Alimentarea Parenteral Â

Curs Nursing in Nutritie
Alimentarea parenterală
materile necesare
 dezinfectante - alcool iodat
 materiale pentru puncţia venoasă
 de protecţie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;
 pt. dezinfecţia tegumentului tip I (cu tamponul îmbibat în alcool se badijonează tegumentul
timp de 30 de sec.)
 instrumentar şi materiale sterile - seringi şi ace de unică folosinţă(se verifică integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizării, lungimea şi diametrul acelor) - în funcţie de scop;
pense, mănuşi chirurgicale, tampoane
 alte materiale-garou sau bandă Esmarch, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile,
tăviţă renală
 perfuzor = trusă de perfuzie (ambalat de unică întrebuinţare)
 pompă de perfuzie automată-cu reglare programată a volumului şi ratei de flux
 robinete cu două sau mai multe căi
 branulă(cateter i.v.)
 fluturaş
 benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) şi a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului
Se face cu substanţe care:
 Au valoare calorică ridicată
 Pot fi utilizate direct de ţesuturi
 Nu au proprietăţi antigenice
 Nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor
 Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone : glucoză 10-20-33-40% , fructoză
20% , soluţie dextran , hidrolizate proteice
 Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii / 24h şi a raţiei de
lichide în care pot fi dizolvate principiile nutritive
 Nevoia de lichide este completatăcu ser fiziologic sau sol. glucozate şi proteice
 Alimentarea parenterală se face ca şi hidratarea
1
 Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului,

de la 50ml/h la 500ml/h
Căile de hidratare a organismului

Căile de hidratare sunt: orală, duodenală, rectală, subcutanată, intravenoasă, intraosoasă,
intramusculară
Orală
 calea fiziologică de administrare a lichidelor
 declanşează reflex funcţia normală a tubului digestiv şi a glandelor anexe, funcţie
necesară absorbţiei lichidelor
 se renunţă la această cale în caz de:
 vărsături
 tulburări de deglutiţie
 stenoză pilorică şi esofagiană
 negativism total din partea pacientului
Duodenală
 administrarea lichidelor se face prin sondă duodenală Einhorn
 lichidele se administrează picătură cu picătură într-un ritm de 60-100/min
 se menţine temperatura lichidului în timpul administrării
Rectală
 se face prin clismă, picătură cu picătură, sau clisme Katzenstein: se poate asigura
hidratarea pe o perioadă scurtă de timp
 în rect se resorb numai soluţii izotonice, de aceea hidratarea pe cale rectală se face numai
cu soluţie de clorură de sodiu 9‰ , glucoză 47 ‰
 clisma hidratantă este precedată de o clismă evacuatoare
 în locul irigatorului se foloseşte un termos
 se foloseşte sondă Nélaton care se introduce în rect în profunzime de 10-15cm, după ce
sonda a fost lubrifiată cu vaselină
 poziţia pacientului este în decubit dorsal, cu membrele inferioare în uşoară abducţie sau
în decubit lateral cu mb. inf. în flexie
 temp. lichidului tb. menţinută constantă la ≈ 34-37ºC
2
 rata de flux este de 60pic./min.

 cantitatea totală adm. o dată nu tb. să depăş. 500ml , iar /24h ≤ 1,5-2l
 administrarea prea rapidă a lichidelor poate să dea senzaţia de colici, tenesme şi senzaţia
de eliminare a lichidelor introduse
Subcutanată
 se face prin perfuzii
 poz. pacientului: decubit dorsal
 loc. de elecţie: faţa externă a coapsei, flancuri, peretele abdominal anterior, regiunea
submamară sau pectorală
 dacă se lucrează cu 2canule, vor fi introduse în locuri simetrice
 tegumentele regiunii alese se dezinfectează ca pentru orice intervenţie şi se izolează cu
câmpuri sterile
 rata de flux: 60-80pic./min. cu 1 ac şi 120-180pic./min cu 2 ace
 resorbţia este lentă, iar cantităţile mai mari se resorb greu
 poate determina accidente:
 necroza ţesuturilor prin compresiune
 coagularea ţesuturilor (când temperatura este prea înaltă)
 flegmoane
 complicaţii septice
 rămâne tumefacţie care se resoarbe în câteva ore
Perfuzia intravenoasă
- pentru echilibrare hidroionică şi volemică
- introducerea lichidelor în venă se face direct prin canule metalice fixate în
venă, canule de material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau
prin denudare de venă
Intraosoasă
 Dacă nu se pot aborda venele bolnavului hidratarea se va efectua şi pe cale intraosoasă.
 Canula prin care se va scurge lichidul de perfuzie se va introduce în spongioasa oaselor
superficiale : capul sternului, condrilii femurali, creasta iliacă
 După îndepărtarea mandrinului se verifică poziţia acului injectând în cavitatea medulară 0,5-
1 ml ser fiziologic.
3
 După efectuarea tehnicii se racordează canula la aparatul de perfuzie pregătit la fel ca şi pt.
perfuzia i.v.
 Viteza de pătrundere a lichidului nu trebuie să depăşească 60 pic./min., iar lichidul de
perfuzie se împrăştie în lacunele sanguine din ţesutul osos de unde pătrunde în circulaţia
generală.
 Înfundarea aparatului cu microorganisme sau substanţe expune bolnavul la urmări fatale.
Intramusculară
Se administrează vitamine prin injecţie i.m.
Perfuzia intravenoasă
Perfuzia intravenoasă - introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură, a soluţiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitică, hidroionică şi volemică a organismului.
Scop
 hidratarea şi mineralizarea organismului
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit
 depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
 alimentarea pe cale parenterală
materiale
 materiale pentru dezinfecţia de tip II : dezinfectante = alcool iodat; tampoane sterile (se
curăţă pielea cu tamponul îmbibat în dezinfectant, apoi cu un tampon steril ; se aplică
încă o dată dezinfectantul şi se şterge pielea cu tamponul steril, durata de acţiune fiind de
30sec.)
 materiale pentru puncţia venoasă
 de protecţie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;
 instrumentar şi materiale sterile - seringi şi ace de unică folosinţă(se verifică integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizării, lungimea şi diametrul acelor) - în funcţie de scop;
pense, mănuşi chirurgicale, tampoane
 alte materiale-garou sau bandă Esmarch, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile,
tăviţă renală
 perfuzor = trusă de perfuzie (ambalat de unică întrebuinţare)
4
 pompă de perfuzie automată-cu reglare programată a volumului şi ratei de flux

 robinete cu două sau mai multe căi
 branulă(cateter i.v.)
 fluturaş
 benzi de leucoplast pentru fixarea acului (canulei) şi a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului
Se calculează rata de flux după formula:
cant. tot. de sol. x fact.picurător ,
nr.ore x 60min.
unde factorul picurător este :
 la copii (micro) - 60 picături/minut
 la adult (macro) - 15 pic./min.
 Sânge – 10pic./ml
Accidente
 hiperhidratarea (la cardiaci poate provoca edem pulmonar acut) - se reduce ritmul sau se
întrerupe perfuzia, se administrează tonicardiace
 embolia gazoasă - prin pătrunderea aerului în curentul circulator (atenţie la utilizarea
perfuziilor sub presiune, când se foloseşte para de cauciuc)
 revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase poate da naştere la flebite, necroze
 coagularea sângelui pe ac sau canulă - se previne prin perfuzarea lichidului cu soluţie de
heparină

Alimentarea Parenteral Â

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alimentarea Parenteral Â

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alimentarea Parenteral Â

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Nursing in Nutritie

 Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului,

Căile de hidratare a organismului

 rata de flux este de 60pic./min.

 pompă de perfuzie automată-cu reglare programată a volumului şi ratei de flux

S-ar putea să vă placă și