanta a oraului Elisabetopol, data in and! 1745, prin care se stabilea ce imbracaminte
trebuie sa dea orawl noilor recruti. Cuvantul acesta insemna,
partea complementara a ghetelor.
Bernevac.
In aceimi ordonanta, insemnand : izmene,
Vanat.intrebuintat in art. 6 al unui regulament din 1758 al
ormului Elisabetopol, in care sunt ardtate articolele care, dupa
plata taxei regale, pot fi puse in vanzare in toate provinciile i
In toate targurile, si in prima, i in a doua, i in a treia zi.
Intrebuintat trite insaiptie din 1753, pentru a
Dung.
indica mailer de sigiliu.
Intrebuintat intr'o inscriptie din 1760, pentru
Stfinjen.
a indica masuratoarea lemnelor.
Aceasta expresiune exista inteo insGradina melilor.
criptie din 1762. Trebuie sa fie gradina merilor.
Jupa.
Este intrebuintat !rite ordonanta din 1731 pentru
a ardta coceanul de porumb.
Petec.
Foarte des intrebuintat in sens de bucata, parte.
Hudita. -- E intrebuintat pentru a indica o stradela, ulit.
Crlig.
In diferite inscriptii in sens de ghiara.

www.dacoromanica.ro

80

Portit.E intrebuintat intr'o inscriptie din. li Aprilie 1730,

unde se vorbeste de ref acerea scolii de fete.
CArciumg.
E intrebuintat kite hotarire din 24 Oct.
1726. De si in limba ungara se spune korksma, insa in inscriptiile armenesti acest cuvant se afla in forma romaneasca, carciuma.
Ovas.

Intrebuintat inteo ordonanta din 2 Ianuarie 1734,

prin care se dau unele monopoluri.
Poronca.
Intrebuintat inteo ordonanta din anul 1735
a orasului Elisabetopol, care autoriza sederea in oras a unui
strain. Potrivit legilor orasului, strainii nu puteau usor sa se stabileasca in oras si nu puteau de loc deveni cetateni.
Iscritor. Intrebuintat de aceiasi ordonanta pentru a arata
functionarul insarcinat cu inscrierea locuitorilor
Intrebuintat in acelas loc, aratand functiunea.
Slujba.
Dar.
Intrebuintat in cantecul Dant al orasuiui Gherla".
Se mai intalneste acest cuv ant intr'o inscriptie din 1734 a orasului Elisabetopol. De asemenea din 1758.
Se afla intrebuintat in testamentul lui Nigohos
Luncd.
Sencovician din Elisabetopol, 13 Mai 1808.
Zid.
Intrebuintat intr'un cantec popular si in alte multe
parti.
Idem.
Gol.
Idem.
Macar.
Ales.
Idem;
In acelas cantec. Credem ca trebuie sa fie
gandit.
Chichitar. In acelas cantec i acest cuvant. Aci inseamna
negutator, dughengiu.
.

Ce-ai adus.

E intrebuintat aidoma in cantecul armenesc. Cantecul spune ca negutatorul intreaba mereu norocul ceai adus" ?.
Venin.
Alt cuvant care se intalneste in acelasi cantec,
Idem.
Curcan.
Idem.
Istov.
Scara.
i acest cuvant este intrebuintat in forma-i rotmaneasca, nu latina (scala).
De stub
E intrebuintat foarte des, si in sensul_pe care-I
are in limba romana.
Harlet.
Intrebuintat Trite ordonanta din 1730 a orNu-

www.dacoromanica.ro

90

lu Elisabetopol, in care se ordona pastrarea banilor apartinand

bisericii in curtea ei, in mod inalienabil.
Idem.
Sapa.
Este intrebuintat inteun cantec dedicat unui
Cocoana.
politist.

--

Este intrebuintat cu acceptia romaneasca.

$coala.
Este intrebuintat in multe imprejurari.
Pod.
Mai sunt intrebuintate : Tidul, Termen, Izvor, Craciun.

H. Dj. Siruni

Casa Poporului din Erivan (Macheta lui A. Tamanian)

www.dacoromanica.ro

CEI DISPARUTI

Academicianul Alex. Tamanian

De curnd a incetat din viat. la Erivan (Armenia) academicianul Alexandru Tamanian, unul din cei mai de seam arhitecti ai Rusiei de. eri si de azi:

Orin disparitia lii poporul arinean i in deosebi artele

armene pierd un om de-o rail valoare ; unul din aceia putitii
la care se .opreste o perioad si dela care _incepe alta. El a turnat in opertle -sale din capitala Armeniei -actuate, nu. numai scdpdrrile unui arhitect genial, ci si; toat. comoara de art i simtire ce veadurile ni le.,au transmis.
NScut la 5 Martie 1878 In Ecaterinodar (Rusi). Ina de pe
. bAncile liceului manifesta insusiri serioase Si alese predispozitii
pentru artele plastice. Inc de pe atunci viiforul -drum .al vietii
sale pare trasat.
Dup tertninarea studiilor. secundare si -in. urma unui strlucit examen: de admitere, e ,Primit in segtia de arhitectur a
Scoalei Superioare de Arte din MoScova. (1898), pe care o pdr.seste dui-A sase ani, ca' diplomat, cu studii eminente. Chiar lucrrile-i studenteSti (d. sal de concert .si un palat) dovedesc inclinatia sa spre,,arhitectura .clasic; ele. pdatt pecetea stilului
clasiC i,prin ortiamentatia lr ampl, prim Jiniile lor: pure si
delicate, atrag din iiimul moment atentiunea profesorilor, si gi
a cercurilor ,artistice.
'In cei 5 : auk cari att urmat dup absolvirea Icoalei s'a
-

www.dacoromanica.ro

92

ocupat mai mutt cu restaurarea unor monumente, unul dintre ele

fiind opera cunoscutului arhitect Jori Felden, executat in sec.
XVIII. 0 altA lucrare a lui Tamanian, pe care specialistii au

clasat-o drept o mare operd de art"

este

un caf in stilul

grdinilor italiene.
Dup aceste preliminarii, incepe adevrata desfwrare a geniului slit creator, care se cristalizeaz in, lucrri de o varietate
nebnuit: servicii de argint, interioare de palate $i locuinte,
frontispicii, pavilioane de expozitii, etc. Faima sa creste treptat.
E invitat sA ia parte nu numai la expozitii de arhitectur ci $i
la cele de art. Particip $i la expozitia international de arhitectur din Viena, fiind elogiat de intreaga pres ca unul dintre
primii, laolalt cu profesorii si.

Chemat de Musin-Pu$kin, Tamanian construe$te inteuna

din mosiile acestuia din districtul laroslav o cas, care prin stilul
su (sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX) $i prin finetea conceptiei sale este cea mai bun operA a lui Tamanian. Tot in

laroslav inalt o seam de alte edificii, iar in Tarscoe-Selo,

construe$te casa lui Gotchupe (actualmente casA; de odihn
pentru copii). Afar de aceste lucrri, el construe$te in Moscova
palatul lui Stcherbatov, cu peste 10 sli mari, cu ornamentatii
in terne deosebite. Cand s'a terminat constructia, s'a instituit un
concurs pentru cele mai frumoase case, peste o sut la numr.
Cea zidit de Tamanian capt premiul intai, fiind considerat,
ca ,,cea mai caracteristicA oper contimporan in stilul arhitecturii clasice ruse$ti".
La 1913 e chemat s construiasc pentru expozitia din faroslay, cldiri cat mai putin costisitoare i in cat mai scurt timp.
lute lun, Tamanian reu$e$te s realizeze aceste deziderate,
zidind case cu o mie de ruble. Concepute in stilul arhitecturei
cldirile acestea imaginau un ora $ vechiu
rusesti in lemn,
a$ezate toate in jurul unei piete. impodobite pand in
rusesc,
cele mai mici amnunte cu motivele artei populare ruse$ti, cu
s culpturile ei $i vopsite in mai multe culori, ele constitue prima
n cercare de utilizare a productiilor populare in domeniul arhitecturei. Dui-A inchiderea expozitiei, o casA de filme a cumpdrat
aceste constructii, dup cum palatul lui Stcherbatov a fost utilizat
pentru luarea interioarelor filmului Anna Karenina".
O activitate de 10 ani a fost suficient, pentru ca ea s fie
spltit cu suprema consacrare: la 27 Octombrie 1914, Tamanian e ales membru al Academiei ruse$ti.
www.dacoromanica.ro

93

Numeroasele sale opere, printre cari orasul-grdinr,

cu un lac, cu loc de remodern in conceptie, clasic in stil,
si orasulcreatie, teatru, locuinte, scoal, prvlii, spital,
fabrice, t'Amas in proect, Ii asigur un mare prestigiu in lumea
artelor si cuvntul su e ascultat in toate chestiunile privitoare
la pstrarea monumentelor vechi sau la alte lucrAri edilitare.
Dupd revolutie, bate valorile au fost supuse unor verificri fundamentale. Tamanian polarizeaz toate energiile, fondeazd
,,Uniunea Lucrtorilor Artisti",
asum refacerea Rusiei noui.
Autoritatea i renumele su erau atat de mari, incat in ultimul timo fusese ales presedinte al Academiei de Art.
*

In 1919, dupA proclamarea independentii de scurt durad.

a Republicei Armene, el vine in Armenia. Vocea solului ancestral se trezise in el. Aici are sansa s'a cunoascd pe marele arheolog si arhitect armen., decedatul Toros Toramanian, cel care
a scos de sub cenusa trecutului, nenumrate vestigii ale artei
arhitectonice armene, al crei caracter I-a determinat, curtind-o
de impuritti. Contactul acesto, trezeste in sufletul lui Tamanian
gustul stilului arhitectural armenesc, si toat opera sa ulterioar este

influentat de aceast noua orientare a spiritului su. Studiaz

tara, organizeaz opera de pstrare a vechilor monumente, intemeiaz o scoat practica'. de arhitectur, alclueste proecte de
orase noui si sub directa sa supraveghere se efectuiazA in stil
armenesc frontispiciul statiunii hidroelectrice din Erivan. E ales
membru al Academiei Armene de Art si Stiint, al Senatului
Universitar, al Asociatiei de Arte Plastice, etc.
Inainte de a porni pe edite nestiute ale nefiintel, Tamanian
a tinut sA dea in dar patriei sale, una dintre cele mai nobile
creatiuni ale geniului sAu, in cari se imbin armonic frumusetea
de nepovestit, sobrietatea unicd a vechiului stil arhitectonic armenesc, cu conceptia cea mai moderna" a arhitecturei: Casa Poporului din Erivan, care va cuprinde intre altele, un teatru cu
3.500 locuri si care e in curs de construire.

Aramazt

www.dacoromanica.ro

bond prin toate ilaboratoriile artelor

moderne
Haig Acterian a pastrat
dela oamenii Renasterii, din care se
trage si traditia invataturii vii", adica
a invataturii prin directa transmisie
orala. Alatud de Eschil si Shakespeare
mesterii sai cei mai iubiti
Haig Acterian s'a apropiat de vasta

experienta a unui Max Reinhardt si

de uluitoarea tinerete a lui Gordon
Craig. Este in cariera lui Haig Acterian

neistovita sete de invatatura vie"

de cunoastere technica si de sinteza
spirituala
care ne sileste sa ne
amintim de oamenii Renasterii,colin-

dand centrele europene ca si asculte

pe cutare filozof iscusit, si discute cu
Cgrti apArute
un erudit editor de texte, sau sa priun mare 'nester la lucru.
Haig Acterian : Pretexte pen- veasca
E mai bine si faci, decat sa spui:
tru o dramaturgie romtineascd" e mai bine si dovedesti printr'un
A apeirut de curd del, epuidzndu-se spectacol ce inseamna adevarata arta
in foarte putine zile, cartea de fun- dramatica, decat sa discuti conditiile
damentale precizdri a d-lui Haig unui spectacol de arta. Evident. *i
artist si meter, inaActerian. Din nzultitudinea articolelor Haig Acterian
a suferit fara indoce s'au ocupat de ea, desprindem inte de toate
pentru autoritatea semnturi ce le iala ca e silit si apuce pana si sa scrie,
insoreVe,--urnidtoarele caracterizeiri in loc sa construiasca un adevarat
ale d-lui Mircea Eliade, in Vrenzea". spectacol de arta drarnatica romaneasHaig Acterian este, pentru camarazii ca. Literatura si technica n'au decat
sal de meserie, un om foarte putin de castigat de pe urma acestui lucru.
comod. Acum cativa ani a lucrat in Cid, insfarsit, avem acum cateva Preteatru, si a dovedit ce poate face un texte pentru o dramaturgie min dneasregisor Milan inteligent, cunoscand cd (1936, Ed. Vremea", 132 pagini,
technica regisoratului i cunoscand in 50 lei), cate poate vor da de gandit
acelas timp nenumarate alte technici oamenilor de teatru.
Cartea lui Haig Acterian cuprinde
spirituale. Drumurile i-au fost repede
barate
i in ultimul an, Haig Acte- trei parti: Despre tragic ; Pretexte
rian a fost nevoit sa lucreze in cine- pentru o dranzaturgie romaneascd;
matograf. A lucrat si aici dupa obice- Note pentru &mud qi artd dramatic
sat' ; adica a plecat in strainatate, Fiecare cetitor va iubi mai mult acel
a intrat inteun mare laborator cine- capitol care va coincide cu propriile
matic, si a invatat meseria temeinic. sale preocupad. Bunaoara, oamenii de
Nimic improvizat in tot ce face Haig teatru vor pretui mai mult partea ulActerian. Entuziasmele si intuitiile

tima a cartii, cad se gasesc acolo

sale, stint intotdeauna intovarasite de

o munca proba si de o curajoasa sinteza de technici. Poet si mestesugar,
ganditor si polemist, erudit si vaga-

nenumarate observatii de technica

multe precizari asupra actului dramatic. In ce mil priveste, stimez mai
ales primele doua parti.

www.dacoromanica.ro

u.

tt3m.

Serbarea inchinata unui Malt eveniment din istoria spirituala a poporului armean a fost nu se poate mai
nimerit patroni.ta, de un carturar ce
este cel

mai

nemerit cuvantdtor

pentru un asemenea prilej: profeso-

rul N. lorga.

I
Viafa *i cultura
Marea seribare culturali
Ca si in alte colonii armenesti, s'a
sarbatorit marele eveniment cultural
al aniversdrei de 1500 ani a traducerei
Bibliet in limba armeand si in Capitala.

Ca o incheiere a serbarilor organizate cu aceasta ocaziune, s'a dat din

initiativa Fundatiei Culturale Armene,

a
Ne lea ga de poporul armean
inspus d-sa deschizand festivalul
ceputurile asezarilor moldovenesti din
veacul al XIV-lea la care negustorii
armeni au contribuit destul de Inuit.
Si, ceeace ne face sa-I privim Cu sim-

patie

admiratie este frumoasa-i

traire dealungul veacurilor in care a

insemnat alese urme pentru civilizatie.
Astazi, ceeace poute fi actual, e
intrebarea pe care o prilejueste viitorul acestui popor.
Unitatea sa este, desigur, dorinta

multora, isvorand din necesitatea acestei realizan. Dar piedicile sunt Inin seara de 23 Noernbrie 1935.
ca puternice.
Reproducem din Universul" :
Totusi situatia poporului armean
Intelectualii armeni din Capitala este
cu mult mai favorabila unificaril
s'au strans aseara In sala Ateneului Ro- de cat a altor natii Cu o soarta aseman, spre a serba o aniversare. Fara a
voi cat de putin a-ti schimba purtarea manatoare.
Caci undeva exista o patrie arcuminte MO de poporul ce i-a gazdnit,
meana
vie, cu o populatie reprezenel au tinut totusi sa-si faca o datorie tativa, cu
o organizare ce II apartine,
de cuget si, poate. cu acest prilej, sa in al ara de conducerea politica.
aminteasca i altora ca acest popor
Si unificarea ar putea reinvia pre-

un mare festival la Ateneul Roman

pasnic are pretioase marturii de veche

traire spirituala. uaci cincisprezece
veacuri dela traducerea Bibliei in limba
proprie inseamna cel putin virtualitatea maturitatii in traire.
Si-au dat, deci, la iveala dovada
unei laudabile existente intelectuale,
partase neindoelnica la civilizatia o-

menirii de azi. Dar asta, Mt a avea

vreun cat de neinseinnat gand rau
lata de neamul ce i-a primit in sanul
sari. E ceva rar, astazi i pentru aceasta,
apreciabil,

Si de aceea, la praznicul lor tdcut,

dar frumcs, nu putem sd nu adaugam
O tarama de admiratie sincera si din
partea noastra.

tioasa civilizatie armeana, careia ornenirea poate spune cali datoreaza ceva."
Dupa asest cuvant de rascolire, pen-

tru cateva clip e, a istoriei, s'a desfasurat in melodii tanguitoare ori in

stihurile mestesugite ale trubadurilor
armeni, intreaga bogatie de gand
ti suflet a neamului lor intreg, asa
cum s'au impletit peregrinarile acestea pe veacuri, toate purtand haina

duiosiei pe care o poarta vesnicul

drumet al deserturilor calde.

Au fost cateva ceasuri pe care

manunchiul de Armeni stransi la Ateneu le-au inchinat vietii poporului lor,
amintind rascruci sau popasuri pecetalese
luite in cantece si cuvinte
podoabe.

www.dacoromanica.ro

sd fie in pace si nesupdrati de fumarit, care este obiceiu in toti timpii

de dau toate rdfeturile or-cine s'ar
hrani mdcar ver cu ce. Si de vrerne
ce si Armenii inca datt fumdrit, acum
in'am milostivit domnia mea de i-am
ierlat ca nimeni din Armeni cati vor
fi locuitori si vor tine pravalii aici
in targ nici odinioai sd n'alba supdrare
de fumarii ce vor fi oranduiti pe targ.

Pentiu ch acest fumdrit ce se lua de

la Armeni l'au dat doninia mea ca sd

Acte *i documente
Un hrisov domnesc

fie pentru ajutorul si chiverniseala bisericei care o au fdcut-o oamenii aici

In orasul domniei mele in Bucuresti
dinErnaha1aua.5i Land va fi la vremea
fumaritului care este pe targ, atunci
si preoth dela aceastd bisericd sd aibd
a strange si a lua banii fumdritului de
la toti Armenii cati se vor afta aici in
targ dupd cum au dat ei i inainte la
bisericd in toti timpii nezdticniti. lar

D-I Eugen Melic cnnoscutul jurist,

a inceput in paginele Adeveirului Literal." publicarea unor documente
extrem de interesante, menite sa aran-

de cdtre fumarii domnesti sd n'aibd

ce o Minina nona asupra personaliteitii lui Jacob Melic qi a timpulni

nului domniei mele: Pan. lordache

Cretulescu, ve! vornic ; i pan. Con,

sehi.

Printre altele, D-1 E. Melic, d publicat qi un hrisov al lui Mihai Racovita. 11 reproducem In Intregime, pen-

tru interesal ce-1 prezitztei din ~dril

de vedere al a?ezeirilor armene.5ti
din Romania:
.Cu mila lui Dumnezeu, eu. Mihai
Racovitd, Voevod si gospodar Tarei
Romanesti (slavonesti)...
Tuturor Armenilor cati sunt sezdto.
ri aici in orasul domniei mete in
Bucuresti, si cati vor fi cu prAvAlii

de vand m'Id si se vor fi hrdnind cu

ver ce fel de mestesug In acest targ

nici o supdrare
Si ara intarit hrisovul acesta cu toti
cinstitii si credinciosil boeri ai Diva-

stantin Dudescu, vel logofdt ; i pan.

Antonachie, ve! ban pan. C onstantin Ispilanti, ve! s'Atar ; i pan. Grigore Grecianu, vel vistier; i pan.
Andronache, vel clucer; i pan. Mihai
Beirbatescu, vel paharnic; i pan.. Rada
Cretulescu, ve! stolnic ; i pan. lordache, ve! comis ; i pan, Vas/loe/te, vel
slujer ; i pan. Dreigizici, vel spdtar ;
ispravnic Diunitrache Racovitcl, ve!
logofdt.

Si s'a scris hrisovul acesta in anul

de al doilea in a doua domnie a domniei mele, in Bucuresti, Februarie 11,
anul 7251 (1743),

www.dacoromanica.ro

Biserica Sf. Gaiane din Ecinziadzin

(must-twit( in anal 303, renovate"' in anti! 630)

www.dacoromanica.ro

1 :,
,rt

Biserica Sf. Treime din Tecor

(construit In ailed 468)

www.dacoromanica.ro

n.-1.17,1",119,p7

lilt, p
m.F74,

rsq-ftJuaLL-rfaii
h

,ts,

trif- ulz

ari.,.

71. <pablikuv

4:7

et4sat_

.0 fkftweiptlistie

&are &

tripat,,,

7FAL
,./Wett

&yid.
_

Din Eoanghelia din Drazarc, scrisd in anal. 1331,

de pictorul Sarkis Bidzak
-

.0ilislr1ei Dii niandslirea AleclilinriVilor din Velioliin

www.dacoromanica.ro

Din Misselul scris In anul 1460 la Cetatea-Alba

de catre episcopul Nicogos
(inIstrat In biblioteca central( artneane din Rucureoti)

www.dacoromanica.ro

Copertd de argint, ornatd Cu pietre pretioase,

lucratd ta secolul XVI
(p6strat In Metropolitan Museum of Art" (tin New-Yorh)

www.dacoromanica.ro

O cruce veche de filigran lucratd la Constantinopol

(pastrat in biblioteca centrala armeand din Bucureqti)

www.dacoromanica.ro

1. 0 MItrei brodatel din secolul al XVII-lea (p(tstratcltnndailistirea Mechitaristilor din Venetia}

2. Un vagas brodat din secolul al. XV 11-lea (pistrat in biserica armeand din Silistra)

www.dacoromanica.ro

*Fob -/

"4.

2.-

1111'i

,ez

074:
.w

i1 0

* V * ,, 4

,
LI

tit? 410

'R4t

Ai
;

t.

N4,..t.70,,,,r.1:444#44442,4441,144041434_, ,
''. Alai ,
Q

'

4 f ," ' ' 04,A,' s.4f...W404j44 ,'4, ...I. lk-AJAP"Ps *A.;

'

b)ii

L .....;

'
e

'

. : . ,t,

,
'1,,i
'-'1

...

,$

el,..

Draperie de altar, lucratd in anul 1763 la Tokat

(peistrat in biserica arineanfi din Boto$ani)

www.dacoromanica.ro

..,

,
4.1,

CUPRINSUL :
Teritoriul Armenesc

Despre trile locuite de Armeni

Rasa Armeneascei
Despre rasa si caracteristica poporului
.
armean
Cultura Armand
Cronica Culturii Armene
Datine si obiceiuri din Armenia
Vartavar"

.....

N. Iorga
Karl Roth
H. Dj. Siruni
Araz

Folklorul Armenesc

A. Abeghian

Fabule armenesti din Evul Mediu

Arta Armeanei
Arta covibarelor armenesti
Dragonul in covoarele armenesti

K. H, Zambaccian
H. Kurdian
- O privire asupra covoarelor armenesti Julius Orendi,

Literatura Armean Contemporan

Poetul Misak Medzarentz

fl. Dj. Siruni

Misak Medzarentz

Poezii
Borcleiul

Salbateca Hoare
La umbra salcamilor
Nocturna
Luntrile

Trad. V. Ghemigian
-;;
Haig Acierian

Ar-ac

...

Mrturisiri despre Armeni si cultura lor

Lordul Byron la Manastirea Armeana
Scrisori

V. G.
Lord Byron

Armenii in viata altor popoare

Eugeniu Vahtangov
Armenii in Romania

Haig Acterian

H. Dj. Siruni
Cronica Armenilor din tarile romane
Figuri de Arnzeni in WW1 romneasc
Gr. L. Trancu-Iasi
Garabed lbraileanu
Aniversri

B. P. Hasdeu i studiile armenesti

Grigore Avakian
din Romania
Isvoare armenesti pentru istoria Roma' nilor
Cuvinte romanesti in dialectul Armenilor
H. Dj. Siruni
din Ardeal
Gel dispruti
Aramazt
Academicianul Al. Tamanian .
Ani
Cat aparute, Viat si cu1tur6, Acte si documente

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro