Elaborarea metodic 1

Tema: Edentaia parial redus. Amprentarea i realizarea

modelului.


ntrebri de control
1. Definiie edentaie parial. Varieti dup dimensiuni.
2. Etiologia edentaiei pariale.
3. Simptomele exo-i endobucale a pacientului edentat parial.
4. Clasificarea edentaiei pariale Kennedy.
5. Consecutivitatea examenului clinic a pacienilor cu edentaii pariale.
6. Componentele cmpului protetic edentat parial.
7. Indicaii ctre terapia edentaiei pariale cu puni dentare.
8. Clasificarea punilor dentare.
9. Cerinele ctre dinii stlpi preparai la confecionarea punilor dentare.
10. Elementele componente ale punilor dentare.
11. Definiie de amprent. Varieti.
12. Etapele amprentrii anatomice. Materiale amprentare.
13. Linguri amprentare. Varieti.
14. Modelul. Materiale de confecionare.
15. Tehnica realizrii modelului din gips medical.


Edentatie partiala definitie. Varietati.
Este starea fiziopatologica a arcadelor dentare caracterizata prin pierderea a 1 - pina la
15 dinti de pe arcada. Absenta dintilor de pe arcada produce un spatiu numit edentatie
sau bresa dentara. Edentatia unidentara pina la cea subtotala poate crea un numar
impresionant de variante ale starii de edentatie pe arcada dentara.
Starea de edentatie partialla apare de la absenta unui singur dinte si pana la un numar
de 15 dinti de pe un maxilar. Exista teoretic 16 posibilitati de adentatie pe o arcada
dentara. Se intilnesc edentatii de 2 - 3 dinti sau mai multi alaturati sau din alta zone ale
arcadei. Pe o singura arcada dentara pot exista numai 7 brese (spatii edentare).

Etiologia edentatiei partiale
Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale, conditional pot fi impartiti in doua
grupe:
Factorii congenitali
Factorii postnatali
Edentatia partiala congenitala se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau al
distructiei lor in stadiile incipiente de dezvoltare. Daca lipsesc toti dintii avem o
anodontie, iar daca cativa hipodontie (oligodontie). Inliteratura de specialitate aceste
varietati de lipsa a dintilor se mai numesc edentatii primare, la care se refera si
dereglarile procesului de formare si situare a mugurilor dentari si de eruptie a dintilor,
care conduc la retentia dintilor in profunzimea osului si ca rezultat la aparitia edentatiei
partiale; aceasta varietate de edentatie se numeste si falsa.
Edentatia partiala provocata de factorii postnatali (dobandita) care se mai numeste si
edentatie secundara apare ca urmare a afectiunilor odontale parodontale, a proceselor
inflamatoare (osteomielita), interventiilor chirurgicale (inlaturarea tumorilor benigne
sau maligne), traumatismului, etc.

Simptomele endo- si exobucale ale pacientului edentat partial
Exobucal: la lipsa a 1-2 molari sau 1-2 dinti chiar din zona frontala, simptomele
exobucale vor lipsi deoarece in asemenea cazuri inaltimea treimii inferioare a fetei nu va
fi micsorata, iar tesuturile moi peribucale isi vor pastra pozitia obisnuita, deoarece
bresele sunt mici. In caz de lipsa a unui numar mare de dinti, cand bresele arcadelor
dentare sunt intinse sau cand este pierduta dimensiunea verticala de ocluzie, vor surveni
diferite simptome exobucale. La lipsa dintilor frontali superiori simptomul facial va fi
determinat de prabusirea buzei superioare spre oral. Lipsa dintilor laterali va duce la
prabusirea obrajilor creand aspectul de obraji supti, pe cand lipsa acestui grup de dinti
unilateral, din cauza prabusirii obrazului corespunzator, va duce la o asimetrie a fetei. In
caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie, se va observa micsorarea treimii
inferioare a fetei, pronuntarea plicilor nazolabiale si mentoniera, iar comisurile gurii vor
fi coborate.
Endobucal:
Dereglari de integritate a unei sau ambelor arcade dentare;
Dezintegrarea arcadelor dentare in care apar doua grupe de dinti:
Grupa care functioneaza (care si-au pastrat antagonistii si participa la actul de
masticatie)
Grupa care nu functioneaza

Clasificarea edentatiei partiale Kennedy.
Clasa I sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu prezenta obligatorie a breselor
bilaterale terminale, adica marginite de dinti numai mezial.
Clasa II este caracteristic prezenta obligatorie numai a unei brese terminale, adica
marginita de dinti numai mezial.
Clasa III este caracteristic prezenta obligatorie a bresei laterale intercalate, adica
marginita atat mezial cat si distal de dinti
Clasa IV sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu localizarea bresei numai in
zona frontala
Primele trei clase sunt impartite in 4 subdiviziuni, in dependenta de numarul breselor.

Consecutivitatea examenului clinic a pacientului cu edentatie partiala.
Se determina stareadintilor restanti, aapofizei alveolare in spatiile edentate si a mucoasei
cavitatii bucale.
1) anamneza
2) examenul exobucal
3) examenul endobucal
4) diagnosticul
5) planul de tratament

Componentele campului protetic edentat partial
Cimpul protetic - este alcatuit din totalitatea elementelor morfologice ale oaselor
maxilare pe care se aplica protezele partiale acrilice sau scheletate.
Elementele morfologice sunt : dinti restanti, crestele edentare, bolta palatina,
tuberozitatile maxilare si tuberculii piriformi.
Aceste sunt grupate in :
a. Suportul dento - parodontal - care preia, prin dintii restanti si parodontiu,
presiunile exercitate de proteza si le transmite fiziologic osului maxilar
b. Suportul mico - osos - format din fibromucoasa crestelor edentate, si a boltii
palatine, a tuberozitatilor maxilare a tuberculilor piriformi si osul subiacent.
SUPORT DENTO - PARADONTAL
Este constituit din dintii restanti si tesuturile parodontale, care intra in contact cu partile
componente ale protezelor (placa protetica, crosete) contribuind la stabilizarea si
mentinerea acestora.
Stabilizarea , mentinerea si sprijinul protezelor partiale sunt dependente de : de numarul
dintilor restanti, repartizarea topografica, pozitia de implantare si valoarea parodontala
a dintilor restanti, morfologia coronara si relatiile de ocluzie.
SUPORTUL MUCO - OSOS

Este a doua componenta a cimpului protetic, fiind alcatuit din mucoasa si oasele
maxilare. Protezele partiale sunt in contact intim cu dinti restanti. Fibromucoasele
cimpului protetic sau mucoasa fixa acopera crestele alveolare si bolta palatina.
Fibromucoasa ce acopera crestele alveolare maxilare este mai groasa decat la mandibula.
Mucoasa neutra (pasiv - mobila ) - se afla la periferia cimpului protetic. Este situata la
nivelul fundurilor de sac vestibulare si linguale si in zona palatina superioara ( linia "Ah"
).
Suportul osos al cimpului protetic este reprezentat de crestele alveolare si bolta palatina.
Creasta alveolara este formatiunea ce rezulta prin transformarea procesului alveolar in
urma extractiei dintilor. Crestele alveolare prezinta dimensiuni si forme variate : sunt
voluminoase sau atrofiate, atenuate pina la disparitie.
Crestele alveolare prezinta in extremitatile distale : tuberozitati la maxilar si tuberculi
piriformi la mandibula. Aceste formatiuni anatomice sunt acoperit de proteze, ele
influentind considerabil stabilitatea si mentinerea. Aceste formatiuni anatomice se
atrofieaza in ritm lent fiind numite "zone biostatice".
Bolta palatina este zona campului protetic, situata intre crestele alveolare maxilare.
Formele si dimensiunile ei sunt variabile in plan frontal. Se observa bolta palatina
adanca (ogivala) sau de adancime medie.

Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu punti dentare.
Restabilirea integritatii arcadelor dentare cu ajutorul puntilor dentare constituie
indicatia de baza a tratamentului protetic, care se datoreaza si volumului mic al puntii,
mecanismului fiziologic de transmisie a presiunii masticatoare, insusirii de a forma
impreuna cu parodontul si dintii-stalpi un complex biomecanic integru. Puntile dentare
sunt indicate pentru inlocuirea a 1,2,3 dinti pierduti la nivelul unei singure brese si in
cazuri exceptionale, pentru inlocuirea a 4 dinti, de exemplu la lipsa a 4 incisivi. Puntile
dentare sunt indicate si in edentatiile multiple, intercalate si in foarte rare cazuri, ca
exceptie in edentatii terminale.

Clasificarea puntilor dentare.
Puntea din elemente separate
Puntea dintr-o bucata
Puntea metaloacrilica (semifizionomica si fizionomica)
Puntea metaloceramica
Puntea din acrilat sau ceramica
Puntea cu extensie
Puntea mobilizabila
Puntea demontabila
Puntea fixata fizico-chimic
Puntea provizorie

Cerinele ctre dinii stlpi preparai la confecionarea punilor dentare.
Prepararea dintilor stalpi incipient nu se deosebeste de prepararea care se efectueaza in
leziunile odontale coronare pentru utilizarea diferitor coroane de invelis. Ulterior
specificul consta in:
Obtinerea unei forme corecte specifice pentru tipul de microproteza ales ca elemente de
agregare;
Obtinerea paralelismului intre axele coronare ale dintilor-stalpi astfel incat toate
elementele de agregare sa se aseze uniform pe dintii-stalpi
Asigurarea paralelismului intre dintii stalpi se poate efectua vizual in caz cand sunt
folositi doi sau trei dinti. Redarea paralelismului se poate efectua si prin prepararea
dintilor stalpi in forma de con cu o inclinatie a suprafetelor coroanei catre axul
longitudinal nu cu mai mult de 10 grade.

Elementele componente ale puntii dentare.
Partile componente ale puntii dentare. Sunt reprezentate de urmatoarele:
- Corpul de punte sau dintii intermediari care inlocuiesc dintii pierduti de pe
arcada.
- Elementele de agregare de care este solidarizat corpul de punte la extremitati
si realizeaza fixarea prin cimentare pe dinti stalpi a intregii proteze.
Elementele de agregare sunt in numar de cel putin doua, asezate in general, pe
cei doi dinti limitanti ai bresei edentate.
CORPUL DE PUNTE
Este reprezentat de dintii artificiali care inlocuiesc dintii absenti din spatiul edentat
al arcadei dentare. El restaureaza integritatea morfologica a arcadei si functiile
aparatului dento-maxilar.
Corpul de punte suporta presiunile masticatorii de la dintii antagonisti la nivelul
fetelor ocluzale si le transmit elementelor de agregare.Corpul de punte trebuie sa fie
rigid, nedeformabil.Impreuna cu elementele de agregare formeaza o singura piesa
protetica puntea dentara un ansamblu care restaureaza functiile afectate. Deoarece
intreaga lucrarea protetica este rigida, nedeformabila se impune o pregatire speciala a
dintilor stalpi pentru a permite insertia pe campul protetic.
ELEMENTELE DE AGREGARE
Sunt microproteze prin care puntea dentara se fixeaza pe dintii stalpi. Aceste
proteze monodentare constituie mijlocul terapeutic protetic al leziunilor coronare si
elementelor de agregare ale puntilor dentare. Pentru proteza mobilizabila sunt utilizate
ca elemente favorizante in asigurarea ancorarii si a sprijinului.Microprotezele ca
elemente de agregare ale puntilor dentare sunt supuse unor forte suplimentare, a celor
preluate de la nivelul corpului de punte. Pentru a le putea suporta trebuie sa fie cu
rezistenta si fixitate marita.

Definitie de amprenta. Varietati.
Amprentarea transfera in negativ dintii-stalpi preparati si restul elementelor campului
protetic din cavitatea bucala. Deosebim:
a)amprente obtinute intr-un timp; amprenta obtinuta cu un singur material amprentar;
cu doua materiale amprentare;
b)amprente obtinute in doi timpi;
c)amprente in ocluzie obtinute de la maxila si mandibula concomitent, in ocluzia
centrica.

Etapele amprentarii anatomice. Materiale amprentare.