II. Realizați un eseu în care să ilustrați două metode didactice interactive pentru liceu.

„Profesorul care este într-adevăr înţelept nu te conduce către casă înţelepciunii sale, ci spre
pragul propriei tale gândiri”.

După definiția clasică, metodele de învăţământ reprezintă căile folosite în şcoală, de

către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele
sunt, totodată, mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi
capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând
exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.
Una dintre clasificările metodelor este cea interactivă, care presupune, la rândul său,
stimularea învățării prin interschimbul de idei, de experiențe și de cunoștinte, căci de-a lungul
timpului s-a demonstrat faptul că o învățare prin comunicare solicită o confruntare de opinii,
de idei și care suscită dorința de cooperare a copiilor, cât și implicarea lor directă și activă.
Bineînțeles, cel care asigură bunul mers al procesului de învățământ este profesorul, însă
obținerea unor rezultate ulterioare extraordinare este datorată utilizarea unor metode potrivite,
dar și diferite din partea acestuia, în funcție de particularitatea elevilor, de obiective, și de
varietatea metodelor pe care le cunoaște. Dat fiind faptul că trăim într-o societate cu o evoluție
continuă și cu un învățământ modern, este esențial să antrenăm noi, profesorii, inițiativa,
spontaneitatea și creativitatea copiilor, iar prin metodele interactive de predare-învățare,
profesorul reușește să îndrume și să-și dirijeze atât elevii, cât și îmbunătățirea calității
procesului instructiv-educativ.
Pentru învățământul liceal, am ales două metode interactive diferite care permit
antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susținut. Chiar dacă, în general,
învățarea reprezintă o activitate proprie, care ține de efortul depus individual, întotdeauna
relațiile interpersonale, de grup au facilitat înțelegerea și conștientizarea semnificațiilor științei.
Una dintre aceste metode este metoda horoscopului. Am ales această metodă, întrucât este
captivantă, distractivă, însă potrivită mai mult învățământul liceal decât pentru cel gimnazial,
prin prisma faptului că vizează un vocabular conținând multe neologisme, destul de dificile
pentru înțelegerea elevilor de gimnaziu.
Firește, această metodă presupune multă interacțiune, lucrul în perechi și presupune
parcurgerea mai multor pași, după cum urmează: a) alegerea unui text sau a unei povestiri care
să conțină mai multe personaje; b) stabilirea unui personaj asupra căruia se va face analiza
pentru a-l caracteriza cât mai detaliat; c) citirea și deslușirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal
care au fost distribuite elevilor printr-o anexă; d) încadrarea personajului ales într-un semn
zodiacal prin argumentare: găsirea a două sinonime echivalente pentru fiecare trăsătură a zodiei
căreia aparține personajului ales, identificarea în text a unui citat relevant; e) stabilirea de
comun acord asupra unui semn grafic pentru a reprezenta personajul cu trăsăturile lui
dominante.
De exemplu, această metodă poate fi aplicată la clasa a XII-a, la limba și literatura
română, în cadrul unei lecții de studiere a textelor epice și care vizează caracterizarea unor
personaje literare. Vom lua ca reper, textul din binecunoscutul roman al lui Mirea Eliade,
Maitreyi, pentru caracterizarea personajelor: Allan și Maitreyi. Prin utilizarea acestei metode
se urmărește identificarea trăsăturilor personejelor, identificarea modalităților și mijloacelor de
caracterizare prin activități de comunicare în grup, dar înainte de acestea, condiția este ca elevii
să fie deja familiarizați cu textul suport și cu modalitățile și procedeele de caracterizare ale unui
personaj din textul epic. Elevii vor primi o fișă (anexa 1) cu trăsăturile fiecărei zodii în parte,
stabilită de rețeaua informatică a M. E. C.I, o vor citi și se vor familiariza, iar cu ajutorul
profesorului vor fi explicate eventualele neologisme necunoscute de către aceștia. Ulterior,
clasa va fi împărțită în grupe de câte 4 elevi, iar rolul grupelor constă în încadrarea celor două
personaje într-una din cele douăsprezece zodii, justificarea făcându-se cu ajutorul textului, al
citatelor relevante, dar și indicarea modalității de caracterizare specifică.
Mai mult, fiecare echipă va avea un lider, iar după 15 minute de lucru, se prezintă
rezultatele în fața clasei, sistematizate la tablă prin următorul tabel: trăsături; citate relevante;
modalități de caracterizare. Elevii ar trebui să ajungă la concluzia că Maitreyi se potrivește cu
semnul zodiacal fecioară și având trăsături precum: perfecționistă, încăpățânată, precaută, iar
Allan- cu trăsături zodiacale de pești, cu următoarele caracteristici: altruist, risipitor,
supersensibil. Există mențiunea că nu este obligatoriu să se potrivească toți descriptorii, iar
această metodă este doar un mod interactiv de lucru.
Alături de alte metode noi interactive, aplicabile în studiul personajului literar, metoda
horoscopului se poate utiliza în cadrul lecțiilor de fixare a cunoștințelor, și prezintă avantaje
precum: gândire critică în soluționarea situațiilor problemă, relaționare, atractivitate prin
depășirea șabloanelor, dezvoltatea vocabularului prin neologisme șamd.
O altă metodă interactivă și care poate fi aplicată la disciplina limba și literatura română,
de data aceasta, pentru clasa a X-a este metoda cubului, datorită căreia se evidențiază mai multe
tipuri de operații mentale prin cele șase fațade ale cubului. Fiecare față a cubului presupune o
abordare distinctă a temei respective, după cum urmează:
o Fațada 1 presupune stimularea cunoștințelor empirice, raportate la capacitățile de
identificare, denumire, descriere și memorizare;
o Fațada a 2-a și a 3-a antrenează cunoștințele intelectuale și implică operații de înțelegere,
comparare, ordonare, clasificare și relaționare;
o Fațada a 4-a se referă la cunoștințele raționale și presupune abilități analitice și sintetice,
cât și raționamente inductive și deductive;
o Fațada a 5-a și a 6-a antrenează cunoștințele decizionale, valrizând capacitatea de a
emite judecăți de valoare asupra subiectului propus și de a construi argumente;
Mai exact, cele șase fațade ale cubului vor cuprinde următoarele cerințe: 1.Descrie; 2.
Aplica; 3. Analizează; 4. Compară; 5. Asociază; 6. Argumentează. În funcție de cele
6 cerințe, clasa va fi împărțită în 6 grupe, fiecare examinând tema conform verbului de
pe una din fețele cubului, în mod aleatoriu. Fiecare grupă rostogolește cubul și primește
sarcina de lucru care se nimerește cu fața în sus, iar ulterior, liderul grupului va împărtăși
redactarea finală și celorlalte grupuri. La final, se va afișa pe tablă sau pe foi flipchard
rezultatul obținut.
De exemplu, la clasa a X-a, la ora de literatură cu tema: Cromatica în lirica
bacoviană, la o lecție de consolidare a cunoștințelor, se vor analiza două poezii: Gri și
Plumb, G. Bacovia. (Anexa 2). Pentru prima față a cubului, cu cerința: Descriere, elevii
vor trebuie să argumenteze apartenența la genul liric; pentru al doilea verb: Aplică-
elevii vor trebui să explice semnificația titlului și sursa de inspirație poetică; Grupa care
va nimeri fața a 3-a: Analizează – va trebui să precizeze următoarele: tema operei, ideile
poetice, elementele descrise și mijloacele de realizare artistică; Grupa: Compară – va
trebui să stabilească asemănări și deosebiri între ideile poetice, ipostaleze eului liric cât
și mijloacele de realizare artistică dintre cele două poezii: „Gri” și „Plumb” de G.
Bacovia. Fața a 5-a a cubului: Asociază va conține cerința de a asocia corespondențele
între cele două creații literare descriptive în raport cu o altă creație literară în care
predomină unul dintre motivele cromatice prezent în poezie (exemplu: negru); Ultima
grupă: Argumentează – va trebui să încadreze poezia în lirica simbolistă prin precizarea
a minim 4 trăsături specifice ilustrate cu citate.
Datorită acestei metode care solicită gândirea elevilor, acoperă neajunsurile
învățării individualizate căci este necesară comunicarea în grup, exprimarea unor păreri
și stabilirea unui acord comun, elevii își lărgesc viziunea asupra temei, își consolidează
cunoștințele pentru genul liric și pentru simbolismul bacovian deoarece abordarea este
una complexă, specifică clasei a X-a și presupune abordarea unei singure teme sub
forma mai multor perspective.
În concluzie, cele două metode interactive alese: metoda horoscopului și metoda
cubului prezintă o multitudine de avantaje, mai ales în lecțiile în care se urmărește
stimularea gândirii critice a elevilor, aceștia dobândind atât componente cognitive
propriu-zise, cât și componente metacognitive.