Documentul descrie procesul de digestie la om, care începe în gură și continuă în stomac, intestin subțire și gros. Enzimele din salivă, stomac și sucurile pancreatice și biliare digeră carbohidrați, proteine și grăsimi în molecule mai mici care pot fi absorbite în intestinul subțire.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
111 vizualizări3 pagini
Documentul descrie procesul de digestie la om, care începe în gură și continuă în stomac, intestin subțire și gros. Enzimele din salivă, stomac și sucurile pancreatice și biliare digeră carbohidrați, proteine și grăsimi în molecule mai mici care pot fi absorbite în intestinul subțire.
Documentul descrie procesul de digestie la om, care începe în gură și continuă în stomac, intestin subțire și gros. Enzimele din salivă, stomac și sucurile pancreatice și biliare digeră carbohidrați, proteine și grăsimi în molecule mai mici care pot fi absorbite în intestinul subțire.
Documentul descrie procesul de digestie la om, care începe în gură și continuă în stomac, intestin subțire și gros. Enzimele din salivă, stomac și sucurile pancreatice și biliare digeră carbohidrați, proteine și grăsimi în molecule mai mici care pot fi absorbite în intestinul subțire.
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3
DIGESTIA
Digestie poate nsemna procesul de fagocitoz a celulelor sistemului imun,
sau digestia hranei de ctre organismele pluricelulare, proces prin care se realizeaz desfacerea moleculelor mari de hidrocarbonate (polizaharide), grsimi (lipide) i proteine n molecule mai mici ca mono-, dizaharide, acizi grai, aminoacizi, di- i tripeptide, rezultnd energie i pe de alt parte substane necesare sintezei esuturilor organismului. Astfel se poate deosebi :
o digestie intracelular n vacuolele digestive din cadrul celulei i
digestia extracelular n afara celulelor pe traiectul digestiv intestinal.
Digestia la om: Imaginea tractusului digestiv la om: 1=Esofag, 2=Stomac, 3=Pilor, 4=Intestin subire, 5=Cecum, 6=Apendice, 7=Intestin gros, 8=Rectum, 9=Anus.
La om procesul de digestie ncepe n gur se continu apoi n stomac (gaster),
intestinul subire cu segmentele: duodenum, jejunum i ileum (absorbia hranei producndu-se numai la nivelul intestinului subire). 1. In gur hrana este triturat mecanic cu ajutorul dinilor i amestecat cu saliv, care asigur alunecarea bolului alimentar prin esofag (Oesophagus) n stomac. Saliva este produs de ctre glanda parotid (Glandula parotidea), glanda sublingual (Glandula sublingualis) i glanda submandibular (Glandula submandibularis), secreia salivar conine enzima ptialin(amilaza salivara) care desface moleculele mari de polizaharide n molecule mai mici de olihgozaharide (de exemplu desface amidonul n maltoz). 2. In stomac este un mediu acid (pH 2), prin acidul clorhidric produs de mucoasa gastric, la acest nivel se distrug germenii infecioi i se produce denaturarea proteinelor, pepsina desface moleculele de proteine n molecule mai mici de peptide, sau colagenul (parte component esenial a esutului conjunctiv). De asemenea n stomac este factorul care contribuie la favorizarea vitaminei B12 la nivelul ileumului. Prin micrile peristaltice ale stomacului hrana parial digerat (Chymus) va fi dirijat spre orificiul piloric (M. sphincter pylori) de unde ajunge n duoden. 3. Intestinul subire este segmentul cel mai important de absorbie a hranei, n duoden aciditatea produs de sucul gastric este neutralizat prin bil (produs de ficat), i secreia pancreasului (amilaza pancreatic).De asemenea n intestinul subire este continuat procesul de digestie din gur prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele lactaz, maltaz, sucraz n molecule i mai mici de glucoz, fructoz, galactoz i manoz, molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului subire. Proteinele parial digerate n peptide vor fi descompuse de enzima peptidaz (tripsin, chimotripsin i carboxipeptidaz) n aminoacizi care la fel pot fi absorbite prin peretele intestinal. Grsimile sau lipidele care apar sub form de picturi vor fi la nceput emulsionate de bil i lecitin n soluii cu particule mai mici, care vor fi descompuse de enzima lipaz n acizi grai (monogliceride) care pot traversa la peretele intestinal care este lipofil. Numai 80 % din hran este valorificat de organism prin procesul de digestie,
absorbia se produce printr-un proces de difuzie favorizat de aa numit
pompa osmotic a ionilor de sodiu i potasiu (Na+, K+) care funcioneaz prin diferena de concentraie din snge fa de coninutul intestinal. 4. Intestinul gros (Intestinum crassum) la acest nivel este resorbit 19 % ap din resturile de hran nedigerate sosite din intestinul subire, aceste resturi fiind apoi eliminate prin rectum i apoi anus. 5. Durata digestiei la om dup natura hranei poate dura ntre 33 i 42 de ore, ajuns n rectum poate rmne pn la 5 zile, unde de fapt nu mai are loc nici un proces de digestie.