Fiziokinetoterapia in Hemiplegie
Fiziokinetoterapia in Hemiplegie
Fiziokinetoterapia in Hemiplegie
HEMIPLEGIE
www.balneofiziokinetoterapie.ro
CUPRINS
CAP I ARGRUMENT
CAP II ANATOMIE
3.1. GENERALITATI
3.2. CLASIFICARE
CAP IV BIBLIOGRAFIE
CAP I ARGRUMENT
Toţi centrii motori sînt dispuşi simetric pe cele două emisfere cerebrale
potrivit unei adevărate hărţi.
Gradul paraliziei cît şi al celorlalte tulburări care fac parte din simptomatica
bolii, depind de localizarea şi întinderea zonei cerebrale lezate, în funcţie de
aceasta, hemiplegia poate avea o formă uşoară, în care recuperarea este posibilă
într-un timp foarte scurt, sau în unele cazuri are loc o revenire spontană, poate
îmbrăca o formă intermediară în care recuperarea durează o perioadă de timp
mai mare fără ca pacientul să-şi revină în totalitate dar reuşeşte să-şi recapete
autonomia şi uneori se poate integra în viaţa socială, şi poate fi gravă, caz în
care recuperarea se realizează într-un procent foarte mic, numărul mişcărilor pe
care bolnavul reuşeşte să le execute fiind redus.
Colateralele centrale ale acestei artere iau naştere din porţiunea ei bazală,
fiind situată medial şi lateral. Cele mediale asigură vascularizaţia
hipotalamusului anterior, iar cele laterale care include şi artera recurentă
Heubner, patrund prin spaţiul perforat anterior si asigură vascularizaţia capului
nucleului caudat, portţiunea corăspunzătoare a putamenului şi braţul anterior al
capsulei interne.
-unul profund
-unul superficial.
Venele acestui sistem se împart în venele feţei externe, interne şi inferioare ale
emisferelor cerebrale. Venele feţei externe şi interne se împart după direcţia
fluxului sanguin în ascendente şi descendente.
-un grup frontal alcătuit din 2-8 vene de calibre mici şi care duc sângele în
partea anterioară a sinusului longitudinal superior. Deschiderea lor în sinus se
face în unghi ascuţit;
-un grup rolandic, vene de calibre mediu şi mare, care duc sânge venos în
sinusul longitudinal şi îl abordează perpendicular;
Arterele creierului sunt de tip muscular, dar au un perete mai subţire decât
arterele organelor interne.
3.1 GENERALITATI
Apoi brusc, bolnavul are o senzaţie de ameţeală, uneori cefalee şi greaţă; dacă
este interesat un vas mare, simptomele sunt mai intense şi brutale, iar bolnavul
îşi pierde conştiinţa.
Hemiplegia cerebrală vasculară are debut brusc şi evoluţie lentă şi parţial regre-
sivă. Această evoluţie prezintă 2 faze: o fază iniţială care durează ore sau zile şi
o fază ulterioară de stare care durează mai mult: luni sai ani sau, chiar toată
viaţa. Termenul de hemiplegie este un cuvânt compus (hemi-jumătate, plegie-
paralizie).
3.2 CLASIFICARE
- hemiplegiile pedunculare
- hemiplegii protuberantiale
a. Leziuni vasculare
3. hemoragia cerebrala.
f. In encefalopatiile infantile.
Debutul hemiplegiei este de obicei brusc, cu sau fara coma, paralizia fiind la
inceput flasca. Flacciditatea este cu atat mai importanta, cu cat leziunea
cerebrala este mai intinsa si atacul a fost mai brutal.
Prezenta paraliziei flasce o constatam prin lipsa totala a tonusului muscular ceea
ce permite executarea unor miscari pasive fara nici un fel de opozitie, avand o
cursa exagerata (ex. se poate atinge cu usurinta abdomenul cu genunchiul sau
fesa cu calcaiul), reflexele osteo-tendinoase sunt abolite.
Paralizia este de obicei evidenta, dar alteori trebuie cautata cu grija prin teste
specifice cum ar fi:
- din decubit ventral, gambele ridicate la 90°, cade lent gamba paretica (proba
Barre);
- din decubit dorsal, soldurile si genunchii la 90°, gamba paretica cade lent
(proba Mingazzini);
Semnul Babinski este cel mai valoros semn al leziunii piramidale el fiind
prezent constant in hemiplegie.
Lezarea caii piramidale din hemiplegie scoate din activitate aria 4 corticala
motorie ceea ce inseamna ca miscarile izolate voluntare ale unui segment sunt
imposibile. Comenzile sunt preluate de ariile corticale vecine 6 si 8,
extrapiramidale, care comanda doar miscari sinergice. Iata cateva „scheme' de
sincinezii pentru membrul superior:
Leziune corlicala
Leziune capsulara
- Hemiplegie globala, severa (de multe ori totusi mai accentuata brahial), cu
spasticitate accentuata;
- De obicei fara tulburari senzitive (dar exista exceptii cand leziunea este in
zona capsulara posterioara).
Respectarea fetei;
Dupa atacul acut vascular cerebral exista, pentru supravietuitori, doua maniere
de evolutie: vindecarea completa (care nu intra in preocuparile asistentei
recuperatorii) si instalarea deficitului neurologic prin leziune neurologica
persistenta (ceea ce anglo-saxonii denumesc „completed stroke') problema care
evident face obiectul recuperarii medicale.
cum si de zona cerebrala lezata. Din acest motiv, nu se pot face nici
O conditie de baza este inceperea recupeaarii functionale cat mai precoce, adica
imediat ce exista dovada clinica a stoparii procesului de infarctizare (oprirea
progresiei deficitului neurologic) care, in majoritatea cazurilor, se produce la
12-24 ore de la atacul acut. Aceasta stopare trebuie sa fie evidenta in 48 de ore.
ar fi:
- Calitatea mediului in care este plasat pacientul dupa accident. Faza precoce
de recuperare este dirijata de medicul neurolog care ingrijeste bolnavul, si
consta intr-un program simplu, axat pe posturari sitransferuri de pozitii in pat
(cu ajutorul asistentului) precum si pe promovarea respiratiei, evitarea stazei si a
atelectaziilor pulmonare si a stazelor venoase ale membrelor inferioare.
- poate sa-si aminteasca si sa aplice azi ceea ce a invatat ieri. Practica medicala
arata ca exista hemiplegici ce obtin rezultate deosebit de bune prin recuperare
dupa cum altii nu obtin decat rezultate submediocre. Au putut fi sesizate statistic
o serie de conditii care sunt frecvent asociate cazurilor cu raspuns nesatisfacator
in asistenta recuperatorie. Aceste conditii, care pot fi socotite ca factori
predictivi, sunt:
- disfazia severa;
- starea depresiva;
1. Prezervarea vietii
4. Prevenirea recurentelor.
Primele doua obiective sunt abordate in spital in sectiile de terapie intensiva sau
(si) in cele de neurologie aplicandu-se bolnavilor cu accidente vasculare
cerebrale in faza initiala, bolnavi internati in coma sau nu.
Cu totul in linii generate si din acest punct de vedere putem categorisi bolnavii
in 4 grupe mari:
Este bine cunoscut faptul ca, in gandirea tuturor, notiunea de accident vascular
cerebral (AVC) este imediat asociata cu paralizie sau slabiciune musculara
ignorand faptul ca nu intotdeauna acestia sunt cei mai disfunctionali factori.
Testarea musculara clasica pe scala de forta 5-0 nu mai poate avea valoare in
cazul hemiplegicilor.
1. Spasticitatea
Asa cum s-a aratat, dupa o scurta faza de flacciditate (de obicei sub 1
saptamana) se instaleaza spasticitatea care poate avea intensitati variabile si
deci, si influenta diferita asupra capacitatii functionale ahemiplegicului. Un
anumit grad de spasticitate intensa poate face mersul imposibil, iar membrul
superior complet nefunctional.
De cele mai multe ori, suntem obligati sa combatem spasticitatea pentru a crea
posibilitatea reeducarii functionale a membrelor paralizate.
In principal gradul spasticitatii tine de localizarea si extensia leziunii
neurologice, dar exista o serie de conditii extra-lezionale care influenteaza
gradul de spasticizare, cum ar fi:
b) Orice stimuli nociceptivi sau dezagreabili pot mari spasticitatea. Asa sunt
existenta unor zone algice de presiune, escare, infectii, distensia vezicii (retentie
urinara), infectii urinare, frigul, starile emotionale, stresul etc.
In lupta contra unei spasticitati crescute avem la dispozitie mai multe mijloace:
- caldura moderata (baia calda, cataplasmele cu parafina, sau sare calda, perna
electrica etc.);
2. Dispraxia
3.Incoordonarea
4. Tulbrarile de sensibilitate
Din cele de mai sus se intelege bine ca reeducarea sensibiliattii este de durata si
cere multa perseverenta, ea desfasurandu-se in special la domiciliu.
Metodologia propriu-zisa cuprinde cateva reguli:
- exercitiul este scurt, 5-10 min., caci cere concentrare maxima si devine
obositor, dar se repeat de cateva ori pe zi;
- controlul vizual inaintea stimulului senzitiv apoi pentru stimuli similari, ochii
vor fi inchisi si dupa cca 1 min. se verifica vizual senzatiile.
5. Paralizia
Desigur ca hemiplegia este caracterizata in primul rand, asa cum s-a aratat, prin
instalarea paraliziei, a pierderii functiei motorii a unei jumatati a corpului.
Intensitatea acestei paralizii este foarte diferita de la un bolnav la altul, ca si a
membrului superior fata de cel inferior.
Dupa trecerea perioadei acute post AVC, de obicei petrecuta in spital, bolnavul
revine la domiciliu cu un handicap motor si de locomotie foarte diferit, in
functie de intinderea si localizarea leziunii neurologice precum si de eficienta
asistentei de reeducare functionala care eventual i s-a aplicat intr-un serviciu
spitalicesc specializat.
2. Exercitiile la pat.
b) De cateva ori pe zi, cu ajutorul unei persoane din familie se vor executa
toate miscarile fiziologice, pe toata amplitudinea lor, in toate articulatiile
membrelor paralizate mentinand astfel supletea acestor articulatii si provocand
stimuli proprioceptivi spre SNC.
Atat pozitia sezanda, cat si cea ortostatica, ridica o problema de baza si anume
capacitatea de a realiza un balans normal al corpului (echilibru, senzatia de
simetrie).
d) Cand toate etapele de mai sus sunt realizate, iar soldul, genunchiul si glezna
se dovedesc stabile, se poate incepe pasitul intre bare urmarind obtinerea unei
secventialitati reciproce a pasilor cat mai optimala.
f) Se poate trece apoi la mersul cu sprijin intr-un baston cu un singur varf, dar
nu mai inainte ca sa fi disparut diferenta de pasire intre cele doua picioare.
c) Evitarea edemului mainii care apare frecvent, fie izolat, fie in cadrul unui
eventual sindrom algoneurodistrofic bipolar umar-mana.
- Din pozitia „in 4 labe' se trece greutatea corpului cand pe membrul sanatos,
cand pe cel plegic. Din aceeasi pozitie se incearca mersul „incrucisat' (mana
stanga - picior drept, apoi invers) apoi mersul „camilei' (mana stanga - picior
stang; mana dreapta - picior drept).
Exista apoi o suita de exercitii executate cu ajutorul unei persoane din familie
care contreaza cu mana diverse incercari de miscare cu segmentele membrului
brahial afectat (exercitii izometrice sau dinamice contrate).
Trebuie sa atragem atentia ca aproape toate exercitiile de mai sus sunt sau au o
componenta izometrica importanta, ceea ce necesita un control al valorilor
tensiunii arteriale, hemiplegicul fiind in primul rand un vascular.
CAP IV BIBLIOGRAFIE
1. Kinetoterapie: metodologia pozitionarii si mobilizarii pacientului
An: 2012
19. Bobath. B., (1990) – Adult hemiplegia. Evaluation and treatment. Third
edition Butterworth Heinemann.
20. Rain, S., Meadows, L., Lynch-Ellerington, M., (2009) – Bobath Concept:
Theory and Clinical Practice in Neurological Rehabilitation
21. www.elipetromed.ro
22. www.balenofiziokinetoterapie.ro
23. www.electroterapie.ro