Medicina Curs Numarul 6
Medicina Curs Numarul 6
Medicina Curs Numarul 6
CURS NUMARUL 6
Simptome:
- senzatia de picior greu; - senzatia de picior obosit; - crampele predominant nocturne;- durerea;
Semne:
Ulcerul venos este consecina insuficienei venoase cronice i a efectelor acesteia asupra
sistemului microvascular. Apare datorit disfunciei congenitale sau dobndite a valvelor
profunde sau a venelor comunicante. 50% dintre pacieni au istoric de tromboz venoas
profund, 20% au istoric de varice hidrostatice decompensate.
Ca mecanisme de producere, sunt 3 ipoteze:
- ipoteza manonului de fibrin :prin procesul de vasodilatatie are loc distensia peretelui vascular
cu cresterea distantei intre celulele endoteliale;are loc exudarea dinspre vas spre mediul
extravascular de lichid plasmatic; fibrinogenul plasmatic se transforma enzimatic in fibrina care
va forma o textura perivasculara ce ingreuneaza difuziunea nutrientilor-
aminoacizi,proteine,minerale precum determina si scaderea difuziunii oxigenului in tesuturi
avand drept consecinta ulterioara aparitia ischemiei tisulare ,a modificarilor metabolice locale cu
rezultat scaderea troficitatii tegumentare pana la ulcerul local.
- ipoteza dopului leucocitar: prin staza rezultata din vasodilatatie are loc in timp aderarea
leucocitelor la peretele endovascular,ulterior ele sunt deteriorate avand loc-eliberarea de
mediatori chimici proinflamatori ,citochine,enzime intracitoplasmatice ce vor determina ulterior
alterari tisulare secundare cutanate prin agresiunea factorilor litici si proinflamatori;
- ipoteza sechestrrii factorilor de cretere i a materialului matriceal de catre macromoleculele
ce trec n derm ca urmare a hiperpresiunii venoase.
Insuficiena venoas are 3 grade de severitate:
- gradul I - coroana venoas (coroana flebectatic) venectazii dispuse circular perimaleolar;
- gradul II - apar asociat modificri cutanate: hiper i hipopigmentri, edem, dermatoscleroza;
- pacienti fara semne palpabile sau vizibile de Insuficienla Venoasa Cronica dar cu simptome
caracteristice: durere, senzalie de picior greu, senzalie de picior umflat, crampe musculare,
prurit, iritatii cutanate si oricare alte simptome atribuabile Insuficienta Venoasa Cronica.
Modalitati terapeutice:
Modalitati terapeutice:
- scleroterapie.
Modalitati terapeutice:
- scleroterapie;
- tratament chirurgical*.
Modalitati terapeutice:
- pigmentatia - colorarea brun inchis a pielii datorita extravazarii hematiilor. Apare cel
mai frecvent in regiunea gleznei dar se poate extinde catre picior, gamba si ulterior coapsa.
- Eczema: dermatita eritematoasa care se poate extinde la nivelul intregului membru
inferior. De cele mai multe ori este localizata in apropierea varicelor dar poate aparea
oriunde la nivelul membrului inferior. Este cel mai frecvent consecinta Insuficientei
Venoase Cronice, dar poate sa fie si secundara tratamentelor locale aplicate.
Modalitati terapeutice:
Modalitati terapeutice:
. URTICARIA
Este o reacie cutanat cu debut rapid, constnd n apariia unei erupii papuloase
eritemato-edematoas,fugace , pruriginoas asemntoare cu leziunile aprute dup contactul
pielii cu urzica (lat urtica=urzica.)
. 15-20% din populatie poate suferi in decursul vietii de urticarie cu o prevalenta mai mare la
femeile de varsta mijlocie.Poate afecta dermul i hipodermul.Cand aceasta reactie are loc in
straturile profunde ale pielii-submucoasa,dermul profund,tesutul subcutanat se numete
angioedem (urticarie profund, edem Quinke).Angioedemul poate sa insoteasca urticaria insa rar
poate fi prezent doar ca angioedem singur:angioedemul
ereditar,paraneoplazic,postmedicamentos specific-post inhibitori de angiotensinconvertaza sau
antiinflamatorii nonsteroidiene.
Etiologie: Cauzele urticariei pot fi alergice sau nonalergice, numitorul comun fiind
eliberarea unui mediator clinic histamina. Rezervorul de histamin este mastocitul din esuturi
i polinuclearul bazofil din circulaie.
n urticariile nonalergice histamina poate fi eliberat direct prin aciunea unor
medicamente (Morfin, codein), substane de contrast, alimente (cpuni, conservani
alimentari: salicilat sau benzoat de sodiu, crustacee, albumina, vin rou), toxine bacteriene.
Tot prin mecanism nonalergic apar urticariile de etiologie fizice la cald, rece, presiune,
vibraii; edemul Quinke ereditar prin deficitul inhibitorului C1 esterazei (neputnd fi frnat
activarea complementului) urticaria din mastocitoze (urticaria pigmentar).
Urticaria alergic se poate produce prin dou mecanisme de hipersensibilitate:
1 tipul I mediat de IGE (legate de receptorii Fc ai mastocitelor). La contactul cu antigenul
IGE determin degranulare mastocitar cu eliberare de histamin;
2 tipul II mediat de complexe imune circulante formate ntre antigeni i anticorpi cu
activarea complementului i n final eliberare de amine vasoactive.
Histopatologic este prezent un infiltrat inflamator cu mononucleare n derm sau hipoderm
(urticarii profunde) cu dilataia vaselor mici i edem dermic.Rezultatul eliberarii histaminei
si/sau a altor mediatori cum ar fi prostaglandina D2,leucotrienele C4 si D4,bradikinina,factorul
de activare plachetar,IL-4,IL-5,INTERFERON-GAMMA,este in final vasodilatatia,crestera
permeabilitatii vasculare,extravazarea de proteine si fluide.
Din punct de vedere clinic, leziunile caracteristice sunt papule sau plci edematoase albe
sau roz elastice la palpare cu halou eritematos, pruriginoase, fugace (adic dispar rapid n minute
i ore)
. Dac persist peste 24 de ore, semnific leziune vascular (urticarie vasculitic).
Leziunile sunt n numr variabil, pot fi localizate oriunde i pot conflua n plci i placarde
policiclice.
Urticaria se poate nsoi i de afectarea altor organe: disfonie, dispnee, vrsturi, diaree,
dureri abdominale (afectare peritoneal),artralgii i artrit, cefalee, hipotensiune arterial
,mergand pana la soc anafilactic =urticarie,angioedem, insuficien respiratorie i insuficien
cardiovascular.
Din punct de vedere evolutiv pot fi urticarii acute (cu durata de evoluie de maxim 6
sptmni), cronice (manifestrile dureaz peste 6 sptmni).Urticaria acuta este mediata de
IGE produse de limfocitele de tip B si apare la pacientii cu anafilaxie,boala serului,atopie,sau ca
reactie la intepaturile de insecte,infectii(hepatita cu virus B,virus C,Helicobacter
Pilory,parazitoze digestive,sinuzite,abcese dentare) sau medicamente(AINS) si
alimente:crustacee,nuci,oua,capsuni,rosii,ciocolata,peste,lamai.Urticaria cronica are o
multitudine de factori declansatori cum sunt medicamentele,alimentele,conservantii
alimentari,inhalantii,infestatiile parazitare.50 % din pacientii cu urticarie cronica au remisiuni la
aproximativ un an de la debut in timp ce 20% din pacienti vor avea urticarie timp de ani de zile.
Forme particulare:
1. Dermografismul (Urticarie facticiala): la locul de friciune al tegumentului dup cteva
secunde apare o leziune eritematoas liniar ce poate deveni edematoas (poate fi
ntlnit la 9-25% din indivizi). Uneori dermografismul poate fi nsoit de prurit
dermografism simptomatic (dermografism boala);
2. Urticarie colinergic este o form particular de urticarie indus de cldur, stres, efort
fizic. Apar micropapule urticariene pe un fond eritematos ce persist cteva minute (pn
la 1 or). n producerea acestui tip de urticarie sunt implicate acetilcolina, neuropeptidele
i substana P.Factorul declansator e considerat a fi in relatie cu terminatiile nervoase
colinergice in legatura cu reflexul de sudoratie.
Alte tipuri de urticarie sunt :-Urticaria la frig-prin formare posibila de crioglobuline
-Urticaria aquagenica-apare sub forma unor papule mici la contactul cu apa de tepmeratura
normala;-Urticaria autoimuna:30-40% din pacientii cu urticarie idiopatica prezinta titruri
relevante de autoanticorpi cu afinitate mare catre receptorul IGE (FceRIa) in timp ce aproximativ
10% au anti-IGE anticorpi.Aceasta Subgrupa de pacienti cu urticarie cronica au simptome
intense,pusee continue urticariene,associate cu simptome sistemice dar fara o cauza dovedita sau
factori declansatori evidentiabili.
Pentru diagnostic, n urticariile alergice sunt utile teste la alimente, medicamente,
pneumalergeni, investigaii bacteriologice, parazitologice. n urticariile fizice sunt utile testul la
efort, cldur, friciune, testul la ghea,; n urticaria la frig se recomand dozarea
crioglobulinelor, criofibrinogenului, serologia pentru sifilis, teste endocrinologice, dozarea
complementului i a complexelor imune circulante.