Fiziologia speciala - VARIATII ALE DEBITULUI CARDIAC

Variabilitate:

n functie de subiect

conditii de masurare

Indicele cardiac:

egal la sexul masculin si la cel feminin

vrsta +30-40% (saptamna 25-30)

Vrsta = adolescenta scadere cu 0,25 l/min pentru un deceniu (4,4 0,4 l/m2)
CONDITII DE DETERMINARE

pozitie trecere de la ortostatism la pozitia seznd decubitus scadere 15-30%

perioadele prandiale (n timpul digestiei si a absorbtiei cresterea debitului cardiac)

efort fizic:
o

crestere liniara:

cu consumul de O2

5-6 l pentru 1 l de O2 consumat

repartitie inegala regionala a debitului cardiac

temperatura centrala cresterea debitului cardiac

somn scaderea debitului cardiac

anxietate cresterea debitului cardiac

altitudinea:
o

modificari nesemnificative

crestere la trecerea de la joasa altitudine la mare altitudine

MODIFICARI PATOLOGICE

cresteri:
o

simpaticotonice

hipertiroidiene

febra

scaderi:
o

tahicardie peroxistica

hemoragia

hipertiroidia

afectiuni valvulare: congenitale si cstigate

insuficienta cardiaca
TRAVALIUL INIMII - multiple metode

Practic:
W = VS Pej AO (n Jouli si Pej Ao = presiunea de ejectie n aorta)
DC = VS F volumul sistolic x frecventa
Tahicardie peroxistica = creste frecventa (200/min), sistola ventriculara dureaza putin (si reprezinta 65%) cordul
este insuficient irigat, exista tahicardie, dar debitul este scazut.
Unde:
W = travaliul cardiac
VS = volumul sistolic (m3)
Pej AO = presiunea medie n timpul ejectiei (1 Pascal = 1 mmHg = 133 newtoni/m 2)
Utiliznd diferenta presionala sistolo-diastolica:
W = (PS + Pd) / 2 VS
Pentru ventriculul stng W = (120+80)/2 70 ml = 100 mmHg 70 ml
100 mmHg = 1,36 m H2O (g.s./mmHg = 13,6 m H2O)
WVS = 1,36 70 = 95,2 gm (gram metri)
WVS = 20-25 gm
WC = 125 gm

Watrial = 5-8 gm

WC (24 h) = 13.000 kgm

WC (maximal) = 20.000 kgm/24h
MANIFESTARI ALE ACTIVITATII INIMII

mecanice

acustice

electrice

Manifestari mecanice:
1.

nregistrarea presiunilor intracavitare

2.

nregistrarea variatiilor de volum

VARIATIILE PRESIONALE INTRACAVITARE N TIMPUL REVOLUTIEI CARDIACE

Cateterism cardiac:

Chauveau si Marey

inima dreapta cale venoasa

inima stnga cale arteriala

Presiune manometre optice si electrice

mm Hg

180

160

140

presiune aortica

120
100
80
60

4
0

presiune auriculara
20

presiunea ventriculului stng

0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8

Valori presionale - mmHg:

Sistola

Diastola

Atriul drept

2-5

0-3

Atriul stng

8-12

0-5

Ventriculul drept

25-30

Ventriculul stng

120-140

nregistrarea variatiilor de volum cardiograma: intracardiaca si extracardiaca.

CARDIOGRAMA INTERCARDIACA

nregistrarea variatiilor de volum (presiune) cavitare n timpul revolutiei cardiace

indicatii boli cardiovasculare

b
.s.
.V. A-V

a
e
d.V. A-V

a sistola atriala (0,1-0,15 s)

a-b contracte ventriculara izovolumetrica = 0,04-0,06 s

b-d contractia ventriculara izotonica
o

evacuare rapida = 0,09-0,14 s

evacuare lenta = 0,12-0,16 s

sistola ventriculara 0,27-0,30 s

d-s protodiastola - incizura = 0,02-0,04 s

s-c relaxare izometrica = 0,04-0,05 s

e-a relaxare izotonica

o

umplere rapida = 0,07 s

umplere lenta = 0,19-0,20 s

diastola ventriculara 0,5-0,53 s

ciclul cardiac 0,80-0,88 s (f = 60-80 /min)

CARDIOGRAMA EXTRACARDIACA - bataia vrfului inimii.

MANIFESTARI ACUSTICE ALE ACTIVITATII CARDIACE
Zgomotele inimii - 20-200 c/s
Auscultatia revolutia cardiaca clinica
Zgomotul I - se asculta pe ntreaga arie precordiala (torace):

sistola ventriculara - sistolic

1. nchiderea valvulelor atrio-ventriculare

2. turbulenta sanguina

3. contractia musculara cardiaca

caracteristici:

puternic

prelung

de tonalitate joasa

focare de ausculatatie maxima:

o

nchiderea valvulelor nitrale spatiu V intercostal pe linia medio-claviculara

nchiderea valvulelor tricupside baza apendicelui xifoid

mica tacere - 0,23 secunde

Zgomotul II - se asculta pe ntreaga arie precordiala

diastolic

1. nchiderea valvulelor arteriale: aorta si artera pulmonara

2. vibrarea peretilor arteriali

3. turbulenta sanguina

caracteristici:
o

scurt

clar

lovit

focare de auscultare spatiu I intercostal

marea tacere - 0,55 secunde

Zgomotul III:

sfrsitul perioadei de umplere rapida (ventriculul stng)

vibratii ale masei ventriculare

copil sportivi de performanta

Fonocardiografia fonocardiograma

fonocardiografie:

microfon

intracardiac

extracardiac - focare

amplificare

redare

osciloscop - oscilograf

inscriptor

Zgomotul I:

durata 0,08-0,10 secunde

frecventa 30-1000 c/s

componente:

grup initial:

1-3 vibratii

amplitudine mica

frecventa joasa

grup principal:

5-6 vibratii

frecventa - 100 c/s

subgrupe:
o

contractie izovolumetrica

primul jet sanguin n artere

grup terminal:

1-3 vibratii

amplitudine mica

frecventa joasa

Zgomotul II:

durata 0,025-0,05 secunde

frecventa 200 c/s (ciclu/secunda)

compontente:
o

pulmonara:

amplitudine mare

durata lunga

aortica:

amplitudine mare

durata scurta

Zgomotul III:

durata 0,03-0,04 secunde

vibrarea peretilor ventriculari:

o

masa miocardica

tonus crescut

Zgomotul IV: - activitatea atriilor

sistola atriala

durata 0,02-0,03 secunde

amplitudine mica

frecventa joasa

unde P electrocardiograma

Modificari ale fonocardiogramei:

dedublari

sufluri
BALISTOCARDIOGRAFIA

deplasarle corpului:

circulatia sngelui n inima

circulatia sngelui n arterele mari

BALISTOCARDIOGRAFIA

Deplasarile corpului uman ca urmare a hemodinamicii.

masa orizontala mobila

sistem de nregistrare

ntre gambe

celula fotoelectrica

sistola: H, I, J, K
diastola: M, N, O

J
H

K
I

H = contractia ventriculara izometrica

I = contractia ventriculara izotonica

J = curgerea sngelui n aorta

REGLAREA ACTIVITATII INIMII
Debit cardiac = VS F

repaus = 4-6 l/min

efort = repaus x 5

necesitatea egalitatii:
o

ntoarcerea venoasa

volum sistolic drept si stng

factori de variatie: VS, F

mecanisme de adaptare:
o

fenomene de autoreglare intrinseca

mecanisme extrinseci:

reflexe

umorale
AUROREGLAREA INTRINSECA - legea Frank-Starling

adaptarea fortei de contractie la umplerea cavitara: 2-3 l/min ori 25 l/min

n limite fiziologice - inima pompeaza tot sngele care i se ofera

Energie mecanica eliberata n timpul contractiei depinde de suprafata zonelor dotate cu activitate chimica adica de
lungimea fibrelor mielinice.

preparat cord-pulmonar:
o

izolat

perfuzat

absenta influentelor extrinseci

Autoreglare heterometrica: forta de contractie / distenia parietala

Autoreglare homeometrica:

efectul frecventei cardiace

cord izolat modificarea activitatii inimii independent de dimensiunile diastolice

frecventa constanta

cresterea brusca a rezistentei la evacuare

volum sistolic scade volum telediastolic creste

dupa cteva revolutii cardiace:

o

volumul si presiunea telediastolica initiala

cresterea presiunii de ejectie ameliorarea contractiilor (Ca2+)

MECANISME EXTRINSECI DE REGLARE A ACTIVITATII CARDIACE

modificarea frecventei

modificare fortei de contractie:

mecanisme nervoase reflexe

mecanisme umorale
I. MECANISME NERVOASE REFLEXE:

sisteme aferente:

zone reflexogene artere + ventricule si vene + atrii nervi senzitivi

zone periferice

centru cardio-vascular:

cardioaccelerator + vasoconstrictor

cardiomoderator + vasodilatator

sisteme eferente:

simpatic

maduva cervicala C1-C4

gol stelat

nervi cardiaci plex cardiac

noradrenalina receptori

parasimpatic

nucleul dorsal al vagului

nervul vag plex cardiac

acetilcolina colinesteraza

nod sinusal si nod atrio-ventricular

Stimulare vagala - reflexe parasimpatice

efect cronotrop negativ:

reduce panta depolarizarii lente diastolice

creste polarizarea diastolica maximala

deplasarea pacemakerului spre alte celule nodale

tesutul nodal

efect cronotrop si inotrop pozitiv:

hiperpolarizare membranara

disparitia depolarizarii lente diastolice

oprirea inimii n diastola

fenomenul de scapare

acetilcolina creste conductanta pentru K+

Stimulare simpatica (+ noradrenalina) reflexe (reactii) simpatice

descarcare de impulsuri n mod continuu 20% din forta de contractie

creste panta depolarizarii lente diastolice accelereaza frecventa cardiaca

creste forta de contractie

Predominanta efetelor parasimpaticului asupra simpaticului:

atropina - tahicardie intensa

n conditii de repaus

- blocante - usoara scadere a frecventei

II. MECANISME UMORALE DE REGLARE A ACTIVITATII INIMII:

efectul unor ioni preparatul Langendorf inima izolata si perfuzata

K+:
inima dilatata flasca

 blocarea transmiterii potentialului de actiune nodulul atrio-ventricular

scade valoarea potentialului de repaus
scade amplitudinea potentialului de actiune contractia cardiaca cu amplitudine mica
Ca2+:
contractie spastica a inimii
rolul Ca2+ contractie (troponina)
Na+:
deprima functia cardiaca
actiune competitiva cu Ca2+
scadere moarte prin fibrilatie
sarcini acide tahicardie
tiroxina, noradrenalina, adrenalina tahicardie
temperatura sngelui:
o

modifica permeabilitattea membranara frecventa pacemakerului

cald creste forta de contractie