Referenti stiintifici:

Prof.univ.dr.ing.Paulica RAILEANU
Prof.univ.dr.ing.Nicolae Vladimir VLAD
Grafica si tehnoredactare computerizata:
Ing.Gabriela COCANDA
Ing.Claudiu COCANDA
Coperta:
Ing.Gabriela COCANDA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
BOBOC, VASILE
Terasamente rutiere / Vasile Boboc, Horia Zarojanu
- Iai : Editura Societii Academice !atei-
"eiu Bote#, $%%&
Biblio'r(
ISB) *+,-+*-$-&.-*
I( Zarojanu, Horia
-$/(+
.
Prefa
Prezentul manual Terasamente rutiere -
corespunde programei analitice a disciplinei de profil din
cadrul planului de nvmnt al sectiei CFDP
Facultatea de Construci siInstalatii Iai asigurndu-se
corelarea cu disciplinele de !eote"nic#Fundaii si
$e"nologia lucrrilor de drumuri%
Capitolul &' a fost inclus innd seama de rolurile
ndeplinite modul de alctuire i etapele de dimensionare
care difereniaz stratul de form de straturile componente
ale suprastructurii rutiere%
(anualul este util i specialitilor rutieri n
activitatea de proiectare%
)utorii mulumesc domnilor prof%univ%dr%ing%
Paulic *ileanu i prof%univ%dr%ing% +icolae ,ladimir ,lad
pentru recenzarea lucrrii%
)utorii%
$
CAPI!"#" $:
P%&'N#RI P(NR# (RA)A&(N(
R#I(R(
$*$* G(N(RA"I%+I
Prin terasamente rutiere se ineleg lucr!rile de
cons"rucii# cons"$nd din s%&%"uri 'i um&lu"uri de
&%m$n"(agrega"e na"urale# &rin care se modific! su&rafaa
"erenului na"ural# &en"ru a &ermi"e e)ecu"area su&ras"ruc"urii
drumului# cu res&ec"area elemen"elor geome"rice &roiec"a"e.
*erenul &e care se e)ecu"% "erasamen"ele es"e
considera" teren de fundare# iar &%m$n"ul 'i agrega"ele
na"urale folosi"e sun" denumi"e materiale pentru terasamente.
In con"inuare# a"$" &en"ru &%m$n"uri# c$" 'i &en"ru agrega"ele
na"urale se va folosi denumirea generic! de p,mnturi.
Cali"a"ea unui "erasamen" es"e defini"! de s"abili"a"ea si
re+is"ena in "im&# sub aciunea fac"orilor clima"ici 'i a "raficului
ru"ier.

$*-* CARAC(RI)ICI"( P%&'N#RI"!R
.!"!)I( /N (RA)A&(N("( R#I(R(
La elaborarea &roiec"elor 'i la e)ecuia "erasamen"elor#
rolul s"udiilor geo"e,nice es"e esenial# &en"ru a &ermi"e
limi"area mi'c%rii "erasamen"elor 'i ado&"area# du&% ca+# a
soluiilor de ameliorare a carac"eris"icilor fi+ico-mecanice ale
&%m$n"urilor.
Carac"eris"icile fi+ico-mecanice ale &%m$n"urilor folosi"e
la reali+area "erasamen"elor de"ermin% forma &rofilului
"ransversal# sis"emul de colec"are 'i evacuare a a&elor de
su&rafa!(ad$ncime# &recum 'i alegerea u"ila.elor 'i a
me"odelor de e)ecuie.
,
Pen"ru cunoa'"erea com&or"%rii &%m$n"urilor din
"erasamen"ele ru"iere "rebuie &arcurse / e"a&e 'i anume0
1. Identificarea 0eotehnic,# care &ermi"e corelarea
com&or"%rii &revi+ibile a &%m$n"ului s"udia" cu
com&or"area# general cunoscu"%# a unei ca"egorii de
&%m$n"uri. Aceas"% e"a&% se ba+ea+% &e
clasificarea &%m$n"urilor 1n funcie de anumi"e
cri"erii.
2. )tudiul caracteristicilor de stare: &en"ru fiecare
ca"egorie de &%m$n"uri# &arame"rii de com&or"are
sun" s&ecifici 'i es"e necesar! ra&or"area la valori
de referin%# 1n ceea ce &rive'"e modul de
com&or"are 1n ra&or" cu a&a.
3. (1aluarea capacit,ii portante2 &rin 1ncerc%ri
convenionale.
$*-*$* Clasificarea p,mnturilor din punct de 1edere
0eotehnic
Din &unc" de vedere geo"e,nic deosebim0
a. roci compacte2 care &en"ru a &u"ea fi u"ili+a"e
necesi"% o &realabil% dislocare2 &o" fi0
stncoase3
semistncoase*
b* roci deza0re0ate:
p4mnturi necoezi1e
5pietroase6nisipoase73
p4mnturi coezi1e*
1.2.1.1. Clasificarea pmnturilor n funcie de
granulozitate
Granulo+i"a"ea re&re+in"% re&ar"iia &rocen"ual% a
&ar"iculelor de &%m$n"# du&% m%rimea lor. 3raciunile
granulome"rice ale &%m$n"urilor sun" gru&e de fragmen"e solide
av$nd dimensiunile cu&rinse 1n in"ervale de"ermina"e.
Denumirea fraciunilor 'i limi"ele in"ervalelor sun" &re+en"a"e 1n
"abelul 4.4.
&
Granulo+i"a"ea unui &!m$n" "rebuie cunoscu"! 1n
urm!"oarele sco&uri0
- clasificarea &!m$n"ului2
- s"abilirea gradului de sensibili"a"e la 1ng,e2
- ado&"area ma"erialelor folosi"e ca fil"ru &en"ru
&ro"ec"ia 1m&o"riva ero+iunii in"erne2
- s"abili+area mecanic!.
abelul $*$* .raciunile 0ranulometrice
Denumirea fraciunilor Dimensiuni limit, ale particulelor
8n mm*
Argil% 5 6#667
Praf 6#667 ... 6#67
Nisi& 6#67 ..... 8#66
Pie"ri' 8#66 ....86#66
9alas" 6#67 ....86#66
9olov%ni' 86#66...866
9locuri : 866
In funcie de fraciunile0 argil%# &raf# nisi& 'i de indicele
de &las"ici"a"e Ip2 normele rom$ne'"i# &en"ru dimensionarea
s"ruc"urilor ru"iere# clasific% &%m$n"urile ce se folosesc 1n
"erasamen"e# 1n 7 "i&uri# conform "abelului 4.8.0
abelul $*-* ipurile de p,mnt pe baza clasific,rii
p,mnturilor
Ca"egoria
P%m$n"u-
lui
*i&
P%-
m$
n"
Clasificarea
&%m;n"urilor
conf. <*A<
48=/
I
&
>
Com&o+i"ie
granulome"ric%
Argil%
>
Praf
>
Nisi&
>
necoe+ive
P
$ &ie"ri' cu
nisi&
sub 46
cu(f%r% fraciuni sub
6#7 mm
P
-
46 - 86 cu fraciuni sub 6#7 mm
coe+ive
P
9
nisi& &r%fos#
nisi& argilos
6 - 86 6 - /6
6 -
76
/7 -466
P
:
&raf#&raf
nisi&os# &raf
argilos# &raf
argilos-nisi&os
6 - 87 6 - /6
/7?
466
6 ? 76
P
;
argil%# argil%
&r%foas%#
argil!
nisi&oas%#
argil%
&r%foas%-
nisi&oas%
&es"e
47
/6 ?
466
6 -
@6
6 - @6
/
1.2.1.2. Clasificarea pmnturilor funcie de valoarea
indicelui de grup ( I
g
)
Indicele de gru&% e)&rim% cali"a"ea &%m$n"urilor &en"ru
"erasamen"e# 1n funcie de granulo+i"a"ea 'i de &las"ici"a"ea
aces"ora. Valoarea indicelui de gru&% A I
0
B es"e da"% de relaia0
I
0
C <2-*a = <2<<;*a*c* = <2<$*b*d. A4.4B
unde0
aC coeficien" de"ermina" cu relaia0
a> P
?:
9; A4.8B
P
@=
C &rocen"ul de ma"erial care "rece &rin si"a cu
diame"rul oc,iului de @= m0
dac% P
@=
es"e 5 /7# a"unci a C 62
dac% P
@=
es"e : @7# a"unci a C =6.
b = coeficient determinat cu relaia:
b > P
?:
$; A4./B
dac% P
@=
es"e 5 47# a"unci b C 62
dac% P
@=
es"e : 77# a"unci b C =6.
c C coeficien" de"ermina" cu relaia0
c > @
"
:< A4.=B
1n care D
L
C limi"a su&erioar% de &las"ici"a"e A>B0
dac% D
L
es"e 5 =6# a"unci c C 62
dac% D
L
es"e : E6# a"unci c C 86.
d C coeficien" de"ermina" cu relaia0
d > I
p
$< A4.7B
1n care0
I
&
C indicele de &las"ici"a"e A > B2
dac% I& es"e 5 46# a"unci d C 62
dac% I& es"e : /6# a"unci d C 86.
-
Indicele de gru&% asigur% o clasificare global% a
&%m$n"urilor# f%r% a fi necesare 1ncerc%ri de labora"or
su&limen"are celor curen"e Agranulo+i"a"e# limi"e de &las"ici"a"eB.
Valoarea indicelui de gru&% A I
0
B se mai &oa"e de"ermina
folosind diagramele din 3ig.4.4.
.i0*$*$*
Din diagrama din 3ig.4.4.a. se de"ermin% valoarea A
cores&un+%"oare valorilor P
@=
'i @
L
# iar din diagrama din
3ig.4.4.b. se de"ermin% valoarea B cores&un+%"oare valorilor
P
@=
'i I
p
.
Indicele de gru&% se obine cu relaia0
I
0
> A = B A4.EB
+
Valoarea indicelui obinu" din diagram% se ro"un.e'"e la
num%rul 1n"reg cel mai a&ro&ia".
Valoarea ma)ima a I
0
es"e 86. In "abelul 4./. se &re+in"%
ca"egorisirea global% a &%m$n"urilor folosi"e la lucr%ri de
"erasamen"e ru"iere.
abelul $*9* Cate0orisirea p,mnturilor pe baza 1alorii I
0
ipul p,mntului I
0
Cate0orisire
Nisi& fin# nisi& 6 I
0
><***$2 p,mnt bun
I
0
>-***:2 p,mnt acceptabil
Nisi& &r%fos# nisi& argilos
9alas" &r%fos# balas" argilos
6...=
P%m$n"uri &r%foase
F...48
I
0
>;***A2 p,mnt r,u
I
0
>$<***-<2 p,mnt foarte r,u
P%m$n"uri argiloase
4E...86
Prin s%&are# &%m$n"ul se 1nfoia+%# &oro+i"a"ea cre'"e 'i
greu"a"ea volumic% scade. Volumul re+ul"a" &rin s!&are AV
s
B se
obine cu rela"ia0

,
_

+
m
$
$ B B
<
)
A4.@B
unde0
V
6
C volumul in s!&!"ur!2
4(m C indicele de 1nfoiere Ac$nd se e)&rim% 1n &rocen"e
se nume'"e coeficient de 8nfoiereB.
<ub aciunea agenilor a"mosferici 'i a greu"%ii &ro&rii#
&%m$n"urile se "asea+%# reduc$ndu-se &oro+i"a"ea 'i cresc$nd
greu"a"ea volumic%. Aceas"a es"e o com&ac"are na"ural%# care
se desf%'oar% "im& 1ndelunga"# es"e neuniform% 'i nu &oa"e fi
acce&"a"% &en"ru un ri"m normal de e)ecuie al "erasamen"elor.
Din aceas"% cau+% se recurge la com&ac"area ar"ificial% a
"erasamen"elor.
In"re gradul de com&ac"are na"ural% al &%m$n"ului 'i cel
obinu" du&% "asare r%m$ne# de regul%# o diferen% care &oar"%
numele de 8nfoiere remanent,*
In "abelul 4.= se &re+in"% valorile informa"ive &en"ru
coeficien"ul de 1nfoiere iniial% 'i remanen"% a diferi"elor "i&uri de
&%m$n"uri.
0
abelul $*:* Coeficieni de 8nfoiere
ip p,mnt
Coeficient de 8nfoiere 5C7
iniial, 5f
i
7 remanent, 5f
t
7
nisi& 46 - 47 4 ? 4#7
&ie"ri' 47 ? 86 4#7 ? 8#6
argil% /6 - /7 E ? @
marn% /7 ? =6 @ ? F
roci com&ac"e moi /6 - =6 F ? 47
roci com&ac"e "ari =6 ? E7 87 - =6
La rocile de+agrega"e valorile f
i
'i Af
i D
f
t
B s&oresc o da"%
cu com&ac"i"a"ea 'i coninu"ul 1n fraciune argil%. La rocile
com&ac"e "asarea es"e mai redus% re+ul"$nd rambleuri cu
s"abili"a"e mai mare.
De 1nfoierea remanen"% se ine seama la fi)area
dimensiunilor iniiale ale rambleurilor.
1.2.1.3. Caracteristici fizicomecanice ale
pmnturilor
In ca+ul &%m$n"urilor necoe+ive un elemen" im&or"an" al
granulo+i"%ii# es"e re&re+en"a" de &rocen"ul de &ar"icule fine
sub F6 m Af
F6
B. Dac% aceas"% fraciune granulome"ric%# f
F6
# es"e
sub 7 ># &%m$n"urile necoe+ive sun" &rac"ic insensibile la a&%#
iar &ro&rie"%ile lor de&ind de urm%"oarele carac"eris"ici0
Coeficien"ul de neuniformi"a"e0
#
n
> d
E<
6d
$<
A4.FB
1n care0
d
E<
Fi d
$<
sun" diame"rele cores&un+%"oare
&rocen"elor de E6 > 'i res&ec"iv 46 > de &e curba
granulome"ric%.
d
$<
es"e denumi" diametru eficace deoarece se
consider! c% un &%m$n"# av$nd numai &ar"icule egale cu
aces" diame"ru# are# din &unc" de vedere ,idraulic#
aceea'i com&or"are ca &%m$n"ul real cu o granulo+i"a"e
1n care 46 > din volum are acela'i diame"ru.
*
In funcie de valoarea coeficien"ului #
n
&%m$n"urile se
clasific% conform "abelului 4.7.
abelul $*;* Clasificarea p,mnturilor necoezi1e
P,mnturi necoezi1e #
n
- cu granulo+i"a"e foar"e uniform% 5 7
- cu granulo+i"a"e uniform% 7... 47
- cu granulo+i"a"e neuniform% : 47
Pen"ru &%m$n"urile cu #
n
G:***;# diame"rul cel mai
semnifica"iv es"e d
76
.
Un ma"erial bun &en"ru "erasamen"e "rebuie s% &re+in"e
&en"ru nisi& un coeficien" de neuniformi"a"e #
n
H E# iar
&en"ru &ie"ri'
#
n
H :.
Pen"ru desf%'urarea circulaiei de 'an"ier# 1n bune
condiii# se recomanda #
n
HI.
Coeficien"ul de curbur%0
E< $<
-
9<
C
d d
7 d 5
C

A4.GB
unde0 d
/6
C diame"rul granulelor cores&un+%"or &rocen"ului de
/6 > de &e curba granulome"ric%2
Un &%m$n" bun &en"ru "erasamen"e "rebuie s% aib% C
C
> $***9.
Gradul de 1ndesare Acarac"eri+ea+a &%m$n"urile
nisi&oaseB0
min maJ
maJ
D
e e
e e
I

A4.46B
unde0
e C indicele &orilor 1n s"are na"ural!2
e C
S
1
V
V
A4.44B
V
&
C volumul golurilor din &%m$n"2
V
s
C volumul fa+ei solide din &%m$n" Asc,ele"uluiB2
.%
e
ma)
C indicele &orilor care cores&unde volumului ma)im
de goluri A1n s"area de af$nare ma)im%B2
e
min
C indicele &orilor care cores&unde volumului minim
de goluri A1n s"area de 1ndesare ma)im%B.
Valoarea recomanda"% &en"ru &%m$n"uri folosi"e 1n
"erasamen"e es"e I
D
<2E?.
Ca&aci"a"ea de 1ndesare AC
i
B e)&rim! &o"enialul
de "asare a nisi&urilor0
min
min maJ
i
e
e e
C

A4.48B
Cu c$" ca&aci"a"ea de 1ndesare C
i
va fi mai mic%# cu a"$"
"as%rile 1n e)&loa"are vor fi mai reduse. <e recomand% C
i
G<2:*
Hn funcie de &rocen"ul re&re+en"a" de fraciunile 5 F6 m
Af
F6
B# s"udiile geo"e,nice se reali+ea+a &e ba+a &arame"rilor
&re+en"ai 1n 3ig.4.8. A&arame"ri care sun" de"aliai 1n
con"inuareB.
Com&or"area &%m$n"ului 1n ra&or" cu a&a de&inde
&re&onderen" de fraciunea 5F6 m Af
F6
B# c$nd aceas"a se afl%
1n &ro&or"ie de &es"e /7 >.
$*-*-* &odul de comportare al p,mnturilor 8n raport cu apa
Aceas"% com&or"are se carac"eri+ea+% &rin
indicele de plasticitate I
P
# indicele de consisten, 5I
C
72
echi1alentul de nisip 5(N7 'i 1aloarea de albastru de
metilen 5BA7 sau indicele de albastru de metilen 5I
am
7.
..
2n
I
3
/
.$
E)
I
am
S"24I25 1E
BAZA 4E:
6 0%m
.i0*$*-*
1.2.2.1. !lasticitatea
Plas"ici"a"ea es"e &ro&rie"a"ea &%m$n"urilor coe+ive de a
se deforma ireversibil sub aciunea 1nc%rc%rilor e)"erioare# f%r%
variaia volumului 'i f%r% a fisura# c$nd umidi"a"ea es"e 1n"re
anumi"e limi"e.
Domeniul de s"are &las"ic% a &%m$n"ului es"e da" de
indicele de &las"ici"a"e I
P
# defini" de relaia0
I
P
> @
"
@
P
5C7 A4.4/B
unde0
@
"
C limi"a su&erioar% de &las"ici"a"e Alimi"a de curgereB2
@
P
C limi"a inferioar% de &las"ici"a"e Alimi"a de
fr%m$n"areB.
Hn funcie de I
P
&%m$n"urile se clasific% conform "abelului
4.E.
abelul $*E
)tarea de plasticitate a p,mnturilor I
P
5C7
Ne&las"ice 6
cu &las"ici"a"e redus! 46
cu &las"ici"a"e mi.locie 44-86
cu &las"ici"a"e mare 84-/7
cu &las"ici"a"e foar"e mare : /7
Un &%m$n" se consider% cores&un+%"or &en"ru
"erasamen"e ru"iere dac% &re+in"% un indice de &las"ici"a"e
I
P
K $< D $;# iar 1n ca+ul s"ra"urilor de form% I
P
G E. P%m$n"urile
cu I
P
H $< &o" fi "ra"a"e cu var &en"ru reducerea &las"ici"%"ii.
In"ruc$" 1n"re granulo+i"a"e 'i I
P
nu es"e o cores&onden%
univoc%# I
P
de&in+$nd 'i de ac"ivi"a"ea de su&rafa% a
mineralelor cons"i"uen"e# valorile indica"e 1n s"andardul de &rofil
au carac"er orien"a"iv. <e &o" reine urm%"oarele valori ale I
P
&en"ru carac"eri+area argilo+i"%ii &%m$n"ului0
48 C limi"a su&erioar% a &%m$n"urilor slab argiloase2
.$
87 C limi"a su&erioar% a &%m$n"urilor mediu
argiloase2
=6 C limi"a 1n"re &%m$n"urile argiloase 'i foar"e
argiloase.
La orice &%m$n" folosi" 1n "erasamen"e ru"iere "rebuie
cunoscu"% umidi"a"ea 'i &resiunea a&ei din &ori. Hn
"erasamen"e# 1n marea ma.ori"a"e a ca+urilor# &%m$n"ul es"e
nesa"ura"2 &resiunea a&ei din &ori# fiind influena"% de forele de
in"eraciune din"re a&% 'i sc,ele"ul solid# es"e mai mic% dec$"
&resiunea a"mosferic%.
)uciunea re&re+in"% defici"ul de &resiune 1n ra&or" cu
&resiunea a"mosferic%# care a&are 1n a&a din ma"erialele
,idrofile nesa"ura"e.
3enomenele de in"eraciune sun" de na"ur% ca&ilar% la
&%m$n"uri necoe+ive 'i de adsorbie la argile. Pen"ru "i&uri de
&%m$n"uri in"ermediare suciunea es"e de"ermina"% de ambele
fenomene meniona"e. <uciunea &oa"e fi e)&rima"! fie 1n cm
coloan! de a&!# ,# fie &rin indicele sorbional# &30
p.> lo0 h A4.4=B
1.2.2.2. "c#ivalentul de nisip ("$)
Deoarece la de"erminarea limi"elor A""erberg &o"
in"erveni diferene de t 8# 1n ca+ul &%m$n"urilor cu &las"ici"a"e
redus% AI
P
57B se recomand% efec"uarea 1ncerc%rii echi1alentul
de nisip2 1ncercare mai e)ac"% 'i mai e)&edi"iv%. (N &une 1n
eviden% &ro&oria rela"iv% a elemen"elor fine din &%m$n".
3raciunea mai mic% de 7 mm din &%m$n"ul anali+a"#
usca"% 1n &realabil &$n% la mas% cons"an"% Adeoarece
umidi"a"ea nu influenea+% 1n"o"deauna 1n acela'i sens#
valoarea ENB es"e "ra"a"%# 1n"r-un cilindru grada"# cu o soluie
a&oas% de clorur% de calciu Acris"ali+a"%# &ur%B# glicerin%#
formalde,id% 'i a&% dis"ila"%. <oluia are &ro&rie"a"ea de a
se&ara fraciunea fin% de nisi&.
Du&% o agi"are &u"ernic%# normali+a"%# se las% 1n re&aus
"im& de 86 minu"e du&% care se m%soar% nivelul su&erior al
sus&ensiei de fraciuni fine A,
4
B 'i nivelul su&erior al nisi&ului
A,
8
B. EN se obine cu relaia0
.,
EN
$
-
h
h
$<<
5C7
A4.47B
Dac% EN 86># &%m$n"ul es"e &las"ic# fiind obliga"orie
de"erminarea indicelui de &las"ici"a"e AI&B &en"ru a &une 1n
eviden% gradul de &oluare al ma"erialului cu fraciunile argil% 'i
&raf.
Dac% EN /6# &%m$n"ul nu es"e &las"ic.
Dac% EN are valori cu&rinse 1n"re 86 ... /6 ># &en"ru
carac"eri+area &%m$n"urilor se recurge la 1ncerc%ri clasice
Agranulo+i"a"e# indice de &las"ici"a"eB.
<emnificaia 1ncerc%rii echi1alentul de nisip 5(N7 es"e
evidenia"% 1n diagrama din 3ig.4./.
.i0*$*9*
Drea&"a a&roa&e ori+on"al% cores&unde +onei cu
coninu" ridica" de &raf 'i argil%# &en"ru care de"erminarea I
p
es"e &osibil% A(N se reduce 1nce"# iar I
p
cre'"e re&ede B. Drea&"a
a&roa&e ver"ical% cores&unde +onei 1n care I
p
nu mai es"e
m%surabil A(N se reduce ra&idB.
Valoarea (N &oa"e fi corela"% cu &rocen"ul I# al
&ar"iculelor sub @7 Jm 'i cu ac"ivi"a"ea aces"ora# carac"eri+a"%
.&
&rin ra&or"ul K din"re volumele s&ecifice Avolumul uni"%ii de
mas% B ale fraciunii fine 'i fraciunii nisi& conform relaiei0
+


7 $ L 5 $
$
$<< (N
A4.4EB
Procen"ul I se refer% la masa &ar"iculelor sub @7 Jm ( nisi&ului.
Limi"ele 1ncerc%rii (N re+ul"% din urm%"oarele0
Nu se ine seama de nocivi"a"ea argilei 1n"ruc$"
&ar"iculele fine de minerale iner"e Acalci"# cuar#
felds&a"B sun" incluse 1n sus&ensie Ah
$
B.
Caolini"ul# care es"e o argil% mai &uin nociv%
Ada"ori"% su&rafeei s&ecifice miciB es"e inclus% 1n
sus&ensie.
1.2.2.3. Incercarea al%astru de metilen
Incercarea albastru de metilen &ermi"e carac"eri+area
global% a fraciunilor argiloase din &%m$n".
Valoarea de albastru de metilen 5BA72 sau indicele de
albastru de metilen 5 I
am
72 re&re+in"% can"i"a"ea de albas"ru de
me"ilen adsorbi"% 1n"r-un s"ra" monomolecular &e su&rafaa
s&ecific% "o"al% Ain"ern% 'i e)"erioar%B a &ar"iculelor de &%m$n".
<u&rafaa s&ecific% in"ern% se refer% la su&rafaa in"erfoliar%.
Deoarece la un &%m$n"# fraciunea argiloas% de"ermin%
su&rafaa s&ecific%# da"ori"% fineei &ar"iculelor# re+ul"% c%
indicile de albas"ru de me"ilen e)&rim% a"$" can"i"a"ea# c$" 'i
cali"a"ea argilei din &%m$n". Can"i"a"ea de albas"ru de me"ilen#
va fi cu a"$" mai mare cu c$"0
coninu"ul de argil% va fi mai mare2
argila es"e mai ac"iv%# av$nd o su&rafa% s&ecific%
de valoare ridica"%.
&,rimea suprafeei specifice a particulelor ar0iloase2
depinde de tipul lor2 a1nd 1alori de: ;***-< m
-
60# &en"ru
caolinite# :<***E< m
-
60# &en"ru illite 'i cca. I<< m
-
60 &en"ru
montmorillonite. 3raciunea fin% neargiloas% are o su&rafa%
s&ecific% de ma)imum 9 m
-
60 'i nu are &u"ere de adsorbie#
ceea ce face ca eliminarea aces"eia s% nu fie necesar%.
./
In &rac"ic%# I
am
se de"ermin% &rin metoda petei# asu&ra
fraciunii <6- mm# iar valoarea obinu"% se ra&or"ea+% la
fraciunea <6;< mm# &rin"r-o regul% de &ro&orionali"a"e.
Pen"ru soluii din ce 1n ce mai concen"ra"e de albas"ru de
me"ilen 1n a&% dis"ila"%# se e)"rag# cu o bag,e"% de s"icl%#
&ic%"uri care sun" de&use &e o ,%r"ie de fil"ru. *es"ul es"e &o+i"iv
'i se calculea+% I
am
2 a"unci c$nd &a"a Acu L C F...48 mmB es"e
1ncon.ura"%# &e ,$r"ia de fil"ru# de o +on% de culoare albas"ru
desc,is# culoare care se menine cel &uin 7 minu"e. Hn ca+
con"rar# "es"ul es"e nega"iv 'i se con"inu% s&orirea concen"raiei
de albas"ru de me"ilen.
Ames"ecul &%m$n" &lus soluie de albas"ru de me"ilen se
agi"% 1n &ermanen%.
Hn 3ig. 4.=. se &re+in"% sc,ema &rocesului o&era"or.
.i0* $*:*
Hn "abelul 4.@. se &re+in"% modul de calcul a BA6I
am
1n
funcie de 0ranulozitatea materialului.
abelul $*?*
Cazul
$
D
ma)
a &ar"iculelor
de &%m$n" es"e
8mm
Incercarea se reali+ea+% direc" &e &roba de
&%m$n" cu granulo+i"a"ea <6D
maJ
.
BA6I
am
se ra&or"ea+% la 466 g de ma"erial
Cazul
-
8 mm5 D
ma)
576 mm
BA5D
maJ
7> BA5<6-mm7*p5<6-mm76$<<
M &A6(8mmB re&re+in"% &rocen"ul fraciunii
6(8mm N
Cazul
9
D
ma)
:76 mm BA5D
maJ
7> BA5<6-mm7*pM5<6-mm76$<<
M &OA6(8mmB re&re+in"% &rocen"ul fraciunii
.-
6(8mm 1n fraciunea 6(76 mmN
Hn "abelul 4.F. se &re+in"% 1alorile semnificati1e ale
BA6I
am
.
abelul $*I*
am
I
BA
Caracterizarea
p,mntului
!bser1aii
56#4
P%m$n" insensibil
la a&a
Carac"eri+are convenional% deoarece nu
&oa"e e)ia"a &rac"ic un &%m$n" insensibil
la a&%.
Cri"eriul "rebuie com&le"a" cu cri"eriul
granulome"ric0 fraciunea sub F6J48>
6#8 <ensibili"a"ea la a&% a&are cu siguran%
4#7
Limi"a din"re &%m$n"urile nisi&oase-&r%foase 'i
cele nisi&oase-argiloase
8#7
Limi"a din"re &%m$n"urile &r%foase cu
&las"ici"a"e redusa 'i cele cu &las"ici"a"e medie
E#6
Limi"a din"re &%m$n"urile &r%foase 'i cele
argiloase
F#6
Limi"a din"re &%m$n"urile argiloase 'i
cele foar"e argiloase
Noci1itatea fraciunilor ar0iloase se &oa"e s"abili
folosind indicele de noci1itate 5N72 de"ermina" cu relaia0
-
am
-
A
I
$<<
A
BA
$<< N
A4.4@B
1n care0
A
-
C coninu"ul &rocen"ual al fraciunii sub 8 Jm 1n
ma"erialul anali+a".
Clasificarea &%m$n"urilor 1n funcie de indicele de
nocivi"a"e ANB 'i de coninu"ul de mon"morilloni"e din &%m$n"
es"e &re+en"a"% 1n 3ig.4.7.
.+
.i0*$*;*
Indicele de &las"ici"a"e AI
P
B "rebuie &refera" fa% de
indicele de albas"ru de me"ilen AI
am
B 1n ca+ul &%m$n"urilor medii
argiloase# &$n% la foar"e argiloase. Indicele de &las"ici"a"e es"e
a"$" &arame"ru de iden"ificare# c$" 'i de com&or"are# 1n"ruc$"
define'"e un in"erval de umidi"a"e &en"ru care &%m$n"ul es"e
&las"ic dar 1'i menine 'i o anumi"% re+is"en% la "%iere.
Ac"ivi"a"ea &%m$n"urilor argiloase fa! de a&! se
carac"eri+ea+! 'i &rin indicele de acti1itate2 I
A
0
2
A
I
I
p
A

A4.4FB
Hn funcie de valoarea I
A
2 deosebim0
- &%m$n"uri &uin ac"ive0 I
A
K <2?;2
- &%m$n"uri ac"ive 0 I
A
> <2?EN$2-;2
- &%m$n"uri foar"e ac"ive0 I
A
H $2-;.
.0
1.2.2.&. Caracterizarea pmntului funcie de indicele
de consisten ( Ic)
Indicele de consisten, AIcB ara"% s"area de consis"en%
Au'urina model%riiB a &%m$n"urilor 'i se calculea+% cu relaia0
P
"
C
I
@ @
I

A4.4GB
Com&lemen"ul indicelui de consis"en% es"e indicele de
lichiditate 5 I
"
7:
7 5
I . I

A4.86B
1n care0
@
"
C limi"a de curgere2
@ C umidi"a"ea na"ural%2
I
P
C indicele de &las"ici"a"e.
In funcie de ace'"i &arame"ri# &%m$n"urile se clasific%
conform "abelului 4.G.
abelul $*A*
)tarea de consisten, a
p,mnturilor
I
C
I
"
Curg%"oare 6 4
Plas"ic curg%"oare 6#87 6#@7...4#66
Plas"ic moale 6#8E...6#76 6#76...6#@=
Plas"ic consis"en"! 6#74...6#@7 6#87...6#=G
Plas"ic v$r"oas! 6#@E...4#66 6#8=
*are : 4 6
Un &%m$n" care se folose'"e la reali+area
"erasamen"elor "rebuie s% aib% un I
C
de min*<2;# &e c$" &osibil#
<2?;***$2<<. Pen"ru I
C
G<2?; &%m$n"ul se li&e'"e de cu&a(bena
u"ila.ului# iar &en"ru I
C
G <2; e)ecuia mecani+a"% nu es"e
&osibil%.
In funcie de valoarea I
C
# com&or"area la com&ac"are a
&%m$n"urilor es"e# informa"iv# urm%"oarea0
.*
&en"ru I
C
G <2;# com&ac"area nu es"e &osibil%2
&en"ru I
C
> <2;***<2?;# com&ac"area es"e foar"e
dificil% 'i &or"ana obinu"% es"e redus%2
&en"ru I
C
> <2?;***$2<<# com&ac"area es"e &osibil%#
dar ineficien"% 'i &oa"e a&are fenomenul denumi"
pern, de cauciuc*
Denumirea de pern, de cauciuc se refer% la
urm%"oarea com&or"are la com&ac"are0
du&% un num%r redus de "receri ale u"ila.ului de
com&ac"are# &%m$n"ul se "asea+% mul" sub u"ila.#
dar refulea+% 1n faa u"ila.ului2
du&% "recerea com&ac"orului# are loc umflarea
&%m$n"ului2
con"inuarea com&ac"%rii nu 1nl%"ur% fenomenul 'i
&oa"e c,iar s%-l am&lifice2 es"e necesar%
corec"area valorii I
C
.
&en"ru I
C
> $2<***$2$# com&ac"area es"e
eficace2
&en"ru I
C
> $2$***$29# com&ac"area es"e 1n
domeniul o&"im2
&en"ru I
C
H $29# &%m$n"ul es"e &rea usca".
Dac% com&ac"area es"e &rea &ronuna"%# coninu"ul de
a&% se &oa"e reduce# a.ung$ndu-se la limi"a de con"racie2 du&%
com&ac"are &%m$n"ul revine la s"area de ec,ilibru &rin umflare#
ceea ce# din &unc"ul de vedere al unui "erasamen" ru"ier# es"e la
fel de nociv ca 'i la o "asare ul"erioar%. <ingura soluie de
remediere es"e corec"area valorii indicelui de consis"en%.
1.2.2.'. (miditatea optim de compactare
Umidi"a"ea o&"ima de com&ac"are AD
opt Proctor normal
3 lucru
mecanic de compactare: " > <2E O6cm
9
7 1ariaz, 8n limitele
din tabelul $*$<* Abaterile admise sunt de P$N- procente
de umiditate2 8n cazul p,mnturilor necoezi1e Fi de P9N:
procente de umiditate 8n cazul p,mnturilor coezi1e*
$%
abelul $*$<*
Denumirea p,mntului
Conform )A) $-:9
@
opt
2 C
Pie"ri' =...F
Nisi& F...44
Nisi& &r%fos 44...4=
Nisi& argilos 4/...4E
Praf nisi&os 44...4E
Praf# &raf argilos nisi&os 48...4E
Praf argilos 4=...4F
Argil% &r%foas% nisi&oas% 4E...4F
Argil% nisi&oas% 4=...86
Argil% &r%foas% 4E...88
Argil% 4E...8/
Argil% gras% 86...87
1.2.2.). (mflarea *i contracia pmnturilor coezive
P%m$n"urile coe+ive fine# au ca&aci"a"ea de a se umfla
1n con"ac" cu a&a# &ro&rie"a"e lega"% de carac"erul ,idrofil al
mineralelor argiloase 'i de su&rafaa lor s&ecific% foar"e mare#
1n s&ecial de su&rafaa in"ern! Ain"erfoliar!B. Aceas"% &ro&rie"a"e
se a&recia+% &rin coeficientul de umflare liber,2 U
L
:
$<<
B
B B
#
f
f i
"

M > N A4.84B
unde0
B
i
C volumul &robei de &%m$n" la umidi"a"ea de sa"uraie2
B
f
C volumul &robei de &%m$n" la limi"a de con"racie.
Pen"ru folosire 1n "erasamen"e ru"iere# se consider%
PbuneQ &%m$n"urile care au #
"
>< 'i Pmediocre, &%m$n"urile
care au
#
"
G :< C*
$.
P%m$n"urile coe+ive umede au ca&aci"a"ea de a-'i
mic'ora volumul &rin des,idra"are# fenomen ce &oar"% numele
de contracie* Con"racia es"e fenomenul invers umfl%rii 'i are
loc 1n &rocesul de eva&orare al a&ei 'i reducerii umidi"%ii &$n%
la limita de contracie 5@
)
7# &roces &e &arcursul c%ruia
&%m$n"ul "rece din s"area &las"ic%# 1n s"area semisolid% 'i a&oi
solid% A3ig.4.EB.
In general limi"a de con"racie es"e mai mic% dec%" limi"a
de &las"ici"a"e# e)ce&ie f%c$nd &%m$n"urile argiloase cu
coninu" boga" 1n nisi&.
Con"rac"ili"a"ea unui &!m$n" es"e carac"eri+a"! &rin
criteriul de plasticitate 5C
p
7 a"unci c$nd0
I
p
Q C
p
Cp > <2?9 J 5@
"
D -<7 A4.88B
Pro&rie"%ile de umflare 'i con"racie ale &%m$n"urilor
im&un e)ecu"area lucr%rilor de &ro"e.are a "alu+urilor &en"ru
asigurarea unui nivel cons"an" al umidi"%ii.
.i0*$*E* Curba de contracie D umiditate
$$
i
$*-*9* (1aluarea capacit,ii portante a terasamentelor
Re+is"enele mecanice ale &%m$n"urilor# u"ili+a"e 1n
"erasamen"ele ru"iere# sun" cerce"a"e din &unc"ul de vedere al
condiiilor 1n care a&ar(se manifes"% deformaiile
Atas,ri6lunec,riB* In &rac"ic%# deformaiile &%m$n"ului sub
aciunea 1nc%rc%rilor se a&recia+% &e ba+a unor &arame"ri
s"abilii &rin diferi"e me"ode convenionale.
Parame"rii cei mai folosii sun"0
indicele de ca&aci"a"e &or"an"% californian# C*B*R.2
coeficien"ul &a"ului sau modulul de reacie L2
modulul de deformaie A(
d
B2
modulul de elas"ici"a"e s"a"ic(dinamic A(B.
1.2.3.1. Indicele de capacitate portant californian+
C,- (Californian ,earing -atio)
CBR e)&rim%# 1n &rocen"e# ra&or"ul din"re &resiunea
care &roduce o anumi"% &%"rundere 1n ma"erialul s"udia" 'i#
res&ec"iv# 1n"r-un ma"erial e"alon# re&re+en"a" de o &ia"r%
s&ar"% m%run"% Arelaia 4.8/B0
%
3
3
.%% ( 8 ( B ( 7

A4.8/B
unde0
p es"e &resiunea# necesar% ma"erialului s"udia"# &e
su&rafaa de 1nc%rcare# "ransmis% &rin"r-un &oanson cu
diame"rul de :2A; cm2 care &%"runde cu o vi"e+%
cons"an"% 1>$2-? mm6min# la ad$ncimea de -2;: mm#
res&ec"iv ;2<I mm# 1n &%m$n"ul s"udia" A [email protected]
p
<
es"e &resiunea necesar% ma"erialului e"alon
av$nd valorile0
p
<
> ?<2- daN6cm
-
# &en"ru &%"runderea de -2;: mm2
p > $<;29 daN6cm
-
# &en"ru &%"runderea de ;2<I mm.
$,
.i0*$*?*
<e reine# ca valoare C9R# cea mai mare valoare din"re
urm%"oarele0
- 2 ?<
p
$<< CBR
;: 2 -

A4.8=B
9 2 $<;
p
$<< CBR
<I 2 ;

A4.87B
Dac% com&ac"area# la &ar"ea su&erioar% a &robei# nu
es"e cores&un+%"oare# 1n diagram% a&are o infle)iune a curbei
&%m$n"ului s"udia" A 3ig.4.FB. Aceas"% curb% necesi"% o corecie#
care se obine cons"ruind "angen"a 1n &unc"ul de infle)iune 'i
&relungind-o &$n% la in"ersecia cu a)a ordona"elor# care
cons"i"uie originea &en"ru &%m$n"ul s"udia" AOOB.
Curba aferen"% &resiunii &
6
# fiind curba e"alon# nu es"e
afec"a"%.
$&
3
%
3
%
3
3
1resiunea
9da)/cm
$
:
1atrunderea
9mm:
7urba etalon
2,54
5,08
.i0*$*I*
Proba de &%m$n" ALC47#8= cm# ,C4F#66 cmB# afla"% 1n"r-
o form% cilindric%(me"alic%# su&or"% o su&rasarcin% APC=.7/ KgfB
care modelea+% efec"ul &resiunii da"ora"% s"ra"urilor ru"iere
A3ig.4.GB.
.i0*$*A*
$/
Hncercarea &en"ru de"erminarea C9R se &oa"e efec"ua
'i 1n si"u. Poansonul es"e a&lica" direc" asu&ra &%m$n"ului
na"ural c%ruia i se asigur% umidi"a"ea necesar% Aumidi"a"ea de
e)&loa"are &rogno+a"!B. P%m$n"ul es"e 1nc%rca" &rin in"ermediul
unei &l%ci &erfora"e# care "rebuie s% aib% o greu"a"e
com&arabil% cu a su&ras"ruc"urii ru"iere ce urmea+% a se
reali+a. Re+ul"a"ele 1ncerc%rilor &re+in"% dis&ersii mai mari
dec$" 1n ca+ul s"udiilor de labora"or. Hncercarea se .us"ific%
a"unci c$nd &%m$n"ul es"e neomogen.
Limi"ele me"odei C9R re+ul"% din urm%"oarele0
1ncercarea se efec"uea+% doar asu&ra fraciunii &$n%
la -< mm2 fraciunea mai mare se se&ar% 'i se
1nlocuie'"e cu o can"i"a"e egal% din fraciunea ;***-<
mm# ceea ce re&re+in"% al"erarea granulo+i"%ii2
re+ul"a"ele care se obin sun" dis&ersa"e# fiind
necesare cel &uin 7 &robe &en"ru a obine o valoare
semnifica"iv!2
nisi&urile 'i &%m$n"urile nisi&oase nu dau re+ul"a"e
bune &en"ru c% &resiunea din su&rasarcin! a&lica"%
&robei 1n "im&ul &oanson%rii# es"e &rea mic% 1n
condiiile absenei coe+iunii2
1n condiii reale are loc o &oansonare# dar nu cu
vi"e+% cons"an"%# ci av$nd o valoare su&erioar! celei
considera"% 1n labora"or2
deformaiile induse de 1ncercarea C9R sun" mul"
su&erioare celor &roduse de "rafic2
+ona de con"ac" a &is"oanelor cu &roba de &%m$n"
es"e foar"e redus%# com&ara"iv cu +ona de con"ac" la
"recerea au"ove,iculelor2
C9R nu &oa"e fi corela" cu coe+iunea &%m$n"ului#
care cons"i"uie o carac"eris"ic% im&or"an"% a
&%m$n"urilor &las"ice.
$-
Pen"ru s"abilirea valorii CBR de calcul &e dura"a de e)&loa"are#
se recomand% de"erminarea curbei CBR complet,# care
cons"% 1n efec"uarea a"$" a 1ncerc%rii CBR# c$" 'i a 1ncerc%rii
Proctor# cu energii de com&ac"are diferi"e Acurbele 4# 8# /B
cores&un+$nd la 77# 87 'i res&ec"iv# 46 lovi"uri de mai &e s"ra"
A3ig.4.46B.
Diagrama din 3ig.4.46.a. re&re+in"% corelaia din"re
valoarea CBR# umidi"a"ea @ 'i energia de com&ac"are.
Diagrama din 3ig.4.46.b. es"e de "i& Proctor# &en"ru cele
"rei energii de com&ac"are A
d

C greu"a"ea volumic% a
&%m$n"ului 1n s"are usca"%B.
Diagrama din 3ig.4.46.c. es"e denumi"% dia0rama CBR
complet, 'i re&re+in"% corelaia din"re CBR 'i
d

&en"ru diverse umidi"%i @# e)&rima"e 1n funcie de @
opt
.

max d

re&re+in"% greu"a"ea volumic% ma)im% 1n s"are

usca"%# care &oa"e fi obinu"% &en"ru @
opt
.
Cunosc$ndu-se valoarea
max d
m
reali+a"% &rin
com&ac"are 'i es"im$ndu-se umidi"a"ea D de e)&loa"are
Ae)&rima"% 1n ra&or" cu valoarea @
opt
B se obine# 1n ordona"%#
valoarea C9R de calcul.
Hn"ruc$"# cu e)ce&ia ma"erialelor care a"es"%
carac"eris"ici de drenare cores&un+%"oare# 1n celelal"e ca+uri
curba C9R du&% 1ng,e-de+g,e es"e de regul% si"ua"% sub
curba C9R du&% sa"urare# se recomand% luarea 1n considerare
a valorii du&% 1ng,e-de+g,e.
Imersarea probelor de &%m$n" se recomand% "im& de0
: zile &en"ru &%m$n"uri cu Ip G ;2
E zile &en"ru &%m$n"uri cu Ip H ;2
E zile &en"ru regiuni 1n care media anual, de
precipitaii dep,FeFte E<< mm*
$+
La 1ncercarea C.9.R.# du&% imersare# valoarea C.9.R. es"e 1n
funcie de umidi"a"ea la com&ac"are A@B 'i anume0
cu c$" @ es"e mai redus# cu a"$" CBR# du&%
imersare# are o 1aloare mai mic,2
dac% @ sporeFte# reducerea valorii CBR# &rin
imersare# scade &$n% la anulare.
Conform fig. 4.46.a# curbele C9R# "rasa"e &en"ru diferi"e
energii de com&ac"are# se in"ersec"ea+%# ceea ce conduce ca#
la o umidi"a"e mai mare dec$" cea cores&un+%"oare &unc"ului
de in"ersecie# valorile C9R mai ridica"e s% se afle &e curba
aferen"% unei energii de com&ac"are mai reduse. Re+ul"% c%
&es"e o anumi"% valoare a energiei de com&ac"are C9R se
reduce. De aceea "rebuie reinu" c% energia Proc"or modifica"
nu conduce 1n"o"deauna la carac"eris"ici mecanice su&erioare
celor obinu"e &e ba+a energiei Proc"or normal. De e)em&lu#
carac"eris"icile mecanice necesare 1n ca+ul &%m$n"urilor fine
&o" fi obinu"e mai u'or cu energia Proc"or normal.
Uneori# D
o&"
&en"ru com&ac"are A&en"ru obinerea valorii
max d

B es"e mai mare dec$" D

o&"
# care cores&unde valorii ma)ime
a C9R. Hn aceas"% si"uaie# valoarea C9R obinu"% &en"ru D
o&"
&en"ru com&ac"are &oa"e fi subs"anial inferioar% valorii C9R
ma)im.
Cele de mai sus .us"ific% efec"uarea 1ncerc%rii C9R cu
umidi"a"e variabil% a &%m$n"ului Acurba C9R com&le"%B.
$0
C9R->
D->
D->
Do&" Do&" Do&"
Do&" Do&" Do&"
A4B
A8B
A/B
A4B
A8B
A/B
AaB
AbB
Do&"-8>
Do&"-4>
Do&"
Do&"R4>
Do&"R8>
Do&"R/>
Do&"R=>
Do&"R7>
C9R->
AcB
m
dma)
m
d
d
.i0*$*$<*
Hn "abelul 4.44 A&c". 4.8./.8B se &re+in"% domeniile de
variaie a valorilor C9R &en"ru unele "i&uri de &%m$n"uri
clasifica"e conform <is"emului unifica".
Pen"ru limi"area num%rului 1ncerc%rilor de labora"or la
de"erminarea valorii C9R# se recomand% folosirea factorului
de portan, A.B# da" de relaia0
$*
m !
"max
!
"
" p
m
@ I
:-;<
.

A4.8EB
unde:
I
p
'i @
"
sun" de"erminai &en"ru mortarul ar0ilos 5m7#
re&re+en"a" de fraciunea granulome"ric% care "rece &rin si"a cu
oc,iuri de <2:- mm.
Valoarea ma)im% a .m es"e de -<.
Hn funcie de &ro&oria re&re+en"a"% de mor"arul argilos
AmB# fac"orul de &or"an% 3 al &%m$n"ului s"udia" se calculea+%
cu relaiile0
&en"ru0 m:@7>#
m
. .
A4.8@B
&en"ru0@7>:m:87>#
7 ;< 6 m ; 2 - 5 . .
m

A4.8FB
&en"ru0 m587># .C
7 . -< 5
-;
m -
:<
m

A4.8GB
Valoarea 3 difer% foar"e &uin de valoarea C9R &en"ru
&robe de &%m$n" com&ac"a"e la 466> Proc"or modifica"# cu
urm%"oarele e)ce&ii0
&%m$n" foar"e &las"ic0 . G CBR2
nisi& cura"0 . H CBR.
Hn ambele ca+uri &or"ana es"e e)&rima"% mai corec" &e
ba+a valorii 3.
<ec"oarele se consider% omogene din &unc" de vedere al
&or"anei &a"ului drumului dac% ra&or"ul0
; .
$<<
+
A4./6B
nu difer% cu mai mul" de S 46> fa% de valoarea medie.
Indicele portant imediat 5IPI7
C9R de"ermina" f%r% su&rasarcin% 'i f%r% imersare#
&en"ru &roba de &%m$n" av$nd umidi"a"ea na"ural% 'i fiind
com&ac"a"% la energia Proc"or normal# re&re+in"% un &arame"ru
&en"ru carac"eri+area s"%rii de umidi"a"e a &%m$n"ului folosi" 1n
um&lu"ur% ArambleuB deoarece reflec"% condiiile de circulaie
crea"e &en"ru u"ila.ele de com&ac"are.
IPI ne es"e necesar de de"ermina" &en"ru &%m$n"ul afla"
la umidi"a"ea o&"im% de com&ac"are 'i nu es"e semnifica"iv
&en"ru &%m$n"ul cu @ G @
opt
.
,%
In fig.4.44. se &re+in"% corelaia CBRRIpRIc 5Dia0rama
BlacL7 care &oa"e fi folosi"% &en"ru s"udii &reliminare.
6#4 6#8 6#= 6#E 6#F4 8 = E F 46 86 =6 E6F6 466
6
46
86
/6
=6
76
E6
@6
F6
6#@6 6#@7 6#F66#F7 6#G6 6#G7 4 4#67 4#46 4#47
I
c
C
4
#
8
6
I
c
C
4
#
8
7
I
c
C
4
#
/
6
Ic
C9RA>B
I&
.i0*$*$$*
,.
1.2.3.2. Coeficientul patului . modulul de reacie (/)
Coeficien"ul(modulul L se calculea+% cu relaia0
t
p
L 5daN6cm
9
7
A4./4B
relaia fiind ba+a"% &e i&o"e+a &ro&orionali"%ii 1n"re0
&resiunea A&B "ransmis% de o &lac% rigid% de
diame"rul D2
"asarea &%m$n"ului A"B care re+ul"%.
De regul% se consider% DC@7 cm# admi$ndu-se c%
&en"ru DT@7 cm# valoarea coeficien"ului &a"ului nu varia+% cu D.
<e folosesc dou% me"odologii &en"ru de"erminarea valorii
K 'i anume A3ig.4.48.B0
.i0*$*$-*
,$
&etodolo0ia @ester0aard# Aa coeficien"ului &a"uluiB#
care de"ermin% K &en"ru o "asare norma"% de $2-? mm#
valoare admis% c% se afl% 1n domeniul deformaiilor
elas"ice0
$-? 2 <
p
L
5daN6cm
9
7 A4./8B
&etodolo0ia francez, Aa modulului de reacieB2 care
de"ermin% K &en"ru o &resiune norma"% de <2?
daN6cm
-
0
t
? 2 <
L
5daN6cm
9
7 A4.//B
Dac, 8ncercarea se efectueaz, cu plac, de diametru
D5@7 cm2 1aloarea KO2 obinut,2 se corecteaz, conform
relaiei:
?;
?; D
S L L
<

A4./=B
Pen"ru umidi"a"ea de e)&loa"are AD
e
B diferi"% de D o&"im%
de com&ac"are# se a&lic% corecia0
e
t
t
k k #

A4./7B
unde0
" C deformaia ver"ical%# &en"ru @ > @
opt
# iar "
e
C
deformaia ver"ical% &en"ru @ > @
e
# deformaii obinu"e# 1n
ambele ca+uri# &rin 1ncerc%ri 1n labora"or# &en"ru o &resiune de
<2? daN6cm
-
.
Pen"ru un con"ac" cores&un+%"or 1n"re &%m$n" 'i &laca
de 1ncercare# se &rocedea+% 1n urm%"oarele varian"e0
aB <e a'ea+% &laca &e un s"ra" in"ermediar din nisi& fin
Acca. / cm grosimeB sau &e un s"ra" din i&sos(mor"ar de cimen".
<e a&lic% "im& de 9< secunde o &resiune de <2$ daN6cm
-
# iar
,,
c$nd com&ara"oarele se s"abili+ea+% se no"ea+% valoarea
medie C
<
.
bB Pen"ru &%m$n" suficien" de &las"ic se 1ncarc% &laca cu
o &resiune de <2$ daN6cm
-
# &$n% c$nd com&ara"oarele se
s"abili+ea+% 'i se no"ea+% valoarea medie C
<
M.
In ca+ul a70 &resiunea de <2? daN6cm
-
se menine "im&
de $< secunde 'i la s"abili+area com&ara"oarelor se no"ea+%
valoarea medie C
$
. Uodulul de reacie se calculea+% cu relaia0
< $
C C
? 2 <
L

A4./EB
In ca+ul b70 se s&ore'"e &resiunea de la <2$ daN6cm
-
la
<2? daN6cm
-
# iar la s"abili+area com&ara"oarelor se no"ea+%
valoarea medie C
$
O. Uodulul de reacie se calculea+% cu relaia0
S C S C
E 2 <
L
< $

A4./@B
Com&ara"oarele sun" 1n numar de minim 9# recomandabil
: 'i se consider% s"abili+a"e c$nd variaia es"e sub <2<;
mm6minut.
Hn "abelul 4.44 se &re+in"%# cu carac"er informa"iv#
domeniile de variaie ale valorilor K &en"ru diverse "i&uri de
&%m$n"uri.
In 3ig.4.4/. se &re+in"% corelaia C9R-K. Corelaia se
&oa"e folosi &en"ru s"udii &reliminare.
,&
.i0*$*$9* Corelaie CBR R L
Ta$e%u% 1.11
*i&
&%-
m$n"
Denumirea
Granulo-
+i"a"e
Plas"ici"a"e C9R
V
daN(cm
8
P
$
Pie"ri'# balas"
C
U
:=
C
C
C4../
f
@=
57
=6...F
6
7#7...F#/
P
-
Pie"ri'# balas" uniform%
f
@=
57
/6...
E6
7#7...F#/
Pie"ri' &r%fos
9alas"
nisi&os
f
@=
:48
D
L
58F
I
P
sub AABW
=6...
E6
7#7...F#/
f
@=
:48
D
L
:8F
I
P
sub AABW
86...
/6
8#F...7#7
Pie"ri' argilos
9alas" argilos
f
@=
:48
I
P
&es"e
AABW
86...
=6
8#F...F#/
P
9
Nisi&
C
U
:E
C
C
C4../
f
@=
57
86...
=6
7#7...F#/
uniform%
f
@=
57
46...
=6
7#7...F#/
Nisi& foar"e
fin
Nisi& fin
argilos
f
@=
:76
D
L
576
I
P
sub AABW
X 47 8#F...7#7
Nisi& &r%fos
f
@=
:48
D
L
58F
I
P
sub AABW
47...
=6
7#7...F#/
f
@=
:48
76:D
L
:8F
I
P
sub AABW
46...
86
8#F...7#7
Nisi& argilos
f
@=
:48 I
P
: AABW 7...86 8#F...7#7
P
:
Praf
f
@=
:76
D
L
576
I
P
sub AABW
X 47 8#F...7#7
f
@=
:76
D
L
:76
I
P
sub AABW
X 46 4#=...8#F
Praf argilos
f
@=
:76
D
L
576
I
P
sub AABW
X 47 8#F...7#7
f
@=
:76 I
P
X46 X 46 4#=...8#F
P
;
Argil%# argil%
&r%foas%#
argil%
nisi&oas%#
argil%
&r%foas%-
nisi&oas%
f
@=
:76
D
L
576
I
P
&es"e
AABW
X 47 4#=...7#7
,/
5A7T: I
P
> <2?9U5 @
"
D -< 7
1.2.3.3. 0odulul de deformaie al pmntului ( "
d
)
Es"e o carac"eris"ic% de deformabili"a"e a &%m$n"ului 'i
se calculea+% cu relaia0

3
l
4 ( 3
E
d
A4./FB
1n care0
p C &resiunea s&ecific% "ransmis% &e su&rafaa &l%cii
rigide de diame"ru D2
l C "asarea absolu"%2
>l6D C deformaia rela"iv% A"asarea rela"iv%B2
C coeficien" care varia+% 1n funcie de na"ura
&%m$n"ului s"udia"0
C 4 &en"ru &%m$n" omogen2
C 4#86 &en"ru un &%m$n" alc%"ui" din dou%
s"ra"uri2
C 4#7@ &en"ru &%m$n" mul"is"ra"ifica".
La 1ncercarea 1n labora"or# diame"rul &l%cii se corelea+%
cu dimensiunea ma)im% a &ar"iculelor de &%m$n" 'i cu
dimensiunile AD3VB ale formei cilindrice 1n care se afl% &roba de
&%m$n".
La 1ncercarea 8n situ# diame"rul &l%cii rigide es"e de ;<
cm &en"ru &a"ul drumului la sis"eme ru"iere su&le 'i semirigide
'i de ?; cm &en"ru sis"eme ru"iere rigide.
Deformaia rela"iv% "rebuie obinu"% 1n minim = "re&"e
de 1nc%rcare de <2-;***<2;< daN6cm
-
5-;***;< LPa7 care se
menin &$n% la s"abili+area celor = com&ara"oare Avariaia
deformaiei es"e sub <2<9 mm 8n ; minuteB. Din diagrama pR
A3ig.4.4=.B se obine valoarea p care cores&unde deformaiei
rela"ive de calcul. Pen"ru sis"eme ru"iere su&le "rebuie a.uns la
o deformaie rela"iv%0
C6#64 &en"ru 1mbr%c%mini &ermanen"e2
C6#68 &en"ru 1mbr%c%mini semi&ermanen"e sau a"unci
c$nd grosimea sis"emului ru"ier es"e mai mic%
,-
dec$" diame"rul su&rafeei de con"ac" Aa
ve,iculului e"alonB2
C6#6/ &en"ru 1mbr%c%mini &rovi+orii.
Pen"ru sis"eme ru"iere rigide# C6#664.
.i0*$*$:*
Conform normelor "e,nice rom$ne'"i A Ca"alogul de
s"ruc"uri "i& &en"ru drumuri &ublice B &en"ru dimensionarea
sis"emelor ru"iere su&le(semirigide# valorile de calcul ale (
d
AU&aB &en"ru "i&urile de &%m$n" P
$
***P
;
# 1n funcie de condiiile
clima"ice 'i regimul ,idrologic local varia+% conform "abelului
4.48.
abel $*$-*
ip
p,mnt
P
$
P
-
P
9
P
:
P
;
(
d
5&pa7 47 F..48 /#7...48 /...48 /#7...48
Pen"ru o dimensionare economic% a sis"emului ru"ier se
recomand% asigurarea# la nivelul &a"ului drumului a unei valori
(
d
Q I< daN6cm
-
# 1n care sco& se recurge la un s"ra" de form%.
Conform s&ecificaiilor B)) AVerein von <c,Yei+er
<"rassen-fac,mZnnerB modulul de deformaie A&
d
B se de"ermin%
,+
&rin 1ncercare cu &laca rigid% AD>$E***9< cmB# "re&"ele de
1nc%rcare fiind de <2; daN6cm
-
.
Hn relaia de calcul0
D
s
p
&
d

A4./GB
Ws re&re+in"% "asarea2
Wp cores&unde cre'"erii &resiunii de la 4#6 la 4#7
daN(cm
8
.
1.2.3.&. 0odulul de elasticitate (")
Uodulul de elas"ici"a"e s"a"ic carac"eri+ea+%
deformabili"a"ea &%m$n"ului.
Relaia de calcul es"e urm%"oarea0
( )
-
$
s
D * p
:
(

5daN6cm
-
3&Pa7
A4.=6B
unde0
Wp C ra"a &resiunii e)erci"a"%# care cores&unde revenirii
elas"ice [s 2
D C diame"rul &l%cii rigide de 1nc%rcare2 are valori
iden"ice cu cele de la 1ncercarea (
d
2
C coeficien"ul lui Poisson.
Placa es"e 1nc%rca"% 1n "re&"e# cu ra"a de cre'"ere
cons"an"%# fiecare "rea&"% de 1nc%rcare fiind urma"% de
desc%rcare2 la 1nc%rcare se m%soar% "asarea 'i la desc%rcare#
revenirea elas"ic%.
3iecare "rea&"% de 1nc%rcare se menine &$n% la
s"abili+area "as%rii A<2<9 mm 8n ; minuteB2 s"abili+area
deformaiei elas"ice se consider% &en"ru A<2<$ mm 8n ;
minuteB.
Curba &resiune ? revenire elas"ic% rela"iv% se obine din
diagrama p D 5Ws6D7.
,0
Valoarea ( de calcul se consider%# 1n general# ca medie
1n"re valorile obinu"e &en"ru revenirile elas"ice rela"ive de -*$<
R9
'i :* $<
R9
.
Pen"ru "i&urile de &%m$n" P
4
...P
7
valorile sun"
&re+en"a"e 1n "abelul 4.4/. dar 1n relaia A4./GB se consider%# 1n
general# C 6#/7.
abel $*$9*
ipul
p,mntul
ui
P
$
P
-
P
9
P
:
P
;
6#8@ 6#/6 6#/6 6#/7 6#=8
Conform normelor "e,nice rom$ne'"i &en"ru
dimensionarea(ranforsarea s"ruc"urilor ru"iere su&le(semirigide#
valorile modulului de elas"ici"a"e dinamic AE
din
? U&aB# 1n funcie
de "i&ul clima"ic AI...IIIB 'i de regimul ,idrologic local# A4# 8a# 8bB
sun" cu&rinse 1n domeniile din "abelul 4.4=.
abel $*$:*
ipul
p,mntului
P
$
P
-
P
9
P
:
P
;
(
dinamic R
5&pa7
466 F6...G6 E6...@6 76...F6 E7...F6
Aplicarea caracteristicilor de deformabilitate 5(
d
2 (7 pentru
1erificarea 0radului de compactare a p,mntului
&etodolo0ia francez, 5"aboratoire Central des Ponts et
ChaussXes7
Pornind de la relaia 9oussines\ &en"ru &lac%# de
1nc%rcare# su&l% 'i admi$nd C 6#76# re+ul"% relaia de calcul0
s
r p
E
i
.
5 , 1

AUPaB A4.=4B
unde0
i C ciclul de 1nc%rcare Ai C 4#8B2
r C ra+a &l%cii circulare Ar C /6 cmB2
,*
s C deformaia ver"ical% "o"al% Aremanen"% R elas"ic%B.
Inc%rcarea &l%cii se efec"uea+% cu vi"e+a de I<
N6secund,.
In &rimul ciclu de 1nc%rcare se a"inge p > <2-; &Pa# care
se menine &$n% la s"abili+are# du&% care se su&rim%
1nc%rcarea "im& de -***9 secunde. A&lic$nd relaia de calcul se
obine (
$
.
In cel de al doilea ciclu de 1nc%rcare se a"inge p > <2-<
&Pa.
A&lic$nd relaia de calcul se obine (
-
*
<e consider% c% &%m$n"ul es"e com&ac"a" cores&un+%"or
dac%0
(
-
6 (
$
G -2<*
In ca+ul unui debleu es"e necesar% &re1nc%rcarea &l%cii
&$n% la reali+area unei &resiuni ec,ivalen"% greu"%ii &%m$n"ului
s%&a". Du&% s"abili+area "as%rii sub &resiunea de &re1nc%rcare#
se "rece la 1ncercarea &ro&riu-+is%.
In figura 4.47. se &re+in"% valorile & 'i s 1n cele dou%
cicluri de 1nc%rcare.
&%
.i0*$*$;*
&etodolo0ia italian,
Uodulii de elas"ici"a"e (
I
'i (
II
2 se calculea+% cu relaiile0
$
$
I
s
r p
; 2 $ (

2 AdaN(cm
-
B A4.=8B
II
II
II
s
r p
; 2 $ (

# AdaN(cm
-
B A4.=/B
unde0
I# II C num%rul de ordine al ciclului de 1nc%rcare-
desc%rcare2
r C ra+a &l%cii circulare A/6 cmB2
&
I
C diferena de &resiune 1n"re <2; Fi $2; daN6cm
-
# care
1n cadrul ciclului I conduce la s
I
Arevenire elas"ic%B2
&
II
C diferena de &resiune 1n"re $2< Fi -2< daN6cm
-
#
care 1n cadrul ciclului II conduce la s
II
2
<e consider% c% &%m$n"ul es"e com&ac"a" cores&un+%"or
dac%0 (
I
((
II
G$2?*
Pen"ru un nivel de 1ncredere de F6># modulul de
elas"ici"a"e dinamic AE
din
B &oa"e fi corela" cu (
I
0
E
din
C4#7]AE
I
? 4.8G.^B A4.==B
unde0
4#7 C coeficien" dinamic2
^ C ecar"ul "i& al E
I
.
&.
1.2.3.'. Corelaii ntre caracteristicile de
deforma%ilitate ale pmnturilor
Corelaiile din "abelul 4.47. &o" fi folosi"e &en"ru evalu%ri 1n
fa+e &reliminare de &roiec"are.
abel $*$;*
Corelaia U.U. Observaii Au"or
E; 2 <
7 CBR 5 ; 2 E (
UPa E elas"ici"a"e s"a"ic G. _euffro`
I-; 2 <
7 CBR 5 ; 2 I (
UPa E elas"ici"a"e s"a"ic C. Regis
7 CBR 5 < 2 : (
UPa
E elas"ici"a"e s"a"ic2
P%m$n" argilos
foar"e deformabil
G. _euffro`
7 CBR 5 < 2 ; (
UPa
E elas"ici"a"e s"a"ic2
C9R X 47
L.C.P.C.
Paris
7 CBR 5 < 2 $< (
* din

UPa
E elas"ici"a"e
dinamic#
C9R C 8#7...4@
aeuKelom
<,ell
( 7 9 *** - 5 (
* din

E elas"ici"a"e s"a"ic#
E
din.
? elas"ici"a"e
dinamic
Desvignes
E: 2 <
7 CBR 5 E 2 $? (
UPa
E elas"ici"a"e
dinamic#
C9R C 8...48
*.R.R.L.
In figura 4.4E. se &re+in"% corelaiile C9R - I
0
? E# care
&o" fi folosi"e &en"ru s"udii &reliminare.
&$
.i0*$*$E* Corelaii CBR R I
0
D (
Pen"ru s"udii &reliminare# modulul de elas"ici"a"e dinamic
AEB se &oa"e calcula cu relaiile 4.=7...4.=@ Aelabora"e de
INCER*RAN<B 'i 4.=F Aconform normelor "e,nice belgieneB0
Pen"ru &%m$n" "i& P
9
0
9-$ 2 <
"
@
@
$- 2 ;- (

,
_

A4.=7B
Pen"ru &%m$n" "i& P
:
0
E<- 2 $
"
@
@
9- 2 -: (

,
_

A4.=EB
Pen"ru &%m$n" "i& P
;
0
A9$ 2 <
"
@
@
-? 2 :< (

,
_

A4.=@B
&,
?$; 2 < I
:9
(
p
+

A4.=FB
1n care0
D C umidi"a"ea efec"iv%2
D
"
C limi"a su&erioar% de &las"ici"a"e2
I
p
C indicele de &las"ici"a"e.
1.2.3.). -ezistena la forfecare () a pmnturilor
Re+is"ena la forfecare AB se calculea+% cu relaia
Coulomb 'i anume0
&%m$n"uri necoe+ive0
cu &ermeabili"a"e ridica"%0
> Ut0 A4.=GB
cu &ermeabili"a"e limi"a"% A de e)em&lu0
nisi&uri &r%foase# nisi&uri &r%foase-argiloaseB0
> 5 R u 7*t0 A4.76B
&%m$n"uri coe+ive0
> 5 R u 7*t0 = c A4.74B
1n care0
C "ensiunea "o"al%2
R u > M# "ensiunea efec"iv% &relua"% de sc,ele"ul
mineral2
u C &resiunea a&ei din &ori2
C ung,iul de frecare in"ern%2
c C coe+iunea2 c > c
Y
= c
s
= c
p
A4.78B
c
Y
C coe+iunea &rimar%# genera"% de aciunea
din"re &ar"icula solid% 'i com&le)ul de adsorbie.
Valoarea c
Y
scade &e m%sur% ce cre'"e coninu"ul de
a&% adsorbi"%. La argila 1n s"are de curgere# c
Y
C 6.
&&
c
s
C coe+iunea s"ruc"ural%. <e da"orea+%
cimen"%rii 1n "im& a unor leg%"uri 1n"re &ar"iculele solide2
&rin deran.area s"ruc"urii na"urale a &%m$n"ului argilos c
s
se anulea+%. La &%m$n"urile loessoide# leg%"urile
s"ruc"urale# de na"ur% calcaroas%# sun" dis"ruse 1n
con"ac" cu a&a.
c
p
C coe+iunea ca&ilar%. <e da"orea+%
meniscurilor ca&ilare din &orii &%m$n"ului.
Valoarea b es"e 1n funcie de mai muli fac"ori# din"re
care cei mai im&or"ani sun" urm%"orii0
&,rimea particulelor solide* Cu c$" dimensiunile
&ar"iculelor sun" mai mari# cu a"$" 'i valoarea b
es"e mai ridica"!.
.orma particulelor solide* Par"iculele coluroase#
cu muc,ii vii au valori b mari.
)tructura p,mntului* O s"ruc"ur% de "i& flocular
are o valoare b mai mare dec$" o s"ruc"ur% de "i&
dis&ers.
Gradul de 8ndesare* P%m$n"urile com&ac"e au
valori b mai mari dec$" &%m$n"urile af$na"e.
#miditatea* La &%m$n"urile argiloase b es"e# 1n
general# de valoare mic% 'i se reduce o da"% cu
s&orirea umidi"%ii.
Pen"ru calcule &reliminare se &o" folosi valorile b AgradeB
'i c AVPaB 1n funcie de A<*A< //66B0
"i&ul &!m$n"ului necoe+iv 'i indicele &orilor AeB
? "abelul 4.4E2
I
&
'i I
c
C 6#@7c4#66 &en"ru &!m$n"uri coe+ive-
"abelul 4.4@.
abelul $*$E*
ipul
p4mntului
e Z !bser1aii
P4
6#=7c6#E7
/@c/8 Pie"ri' cu nisi&2
nisi& mare
/=c/6 Nisi& mi.lociu
P8 6#=7c6#@7 /8c8/ Nisi& fin
P/ 6#=7c6#@7 /4c88 Nisi& &r!fos
&/
abelul $*$?*
I
p
e Z c
546 6#=7c6#E7 87c88 46c7
46c86 6#=7c6#G7 88c4E /6c48
:86 6#=7c6#G7 4@c44 7/c8=
1.2.3.1. "fectul ncrcrilor repetate. -elaii de calcul
uzuale
Pen"ru calculul deformaiei s&ecifice ver"icale admisibile
A[
z
B 'i a "ensiunii ver"icale admisibile A\
z
B a &%m$n"ului din &a"ul
drumului se folosesc relaii de forma0
B S
z
N A

sau N lo0 B A lo0
S
z
A4.7/B
7 N 5 f
7 ( 5 f
A
S S
z

5$*;:7
unde0
E C modulul de elas"ici"a"e al &%m$n"ului2
AO# AOO# 9 C cons"an"e2
N C num%rul de cicluri de 1nc%rcare &e dura"a de serviciu
a su&ras"ruc"urii ru"iere2 de regul%# se consider% 1nc%rcarea din
ve,iculul e"alon2
In diverse me"ode de dimensionare a s"ruc"urilor ru"iere
su&le(semirigide sun" admise relaiile de calcul de mai .os# care
se cons"i"uie 1n formul%ri ale cri"eriilor de dimensionare
aferen"e0
:?? 2 :
z
A
adm
7 5 $< 9E; 2 $ N


5Asphalt Institute7 5$*;;7
[
z
5inches73 h
f
> <2; inches3
A; 2 9
z
I
adm
7 5 $< $I 2 E N


5R" R An0lia7 5$*;E7
[
z
5inches73 h
f
> <2: inches3
-? 2 <
zadm
N 9-A


AUniversi"a"ea No""ing,amB A4.7@B
&-
d
z
5]m73
7
f
h $< mm3
-I 2 <
zadm
N E<<


AUniversi"a"ea No""ing,amB A4.7FB
d
z
5]m73
7
f
h -< mm3
unde:
N 5m*o*s* D milioane osii standard73
h
f
C valoarea ma)im! a deformaiei &ermanen"e la
su&rafaa s"ra"ului de 1mbr!c!min"e bi"uminoas!2

7
f
h 1aloarea pentru condiia critic, a structurii
rutiere 5apariia fisurilor 8n 8mbr,c,mintea bituminoas,73

7
f
h valoarea &en"ru condiia de degradare a
1mbr%c%min"ei bi"uminoase.
Ul"imele dou% relaii sun" ado&"a"e 'i 1n me"oda de
dimensionare elabora"% 1n Rom$nia.
In relaiile de mai sus# valorile cons"an"elor sun"
inde&enden"e de "i&ul &%m$n"ului de fundare# ceea ce
re&re+in"% o a&ro)imaie.
din
9 9
z
(
N lo0 ? 2 < $
$< I **** $< E

+



Aformula aeuKelomB A4.7GB
9<? 2 <
din z
N ( $;- 2 <


5formula danez,7 5$*E<7
$*-*9*I* !entru necesiti practice+ pmnturile se
caracterizeaz prin urmtoarele2
p,mnturile nisipoase:
&ermeabili"a"e mare2
ascensiunea ca&ilar%# dac% se manifes"%#
nu de&%'e'"e /6c76 cm2
com&resibili"a"e redus% sub sarcini s"a"ice#
dar care s&ore'"e sub aciunea sarcinilor
dinamice sau a vibraiilor2
"as%rile se &roduc 1n scur" "im& du&%
a&licarea 1nc%rc%rilor2
absena coe+iunii( coe+iunea redus%
im&une &ro"e.area "alu+urilor la aciunea
v$n"ului 'i a a&elor din &reci&i"aii2
&+
p,mnturile ar0iloase:
sun" &rac"ic im&ermeabile2
"as%rile se &roduc 1n"r-un "im&# cu a"$" mai
1ndelunga"# cu c$" &ro&oria de a&%
adsorbi"% es"e mai mare 'i
&ermeabili"a"ea(&osibili"%ile de drenare#
sun" mai reduse2
carac"eris"icile &las"ice sun"# 1n general#
suficien"e &en"ru &revederea com&or"%rii
argilelor normale Acu ac"ivi"a"e medieB#
adic% a argilelor cu un coeficien" de
acti1itate 5I
A
B de <2?;***$2-;0
-
p
A
A
I
I
5$*E$7
unde:
I
p
C indicele de &las"ici"a"e2
A
-
C &rocen"ul de &ar"icule cu dimensiuni mai mici de 8
Jm.
p,mnturile intermediare A1n"re nisi&uri 'i
argileB0
cu c$" &ro&oria re&re+en"a"% de fraciunea
argil% es"e mai mare# s&oresc coe+iunea 'i
&las"ici"a"ea 'i se reduce &ermeabili"a"ea2
cu c$" &ro&oria re&re+en"a"% de fraciunea
&raf es"e mai mare# sensibili"a"ea la 1ng,e
cre'"e2
$*-*9*A* 0etoda amprentei. !rognozarea comport3rii
p3mnturilor folosind coeficientul de analogie
Iden"ificarea(carac"eri+area &!m$n"urilor se &oa"e obine
&rin in"ermediul amprentei# care re&re+in"! o diagram! ce
include0
diagrama de &las"ici"a"e Cassagrande# 1n cadranul
I2
coeficien"ul de ac"ivi"a"e AI
A
B# 1n cadranul II2
curba granulome"ric!# 1n cadranul III.
&0
Hn fig. 4.4@. se &re+in"! am&ren"a unui &!m$n" coe+iv
Alinia &lin! P
4
P
8
PP
/
P
=
B 'i a unui &!m$n" necoe+iv Alinia
1n"reru&"! O POP
/
OB.
Punc"ele carac"eris"ice au urm!"oarele coordona"e0
&en"ru &!m$n"uri coe+i1e:
P
$
5@
"
2I
p
B2 P
-
5A
-
2I
p
B2 PA)
d
C G6>2d
A<
B2 P
9
5J
d
C A
-
>2 A
-
B2
P
:
5@
"
2 A
-
B2
&en"ru &!m$n"uri necoe+ive0
OA626B2 POA)
d
C G6>2d
A<
B2 P
9
M5J
d
C 46>2 d
$<
B.
Carac"eri+area &!m$n"ului cu a.u"orul unui singur num!r
se obine &rin aria rela"iv! A
r
0
A
r
> A6A
C
A$*E-7
unde:
A C aria am&ren"ei2
A
C
C aria cercului de referin!# cu cen"rul 1n OA626B 'i
care "rece &rin &unc"ele de coordona"e0 I
p
C762 )
d
C 762 D
"
C762
d C 4mm.
Coeficien"ul de analogie e es"e defini" de relaia A4.E/B0
^
j i
j i
A A
A A

+

2
5$*E97
unde A
i
'i A
_
sun" ariile rela"ive ale &!m$n"urilor fiQ 'i f.Q care se
com&ar!.
Cu c$" ariile celor dou! &!m$n"uri au valori mai
a&ro&ia"e# cu a"$" coeficien"ul de analogie es"e mai mare.
&*
.i0*$*$?* Amprenta p,mntului
Analogia# 1n"re &!m$n"urile s"udia"e# &ermi"e ? 1n cadrul
s"udiilor &reliminare ? evaluarea carac"eris"icilor &!m$n"ului f.Q
&e ba+a valorilor carac"eris"icilor &!m$n"ului giQ.
/%
1.2.3.14. 5portul p3mntului de fundare la capacitatea
portant3 a structurii rutiere suple.semirigide
E)&rim$nd ca&aci"a"ea &or"an"! a s"ruc"urii ru"iere
su&le(semirigide &rin num!rul s"ruc"ural A<NB ? noiune
elabora"! 1n cadrul AA<aO Road *es" ? num!rul s"ruc"ural
modifica" A<NCB# care include 'i a&or"ul &!m$n"ului de fundare#
se obine cu relaia A4.E=B0
)0
n
$
i i
)N h a <9A: 2 < )NC +

5$*E:7
unde:
)N h a <9A: 2 <
n
$
i i

5$*E;7
n C num!rul s"ra"urilor ru"iere2
a
i
C coeficien"ul de ec,ivalare a ma"erialului din s"ra"ul
ru"ier fiQ2
h
i
C grosimea s"ra"ului ru"ier fiQ AmmB2
mm ?<< h
i

3
)N
)0
C num!rul s"ruc"ural al &!m$n"ului de fundare0
:9 2 $ 7 CBR 5lo0 I; 2 < 7 CBR 5lo0 ;$ * 9 )N
-
) $< ) $< )0

A4.EEB
Valorile a
i
se obin cu relaia 5$*E:7:
a
i
> a
<
U5(
i
6 (
<
7
$69
A4.E@B
unde0
a
<
C coeficienii de ec,ivalare a ma"erialelor din
s"ra"urile ru"iere e)&erimentale 8n cadrul AA)V! Road
est 5tabelul $*$I73
(
<
C modulii de elas"ici"a"e a ma"erialelor din
s"ra"urile ru"iere e)&erimen"a"e 1n cadrul AA<aO Road *es"
A"abelul 4.4FB2
(
i
C modulul de elas"ici"a"e al ma"erialului din
s"ra"ul fiQ.
abelul $*$I
/.
ipul structurii rutiere
a
<
(
<
5&Pa7
Imbr4c4minte bituminoas4
)trat de baz4 din piatr4
spart4
)trat de fundaie din balast
<2::
<2$:
<2$$
9$<<
-<?
$<:
1.2.3.11. Calitatea p3mnturilor ca materiale pentru
terasamente
Cali"a"ea ca ma"eriale &en"ru "erasamen"e es"e
&re+en"a"% 1n "abelul 4.4G &en"ru &!m$n"urile necoe+ive 'i 1n
"abelul 4.86 &en"ru &!m$n"urile coe+ive.
La debleuri("erasamen"e la nivelul "erenului2 &!m$n"urile
cu simbolurile =d# =e 'i =f "rebuie 1nlocui"e cu &!m$n"uri
mediocre sau "ra"a"e cu var(s"abili+a"e mecanic sau cu liani
&u++olanici &e urm!"oarele grosimi minime0
47 cm# 1n ca+ul &!m$n"urilor simbol =d2
86 cm# 1n ca+ul &!m$n"urilor simbol =e2
76 cm# 1n ca+ul &!m$n"urilor simbol =f2
3olosirea 1n rambleuri a &!m$n"urilor simbol =d 'i =e
necesi"! fundamen"area "e,nico-economic! a m!surilor de
1mbun!"!ire a cali"!ii.
/$
abelul $*$A* Calitatea p4mnturilor necoezi1e ca materiale pentru terasamente
Denumirea 'i carac"eri+area &rinci&alelor "i&uri de &!m$n"uri
<imbol Granulo+i"a"e Coeficien"
de neunifor-
mi"a"e# Un
Indice de
&las"ici"a"e# I&
&en"ru
fraciunea sub
6#7 mm
Umfla-rea
liber!# UL
C
Calitate
ca
material
pentru
terasaR
mente
Coninu"ul 1n &!ri fine 8n C
din masa total4
pentru:
d56#667
mm
d56#67
mm
d56#87
mm
4. P!m$n"uri necoe+ive
grosiere Afraciunea mai
mare de 8 mm re&re+in"!
mai mul" de 76>B
9locuri#bolov!ni'# &ie"ri'
cu foar"e &uine &!ri fine#
neuniforme Agranulo+i"a"e
con"inu!B2 insensibile la 1ng,e-
de+g,e 'i la variaiile de
umidi"a"e
4a
54 546 586
:7
6 -
3oarte
bun4
idem $a2 8ns4 uniforme
50ranulozitate discontinu47
$b K;
-* P4mnturi necoezi1e
medii Fi fine 5fraciunea
mai mic4 de - mm
reprezint4 mai mult de
;<C7
Nisip cu pietriF2 nisip
mare2 mi_lociu sau fin
cu p4ri fine2 neuniforme
50ranulozitate continu47
sensibilitate mi_locie la 8n0heR
dez0he2 insensibile la
1ariaiile de umiditate
-a
GE G-< G:<
H;
K$< R
idem -a2 8ns4 uniforme
50ranulozitate discontinu47
-b K; Bun4
9* P4mnturi necoezi1e
medii Fi fine 5fraciunea
mai mic4 de - mm
reprezint4 mai mult de
;<C7 cu liant constituit
cu multe p4ri fine3 foarte
sensibilitate la 8n0heRdez0he2
fraciunea fin4 prezint4
umflare liber4 5respecti17
contracie redus4
9a K:<
/&
din p4mnturi coezi1e*
Nisip cu pietriF2 nisip
mare2 mi_lociu sau fin cu
liant pr4fos sau ar0ilos
QE Q-< Q:< R H$< &ediocr4 idem /a# 1ns! fraciunea fin!
&re+in"! umflare liber! medie
sau mare
/b
:=6
abelul $*-<* Calitatea p4mnturilor coezi1e ca material pentru terasamente
Denumirea 'i carac"eri+area &rinci&alelor "i&uri de
&!m$n"uri
<
i
m
b
o
l
Plas"ici"a"e( Granulo+i"a"e
Indice de
&las"ici"a"e# I&
&en"ru
fraciunea
sub 6#7 mm
Umfla-
rea
liber!#
UL C
Calitate
ca
materia
l pentru
terasaR
mente
Conform nomo0ramei Casa0rande
=.
P!m$n"uri
coe+ive0
nisi& &r!fos#
&raf nisi&os#
nisi& argilos#
&raf# &raf
argilos
nisi&os# &raf
argilos#
anorganice cu
com&resibili"a"e 'i
umflare liber!
reduse# sensibili"a"e
mi.locie la 1ng,e-
de+g,e
=
a

G$< G:<
&edioc
r4
Anorganice# cu
com&resibili"a"e mi.locie#
umflare liber! redus! sau
medie# foar"e sensibile la
1ng,e-de+g,e
=b
5/7
5@<
or0anice2 5&!*H;C7T cu
compresibilitate Fi umflare
liber4 reduse Fi sensibilitate
mi_locie la 8n0heRdez0he
:c
K$< G:<

I
n
d
i
c
e

d
e

3
l
a
s
t
i
c
i
t
a
t
e
,

I
3
5imita de cur'ere ;5 <
//
argil!
&r!foas!
nisi&oas!#
argil!
nisi&oas!#
argil!
&r!foas!#
argil!# argil!
gras!
anor0anice cu
compresibilitate Fi umflare
liber4 mare2 sensibilitate
mi_locie la 8n0heRdez0he
:d H9; H?<

Rea or0anice2 5&!*H;C7T cu
compresibilitate mi_locie2
umflare liber4 redus4 sau
medie2 foarte sensibile la
8n0heRdez0he
=e
5/7 5@7
or0anice2 5&!*H;C7T cu
compresibilitate mare2
umflare liber4 medie sau
mare2 foarte sensibile la
8n0heRdez0he
=f - :=6
3oar"e rea
= !ateriile or'anice sunt notate cu !(>(
/-
1.2.3.12. 6erificarea n situa capacit3ii portante a
terenului de fundare prin m3sur3tori deflectometrice
U!sur!"orile se efec"uea+! cu deflec"ome"rul
9enKelman# la nivelul su&erior al "erasamen"ului# c$nd nu es"e
&rev!+u" s"ra" de form! 'i res&ec"iv# la nivelul inferior al s"ra"ului
de form!# 1n ca+ con"rar.
Valorile admisibile ale defle)iunii elas"ice Ad
adm
B#
cores&un+!"oare ve,iculului e"alon Aosia s"andard ? O< 447
KNB sun" &re+en"ate 8n tabelul $*-$*
abelul $*-$*
ipul p4mntului
d
adm
<2<$ mm
Nisip pr4fos2 nisip ar0ilos
Praf nisi&os# &raf argilos- nisi&os# &raf argilos# &raf
Argil! nisi&oas!# argil! &r!foas!# argil! &r!foas!- nisi&oas!#
argil!
/76
=66
=76
7a3acitatea 3ortant? se consider? reali#at? dac? de6le@iunea e6ectiA? are
Aalori mai mari decBt cea admisibil? Cn cel mult .%< din 3unctele de m?surare(
2ni6ormitatea e@ecuiei se consider? satis6?c?toare dac? Aaloarea
coe6icientului de Aariaie 97
B
B es"e sub =6>.
1.2.3.13. -ezistena opus de pmnt la spare
Pen"ru s"abilirea me"odei de e)ecuie 'i evaluarea
lucr%rilor de "erasamen"e# "rebuie s% se in% seama de
re+is"ena o&us% de &%m$n" la s%&are
Da"ori"% na"urii foar"e diferi"e a &%m$n"urilor 'i condiiilor
diverse de +%c%min"e# o clasificare absolu"%# din &unc" de
vedere al re+is"enei la s%&are# es"e &rac"ic im&osibil%.
Pen"ru necesi"%ile &roduciei# norma"ivele &en"ru lucr%ri
de "erasamen"e &rev%d ca"egorisirea &%m$n"urilor conform
e)em&lelor din "abelul 4.88.0
abelul $*--*
/-
Denumire &%m$n"
Ca"egoria de &%m$n" du&% re+is"ena o&us%
la s%&are
Uanual%
Uecanic%
E)cava"or
9uldo+er
Greder
<cre&er
Nisi& fin# &%m$n"
vege"al af$na"
u'or
A4B(A8B
I I I
Praf nisi&os# &raf
argilos-nisi&os
mi.lociu
A8B(A/B
I I I
Praf argilos# nisi&
&r%fos# nisi& mi.lociu#
nisi& argilos# balas"
nisi&os
I II II
P%m$n" vege"al
com&ac"a"
II I I
Argil% nisi&oas%
"are
I I I
Argil% &r%foas%# argil%
&r%foas%-nisi&oas%
I II II
9alas" AD5476mmB#
nisi&(nisi& argilos
1ng,ea"
II II R
Argil%
foar"e
"are
II II II
Argil% gras% com&ac"% III III R
Argil% nisi&oas%
1ng,ea"%#
s"$nc% de+agrega"%#
gresie# calcar# e"c. B
IB IB R
W A4B cu lo&a"a# A8B cu ca+maua# A/B cu "$rn%co&ul.
)tncile moi0 marne# gresii( calcare moi# 'is"uri cimen"a"e
e"c.# se desfac cu ranga# "$rn%co&ul 'i# &arial# cu e)&lo+ivi.
)tncile mi_locii: calcare# gresii# 'is"uri(conglomera"e
silicioase e"c. 'i stncile tari: grani"# ba+al"# sieni"# daci" e"c.# se
disloc% cu e)&lo+ivi.
/+
CAPI!"#" -:
R(GI&#" D( #&IDIA( )I D(
(&P(RA#R% A" (RA)A&(N("!R
-*$* G(N(RA"I%+I
*erasamen"ele ru"iere sun" su&use direc" 'i &ermanen"
aciunii agenilor e)"eriori# care e)erci"% o mare influen% asu&ra
com&or"%rii lor. Variaiile de umidi"a"e 'i de "em&era"ur%#
de"ermin% variaii ale ca&aci"%ii &or"an"e a "erasamen"elor 'i#
&rin aceas"a# ale re+is"enei 'i s"abili"!"ii 1n"regului com&le)
ru"ier.
Hn "erasamen"e se creea+% un regim s&ecific de
umidi"a"e 'i "em&era"ur% la care con"ribuie0
modificarea "e)"urii na"urale a &%m$n"ului 'i 1n"r-o
anumi"% m%sur% 'i a s"ruc"urii# da"ori"% o&eraiilor de
s%&are# "rans&or"# a'"ernere 'i com&ac"are2
reali+area &la"formei "erasamen"ului la un nivel diferi"
de cel al mediului 1ncon.ur%"or.
In ca+ul s"ra"urilor ru"iere im&ermeabile# 1n "erenul de
fundare se "inde s&re reali+area unei s"%ri de umidi"a"e de
ec,ilibru. Cu c$" diferena din"re s"area de umidi"a"e# din
momen"ul e)ecuiei s"ra"urilor im&ermeabile 'i s"area de
ec,ilibru a umidi"%ii "erenului es"e mai mare# cu a"$" variaiile
de volum ul"erioare 'i# deci# degrad%rile# vor fi mai im&or"an"e.
Ume+irea &%m$n"urilor din "erasamen"ele ru"iere se
&oa"e &roduce 1n dou% moduri0
&rin infil"rarea a&elor &roveni"e din &reci&i"aii# de sus 1n
.os 'i la"eral# &rin acos"amen"e nee"an'a"e 'i &rin
'anurile la"erale2
&rin ascensiunea ca&ilar% a a&elor sub"erane.
/0
-*-* R(GI&#" D( #&IDIA(
-*-*$* Distribuia zonelor de umiditate 8ntrRun profil
trans1ersal de drum
In"r-un &rofil "ransversal de drum cu 1mbr%c%min"e
im&ermeabil% A3ig.8.4.B deosebim "rei +one din &unc" de vedere
al regimului de umidi"a"e0
`ona A: +ona cu variaii se+oniere ma)ime ale umidi"%ii2
`ona B: +ona cu variaii se+oniere im&or"an"e ale
umidi"%ii2
`ona C: +on% f%r% variaii de suciune 'i umidi"a"e.
P%m$n"ul de fundaie aferen" +onei 9 1nregis"rea+% a'a
numi"ul efect de mar0ine2 adic% +ona es"e considera"% ac"iv%
din &unc" de vedere al variaiilor se+oniere de umidi"a"e.
U%rimea efec"ului de margine de&inde de urm%"orii fac"ori0
"i&ul &%m$n"ului din "erasamen"2
"i&ul &rofilului "ransversal al drumului2 de e)em&lu# 1n
ca+ul argilelor &r%foase(argilelor# efec"ul de margine se
manifes"% &e l%imi de ordinul a 4#6 m# la rambleuri cu
1n%limea mai mare de 4#6 m 'i res&ec"iv# 8#6...8#7 m#
la &rofiluri "ransversale la nivelul "erenului A3ig.8.4.B2
alc%"uirea s"ruc"urii ru"iere2
declivi"a"ea drumului2
m%surile cons"ruc"ive ado&"a"e &en"ru reducerea
accesului a&ei 1n "erasamen".
/*
.i0*-*$*
-*-*-* Pre1ederea distribuiei de echilibru a
umidit,ii sub 8mbr,c,mini rutiere impermeabile
Cunoa'"erea dis"ribuiei de ec,ilibru a umidi"%ii 'i
variaia &ro&rie"%ilor mecanice ale &%m$n"ului 1n ra&or" cu
umidi"a"ea sun" necesare &en"ru dimensionarea s"ruc"urilor
ru"iere.
Dis"ribuia de ec,ilibru a umidi"%ii es"e de"ermina"% de0
&o+iia a&ei sub"erane2
&ro&rie"%ile ,idrice ale &%m$n"ului2
dis"ribuia umidi"%ii 1n momen"ul e)ecuiei
1mbr!c!min"ei im&ermeabile.
Pen"ru evaluare deosebim dou% ca+uri e)"reme0
nivelul a&elor sub"erane A N.A.<.B la mic% ad$ncime
fa% de nivelul "erenului# ca+ 1n care s"area de
ec,ilibru a umidi"%ii es"e condiiona"! de N.A.<.2
nu e)is"% s"ra" de a&% sub"eran%# ca+ 1n care s"area
de ec,ilibru a umidi"%ii es"e de"ermina"! de condiiile
clima"ice ale regiunii.
Pen"ru ca+ul in"ermediar# a"unci cand N.A.<. se afl% la
mare ad$ncime se consider% 8 sub+one0
una inferioar%# la care &redomin% efec"ul &$n+ei de
a&% sub"eran%2
-%
una su&erioar%# la care s"area de ec,ilibru a umidi"%ii
es"e de"ermina"% de condiiile clima"ice 'i de condiiile
de diri.are a a&elor 1n vecin%"a"ea drumului.
2.2.2.1. Cazul $.5.7. la mic adncime
C$nd N.A.<. es"e la mic% ad$cime# adic% 4#6 m &en"ru
nisi&# /#6 m &en"ru &raf 'i E#6...G#6 m &en"ru argil% se folose'"e
relaia din"re &resiunea a&ei din &ori AuB 'i suciune A)2hB0
p ) u +
5&Pa7 A8.4B
unde ) re&re+in"% suciunea# e)&rima"% 1n uni"%i de &resiune
'i0
Y
p
h u

+
A8.8B
a"unci c$nd suciunea A,B se e)&rim% 1n cen"ime"ri coloan% de
a&%.
In relaiile de mai sus 0
u C &resiunea a&ei din &orii &%m$n"ului# cores&un+%"oare
diferenei# 1n cm# 1n"re co"a &unc"ului considera"
'i N.A.<.2
p C &resiunea da"ora"% a"$" sarcinii geologice# c$" 'i
sarcinii e)"erioare din e)&loa"are2
C fac"or de com&resibili"a"e# dedus din curba
e)&erimen"al% de con"racie a &%m$n"ului# care ara"% 1n ce
m%sur% efor"ul uni"ar ver"ical# 1n &unc"ul considera"# es"e &relua"
de a&a din &ori0
tg
A8./B
unde es"e ung,iul forma" de "angen"a# la curba de con"racie
1n &unc"ul considera"# cu ori+on"ala A3ig.8.8.B.
-.

.i0*-*-*
Hn ordona"%# V
466
re&re+in"% volumul ocu&a" de 466 g de
&%m n" usca" Afa+a solid%B.
Valoarea coeficien"ului0 $ &en"ru &%m$n"uri argiloase
A&rac"ic sa"ura"e n "erasamen"e ru"iereB# ><29***<2E2 &en"ru
&%m$n"uri &r%foase 'i <29 &en"ru &%m$n"uri nisi&oase.
Valoarea fac"orului de com&resibili"a"e# 2 se &oa"e
corela cu I
p
A*abel 8.4.B0
abelul -*$*
Ip $< $; -< -; 9< 9;
<2$; <2-? <2:< <2;; <2?< <2I<
Variaia# 1n ad$ncime# a suciunii de ec,ilibru0
Pen"ru $# valoarea suciunii de ec,ilibru A,B scade
&a"ul drumului# as"fel c% valorile ma)ime ale umidi"%ii
ADB sun" 1n a&ro&iere de &a"ul drumului.
Pen"ru <2E# valoarea suciunii de ec,ilibru# 1n
ad$ncime# es"e foar"e redus%.
Pen"ru <29# valoarea suciunii de ec,ilibru cre'"e
s&re &a"ul drumului# as"fel c% umidi"a"ea se reduce.
Prin adncime critic, 5h
cr
7 se 1nelege ad$ncimea
s"ra"ului frea"ic &$n% la care fac"orul de"erminan" al regimului de
umidi"a"e al &%m$n"ului de fundare# 1l cons"i"uie N.A.<.
-$
Ad$ncimea cri"ic% varia+% 1n funcie de "i&ul clima"ic 'i de
"i&ul &%m$n"ului. Normele "e,nice rom$ne'"i &rev%d0
h
cr
> $2< m# &en"ru &%m$n"urile P
$
# P
-
'i P
9
2
h
cr
> 92< m# &en"ru &%m$n"urile P
:
'i P
;
A argil%
nisi&oas% B2
h
cr
> ;2< m# &en"ru &%m$n"urile P
;
# mai &uin argila
nisi&oas%.
Valoarea umidi"%ii de ec,ilibru se &oa"e s"abili &rin
diverse me"ode.
2.2.2.1.1. 0etoda 8a%oratorului de Cercetri -utiere
(9.-.-.8.)+ 5nglia

Ue"od% necesi"% un calcul i"era"iv# succesiunea
o&eraiilor fiind urm%"oarea0
Pen"ru un s"ra" elemen"ar aib# 1n cadrul &%m$n"ului de
fundare0
se es"imea+% valoarea umidi"%ii @
i
2
se calculea+% &resiunea p
i
2
cunosc$nd N*A*)* fa% de co"a considera"% se
deduce &resiunea a&ei din &ori AuB 2
din curba de contracie A3ig.8./.aB se obine
valoarea fac"orului 2 corespunz,tor umidit,ii
@
i
3
cu relaia 8.8. se calculea+% valoarea suciunii h
i
2
se calculea+% indicele sorbional 5p.7
i
2
5p.7
i
> lo0h
i
A8.=.B
cu valoarea 5p.7
i
se in"r% 1n curba de reinere
A3ig.8./.bB# s"abili"% e)&erimen"al &en"ru "i&ul de
&%m$n"# obin$ndu-se valoarea @
i
M.

-,
.i0*-*9* Determinarea umidit,ii de echilibru 8n cazul N*A*)*
la mic, adncime
Consider$ndu-se Y
i
M ca fiind valoarea iniial% se re&e"%
o&eraiile an"erioare 'i se obine Y
i
MM.
In general sun" suficien"e 8.../ i"eraii &en"ru a se obine
diferene negli.abile 1n"re diagramele de dis"ribuie succesive.
Re&e"$nd# o&eraiile de mai sus# &en"ru fiecare s"ra"
elemen"ar de calcul# se obine dis"ribuia umidi"%ii de ec,ilibru
deasu&ra N.A.<.
In "abelul 8.8. se &re+in"% relaia din"re &3 'i suciune0
abelul -*-*
p.
)uciunea2 8n cm col*
V
-
!
)uciunea2 8n &Pa
6 4
-
.% * , *+

4 46
/
.% * , *+

@ 46
@
.% * , *+
-&
D
i
Et'F
i
F
i
2.2.2.1.2. 0etoda !rof. 5ndrei 7ilvan (:ig.2.&)
Prelucr$nd da"ele din curbele de con"racie AaB 'i#
res&ec"iv# reinere AbB# &en"ru evi"area &arame"rului @ Acare nu
a&are 1n relaia 8.8.B se obine curba de leg%"ur% din"re
suciune AhB 'i fac"orul de com&resibili"a"e AB.
In diagrama din 3ig.8.=.# relaia0

Y
p
h u

+
A8.7B
es"e re&re+en"a"% de linia drea&"% care "rece &rin dou% &unc"e
AA2BB av$nd coordona"ele0 A A62,B 'i B A4#62 ,R&B.
In"ersecia aces"ei dre&"e cu curba h>f57 are loc 1n
&unc"ul C# a c%rui &roiecie &e ordona"a , re&re+in"% suciunea
de ec,ilibru Ah
e
B.
Cunosc$nd suciunea de ec,ilibru Ah
e
B din curba de
reinere# se &oa"e ci"i direc" umidi"a"ea de ec,ilibru A@
e
B
A3ig.8.=.B
Calculul se face folosind &rogramul de calcul (CVI)#)*
.i0*-*:*
-/
D
D
2.2.2.2. Cazul cnd nu e;ist strat de ap su%teran
sau acesta este la adncime mare
<"area de umidi"a"e es"e de"ermina"% de condiiile
clima"ice# 1n s&ecial de bilanul din"re &reci&i"aii 'i &rocesul de
eva&o-"rans&iraie. Ca o consecin%# 1n &%m$n" se reali+ea+% o
s"are de umidi"a"e de ec,ilibru# care de&inde de "i&ul aces"uia
Aca&aci"a"ea &%m$n"ului de a reine a&aB.
Pen"ru s"abilirea valorii suciunii de ec,ilibru 1n +ona
ac"iv% a "erasamen"ului# se folose'"e corelaia em&iric% din"re
suciunea de ec,ilibru 'i indicele mediu de ume+eal%
*,orn",Yai"e AI
m
B0
a u m
I E 2 < I I

A8.EB
1n care0
I
u
C indicele de ume+eal%0

n
n p
n
s
I
u

100 . 100

A8.@B
I
a
C indicele de aridi"a"e0
n
p n
$<<
n
d
$<< I
a



A8.FB
unde0
s C e)ceden"ul de &reci&i"aii fa% de necesarul de
umidi"a"e AnB &en"ru vege"aie2
p C can"i"a"ea de &reci&i"aii2
d C defici"ul de umidi"a"e.
3olosirea se&ara"% a indiciilor I
u
'i I
a
ar necesi"a ca 1n nici
o &erioad% din an s% nu in"ervin% si"uaia con"rar%. Cum# 1n
general# 1n diverse ano"im&uri se 1nregis"rea+% a"$" e)ceden"#
c$" 'i defici" de &reci&i"aii# cei doi indici AI
u
# I
a
B sun" cu&rin'i 1n
I
m
# .us"ifica" de fa&"ul c% un e)ceden" 1n"r-un ano"im& &oa"e
--
&reveni defici"ul din al" ano"im& Ase admi"e c% un e)ceden" de
476 mm 1n"r-un ano"im& &oa"e com&ensa un defici" de 876 mm
1n al" ano"im&0 476(876C6#EB.
In funcie de indicele mediu de ume+eal% *,orn",Yai"e
AI
m
B# condiiile clima"ice sun" ca"egorisi"e conform "abelului 8./.0
abelul -*9*
I
m
hornthYaite Climat
5 6
5 =6 arid
usca"
86... =6 semiarid
6... 86 modera" usca"
6
6... 86 modera" umed
umed
86... 466 umed
: 466 su&raumed
*eri"oriul Rom$niei es"e +onifica" 1n / "i&uri clima"ice
A3ig.8.7.B 'i anume0
"i&ul I ? +one modera"-usca"e 'i semiaride2
"i&ul II- +one modera"-umede2
"i&ul III- +one umede 'i su&raumede.
Pen"ru cele "rei "i&uri clima"ice limi"ele de variaie ale lui
I
m
'i a indicelui sorbional &3 sun" &re+en"a"e 1n *abelul 8.=.
abelul -*:*
ip
climatic
I
m
p.
Nisipuri
ar0iloase
P,manturi
pr,foase
P,manturi
ar0iloase
I
86... =6 : 8#6 : /#6 : =#6
86... 6 4#F...8#6 8#E.../#6 /#/... =#6
II
6... 86 4#F 8#=...8#E /#6.../#/
III
86...466 4#@...8#F 8#8...8#= 8#@.../#6
In funcie de "i&ul clima"ic# de I
m
'i de "i&ul &%m$n"ului# cu
valoarea indicelui subional# A&3B se obine# din curba de
reinere Acurba fbQ 3ig.8./.B# umidi"a"ea de ec,ilibru AD
e
B.
-+

-0
-*-*9* Bariaia sezonier, a umidit,ii
Un ciclu anual al variaiilor de umidi"a"e ale
"erasamen"elor 1nregis"rea+% urm%"oarele &erioade A3ig.8.E.B0
1n "im&ul "oamnei# o &erioad% de acumulare a
umidi"%ii da"ori"% reducerii eva&or%rii 'i
in"ensific%rii &reci&i"aiilor a"mosferice2
1n "im&ul iernii# o &erioad% de 1ng,eare a
&%m$n"ului 'i de redis"ribuire a umidi"%ii2
&rim%vara are loc de+g,earea &%m$n"ului 'i
reume+irea sa2
vara# o &erioad% de uscare a "erasamen"elor.
.i0*-*E*
Influena com&le)% a fac"orilor care in"ervin# dar 1n
s&ecial a "i&ului de &rofil "ransversal 'i a condiiilor locale de
ume+ire# asu&ra regimului de umidi"a"e al &%m$n"ului de
fundare# face ca efec"ul de margine s% fie dificil de &rogno+a".
<"udiile efec"ua"e la noi 1n ar%# de c%"re INCER*RAN<# &rin
sonda.e la 4#6...4#7 m de marginea c%ii 'i &$n% la 6#76 m sub
&a"ul drumului# au &ermis &ro&unerea de valori de calcul ale
umidi"%ii rela"ive A @6@
"
B.
Valorile ma)ime ale umidi"%ii rela"ive AD(D
L
B# calcula"e
&en"ru un nivel de 1ncredere de F7> sun" &re+en"a"e 1n "abelul
8.7(
-*
abelul -*;*
ipul
climatic
Re0imul
hidrolo0ic
ipul p4mntului
P9 P: P;
I
4 6#787 6#=F7 6#766
8a 6#776 6#=F7 6#776
8b 6#776 6#7/7 6#E67
II
4 6#7E7 6#7/7 6#766
8a 6#7E7 6#7/7 6#E67
8b 6#7E7 6#7F7 6#E67
III
4 6#E66 6#E77 6#766
8a 6#E76 6#E@7 6#E=7
8b 6#EG6 6#EG7 6#EE7
In funcie de valorile din "abelul 8.7. &en"ru &!m$n"urile
coe+ive AP
/
# P
=
# P
7
B 'i de valorile es"ima"e &en"ru
&!m$n"urile P
4
'i P
8
s-au s"abili" valorile de calcul ale
modulului de deformaie A*abelul 8.EB 'i ale modulului de
elas"ici"a"e dinamic A*abelul [email protected].
abelul -*E* Balori de calcul ale modulului de
deformaie T
7
5&Pa7
W
B
<ub s"ruc"uri ru"iere su&le(semirigide.
ip
climatic
Re0im
hidrolo0ic
ipul p,mntului
P
$
P
-
P
9
P
:
P
;
(
d
R &Pa
I
4
47
48
48
48
48
8a
G
F
8b F 7
II
4
F
F
48
8a
7
8b F 7
III
4 48 E =#7 48
8a
F
=#7 /#7 =
8b /#7 /#6 /#7
+%
abelul -*?* Balori de calcul ale modulului de
elasticitate dinamic 5&Pa7
ip
climatic
Re0im
hidrolo0ic
ipul p,mntului
P
$
P
-
P
9
P
:
P
;
(
d
R &Pa
I
4
466
G6
@6
F6
F6
8a
E7
@7
8b @6 @6
II
4
E7
F6 F6
8a
@6
8b F6 @6
III
4 G6
E6
77 F6
8a
F6 76 E7
8b
In "abelul 8.F. sun" &re+en"a"e valorile de calcul ale
modulului de reacie al &%m$n"ului de fundare.
abelul -*I* Balori de calcul ale modulului de reacieR
c5&N6m
9
7
ip
climatic
Re0im
hidrolo0ic
ipul p,mntului
P
$
P
-
P
9
P
:
P
;
I
4
7E
7/
=E
76
76
8a
==
=F
8b =E =E
II
4 76 76
8a =E
8b 76 =E
III
4 7/
=8
/G 76
8a
76 /@ ==
8b
Valorile de calcul ale coeficien"ului lui Poisson sun"
&re+en"a"e 1n "abelul 8.G.
abelul -*A*
ipul
p,mntului
P
$
P
-
P
9
P
:
P
;
Coeficientul
Poisson2 d
6#8@ 6#/6 6#/6 6#/7 6#=8
+.
Com&le)ul ru"ier se consider! c! lucrea+! 1n cele
mai defavorabile condiii ,idrologice# dac! sun" de&!'i"e
valorile umidi"!ii rela"ive AD(D
L
B ale &!m$n"ului de
fundare# &re+en"a"e 1n "abelul 8.46.

abelul -*$<*

i
p
u
l

p
,
m

n
t
u
l
u
i

i
p
u
l

p
,
m

n
t
u
l
u
i
@6@
"
ip climatic
I II III
ipul profilului trans1ersal
Rambleu La
nivelul
"erenu-
lui#
debleu
sau
&rofil
mi)"
Rambleu La
nivelul
"erenu-
lui#
debleu
sau
&rofil
mi)"
Rambleu La
nivelul
"erenu-
lui#
debleu
sau
&rofil
mi)"
P
/
P
=
P
7
6#=G7
6#=/E
6#=G7
6#7@6
6#746
6#766
6#76G
6#=F8
6#7=7
6#7=6
6#78@
6#7=7
6#7F7
6#7F7
6#7F4
6#E84
6#E87
6#E66
Regimurile ,idrologice se clasific% &e ba+a urm%"oarelor
cri"erii0
Re0imul hidrolo0ic $ cores&unde condiiilor
hidrolo0ice fa1orabile2
Re0imul hidrolo0ic - cores&unde condiiilor
hidrolo0ice mediocre Fi defa1orabile 'i anume0
Re0imul hidrolo0ic -a0 &en"ru sec"oare
de drum si"ua"e 1n rambleu# cu 1n%limea
minim% de 4#6 m2
Re0imul hidrolo0ic -b0 &en"ru sec"oare
de drum si"ua"e 1n rambleu# cu 1n%limea
sub 4#6 m# la nivelul "erenului# 1n &rofil mi)"
sau 1n debleu.
+$
Condiiile ,idrologice ale com&le)ului ru"ier sun"
fa1orabile dac% sun" 1n"runi"e# concomitent# urm%"oarele
si"uaii0
1mbr%c%min"e modern%# 1n s"are "e,nic% cel &uin
mediocr%2
acos"amen"e im&ermeabili+a"e &e minim 4#6 m
l%ime sau &e "oa"% l%imea# 1n ca+ul
acos"amen"elor cu l%imi sub 4#6 m2
'anuri( rigole im&ermeabili+a"e2
scurgerea a&elor de &e "erenul 1ncon.ur%"or es"e
asigura"% 1n "o" "im&ul anului2
N.A.<. es"e la o ad$ncime mai mare dec$" ,
cri"ic
.
Condiiile ,idrologice ale com&le)ului ru"ier sun"
mediocre# dac% sun" 1n"runi"e# concomitent# urm%"oarele
si"uaii0
1mbr%c%min"e ru"ier% modern% cu degrad%ri
limi"a"e Acuan"ifica"e &rin valoarea norma"% a
indicelui st,rii de de0radareB2
acos"amen"e im&ermeabili+a"e &e cel &uin
l%imea ben+ilor de 1ncadrare2
'anuri(rigole im&ermeabili+a"e sau
neim&ermeabili+a"e dar cu funcionare
cores&un+%"oare2
scurgerea a&elor de &e "erenul 1ncon.ur%"or
asigura"% 1n "o" "im&ul anului A1n rambleuri cu
1n%lime de minim /#6 m.# a&ele &o" s"aiona
"em&orar# 1n +one de&resionareB2
N.A.<. es"e la o ad$ncime mai mare deca" ,
cri"ic.
Condiiile ,idrologice ale com&le)ului ru"ier sun"
defa1orabile# a"unci c$nd es"e 1n"$lni"% cel &uin una din"re
urm%"oarele si"uaii0
1mbr%c%min"e ru"ier% modern% cu degrad%ri sau
1mbr%c%min"e din macadam# &ava.e de &ia"r%
bru"%(bolovani sau &ie"ruire2
+,
'anuri sau rigole neim&ermeabili+a"e# cu
funcionare necores&un+%"oare2
scurgerea a&elor de &e "erenul 1ncon.ur%"or
drumului es"e neasigura"%# a&ele s"aionea+%
"em&orar 1n +one de&resionare Acondiia nu se
a&lic% la rambleuri cu 1n%lime mai mare de /#6
mB2
N.A.<. es"e la o ad$ncime mai mic% deca" ,
cri"ic
.
-*-*:* Acumularea umidit,ii 8n timpul iernii
In cor&ul "erasamen"elor a&a se g%se'"e 1n diferi"e s"%ri
fi+ice Asolid%# lic,id%# ga+oas% B# care 1n "im&ul anului nu r%m$n
1n ec,ilibru s"a"ic# ci da"ori"% variaiilor de "em&era"ur% 'i a
a&or"ului de a&% din e)"erior# au loc sc,imb%ri# a"$" can"i"a"ive#
c$" 'i cali"a"ive. In "im&ul &erioadei de 1ng,e 1n cor&ul
"erasamen"elor se 1n"$lnesc "em&era"uri foar"e varia"e#
1nce&$nd cu "em&era"uri &o+i"ive de minim R=
O
C..RE
6
C la nivelul
a&elor sub"erane 'i a.ung$nd &$n% la "em&era"uri nega"ive la
&ar"ea su&erioar%# a&a 1n"$lnindu-se sub cele "rei s"%ri.
A [email protected].
+&
.i0*-*?*
<ub influena diferenelor de "em&era"ur% se creea+% o
de&resiune 'i a&a migrea+% din +onele calde s&re cele reci.
Aceas"% de&lasare a a&ei are loc numai 1n &%m$n"urile gelive#
av$nd ca efec" formarea len"ilelor de g,ea% cu cre'"erea
volumului cu cca. G >. Cre'"erea volumului se da"orea+%
form%rii de asociaii moleculare la "em&era"uri .oase.
Uigrarea a&ei nu are loc numai 1n sens ascensional. Hn
fig.8.F. se &re+in"! efec"ul variaiilor de "em&era"ur! da"ori"!
condiiilor de e)&loa"are a drumurilor 1n "im&ul iernii0
1nde&!r"area de&unerilor de +!&ad! de &e &ar"ea carosabil!
&rin de&o+i"area lor la"eral!# ceea ce asigur! o &ro"ecie "ermic!
A4-de&uneri la"erale de +!&ad!# care nu se inde&!r"ea+!#
1n"ruc$" nu .enea+! circulaia ru"ier!2 8-de&uneri su&limen"are
de +!&ad! &roveni"! din dega.area &!rii carosabile2 /- s"ruc"ura
ru"ier!B.
+/
.i0ura -*I*
Ing,eul afec"ea+% a"$" s"ruc"ura ru"ier!# c$" 'i &%m$n"ul
din &a"ul drumului. Deoarece ma"erialele din s"ra"urile ru"iere
sun" folosi"e numai cu 1nde&linirea condiiilor "e,nice de
re+is"en% la 1ng,e-de+g,e# re+ul"% c% re+is"ena com&le)ului
ru"ier es"e condiiona"% de variaia carac"eris"icilor mecanice ale
&%m$n"ului din &a"ul drumului sub aciunea 1ng,e-de+g,eului.
<ensibili"a"ea la 1ng,e a &%m$n"urilor folosi"e 1n
"erasamen"e se carac"eri+ea+% &rin dou% efec"e0
umflarea 1n "im&ul 1ng,eului# ca urmare a
acumul%rii unei can"i"%i su&limen"are de a&%# sub
form% de len"ile de g,ea%# in"ercala"e 1n masa
&%m$n"ului2 aceas"a conduce la o s"ra"ificaie
ori+on"al% 'i umfl%ri neuniforme la nivelul &a"ului
drumului# care se "ransmi" la su&rafaa s"ruc"urilor
ru"iere nerigide# sub forma unor denivel%ri2
reducerea ca&aci"%ii &or"an"e 1n &erioada de
de+g,e# da"ori"% "o&irii len"ilelor de g,ea% 'i a
im&osibili"%ii de evacuare ra&id% a can"i"%ii
su&limen"are de a&% Ada"ori"% &ermeabili"%ii
reduse a s"ra"urilor de dedesub"# care sun" 1nc%
1ng,ea"eB2 reconsolidarea es"e de scur"% dura"%
1n ca+ul unui &%m$n" &r%fos# dar de dura"% mare
1n ca+ul &%m$n"urilor argiloase.
+-
In 3ig.8.G. se &re+in"% evoluia fron"ului de 1ng,e
Ai+o"erma de 6
o
CB2 liniile &unc"a"e se refer% la &erioada
de de+g,e.
.i0*-*A*
Hn &erioada de de+g,e# fron"ul de de+g,e com&or"!
dou! i+o"erme 6
O
C# care 1ncadrea+! +ona 1ng,ea"!. Da"ori"!
caloriilor# care &rovin din a"mosfer!# i+o"erma 6
O
C# de la &ar"ea
su&erioar!# coboar! 1n "im& ce urc!# cu vi"e+! mul" mai redus!#
i+o"erma 6
O
C# de la &ar"ea inferioar! da"ori"! caloriilor
&rovenind de la &!m$n"ul de dedesub".
-*-*;* Producerea de0rad,rilor din 8n0heRdez0he
Degrad%rile din 1ng,e-de+g,e se &roduc c$nd e)is"%
simul"an urm%"oarele condiii0
&%m$n"ul de fundaie es"e sensibil la 1ng,e2
"em&era"uri nega"ive# suficien" de sc%+u"e# 'i &e o
dura"% 1ndelunga"%# care s% &ermi"% migrarea 'i
acumularea a&ei 1n &%m$n"ul de fundare2
&osibili"a"ea alimen"%rii cu a&% a fron"ului de 1ng,e 1n
&%m$n"2
circulaia ve,iculelor grele 1n &erioade de 1ng,e
accen"uea+% &roducerea degrad%rilor.
Da"ori"% aciunii 1ng,e-de+g,eului se &roduc
urm%"oarele "i&uri de degrad%ri0
++
a* "a structurile rutiere neri0ide:
umfl%ri neregula"e Aburdu'iriB 1nsoi"e# even"ual# de
fisuri 'i cr%&%"uri# ale 1mbr%c%minilor bi"uminoase 'i
ale &ava.elor de &ia"r%# 1n "im&ul &erioadelor de 1ng,e2
fisuri# cr%&%"uri# faian%ri# f%ga'e 'i deformaii locale 1n
&erioada de de+g,e.
b* "a structurile rutiere ri0ide3
denivel%ri ale dalelor 1n dre&"ul ros"urilor 'i l%rgirea
aces"ora# 1n &erioada de 1ng,e2
fisuri# cr%&%"uri# dis"rugeri ale dalelor 1n &erioada de
de+g,e.
Pe ba+a unor observaii efec"ua"e &e reeaua de drumuri
din Germania# s-a 1n"ocmi" diagrama Vhbler &en"ru a&recierea
degrad%rilor &osibile 1n funcie de indicele de 1ng,e 'i de
dura"a iernii A3ig.8.46.B0
.i0*-*$<* Dia0rama cebler
Pen"ru a &u"ea u"ili+a diagrama Vhbler# se fac
urm%"oarele &reci+%ri0
+0
dac% &ar"ea ascenden"% a curbei "em&era"urilor
cumula"e se "ermin% 1nain"e de a fi a"ins% linia K#
gravi"a"ea degrad%rilor es"e inferioar% celei indica"e
&en"ru sec"orul unde se afl% curba Ae)em&lu0 curba A
cores&unde unui risc redusB2
c$nd curba "rece din"r-un sec"or 1n al"ul# gravi"a"ea
degrad%rilor cores&unde sec"orului care conine cea
mai lung% dura"%# 1n +ile# a &%rii asccenden"e a curbei
Ae)em&le0 risc modera" 1n ca+ul curbei 9 'i risc ridica"
1n ca+ul curbei CB2
dac! &erioadele de de+g,e din cursul unei ierni sun"
suficien" de mari# fiecare &erioad! de 1ng,e se
anali+ea+! se&ara".
-*9* )(N)IBI"IA(A "A /NGV(+ A
P%&'N#RI"!R
A&recierea sensibili"%ii la 1ng,e a &%m$n"urilor se
efec"uea+% &e ba+a unor cri"erii(me"ode care se 1m&ar" 1n dou%
mari ca"egorii0
a* Indirecte2 ba+a"e &e carac"eris"icile fi+ice sau
geo"e,nice ale &%m$n"ului# care con"ribuie la
migrarea umidi"%ii sub aciunea gradienilor "ermici
nega"ivi# cum sun"0 granulo+i"a"ea# &oro+i"a"ea#
&las"ici"a"ea# ca&ilari"a"ea.
b* Directe2 ba+a"e &e m%surarea efec"elor &roduse de
1ng,e# asu&ra unor &robe de &%m$n" Acare sun"
&%s"ra"e 1n ins"alaii de modelare a fenomenului realB#
efec"e care &o" fi0 umflarea# cre'"erea umidi"%ii#
reducerea &or"anei &e "im&ul de+g,eului.
-*9*$* &etode indirecte
+*
2.3.1.1. 0etoda Casagrande
Cri"eriul de gelivi"a"e es"e da" de &rocen"ul de
&ar"icule mai mici de 6#68 mm. In funcie de aces" cri"eriu
&%m$n"urile se 1m&ar" du&% cum urmea+%0
a* Pen"ru &%m$n"uri neuniforme Acu granulo+i"a"e
e"ala"%B0
f A6#68 mmB : / ># &%m$n"uri gelive.
<"udii ul"erioare au &ermis u"m%"oarea de"aliere0
f A6#68 mmB 5 4#7 ># &%m$n"uri negelive2
f A6#68 mmB cu&rins 1n"re 4#7 'i / ># &%m$n"uri cu o
sensibili"a"e redus% la gelivi"a"e.
b* Pen"ru &%m$n"uri foar"e uniforme Acu granulo+i"a"e
res"r$ns%B0
f A6#68 mmB 5 46 ># &%m$n"uri negelive2
f A6#68 mmB : 46 ># &%m$n"uri gelive.
Ue"oda &ermi"e s% se recunoasc% &%m$n"uri negelive# dar nu
"oa"e &%m$n"urile negelive verific% me"oda Cassagrande.
2.3.1.2. Clasificarea (7C" ((7 Corps of "ngineers)
Cri"eriile de gelivi"a"e sun" &re+en"a"e 1n "abelul 8.44.
abelul -*$$*
0%
2.3.1.3. 0etoda canadian (<ntario)
Ue"oda se ba+ea+% &e &orome"ria care conduce la
ma)imum de gelivi"a"e. Dac%0
E
p
p
?<
A<

&%m$n"ul es"e geliv2

?<
A<
p
p
HE &%m$n"ul nu es"e geliv2
unde p
i
Cdiame"rul cores&un+%"or la iC &ori 1n &%m$n".
De"erminarea &orome"riei se ba+ea+% &e legea La&lace0
h
L $<
d

5mm7 A8.G.B
unde0
d C diame"rul "uburilor ca&ilare# care se asimilea+% cu
diame"rul &orilor2
h C 1n%limea de ascensiume ca&ilar% AmmB2
L C cons"an"a ca&ilar%2 &en"ru a&% K C /#6.
Procesul o&era"or es"e urm%"orul0
Grupa ipul p,mntului Calitate
.
$
P%m$n" ames"eca" cu &ie"ri'# conin$nd
1n"re /> 'i 46> &ar"icule sub 6#68 mm
3oar"e &uin
geliv
.
-
aB P%m$n" ames"eca" cu &ie"ri'#
conin$nd 1n"re 46> 'i 86># &ar"icule sub
6#68 mm
bB Nisi& conin$nd 1n"re /> 'i 47>
&ar"icule sub 6#68 mm
Puin geliv
.
9
aB P%m$n" ames"eca" cu &ie"ri'#
conin$nd &es"e 86> &ar"icule sub 6#68
mm
bB Nisi& conin$nd &es"e 47> &ar"icule
sub 6#68 mm# cu e)ce&ia nisi&ului &r%fos
foar"e fin
cB Argil% cu I
P
mai mare de 48
Rela"iv geliv
.
:
aB Praf# &raf nisi&os
bB Nisi& &r%fos foar"e fin# conin$nd &es"e
47> &ar"icule sub 6#68 mm
cB Argil% cu I
P
mai mic de 48
Geliv
0.
Proba de &%m$n"# com&ac"a"% la 466> Proc"or normal#
se menine "im& de 8= ore# la "
o
T47
o
C# 1n"r-un vas 1n care se afl%
a&% &e cca. / cm 1n%lime.
Pen"ru diverse niveluri A,B ale &robei de &%m$n" se
de"ermin% gradul de sa"uraie A<
i
B 'i se 1n"ocme'"e diagrama
care leag% <
i
A1n ordona"%B cu diame"rul &orilor A&
i
B A1n abscis%B#
&rin in"ermediul legii La&lace. &
@6
'i &
G6
cores&und gradelor de
sa"uraie de @6> 'i res&ec"iv G6>.
2.3.1.&. 0etoda 7957 114==4
Cri"eriul granulome"ric A"abelul 8.48.B se a&lic%
&%m$n"urilor care au cel &uin G6> fraciuni sub 8 mm. In
ca+ul 1n care condiia nu es"e 1nde&lini"%# curba
granulome"ric% se recalculea+% consider$nd 466>
ma"erialul care "rece &rin ciurul cu oc,iuri de 8mm.
abelul -*$-*
Gradul de
sensibili"a"e
la 1ng,e
Denumirea &%m$n"ului
conform <*A<
48=/
*i&ul
&%m$n"ului
Granulo+i"a"e
d
mm.
C
Insensibile Pie"ri' cu nisi& P
$
5 6.668
5 6#68
5 6#4
X 4
X 46
X 86
<ensibile
Pie"ri' cu nisi& P
-
5 6.668
5 6#68
5 6#4
4...E
46...86
86...=6
Nisi&# nisi& &r%fos P
9
0$
Argil% gras% P
;
<*A< 48=/
3oar"e
sensibile
Nisi& &r%fos# nisi& argilos P
9
5 6.668
5 6#68
5 6#4
: E
: 86
: =6
Praf# &raf nisi&os# &raf
argilos# &raf nisi&os-
argilos.
P
:
Argil% nisi&oas% 'i
&r%foas%#argil% &r%foas%-
nisi&oas%# argil%
P
;
In ca+ul &%m$n"urilor care nu res&ec"% "oa"e condiiile din
"abel# sensibili"a"ea la 1ng,e es"e de"ermina"% de
coninu"ul de fraciuni sub 6#668mm Af
8J
B.
-*9*$*;* &etoda Centrului de Cercet,ri RutiereR
Bel0ia
Ue"oda se ba+ea+% &e anali+a cri"ic% a li"era"urii
"e,nice de &rofil 'i se &oa"e folosi &en"ru s"udii &realabile
'i# 1n s&ecial# &en"ru evaluarea m%surilor de &ro"ecie la
1ng,e-de+g,e.
ionele granulome"rice care cores&und diverselor
ca"egorii de sensibili"a"e la 1ng,e sun" &re+en"a"e 1n
3ig.8.44.
Argilele 'i &rafurile care au D
L
:76 sun" clasifica"e
dre&" negelive.
0,
.i0*-*$$*
-*9*-* &etode directe
2.3.2.1. 0etoda 8a%oratorului Central de !oduri
*i >osele:rana
Proba de &%m$n" es"e 1ncerca"% 1n regim "ermic
s"aionar Ase menine la su&rafaa &robei o "em&era"ur%
nega"iv% cons"an"%B. Alimen"area cu a&% es"e asigura"% &e
la ba+a &robei.
In funcie de valoarea ra&or"ului
I
"
Afig. 8.48B
clasificarea gelivi"%ii es"e &re+en"a"% 1n "abelul 8.4/.
0&
.i0*-*$-*
abelul -*$9*
Clasa de sensibilitate la
8n0he
a p,mntului
fh6
- 6 $ <
7 zile C 65 mm 5 I
insensibil
&uin sensibil
cu sensibili"a"ea
mi.locie
foar"e sensibil
foar"e geliv
X6#67
X6#86
X6#=6
X6#F6
:6#F6
-*9*-*-* &etoda )A) $?<ARA<
Probele de &%m$n" sun" meninu"e "im& de @ +ile 1n
condiii care modelea+% si"uaia real%0 "em&era"ur% de
-F
o
C la su&rafaa &robei# "em&era"ur% &o+i"iv% 'i
alimen"are cu a&%# la &ar"ea inferioar% a &robei.
<ensibili"a"ea la 1ng,e se s"abile'"e &e ba+a
coeficien"ului de umflare la 1ng,e AC
U
B 'i a indicelui de
consis"en% AI
C
B du&% de+g,e A"abelul 8.4=.B.
$<<
z
h
C
u

5 C 7
A8.46B
0/
unde0
h C s&orul de 1n%lime a &robei de &%m$n" da"ori"%
1ng,eului AcmB2
z C ad$ncimea de &%"rundere a 1ng,eului 1n &roba de
&%m$n" AcmB.
Incercarea direc"% se a&lic% &en"ru &%m$n"uri "i& P
/
#
&recum 'i &en"ru celelal"e "i&uri de &%m$n"uri# c$nd
cri"eriul granulome"ric nu conduce la re+ul"a"e
concluden"e.
abelul -*$:*
-*:* AD'NCI&(A D( /NGV(+
-*:*$* Generalit,i
Ad$ncimea de 1ng,e &oa"e re+ul"a &rin m%sur%"ori
direc"e sau &oa"e fi calcula"%. <"aiile me"ereologice m%soar%
"em&era"ura &%m$n"ului omogen meninu" 1n condiii na"urale
Acu &ro"ecia s"ra"ului de +%&ad%B.
In condiiile clima"ice din Romania# ad$ncimile ma)ime
anuale varia+% 1n"re 6#E6 'i 4#46 m# cu e)ce&ia +onelor din
del"a 'i b!lile Dun!rii 'i a celor afla"e la al"i"udine mai mare de
4666 m# &en"ru care sun" necesare s"udii locale.
Ad$ncimile reale de 1ng,e au valori mai mici dec$"
ad$ncimea de &%"rundere a i+o"ermei de 6
O
C# &en"ru c% a&a din
&%m$n" are un &unc" de 1ng,e mai mic dec$" 6
O
C# da"ori"%
coninu"ului de s%ruri 'i &resiunii la care se g%se'"e.
In com&le)ul ru"ier# deoarece a"$" &%m$n"ul din &a"# c$"
'i ma"erialele din s"ra"urile ru"iere# sun" su&use &rocesului de
com&ac"are su&limen"ar%# 1'i modific% &ro&rie"%ile "ermice A&rin
eliminarea &arial% a aeruluiB 'i ad$ncimea de 1ng,e are o
valoare mai mare dec$" a &%m$n"ului na"ural.
Gradul de sensibilitate la
8n0he a p,mnturilor
Coeficientul de
umflare2 C
u
5C7
I
C
dup, 8n0he
Insensibile sub 8 &es"e 6#@7
<ensibile 8...F 6#76... 6#@7
3oar"e sensibile &es"e F sub 6#76
0-
<"abilirea ad$ncimii de &%"rundere a 1ng,eului se &oa"e
face &rin m%sur%"ori direc"e Acu "ermome"re# "ermocu&le#
"ermis"ori# criome"re ba+a"e &e efec"ul cre'"erii volumului a&ei 1n
"im&ul 1ng,eului# indica"oare ba+a"e &e sc,imbarea culorii 1n
"im&ul 1ng,euluiB sau se &oa"e calcula.
-*:*-* &etode de calcul a adncimii de 8n0he
Ue"odele se ba+ea+% &e dou% i&o"e+e de calcul0
a* gradien" de "em&era"ur% cons"an" 1n"re su&rafaa
"erenului 'i ba+a +onei 1ng,ea"e2
b* gradien"ul de "em&era"ur% real al +onei 1ng,ea"e.
2.&.2.1. :ormula 7tefan
In i&o"e+a a2 admi"$nd c% a&or"ul de calorii# da"ora"
solidific%rii a&ei# es"e mul" mai mare dec$" al a&ei ne1ng,ea"e#
se &oa"e scrie ecuaia de con"inui"a"e0
h

L
dt
dJ
"
<
A8.44B
In"egr$nd# re+ul"%0

dt
"
L
-
h
<
-
A8.48B
de unde0

L
I k
dt T
L
k
h



2 . 2
0
A8.4/B
unde0

dt I
<
# re&re+in"% indicele de 1ng,e. I se
de"ermin% in"egr$nd "em&era"urile nega"ive la su&rafaa
"erenului2 se e)&rim% 1n
O
C ) +ile A3ig.8.4/B2
h C ad$ncimea de 1ng,e2
L C conduc"ibili"a"ea "ermic% a mediului 1ng,ea"2
0+
" C c%ldura la"en"% volumic% Acan"i"a"ea de c%ldur%
dega.a"% 1n "im&ul 1ng,eului din uni"a"ea de volum de
&%m$n"# can"i"a"e care &rovine din a&%B2

!
C "em&era"ura la su&rafaa &%m$n"ului2

<
gradien"ul de "em&era"ur% cons"an"2
dJ " can"i"a"ea de c%ldur% da"% de 1ng,earea a&ei &e
1n%limea d).
.i0*-*$9*
2.&.2.2. :ormula ,erggren
In i&o"e+a b2 &en"ru calculul ad$ncimii de 1ng,e se
folose'"e formula 9erggren0
"
I L -
h

A8.4=B
1n care0 es"e un coeficien" de corecie care de&inde de
doi &arame"ri0
"
c
<

A8.47B
00
<
$

A8.4EB
1n care0
c C c%ldura volumic% a +onei 1ng,ea"e# Are&re+in"%
can"i"a"ea de c%ldur% necesar% &en"ru ridicarea# cu un
grad# a "em&era"urii uni"%ii de volumB2

$
C "em&era"ura medie anual% la su&rafaa "erenului.
Valoarea se obine din diagrama fig.8.4=.
Relaiile <"efan A8.4/B 'i 9erggren A8.4=B sun" valabile
dac% sun" 1nde&lini"e simul"an urm%"oarele condiii0
"em&era"ura "rebuie considera"% la su&rafaa "erenului
'i nu 1n aer2
+ona 1ng,ea"% "rebuie s% cons"i"ue un mediu omogen2
i+o"ermele s% fie &lane 1n vecin%"a"ea +onei s"udia"e.
2.&.2.3. :ormula ,erggren modificat
In ca+ul com&le)elor ru"iere# condiiile meniona"e
an"erior nu sun" 1nde&lini"e Ada"ori"% neomogeni"%ii com&le)ului
ru"ier 'i efec"ului de ecran "ermic al de&o+i"elor de +%&ad%
la"erale c%iiB. 3ormula 9erggren modifica"% &ermi"e luarea 1n
calcul a carac"eris"icilor diverselor s"ra"uri com&onen"e0
L
"
I
m
"
I L
m h

A8.4@B

1n care0
m C coeficien" 1n funcie de uni"a"ea de m%sur%2
0*
.i0*-*$:
Uul"is"ra"ul re&re+en"a" de com&le)ul ru"ier se 1nlocuie'"e
&rin"r-un monos"ra" ec,ivalen"# la care ra&or"ul L(K es"e da" de
relaia0
*** h * "
-
h "
L
h
h * " ** h * "
-
h "
L
h
J
-
L
"
9 9
- -
-
-
n n - -
$ $
$
$
-
+ +

,
_

+ + +

) ]
-
h "
L
h
*** h "
n n
n
n
n n

+ +
A8.4FB
1n care0
h > h
$
= h
-
=*** h
n
2
h
$
2 h
-
2***h
nR$
C grosimile &rimelor n-4 s"ra"uri 1ng,ea"e2
h
n
C grosimea &e care se &roduce 1ng,eul 1n s"ra"ul PnQ.
*%
3olosind formula <"efan sau 9erggren se calculea+% o
ad$ncime de 1ng,e iniial% 'i &rin i"eraii succesive se obine# 1n
final# valoarea h.
Pen"ru calculul &arame"rului Arelaia 8.47B se folosesc
valorile medii &ondera"e0
h
h * c *** h * c h * c
c
n n - - $ $
+ + +

A8.4GB
h
h " *** h " h "
"
n n - - $ $
+ + +
A8.86B
2.&.2.&. Calculul adncimii de ng#e conform 7957 114=
=4
Ca&aci"a"ea de "ransmi"ere a c%ldurii# de c%"re s"ra"urile
ru"iere# se stabileFte &rin coeficienii de echi1alare - C
t
s&ecifici fiec%rui ma"erial ru"ier.
Coeficienii C
"
sun" subuni"ari &en"ru ma.ori"a"ea
ma"erialelor ru"iere. Valorile C
"
T 4#6 cores&und &en"ru0
&%m$n" insensibil la 1ng,e Aserve'"e ca elemen"
de referin%B 'i nisi&0 C
"
C 4#60
agrega"e na"urale s"abili+a"e cu +gur% granula"%
de furnal AC
"
C 4#46B sau cu cenu'% de
"ermocen"ral% AC
"
C 4#67B.
In "abelul 8.47 se &re+in"% valorile C
"
&en"ru diverse
ma"eriale ru"iere.
abelul -*$;
&aterialul din stratul rutier C
t
9e"on de cimen"
9e"on asfal"ic As"ra" de u+ur%B
9e"on asfal"ic As"ra" de leg%"ur%B
Pava.e din &ia"r%
Ui)"ur% asfal"ic% As"ra" de ba+%B
Uacadam# &ia"r% s&ar"%
Agrega"e na"urale s"abili+a"e cu cimen"
9alas"(&ia"r% s&ar"%# ames"ec o&"imal
9alas" A1n funcie de fraciunea 6...@#4 mmB
6#=7
6#76
6#E6
6#77
6#76
6#@7
6#E7
6#@6
6#F6...6#G6
*.
<c,ema de calcul es"e &re+en"a"% 1n 3ig.8.47.
G.
Gi
He
.i0*-*$;*
<uccesiunea o&eraiilor es"e urm%"oarea0
4. <e s"abile'"e ad$ncimea de &%"rundere a
1ng,eului AiB 1n &%m$n" omogen# re&ren"a" de &%m$n"ul
de fundare0
I A ` A8.84B
unde0
A C &arame"ru 1n funcie de "i&ul clima"ic AI...IIIB#
"i&ul &%m$n"ului AP
8
...P
7
B 'i condiiile ,idrologice
Afavorabile(mediocre# defavorabileB.
<e folosesc# conform "abelului 8.4E.# curbele din
figura 8.47.# obin$ndu-se valoarea i cu o &reci+ie de
S8#7 cm.
abelul -*$E*
ip
climatic
Condiii
hidrolo0ice
ipul de p,mnt
P
-
P
9
P
:
P
;
$7 -7 97 :7 ;7 E7 ?7
Num,rul curbei din dia0ram,
I
favorabile 4 8 / = E @ G
mediocre
4 8 / = @ F 46
nefavorabile
II
favorabile 4 8 / = E @ G
mediocre
4 8 / 7 @ F 46
nefavorabile
III
favorabile 4 / = 7 E @ G
mediocre
4 / = E @ F 46
nefavorabile
*$
1)= Pietri cu nisip; 2)=Nisip prfos; 3)=Nisip argilos; 4)= Praf,
praf nisipos, praf argilos, praf nisiposargilos; !)= "rgil
prfoas, argil nisipoas, argil prfoasnisipoas; #)=
"rgil; $)= "rgil gras%
I C indicele de 1ng,e A
6
C)+ileB. In funcie de "i&ul
sis"emului ru"ier 'i de clasa de "rafic se consider%
Aconform "abelului [email protected]
abel -*$?*
Indicele de
8n0he
ipul structurii rutiere Clasa de trafic
9<
maJ
I
rigid! indiferen"%
9<
9
med
I su&l!(semirigid!
greu(foar"e greu
9<
;
med
I
mediu...foar"e u'or
.i0*-*$E*
9<
maJ
I C valoarea ma)im% a indicelui de 1ng,e 1n"r-o &erioad% de
/6 ani2
*,

9<
9
med
I
C media ari"me"ic% a valorilor indicelui de 1ng,e din cele
mai as&re "rei ierni din"r-o &erioad% de /6 ani2
9<
;
med
I
C media ari"me"ic% a valorilor indicelui de 1ng,e din cele
mai as&re cinci ierni din &erioada de /6 ani.
Valorile I se de"ermin% &e ba+a i+oliniilor din ,%rile
aferen"e. Pen"ru +one de mun"e se ado&"% valorile I de la s"aiile
me"eorologice cele mai a&ro&ia"e. In "abelul 8.4F. se
e)em&lific% valorile I &en"ru unele s"aii me"eorologice.
abelul -*$I
"ocalitatea
9<
maJ
I
9<
9
med
I
9<
;
med
I
5
<
CJzile7
9ra'ov
C$m&ulung Uoldovenesc
In"ors%"ura 9u+%ului
Uiercurea Ciuc
Ia'i
@66
@=4
@FE
46/6
EEG
E8G
@86
@4@
G==
E=G
7@/
EFG
EE4
G4/
E44
-* <e calculea+% grosimea ec,ivalen"% AV
e
B a
s"ruc"urii ru"iere din &unc" de vedere al ca&aci"%ii de
"ransmi"ere a c%ldurii Aa
e
re&re+in"% grosimea s"ra"ului de
&%m$n" cu aceea'i ca&aci"a"e# de "ransmi"ere a c%ldurii#
ca a s"ra"urilor com&onen"e ale s"ruc"urii ru"iere de
grosime "o"al%

i )R
h V
B0
ti
i
i e
c h V

A8.88B
unde0
h
i
C grosimea s"ra"ului ru"ier fiQ# 1n cm2
c
ti
C coeficien"ul de ec,ivalare al s"ra"ului fiQ.
9* <e calculea+% s&orul de ad$cime AW`B
de"ermina" de ca&aci"a"ea sis"emului ru"ier de
"ransmi"ere a c%ldurii0
e )R
V V `
A8.8/B
*&
:* Ad$ncimea de 1ng,e 1n com&le)ul ru"ier Ai
CR
B
se obine cu relaia0
` ` `
CR
+
A8.8=B
Berificarea rezistenei structurii rutiere la aciunea
8n0heRdez0heului
Verificarea re+is"enei s"ruc"urii ru"iere la aciunea 1ng,e-
de+g,eului es"e necesar% 1n ca+urile &re+en"a"e 1n 3ig.8.4@.
<"ruc"ura ru"ier% se consider% re+is"en"% la 1ng,e-
de+g,e# dac% gradul de asigurare la &%"runderea 1ng,eului AKB0
CR
e
`
V
L
A8.87B
are cel &uin valoarea norma"% 1n funcie de0
gradul de sensibili"a"e la 1ng,e al &%m$n"ului2
"i&ul &%m$n"ului AP
8
...P
7
B2
"i&ul clima"ic AI...IIIB2
"i&ul s"ruc"urii ru"iere Asu&l!# semirigid!# rigid!B2
condiiile ,idrologice# iar 1n ca+ul s"ruc"urilor
ru"iere su&le 'i 1n funcie de grosimea s"ra"urilor
bi"uminoase -,
<9
A,
<9
sub 47 cm2 egal% sau mai
mare de 47 cmB.
Pen"ru s"ruc"uri ru"iere semirigide se ine seama a"$" de
alc%"uirea s"ra"ului din ma"eriale s"abili+a"e# c$" 'i de e"a&a de
e)ecuie Adrum nou sau moderni+are drum e)is"en" 'i#
res&ec"iv# 1n"reinerea drumurilor e)is"en"eB.
Valorile K norma"e sun" &re+en"a"e 1n "abelul 8.4G.
*/
abelul -*$A*
Grad
<ensi-
bili"a"e
la
1ng,e
*i&
&%m$n"
*i&
cli-
ma
-"ic
*i&ul s"ruc"urii ru"iere
<u&l! <emirigid! Rigid!
,
<9
5
47cm
,
<9
:
47cm
s"abili+are cu
liani
aidrau-
lici
Pu++ol
a-nici
Gradul de asigurare la &%"runderea 1ng,eului - K
<ensibi
l
P
8
#P
/
I#II#
III
6#=6 6#=7 6#/7W
B
6#=6WW
B
6#=7W
B
6#76WW
B
6#87
3oar"e
sensibi
l
P
/
I#II#
III
6#=7
6#76
6#=6W
B
6#=7WW
B
6#76W
B
6#77WW
B
6#/6
P
=
I 6#=7
II 6#77
III 6#=7
P
7
I 6#76
II 6#77
III 6#=7
W
B
la drumuri noi(moderni+area drumurilor e)is"en"e.
WW
B
la 1n"reinerea drumurilor e)is"en"e.
Pen"ru condiii ,idrologice favorabile# 1n ca+ul c Afig.8.4@B
valorile K se reduc cu 46>.
Pen"ru condiii ,idrologice defavorabile# 1n ca+urile f 'i g
Afig.8.4@B valorile K se s&oresc cu 46>.
Dac% gradul de asigurare la &%"runderea 1ng,eului AKB
are valori mai mici dec$" cele &re+en"a"e mai sus# se &rev%d
m%suri de &revenire 'i remediere a degrad%rilor din 1ng,e-
de+g,e0
a7 U%suri care acionea+% asu&ra fac"orului
,idrologic# av$nd dre&" sco& reali+area unor condiii ,idrologice
favorabile ale com&le)ului ru"ier0
e)ecu"area "erasamen"elor 1n rambleu# &en"ru
ca N.A.<. s% se afle sub ad$ncimea cri"ic% 'i
sub ad$ncimea de 1ng,e 1n com&le)ul ru"ier2
cobor$rea N.A.<. &rin drenuri de ad$ncime2
&revederea lucr%rilor de colec"are(evacuare a
a&elor su&erficiale2
*-
im&ermeabili+area acos"amen"elor# 'anurilor#
rigolelor2
in"erce&"area infil"raiilor de a&% din amon"e
&rin drenuri longi"udinale# &e sec"oarele de
debleu sau &rofil mi)"2
im&ermeabili+area "alu+ului drumului 1n lungul
unui curs de a&%.
b7 U%suri necesare c$nd nu se &oa"e aciona asu&ra
condiiilor ,idrologice# &en"ru reali+area gradului de asigurare K0
1ngro'area s"ra"ului inferior de fundaie din
balas" sau &revederea unui s"ra" an"ica&ilar 'i
drenan"2
&revederea# la &ar"ea su&erioar% a
"erasamen"elor# a unui s"ra" de form% alc%"ui"
din ma"eriale re+is"en"e la 1ng,e-de+g,e2
&revederea# la &ar"ea inferioar% a s"ruc"urii
ru"iere# a unui s"ra" "ermoi+olan".
c7 U%suri recomanda"e c$nd se &oa"e aciona eficien"
asu&ra fac"orilor de"erminani ai condiiilor ,idrologice# dar
cri"eriul , T ,
cri"ic
nu &oa"e fi 1nde&lini"0
ado&"area unei s"ruc"uri ru"iere rigide sau
semirigide2
&revederea unui s"ra" de form% din &%m$n"
s"abili+a" cu var2
&revederea unui s"ra" i+olan" din geo"e)"ile.
*+
G
r
a
d
u
l

d
e

s
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e

a
l

p
4
m

n
t
u
l
u
i

Condiii hidrolo0ice
.a1orabile &ediocre si defa1orabile
a b c d e f 0
ii5a<R
a<R5ii5NA<
ii:a<R
ii:NA<
ii5a<R
a<R5ii5NA<
ii:a<R
ii:NA<
ii:a<R
ii:NA<
NA<5,cri"ic
Insensibile NU NU NU NU NU NU NU
)ensibile NU NU NU NU &" &" &"
.oarte
sensibile
NU NU &" NU &" &" &"
.i0*-*$?
*+
CAPI!"#" 9:
PR!.I"#RI RAN)B(R)A"( A"(
(RA)A&(N("!R
9*$* G(N(RA"I%+I
Prin &rofilul "ransversal al drumului se 1nelege o
seciune ver"ical% normal% &e a)a drumului# 1n"r-un &unc"
oarecare al "raseului.
Din &unc"ul de vedere al condiiilor de &roiec"are 'i
e)ecuie# &rofilurile "ransversale se clasific% 1n0
&rofiluri "i&2
&rofiluri individuale.
Profilurile "i& sun" elabora"e &e ba+a e)&erienei
e)is"en"e 1n diferi"e condiii de "eren. Profilurile "i& u'urea+%
&roiec"area "erasamen"elor# fiind necesar% numai o verificare
"e,nico-economic%.
Profilurile "i& &o" fi0
normale2
s&eciale.
Profilurile "i& normale se folosesc &e &oriunile 1n care
"erasamen"ele se reali+ea+% din &%m$n"uri obi'nui"e# 1n condiii
,idrologice 'i de am&lasamen" curen"e. Profilurile "i& s&eciale
se folosesc numai 1n condiii s&ecifice# cum ar fi 1n regiuni
s"$ncoase# ljessuri e"c.
Profilurile individuale se folosesc numai a"unci c$nd sun"
necesare &roiec"e individuale 'i anume la0
rambleuri# reali+a"e din &%m$n"uri obi'nui"e# cu
1n%limea ,:48 m2
rambleuri reali+a"e din argil% 'i argil% gras%# cu
I&:/7# &en"ru orice 1n%lime2
rambleuri si"ua"e &e sec"oare su&use inundaiilor
sau 1n +one 1n care a&a s"agnea+%2
debleuri reali+a"e din &%m$n"uri obi'nui"e# cu
ad$ncimea ,:48 m2
*0
debleuri 1n "erenuri cu s"ra"uri al"ernan"e2
debleuri 1n condiii ,idrologice defavorabile A+one
umede cu infil"raii# +one cu b%l"iriB2
"erasamen"e e)ecu"a"e &e "erenuri cu &an"a mai
mare de 4(/# &e "erenuri ins"abile sau e)ecu"a"e
&rin mi.loace s&eciale A ,idromecani+are# cu
e)&lo+ivi e"c.B
Elemen"ele &rofilurilor "ransversale sun"0 &la"forma#
"alu+urile# bermele# elemen"ele de colec"are 'i evacuare a
a&elor su&erficiale# "re&"ele de 1nfr%ire# camerele Agro&ileB de
1m&rumu" 'i de&o+i"ele de &%m$n". L%imea &la"formei drumului
se s"abile'"e 1n funcie de clasa "e,nic% 'i relief# fiind cu&rins%
1n"re 8E#6 m &en"ru au"os"r%+i 1n regiuni de 'es 'i deal# &$n% la
7#6 m &en"ru drumuri comunale 'i vicinale# cu o singur% band%
de circulaie A"abelul /.4.B.
*abelul /.4. L%imile &la"formelor drumurilor 1n aliniamen"e
Clasa
"e,nic%
Ca"egoria drumului din &unc" de
vedere funcional
L%imea
&la"formei
Observaii
I Au"os"r%+i A&rofil 8)8 ben+i de
circulaieB
8E#66 In regiuni de
'es 'i deal
8/#76 In regiuni de
mun"e
II
Drumuri e)&res 4G#66
= ben+i de
circulaie
Drumuri naionale euro&ene AEB
Drumuri naionale euro&ene 4@#66
Drumuri naionale &rinci&ale
III
Drumuri e)&res 48#66
8 ben+i de
circulaie
Drumuri naionale euro&ene
Drumuri naionale euro&ene 46#66
WB
Drumuri naionale &rinci&ale
G#66 Drumuri naionale secundare
Drumuri .udeene
IV# V
Drumuri naionale secundare
F#66
8 ben+i de
circulaie
Drumuri .udeene
WWB
Drumuri comunale
WWB
Drumuri comunale
WWB
@#66
Drumuri vicinale
WWB
Drumuri comunale 7#66 O band% de
circulaie
Drumuri vicinale
WB
<e &rev%d 'i &la"forme de s"aionare# din loc 1n loc
WWB
Ca"egorii de drumuri la care &ara&e"ele se &o" am&lasa 'i 1n
cadrul l%imii acos"amen"elor
**
9*-* RA&B"(#RI
Rambleurile sun" um&lu"uri e)ecu"a"e &e su&rafaa
"erenului na"ural fiind des"ina"e susinerii su&ras"ruc"urii c%ii.
P%m$n"ul &en"ru um&lu"ur% es"e "rans&or"a" din
sec"oarele 1n care se e)ecu"% s%&%"uri sau din camere de
1m&rumu"# ceea ce asigur% cunoa'"erea carac"eris"icilor
geo"e,nice 'i# deci# &osibili"a"ea selec"%rii &%m$n"ului folosi" 'i
luarea m%surilor necesare unei e)ecuii cores&un+%"oare.
Rambleurile &o" fi clasifica"e# 1n ra&or" cu 1n%limea lor# 1n
urm%"oarele ca"egorii0
rambleuri mici# cu 1n%limea &$n% la 8#6 m#
e)ecu"a"e# 1n general# cu &%m$n"ul e)"ras din
camere la"erale de 1m&rumu"2
rambleuri 1nal"e# cu 1n%limea 1n"re 8#6 'i 46c48 m#
e)ecu"a"e# de regul%# cu &%m$n" adus din gro&i de
1m&rumu" am&lasa"e 1n afara +onei drumului2
rambleuri foar"e 1nal"e# cu 1n%limea mai mare de
46c48 m# &en"ru care sun" necesare &roiec"e
individuale.
Dac% la e)ecuie nu se &oa"e asigura un grad
cores&un+%"or de com&ac"are# "rebuie s% se &revad%# de la
1nce&u"# o su&ral%rgire 'i o su&ra1n%lare a &la"formei# &en"ru a
ine seama de "as%rile ul"erioare ce se vor &roduce A3ig./.4.B.
<u&ral%rgirile b 'i su&ra1n%l%rile ,# ale rambleurilor
insuficien" com&ac"a"e# se s"abilesc &e ba+% de valori
e)&erimen"ale 'i sun" 1n funcie de "i&ul &%m$n"ului0
&en"ru &%m$n"uri argiloase b4#7k,2
&en"ru &%m$n"uri nisi&oase b54#7k,2
&en"ru roci dure 'i al"era"e b,2
.%%
3ig. /.4.
Hn "abelul /.8 sun" &re+en"a"e# cu carac"er informa"iv#
valorile b 'i ,. Pen"ru &%m$n"urile nisi&oase 'i argiloase#
valorile b 'i , sun" &re+en"a"e 1n funcie de ra&or"ul 1n care se
afl% umidi"a"ea &%m$n"ului AYB# la e)ecuia "erasamen"ului# fa%
de umidi"a"ea sa na"ural% AY
n
B.
*abelul /.8
*i&ul &%m$n"ului Umidi"a"e
,
-> din ,-
b
- > din b-
P%m$n"uri argiloase
D : D
n
=...E F...46
D C D
n
E...F 46...48
D 5 D
n
F...46 48...4=
P%m$n"uri nisi&oase
D : D
n
8.../ /...7
D C D
n
/...7 7...F
D 5 D
n
7...F F...46
Roci dure 8.../ 8.../
Roci al"era"e 47...86 47...86
/.8.4. In%limea rambleurilor
La s"abilirea 1n%limii rambleurilor se recomand%
urm%"oarele dimensiuni minime &en"ru ca &%m$n"ul din &a"ul
drumului s% nu fie influena" de umidi"a"ea da"ora"% a&elor mari
sau a celor &roveni"e din ascensiune ca&ilar%0
1n regiuni usca"e# unde a&ele se scurg u'or 'i unde
nu e)is"% &osibili"a"ea ascensiunii a&elor sub"erane
&rin ca&ilari"a"e# 'i &%m$n"ul es"e &ermeabil#
.%.
1n%limea rambleului se &oa"e reduce la 86.../6 cm2
de regul% rambleurile cu 1n%lime mai mic% de 76cE6
cm se &rev%d cu 'anuri la"erale &en"ru scurgerea
a&elor su&erficiale Afig. /.8B2
&en"ru drumuri de clas% "e,nic% su&erioar% se
recomand% 1n%limi de rambleu de minim 6#@6...4#76
m# ceea ce asigur% ada&"area "raseului la denivel%rile
semnifica"ive ale "erenului 'i nu la cele locale2
aceas"% soluie asigur% 'i evacuarea a&elor din cor&ul
drumului2
1n vecin%"a"ea lucr%rilor de ar"% 'i 1n +onele
inundabile# co"a &la"formei "erasamen"elor va de&%'i
cu minim 6#76 m co"a a&elor e)"raordinare AN.A.E.B#
s&ori"% cu valoarea remuului 'i cu 1n%limea valurilor.
In figura /./# a are valori minime 1n"re 8#6 'i F#6 m 1n
funcie de "i&ul &%m$n"ului.
<0,6 1:3
1
:
1
,
5
1:3
1
:
1
,
5
1
:
1
,
5
1
:
1
,
5
1:3 <0,6
1:3
0,4
0,4
>
0
,
3
b
b
3ig. /.8.
Hn general se recomand%# 1n funcie de dura"a de
s"aionare a a&elor Asub sau &es"e 86 +ileB# soluiile din fig. /./.a
'i res&ec"iv# fig. /./.b. A&en"ru &rofiluri "ransversale de
"erasamen"e am&lasa"e 1n albii ma.oreB.
.%$
NAE
<
1
2
,
0
m
NAE
<
1
2
,
0
m
1:2
1:2
1:1,5
<
4
,
0
m
%
,
/
>
0
,
5
+
r
e
m
u
u
+

!
a
l
"on#olidare
$a%
talu&
<
0
,
4
m
0,25+remuu+!al
2
'''4
(
>
)
H$,%m
$b%
1:1,5
"on#olidare
talu&
3ig././.
/.8.8. Inclinarea "alu+urilor rambleurilor
*alu+urile rambleurilor a'e+a"e &e "erenuri de fundaie cu
ca&aci"a"e &or"an"% cores&un+%"oare# se &rev%d cu 1nclinare de
404#7 &$n% la 1n%limile ma)ime Am%sura"e &e ver"ical%B
&re+en"a"e 1n "abelul /./.
*abelul /./.
Na"ura ma"erialelor din rambleu Hn%limea ma)im% AmB
Argile &r%foase 'i nisi&oase E#6
Nisi&uri argiloase 'i &rafuri argiloase @#6
Nisi&uri F#6
Pie"ri'uri sau balas"uri 46#6
Pen"ru rambleuri cu 1n%limi mai mari dec$" cele din
"abelul /./.# dar &$n% la o 1n%lime ma)im% de 48#6 m.#
1nclinarea "alu+urilor# &e 1n%limile meniona"e 1n "abel#
soco"i"e de la nivelul &la"formei# va fi de 404#7# iar &e res"ul
.%,
1n%limii &$n% la ba+a rambleului# 1nclinarea va fi de 408
A3ig./.=.B.
3ig./.=.
Dac% 1n%limea rambleurilor es"e mai mare de 48#6 m#
1nclinarea unic% a "alu+ului se &oa"e 1nlocui &rin in"roducerea de
berme A3ig./.7.B.
4
0
4
#
7
4
0
4
#
7
8...7>
:8.6m
berma
5
,
C
E
.
.
.
4
6
m
5
,
C
E
.
.
.
4
6
m
3ig./.7.
Unele norme# ca de e)em&lu cele i"aliene# &rev%d
reali+area unor berme de 6#@7 m l%ime la 1n%limi de A7...46Bm
funcie de "i&ul &%m$n"ului# cu variaia 1nclin%rii "alu+ului
conform A3ig./.E.B.
.%&
3ig./.E.
Dac% 1n%limea rambleului es"e mai mare de 48#6 m#
&recum 'i &en"ru rambleurile si"ua"e 1n albii ma.ore ale r$urilor#
b%li Aunde "erenul de fundaie es"e alc%"ui" din &ar"icule fine 'i
foar"e fineB# 1nclinarea "alu+urilor se de"ermin% &e ba+a unui
calcul de s"abili"a"e# cu asigurarea unui coeficien" de s"abili"a"e
de 4#/...4#7 A1n funcie de im&or"ana drumuluiB.
Pen"ru calculul s"abili"%ii es"e suficien"% folosirea
me"odelor ba+a"e &e su&rafee de ru&ere circular-cilindrice.
*rebuie 1ns% avu" 1n vedere c% &%m$n"ul din rambleu es"e
remania" 'i nu &o" fi lua"e 1n considerare valorile carac"eris"icilor
&m$n"ului din groa&a de 1m&rumu" sau debleul din care
&rovine# deoarece aces"ea sun" de"ermina"e &e &robe
ne"ulbura"e# care includ 'i coe+iunea s"ruc"ural%# care se &ierde
la o&eraiile de s%&are# a'"ernere 'i cilindrare.
*alu+urile rambleurilor a'e+a"e &e "erenuri de fundaie cu
ca&aci"a"e &or"an"% redus%# vor avea 1nclinarea de 404#7 &$n% la
1n%limile ma)ime A,
ma)
B &e ver"ical% da"e 1n "abelul /.=.# 1n
funcie de carac"eris"icile fi+ico-mecanice ale "erenului de
fundaie.
La rambleurile mai 1nal"e dec$" cele &re+en"a"e 1n "abelul
/.=.# 1nclinarea "alu+urilor se de"ermin% &e ba+a unui calcul de
s"abili"a"e# cu un coeficien" de s"abili"a"e de 4#/...4#7 A1n funcie
de im&or"ana drumuluiB.
La rambleurile de mic% 1n%lime# care se reali+ea+% &rin
de&lasarea la"eral% a &%m$n"urilor din camere de
.%/
1m&rumu"# "alu+ul se &oa"e e)ecu"a cu 1nclinarea de
40/...407# &en"ru a ine seama de condiiile de lucru ale u"ila.elor
s&ecifice Ascre&ere# buldo+ereB. Hn general# s&orul de volum de
"erasamen"e es"e com&ensa" &rin economia reali+a"% &rin
e)ecuia mecani+a"% 'i gradul de s"abili"a"e obinu".
Hn ca+ul rambleurilor e)ecu"a"e din blocuri de &ia"r%#
1nclinarea "alu+ului es"e de 404#87...406#@7# 1n funcie de
m%rimea# forma 'i modul de a'e+are al blocurilor.
*abelul /.=.
Pan"a
"ere-
nului
de
fun-
daie
Carac"eris"icile "erenului de fundaie
Ung,iul de frecare in"ern% A 1n grade B
7
6
46
6
47
6

Coe+iunea AVPaB
/6 E6 46 /6 E6 46 /6 E6 F6
Hn%limea ma)im% a rambleului A ,
ma)
B AmB
6 /#6 =#6 /#6 7#6 E#6 =#6 E#6 F#6 46#6
4046 8#6 /#6 8#6 =#6 7#6 /#6 7#6 E#6 @#6
407 4#6 8#6 4#6 8#6 /#6 8#6 /#6 =#6 7#6
40/ - - - 4#6 8#6 4#6 8#6 /#6 =#6
Unele norme "e,nice &rev%d# &en"ru +one de 'es#
1nclin%ri de 4(=...4(E# ceea ce asigur%0
cre'"erea s"abili"%ii "erasamen"ului2
condiii &en"ru de+vol"area vege"aiei &e "alu+uri2
siguran% s&ori"% la ie'irea acciden"al% a ve,iculelor
de &e &la"forma drumului.
Racordarea cu "erenul de fundare 1n soluiile0
&an"% lin%# &e &rimul me"ru 1n%lime de rambleu2
racordare cu arc de cerc cu ra+% 1n funcie de
1nclinarea
"alu+ului
con"ribuie 1n m%sur% 1nsemna"% la reducerea "ensiunilor
1n "erenul de fundare.
Hn fig. /.@. se &re+in"% soluii &rev%+u"e de normele
"e,nice germane# iar 1n fig. /.F. &revederile normelor rom$ne'"i
&en"ru au"os"r%+i.
.%-
3ig. /.@
/.8./. Uodul de amena.are a ba+ei rambleurilor
Uodul de amena.are de&inde de 1nclinarea "erenului
na"ural 'i de carac"eris"icile &%m$n"ului de la ba+a rambleului.
Dac% 1nclinarea "ransversal% es"e mic% A&$n% la 407B# &en"ru
cons"ruirea rambleului es"e necesar% 1nde&%r"area &%m$n"ului
vege"al. Pen"ru rambleuri cu 1n%limea sub 4#6 m# s"ra"ul de
&%m$n" vege"al se 1nde&%r"ea+% &e o grosime de minim 86 cm.
Pen"ru rambleuri cu 1n%limea mai mic% de 8#6 m# "rebuie
scoase 'i r%d%cinile arborilor. Pen"ru rambleuri cu 1n%lime mai
mare de 8#6 m# bu"urugile &o" fi re"e+a"e de la cel mul" 6#4 m de
la su&rafaa "erenului.
Dac% rambleurile se e)ecu"% &e "erenuri usca"e# la care
nu se manifes"% ascensiune ca&ilar%# scurgerea a&elor
su&erficiale es"e asigura"% 'i &an"a "erenului na"ural es"e mai
mic% de 4046# s"ra"ul vege"al "rebuie 1nde&%r"a" numai &en"ru
1n%limi de rambleu mai mici de 6#76 m.
.%+
3ig./.F.
Pen"ru 1nclin%ri "ransversale ale "erenului na"ural#
cu&rinse 1n"re 407 'i 40/# du&% 1nde&%r"area s"ra"ului vege"al# se
amena.ea+% "re&"e de 1nfr%ire A 3ig./.G.B# care vor avea l%imea
de cel &uin 4#6 m 'i o 1nclinare de 8c= > s&re aval# &en"ru
asigurarea scurgerii a&elor.
In ca+ul "erenurilor necoe+ive A&ie"ri'uri# nisi&uri#
balas"uriB# deoarece "re&"ele de 1nfr%ire nu se menin#
amena.area "erenului de la ba+a rambleului se va face &rin
scarificare# reali+a"!# la limi"!# cu u"ila.e agricole.
Unele norme# ca de e)em&lu cele i"aliene# im&un
reali+area "re&"elor de 1nfr%ire &en"ru 1nclin%ri ale "erenului
na"ural mai mari de 48>. *re&"ele de 1nfr%ire se reali+ea+%
&rac"ic &er&endiculare &e direcia de cea mai mare &an"%# as"fel
re+ul"$nd "re&"e de 1nfr%ire longi"udinale# "ransversale sau c,iar
1nclina"e fa% de a)a drumului.
.%0
3ig./.G.
Dac% se e)ecu"% "re&"e de 1nfr%ire 1n "erenuri omogene
folosind mi.loace mecani+a"e# se .us"ific% ado&"area l%imii
"re&"elor de 1nfr%ire 1n funcie de carac"eris"icile u"ila.ului de
lucru2 de e)em&lu0 l%imea unei "re&"e egal% cu lungimea lamei
buldo+erului.
Hnclinarea "re&"elor de 1nfr%ire &oa"e a.unge la =...7 > 'i
se &oa"e da s&re aval# a"unci c$nd e)is"% &ericolul infil"r%rii
a&elor &roveni"e din &reci&i"aii# &$n% la nivelul "re&"ei de
1nfr%ire. Dac% &%m$n"ul folosi" 1n rambleu are &ermeabili"a"e
redus%# sau c$nd condiii de s"ra"ificaie o im&un# se &oa"e
alege soluia cu "re&"e de 1nfr%ire 1n con"ra&an"% As&re amon"eB
1n limi"ele a =...7 ># obin$ndu-se m%rirea s"abili"%ii
"erasamen"ului. In aces" ca+ "rebuie folosi"e drenuri# la nivelul
"re&"elor de 1nfr%ire# care s% colec"e+e 'i s% conduc% a&a
infil"ra"%# 1n lungul "erasamen"ului# fie evacu$nd-o fie
desc%rc$nd-o 1n"r-un dren "ransversal.
C$nd 1nclinarea "ransversal% a "erenului na"ural es"e
mai mare dec$" 40/# nu sun" suficien"e numai "re&"e de 1nfr%ire#
ci "rebuie lua"e 'i al"e m%suri su&limen"are de &ro"ecie con"ra
alunec%rii# 'i anume0
lucr%ri cu carac"er con"inuu A1m&ingerea &%m$n"ului
se "ransmi"e la lucrare &e "oa"% su&rafaa de con"ac"#
deasu&ra &lanului de alunecareB0 +iduri de s&ri.in#
&erei mulai# &erei din &al&lan'e# &erei din coloane
.oan"ive# &%m$n" arma".
lucr%ri &arial con"inue Asu&rafaa de con"ac" din"re
lucrare 'i "eren es"e mai mic% dec$" su&rafaa &rin
care "erenul din amon"e de lucrare "ransmi"e
&resiunea 1n aval# ceea ce asigur% numai
desc%rcarea &arial% a "erenului din amon"eB0 ranfori
la anumi"e dis"ane# reali+ai din &iloi# coloane
.%*
(c,esoane (bare"e 'i din elemen"e de con"inui+are de
"i&ul f$'iilor sau bolilor2
lucr%ri discon"inue Aalc%"ui"e din ranfori i+olaiB se
ba+ea+% &e efec"ul de bol"% &en"ru desc%rcarea
"erenului din amon"e.
Hn ca+ul 1nclin%rilor mari ale versanilor 'i a &la"formelor
de mare l%ime Adrumuri de clas% "e,nic% I 'i IIB se &oa"e
recurge la &la"forme se&ara"e( denivela"e &en"ru fiecare cale#
soluie care reduce subs"anial volumul de "erasamen"e.
/.8.=. Gro&i AcamereB de 1m&rumu" la"erale
P%m$n"ul necesar e)ecu"%rii rambleului se &oa"e e)"rage
din gro&i AcamereB de 1m&rumu".
Gro&ile de 1m&rumu" la"erale drumului se amena.ea+% 'i
&en"ru asigurarea colec"%rii 'i evacu%rii a&elor de &e rambleu.
<e &o" am&lasa &e o &ar"e sau &e ambele &%ri ale
drumului# ul"ima soluie evi"$nd dimensiuni &rea mari &en"ru
gro&ile de 1m&rumu".
Hn regiuni de deal 'i de mun"e la s"abilirea
am&lasamen"ului gro&ilor de 1m&rumu" "rebuie s% se in% seama
de asigurarea s"abili"%ii versanilor.
In regiuni de 'es ad$ncimea camerelor de 1m&rumu" se
limi"ea+% la 4#6 m# da"ori"% N.A.<. care# de regul%# es"e a&ro&ia"
de nivelul "erenului na"ural. Hn "oa"e ca+urile gro&ile de
1m&rumu" la"erale se &rev%d cu o form% c$" mai regula"%# &en"ru
asigurarea as&ec"ului es"e"ic al drumului. In +onele agricole#
gro&ile de 1m&rumu" se amena.ea+% &en"ru a &u"ea fi reda"e
circui"ului agricol 'i de aceea &%m$n"ul vege"al e)"ras se
de&o+i"ea+% se&ara" 'i se folose'"e ul"erior &en"ru 1mbr%carea
"alu+urilor 'i fundului camerei de 1m&rumu". Pan"a longi"udinal%
a camerei de 1m&rumu" se recomand% s% fie aceea'i cu a
"erenului na"ural# dar cel &uin 6#8...6#/ > &en"ru evi"area
1n%molirii 'i cel mul" 6#F ># &en"ru evi"area erod%rii &%m$n"ului
de la fundul gro&ii. A"unci c$nd aceas"% valoare es"e de&%'i"%#
camerele de 1m&rumu" se e)ecu"% &e "ronsoane# d$nd fundului
camerei &an"a ma)im% de 6#F ># iar diferena se rec$'"ig% &rin
"re&"e de 6#87...6#76 m 1n%lime reali+a"e din &ia"r% sau be"on 'i
&ro"e.a"e &rin &avare &e c$"e 8#6c/#6 m a"$" 1n aval c$" 'i 1n
amon"e A3ig./.46.B.
..%
Hn fig. /.44 sun" &re+en"a"e valori recomanda"e &en"ru
1nclinarea "alu+ului# l%imea banc,e"ei 'i a gro&ii de 1m&rumu"#
am&lasamen"ul 'anului su&limen"ar.
*(
*(
3ig./.46.
.,%(((.,/9$,%m:
H
I
-
,
%
I
.
,
%
m
I
.
,
/
m
9.,%(((.,/:m
G
H
.
,
/
m
I-,%m
G
H
.
,
/
-
,
%
(
(
(
.
$
,
%
m
%,-%
I.%,%m
.,%(((.,/9&,%m:
%,-%
H.%,%m
3ig./.44.
...
Hn albiile ma.ore ale r$urilor# am&lasarea gro&ilor de
1m&rumu" "rebuie evi"a"%2 c$nd am&lasarea es"e necesar%# se
reali+ea+% groa&a de 1m&rumu" 1n aval# asigur$ndu-se o
banc,e"% de cel &uin = m l%ime. Dac% 1n lungul "erasamen"ului
e)is"% 'i un curen" de a&%# se &rev%d 'i &in"eni de &%m$n"# la
in"ervale de 76...@6 m# av$nd o l%ime de cca. / m 'i o lungime
cu 4...8 m mai mic% dec$" l%imea camerei de 1m&rumu"
A3ig./.48.B.
J,,%m
/%(((+%m
H
&
,
%
m
.
(
(
(
$
m
3ig./.48.
Pen"ru limi"area volumului obinu" din camere de
1m&rumu" se &oa"e folosi &%m$n"ul re+ul"a" din desc,iderea
debleurilor Afig./.87.B 'i din s%&%"urile necesare &en"ru
asigurarea vi+ibili"%ii.
/.8.7. lanuri de gard% &en"ru rambleuri
lanurile de gard% se &rev%d 1n ca+ul am&las%rii
rambleurilor &e versani cu &an"% mai mare de 4046 A3ig./.4/.B
Gradul de asigurare a 'anului de gard% es"e de cel &uin 6#87
m. Du&% ca+ se recurge la &ereerea 'anurilor de gard%#
condiie obliga"orie 1n ca+ul &%m$n"urilor necoe+ive.
..$
.,/%((($,%m
H
%
,
$
/
m
H
%
,
,
%
m
H%,&m
3ig./.4/
Hn fig. /.4= se &re+in"% ca+ul gro&ii de 1m&rumu"
am&lasa"% 1n amon"e dar care# neasigur$nd debi"ul de a&%
re+ul"a" de &e versan"# es"e com&le"a"% cu un 'an de gard%.
H$,%m
H/,%m H%,&m
3ig. /.4=
Hn ca+ul amena.%rii &%m$n"urilor ljessoide se recomand%
reali+area 'anurilor de gard% &rin udare 'i com&ac"are 'i nu
&rin s%&are.
/.8.E. In+%&e+irea drumurilor 1n rambleu
Rambleurile a c%ror 1n%lime es"e mai mic% de 6#E6 m#
cele &en"ru care 1n%limea lor es"e mai mic% dec$" 1n%limea
medie mul"ianual% a s"ra"ului de +%&ad% A,
+
B 'i cele care au o
1n%lime mai mare de 48#6 m Afig. /.47B sun" 1n+%&e+ibile.
..,
H
H
.
$
,
%
m
3ig. /.47
Pen"ru evi"area 1n+%&e+irii rambleurilor# se iau
urm%"oarele m%suri0
linii de a&%rare reali+a"e din &anouri &ara+%&e+i
confeciona"e din lemn# me"al sau ma"erial &las"ic2
&erdele de &lan"aii2
cons"rucii s&eciale con"ra avalan'elor Ade e)em&lu
semi"uneluriB.
Ordinea 1n care "rebuie lua"e m%surile de &revenire es"e
urm%"oarea0
&en"ru rambleuri# cu 1n%limea mai mic% de 6#E6 m
'i res&ec"iv ,
+
2
rambleuri cu 1n%limea mai mare de 48 m2
ionele cele mai e)&use 1n+%&e+irilor sun" &oriunile de
drum 1n curb%.
Rambleurile cu 1n%limea cu&rins% 1n"re 6#E6 'i 48#6 m nu
sun" 1n+%&e+ibile.
..&
Recomand!ri &rivind e)ecuia rambleurilor
*i&uri(carac"eris"ici de &!m$n"uri care nu &o" fi
folosi"e la umidi"a"ea na"ural! AYB# sun" &re+en"a"e 1n
"abelul /.7.a# AConform normelor "e,nice france+eB.
Reducerea umidi"!ii na"urale AYB es"e un &roces de
dura"!# de ordinul s!&"!m$nilor AaB(lunilor AbB# necesi"$nd
fie de&o+i"are in"ermediar! A&rovi+orieB fie drena.
&realabil.
*abelul /.7.a
*i&ul
&!m$n"u-
lui
Carac"eris"ici
Necesar
&en"ru
folosire
fF6
->-
f8
->-
Iam IP IC EN IPi Y(Yo&"
Praf#
loess#
nisi& fin
X 8#7 X 48
X /
T
4#87
reducere Y
AbB
56#@ s&orire Y
Nisi& fin
argilos#
&raf#
argil!
:8#7
X E
:48
X 87
X
6#G
X 8 T 4#/ -
:
4#=
56#@ -
Praf#
argil!#
argil!
marnoas!
:E
X F
:87
X =6
X
6#F
X 4 T 4#= -
:
4#/
5 6#@ -
Nisi& slab
argilos
X 48 :@6 :6#8 X /7
X = T4#87
reducere Y
AaB
56#7 s&orire Y
9alas"
slab
argilos
X 48 X @6 :6#8 :87
X @
T
4#87
reducere Y
AaB
56#E s&orire Y
Nisi&(
balas"
&r!fos
48c
/7
X 4#7 X 48
X 7
T
4#87
reducere Y
AbB
56#E s&orire Y
Nisi&(
balas"
argilos
48c
/7
: 4#7 :48
5
6#F
X = T 4#/ reducere Y
:
4#/
56#@ s&orire Y
Conform acelora'i norme e)ecuia rambleurilor nu es"e
&osibil! c,iar 1n ca+ul unei &loi slabe Ameniunea N 1n "abelul
/7.bB sau sun" necesare m!suri "e,nologice s&ecifice# &en"ru
asigurarea cali"!ii.
../
*abelul /.7.b?U!suri &en"ru e)ecuia rambleurilor 1n ca+ul &loii
slabe
*i&ul
&!m$n"ului
Carac"eris"ici U!suri
&en"ru
e)ecuie
mB
fF6
->-
f8
->-
Iam IP IC EN IPi Y(Yo
&"
Praf#
loess# nisi&
fin
X
8#7
X 48
:/
XF
T4#4
5
4#87
N
:F
X87
T6#G
54#4
E32CU2
aX46m
T6#@
56#G
E<2<<2CU
2aX46m
Nisi& fin
argilos#
&raf# argil!
:8#7
X E
:48
X 87
: 6#G
X4#67
:P
X7
T4#4
54#/
N
:4#67
X4#8
:7
X47
T6#G
54#4
E32CU2
aX46m
:4#8
X4#=
T6#@
56#G
E<2<<2CI2
aX46m
Praf#
argil!#
argil!
marnoas!
:E
X F
:87
X =6
:6#F
X4#6
:4
X/
T4#8
54#=
N
:4#6
X4#47
:/
X46
T6#G
54#8
CU2
aX46m
:4#47
X4#/
T6#@
56#G
E<2<<2CI2
aX7m
Nisi& slab
argilos
X 48 :@6 :6#8
X
/7
:=
XF
T4#4
5
4#87
N
T6#G
54#4
N
T6#7
56#G
E<2<<2CI2
aX46m
9alas" slab
argilos
X 48 X @6 6#8
:
87
:@
X47
T4#4
5
4#87
N
T6#G
54#4
E32CU2
aX46 m
T6#E
56#G
E<2<<2CI
Nisi&(
balas"
&r!fos
48c
/7
X
4#7
X 48
:7
X48
T4#4
5
4#87
N
:48
X/6
T6#G
54#4
E32CU2
aX46 m
T6#E
56#G
E<2<<2CI2
aX46m
Nisi&(
balas"
argilos
48c
/7
:
4#7
:48
:6#F
X4#6
:=
X
46
T4#4
54#/
N
:4#6
X4#8
:46
X87
T6#G
54#4
E32CU2
aX46 m
:4#8
X4#/
T6#@
56#G
E<2<<2CI2
aX46m
)B
E3?e)"racie fron"al!2 E<?e)"racie 1n s"ra"uri2 <<?a'"ernere
1n s"ra"uri subiri2 CU?com&ac"are medie2 CI?com&ac"are
in"ens!2 a?1n!limea rambleului.
Rambleuri din ma"eriale u'oare
..-
Reali+area rambleurilor ru"iere din ma"eriale u'oare
&ermi"e0
reducerea 1nc%rc%rilor la nivelul "erenului de fundare2
s&orirea s"abili"%ii rambleului &rin reducerea
deformaiilor "erenului de fundare.
<oluia se recomand% 1n urm%"oarele si"uaii0
+one cu &%m$n"uri com&resibile2
+one cu fenomene de ins"abili"a"e2
1n s&a"ele lucr%rilor de s&ri.inire2
la ram&ele de acces la lucr%rile de ar"%.
Ua"erialele folosi"e "rebuie s% 1nde&lineasc% urm%"oarele
condiii0
greu"a"e volumic% redus%2
re+is"en% mecanic% la 1ng,e 'i c,imic%2
f%r% agresivi"a"e fa% de be"onul de cimen" 'i oelul
be"on2
absena &olu%rii &$n+ei frea"ice2
dura"% de e)&loa"are cores&un+%"oare.
Hn diverse %ri# cu carac"er 1n general e)&erimen"al# se
folosesc ma"eriale u'oare de "i&ul cenu'ei de "ermocen"ral%
Ausca"%( umed%B# &olis"irenului e)&anda"# be"onului celular#
granuli"ului# sol-cimen"ului cu s&um% de aer.
Hn fig. /.4E es"e &re+en"a" un &rofil "ransversal de
rambleu reali+a" din blocuri de &olis"iren e)&anda".
9locurile din &olis"iren e)&anda" au dimensiuni de
6#7)4#6)8#6c6#7)4#6)=#6m Acu aba"eri admisibile de t 4>B
densi"a"ea fiind de 86 Kg(m
/
c=6 Kg(m
/
.
9locurile# 1n cadrul a dou s"ra"uri succesive# sun"
a'e+a"e &e direcii &er&endiculare 1n"re ele# &en"ru evi"area
ros"urilor ver"icale.
<ubs"ra"ul de nisi& se &ro"e.ea+# cel &uin la &ar"ea
inferioar# cu geo"e)"il.
Pro"ecia la"eral%# se asigur% &rin um&lu"ur% de argil%# cu
&an"a "alu+ului de 404#7c4082 &an"a aferen"% blocurilor nu
"rebuie s fie mai mare de 804.
..+
%
,
/
(
(
(
.
,
%
m
H
%
,
.
m
3ig. /.4E
Elemen"ele cons"ruc"ive Adal% de be"on arma" cu &las%
suda"%# &ro"ecia la"eral% cu um&lu"ur% din argil%B asigur%
durabili"a"ea &olis"irenului# care es"e sensibil la aciunea
,idrocarburilor( al"or &roduse c,imice( ra+elor ul"raviole"e(
v$n"ului 'i &loii.
Pro"ecia con"ra aciunii ,idrocarburilor se &oa"e reali+a#
de e)em&lu# 'i cu s&um% de &oliure"an sau film de &olie"ilen%#
dar dala din be"on asigur% 'i re&ar"iia 1nc%rc%rilor din "rafic.
9locurile de &olis"iren re+is"% foar"e bine la 1nc%rc%ri
ciclice dac% "ensiunile nu de&%'esc 76> din re+is"ena la
com&resiune AR
c
466 KPaB.
Limi"ele de folosire a "e,nologiei re+ul"% din urm"oarele0
&olis"irenul 1nglobea+% o mare can"i"a"e de
energie2
necesi"% s"ra" &ro"ec"or A1ns% 1n ca+ul soluiei
cu dal% din be"on de cimen" se reduce
grosimea s"ruc"urii ru"iereB2
u"ila.ele ru"iere nu &o" circula direc" &e
blocurile din &olis"iren2
blocurile "rebuie a'e+a"e deasu&ra nivelului
&$n+ei frea"ice A&rin imersare densi"a"ea &oa"e
s&ori &$n% la 466 Kg(m
/
B.
..0
9e"onul celular 'i granuli"ul se folosesc sub form% de
blocuri# de densi"a"e redus% Asub 46 VN(m
/
B. Granuli"ul
Ama"erial granular u'or obinu" &rin arderea granulelor de argil%#
d /cmB fiind un bun i+olan" "ermic 1nde&line'"e i rolul an"igel.
In figura /.4@ es"e &re+en"a" &rofilul "ransversal al unui
rambleu reali+a" din granuli". Aco&erirea cu &!m$n" es"e
necesar! &en"ru asigurarea s"abili"!ii in"erne a granuli"ului.
In lungul drumului# cu e)ce&ia ca+urilor c$nd nu es"e
necesar! +on! de "ran+iie Ade e)em&lu# culeiB# "alu+ul
um&lu"urii de granuli" nu "rebuie s! de&!'easc! &an"a de 4046
7#6...E#7 KN(m
4E KN(m
3ig./.4@.
<ol-cimen"ul cu s&um% de aer es"e alc%"ui" din mor"ar de
cimen" mala)a" cu bule fine de aer A&roduse cu un an"renor de
aer-&rodus "ensioac"iv sau cu un &rodus s&uman"-&udra de
aluminiuB. Ua"erialul es"e durabil deoarece nu folose'"e
subs"ane organice.
In figura /.4F se &re+in"% sc,ema reali+%rii sol-cimen"ului
cu s&um% de aer.
..*
3ig./.4F.
In"ruc$" &ermi"e obinerea c,iar de "alu+ ver"ical#
folosirea sol-cimen"ul cu s&um% de aer se recomand% la
largirea rambleurilor Al%rgire necesar% la modificarea clasei
"e,nice a drumurilor e)is"en"e# la modificarea elemen"elor
geome"rice e"c.B# soluia conduc$nd la limi"area am&ri+ei
necesare.
Pen"ru l%rgirea rambleurilor se recomand 'i folosirea
"e)solului# care es"e un ames"ec de nisi& cu fibre "e)"ile
sin"e"ice A4#7c8> 1n mas%2 fibre de &olies"er# &oli&ro&ilen%#
&oliamid%B. <e &re&ar% direc" &e 'an"ier cu u"ila. s&ecific.
Princi&alele carac"eris"ici sun"0 re+is"en% mecanic%# ca&aci"a"e
de deformare 1nain"e de ru&ere# &ermeabili"a"e similar%
nisi&ului# carac"eris"ici care sun" obinu"e imedia" du&%
in"roducerea 1n lucrare. <e &o" obine "alu+uri cu 1nclin%ri de
&$n% la @6
6
# &en"ru 1n%limi de /cFm.
In figura /.4G se &re+in"% un e)em&lu de l%rgire a unui
rambleu &rin s&ri.inire cu "e)sol. Prin folosirea de &om&e cu
carac"eris"ici cores&un+%"oare se &oa"e asigura "rans&or"ul
"e)solului &$n% la dis"ane de ordinul a 6#7 Km.
An"renor
de aer
Aer
com&rima"
_e" de
s&uma
*rans&or"
sub
&resiune
Uala)are
Cimen"
R
nisi&
Aer
Uala)are
In"rodu-
cere in
lucrare
.$%
3ig./.4G.
Normele "e,nice rom$ne'"i &rev!d folosirea cenu'ei de
"ermocen"ral! la e)ecuia "erasamen"elor ru"iere# c$nd dis"ana
de "rans&or" de la ,ald! la 'an"ier es"e limi"a"!. 3olosirea
cenu'ei de "ermocen"ral! conduce la reducerea su&rafeelor
agricole degrada"e &en"ru reali+area gro&ilor de 1m&rumu" iar
&rin desconges"ionarea ,aldelor se con"ribuie la &ro"ecia
mediului.
Um&lu"ura de cenu'! de "ermocen"ral! cons"i"uie mie+ul
rambleului# "alu+urile fiind e)ecu"a"e din &!m$n"# &e o grosime
de minimum 6#76 m.
Cenu'a de "ermocen"ral! ? re+iduu re+ul"a" din arderea
c!rbunilor energe"ici 1n focarele cen"ralelor "ermoelec"rice#
de&o+i"a" &e cale ,idraulic! 1n ,alde ? are urm!"oarea
com&o+iie c,imic!0
<iO
8
=4#6c77#6 > 3e
8
O
/
F#6c4/#6>
Al
8
O
/
4F#6c8F#6 > CaO 4#6c46#6 >
UgO 4#6c46#6 >
'i granulo+i"a"ea0
fraciuni sub 6#6@4 mm0 46c@7>2
fraciuni sub 6#7 mm0 @7c466>2
fraciuni sub 8 mm0 466>.
Umidi"a"ea na"ural! es"e de 87c=6># D
o&" Proc"or normal
de
87c74># iar ung,iul de frecare in"ern! b de 8Fc==
6
.
.$.
In +one inundabile sau cu nivel ridica" al &$n+ei frea"ice
la ba+a um&lu"urii din cenu'! de "ermocen"ral! se e)ecu"! un
s"ra" an"ica&ilar din balas"# 1n grosime de minimum 6#76 m.
Inclinarea "alu+urilor rambleurilor es"e de 404#7 &$n! la
1n!limi de E m 'i de n &en"ru diferena de 1n!lime &$n! la
48m.
Pen"ru 1n!limi mai mari de 48 m sau 1n ca+ul "erenului
de fundaie necores&un+!"or# 1nclinarea "alu+ului se s"abile'"e
&rin calcul# asigur$ndu-se un coeficien" de s"abili"a"e de 4#/c
4#7.
Rambleurile "rebuie scoase de sub influena a&elor de
su&rafa!(sub"erane2 la e)ecuie# 1n ca+ de 1n"reru&ere sau de
&reci&i"aii se recurge la s"ro&irea su&rafeei s"ra"ului cu emulsie
bi"uminoas! cu ru&ere ra&id!.
9*9* D(B"(#RI
La debleuri# &la"forma drumului se afl% sub linia "erenului
na"ural. Carac"eris"ica &rinci&al% a &rofilurilor "ransversale 1n
debleu es"e &re+ena dis&o+i"ivelor &en"ru colec"area 'i
evacuarea a&elor de su&rafa%.
Debleurile &re+in"% o serie de de+avan"a.e0
sun" &uin e)&use la soare# se ven"ilea+% greu
&%s"r$nd "im& 1ndelunga" umidi"%i ridica"e2
&o" in"ersec"a s"ra"uri acvifere sau ins"abile2
1n general sun" e)&use la 1n+%&e+ire.
Aces"e de+avan"a.e .us"ific% evi"area# &e c$" &osibil# a
debleurilor.
/./.4. Inclinarea "alu+urilor la debleuri
Pen"ru ad$ncimi de ma)imum 48#6 m# 1nclinarea
"alu+urilor la debleuri es"e &re+en"a"% 1n "abelul /.E. conform
normelor "e,nice rom$ne'"i.
Dac% &rin s%&area debleurilor se 1n"$lnesc s"ra"uri din
ma"eriale diferi"e# se &o" ado&"a 1nclin%ri dis"inc"e ale &an"elor
"alu+urilor# ca+ e)em&lifica" 1n fig. /.86 .
.$$
*abelul /.E.
Na"ura ma"erialului din debleu Hnclinarea
"alu+ului
P%m$n"uri argiloase# 1n general argile nisi&oase sau
&r%foase# nisi&uri argiloase sau &rafuri argiloase

4#604#7
P%m$n"uri marnoase 4#604#6...4#606#7
P%m$n"uri macro&orice Aloess 'i &%m$n"uri LoessoideB 4#606#4
Roci s"$ncoase al"erabile# 1n funcie de gradul de
al"erabili"a"e 'i de ad$ncimea debleurilor
4#606#47...4#606#8
Roci s"$ncoase neal"erabile 4#606#4
Roci s"$ncoase neal"erabile 'i cu s"ra"ificarea
favorabil% s"abili"%ii
de la 4#606#4 &$n% la
&o+iia ver"ical% sau
c,iar 1n consol%
Hnclinarea de 4#606#4 la loessuri es"e recomanda"% nu
numai de &osibili"a"ea aces"or &%m$n"uri de a se menine cu
"alu+ ver"ical# c$nd sun" 1n s"are usca"%# ci 'i din consideren"ul
c%# macro&orii fiind orien"ai ver"ical# &ermeabili"a"ea ver"ical%
es"e mai ridica"%# iar 1nclinarea meniona"% reduce su&rafaa
e)&us% infil"r%rii a&ei.
La &%m$n"uri loessoide# la care macro&orii sun" orien"ai
1n diferi"e direcii# &ermeabili"a"ea es"e aceea'i 1n "oa"e
direciile# iar "alu+urile se &o" e)ecu"a cu 1nclin%ri de 404c404#7.
.,%m
%,/m
3ig./.86.
.$,
Hn funcie de coeficien"ul de "%rie APro"odiaKonovB0
100
c
R
f A/.4B
unde0
R
c
# re+is"ena la com&resiune &e cub# se e)&rim%
1n daN(cm
8
.
Pan"ele orien"a"ive ale "alu+urile de debleu sun"
&re+en"a"e 1n "abelul /.@.
*abelul /.@.
*%ria
Rocii
Carac"eri+area
rocii
f
Hn%limea
1n"re "re&"e
WB
- m -
L%imea
bermelor
WB
- m -
Pan"a
"alu+ului
WB
,a ,b# ,c la lb# lc <a <b# <c
Roci "ari
s"$ncoase
Neal"era"e#
slab fisura"e
46 7#6 46#6 4#6 4#6 4604 704
<lab al"era"e#
slab fisura"e
G...4
6
7#6 46#6 4#6 4#6 704 =04
Al"era"e#
&u"ernic
fisura"e
@...F 7#6 @#7 4#6 4#6 =04 /04
Roci
semi"ari sau
semis"$ncoa
-se# roci "ari
s"$ncoase
al"era"e 'i
fisura"e
E 7#6 @#7 4#7 4#6 /04 8#704
=...7 7#6 7#6 8#6 4#7 8#704 804
/ 7#6 7#6 8#7 8#6 804 4#704
Roci moi#
roci &u"ernic
frac"ura"e 'i
al"era"e
8 7#6 7#6 /#6 8#7 4#704 404
4 7#6 7#6 /#7 /#6 404 404#7
WB
3ig. /.84
.$&
la
lb
lc
G
a
G
b
G
c
3ig./.84.
Pen"ru &rofiluri de debleu la au"os"r%+i# normele
rom$ne'"i &rev%d urm%"oarele 1nclin%ri &en"ru "alu+uri Afig. /.84B
G
H
$
,
%
m
.
,
%
m
.
,
%
m
.
,
%
m
G
I
.
,
%
m
.
,
%
I
G
I
$
,
%
m
3ig. /.88
.$/
<e recomand% racordarea "alu+ului de debleu cu "erenul
na"ural &rin arce de cerc av$nd "angen"ele de ordinul a 8#7c=#6
m.
/./.8. In+%&e+irea drumurilor 1n debleu
Debleurile cu ad$ncimea mai mare de F#7cG#6 m nu se
1n+%&e+esc# da"ori"% ven"il%rii &roduse de v$n" A3ig./.8/.B# iar
debleurile cu ad$ncimea sub 6#=6 m nu se 1n+%&e+esc
deoarece 1n aces" ca+ nu se &roduc v$r"e.uri.
Debleurile si"ua"e 1n curbe se 1n+%&e+esc &u"ernic.
H
H
0
,
/
(
(
(
*
,
%
m
3ig./.8/.
Hn"ruc$" "alu+urile de&unerilor na"urale de +%&ad% au
1nclin%ri de 40Fc4046# 1n ca+ul debleurilor mici se &oa"e ado&"a
una din"re soluiile &re+en"a"e 1n fig. /.8/ 'i /.8=.
Hn ca+ul soluiei din fig. /.8/# 1nclinarea de 4046 &ermi"e
'i accesul u"ila.elor agricole# as"fel c% su&rafaa aferen"% nu
es"e scoas% din circui"ul agricol.
H
I
.
,
%
m
3ig./.8=.
<oluia din figura /.87 "ransform% un debleu &uin ad$nc
1n"r-un mic rambleu.
.$-
GI.,%m
3ig./.87.
La debleurile &uin ad$nci si"ua"e &e versani# &en"ru
evi"area 1n+%&e+irilor se e)ecu"% Pdesc,ideri la +iQ &rin l%rgirea
s%&%"urii A3ig./.8E.B.
3ig./.8E.
/././. lanurile la"erale
<e e)ecu"% de ambele &%ri ale &la"formei drumului 'i
sun" &aralele cu a)a drumului. Po" avea seciune "riung,iular%
sau "ra&e+oidal% 'i se dimensionea+% 1n funcie de debi"ul
necesar2 dac% &an"a minim% necesar% scurgerii a&ei es"e
asigura"%# &an"a fundului 'anului se recomand% a fi egal% cu
declivi"a"ea liniei ro'ii &en"ru evi"area s&oririi ad$ncimii 'anului
1n lungul drumului. La &iciorul "alu+ului debleului se reali+ea+% o
banc,e"% cu o l%ime de 6#87...6#76 m# dar 1n ca+uri s&eciale
A&%m$n"uri argiloase cu I
&
de valoare mare# loessuri# la care
1nclinarea "alu+ului es"e de 406#4 e"c.B l%imea banc,e"ei se
s&ore'"e# a.ung$nd# &en"ru loessuri# &$n% la 8#6 m. Hn ca+ul
&%m$n"urilor loessoide# deoarece &orii sun" orien"ai 1n diferi"e
direcii 'i "alu+ul se &oa"e e)ecu"a cu 1nclinare de 4#604#7#
s&orul de l%ime nu mai es"e necesar.
9anc,e"a es"e &rev%+u"% cu &an"% de 8> s&re 'an.
.$+
/./.=. De&o+i"e de &%m$n"
P%m$n"ul re+ul"a" din e)ecuia debleurilor es"e
"rans&or"a"0
1n lungul drumului# &en"ru folosirea 1n um&lu"uri# c$nd
cores&unde cali"a"iv2
1n de&o+i"e concen"ra"e de &%m$n"# dac% e)cesul de
&%m$n" es"e im&or"an" sau com&ensarea
"erasamen"elor nu se &oa"e efec"ua da"ori"% na"urii
necores&un+%"oare a &%m$n"ului# sau nu es"e
&osibil%2 du&% ca+ &%m$n"ul se folose'"e la nivelarea
"erenului 1ncon.ur%"or. In ca+ul debleurilor ad$nci din
vecina"a"ea cursurilor de a&%# de&o+i"ele "rebuie
reali+a"e 1n lungul malurilor# evi"$ndu-se formarea de
de&o+i"e concen"ra"e.
&er&endicular &e a)a drumului form$nd de&o+i"e de
forme regula"e# am&lasa"e 1n lungul drumului#
denumi"e cavalieri. E)ecuia aces"ora necesi"%
dis"ane mici de "rans&or"# dar &o" crea dificul"%i 1n
e)&loa"are 'i 1n"reinere# din care cau+% se
recomand% evi"area lor. Ado&"area unei as"fel de
soluii "rebuie .us"ifica"% &rin cos"urile &e 1n"reaga
dura"% de e)&loa"are.
Cavalierii se am&lasea+% &e o &ar"e sau &e ambele &%ri
ale debleului.
Pe ambele &%ri ale drumului se am&lasea+%0
1n "erenuri s"abile# cu &an"% "ransversal% sub 46>2
la debleuri ad$nci# dac! s"abili"a"ea "erasamen"ului nu
es"e afec"a"%.
Hn "erenuri cu &an"% "ransversal% &es"e 46># se
recomand% am&lasarea cavalierilor 1n aval de debleu2 c$nd
&an"a "ransversal% es"e &es"e 407 am&lasarea 1n aval de debleu
es"e obliga"orie.
Hn%limea cavalierilor se ado&"%# 1n general# de 4#6c4#7
m &en"ru a &ermi"e e)ecuia cu u"ila.e s&ecifice.
Pen"ru ca# &rin am&lasarea cavalierilor# s% nu se
su&ra1ncarce "alu+ul debleului# dis"ana d Afig. /.8@B "rebuie s%
fie de cel &uin /#6 m# iar dac% &%m$n"ul es"e umed 'i de
consis"en% redus% se recomand%0
.$0
d /#6 AmB R a
d
A/.8.B
unde0
a
d
C ad$ncimea debleului.
.
,
%
(
(
(
.
,
/
m
.
,
%
(
(
(
.
,
/
m
Hd
Hd
3ig. /.8@
Pen"ru evi"area 1n+%&e+irii debleurilor# da"ori"% &re+enei
cavalierilor# ace'"ia se am&lasea+% la cel &uin 86 m de muc,ia
"alu+ului debleului. Hn fig. /.8F se de"alia+% ra&or"ul care "rebuie
reali+a" 1n"re am&lasamen"ul unui cavalier 'i 1n%limea A,B a
&anourilor de &ro"ecie.
.$*
3ig. /.8F
/./.7. lanuri de gard% A&en"ru &rofiluri de debleuB
lanurile de gard% au rolul de a colec"a a&a de &e
versan" 1nain"e de a a.unge 1n 'anurile la"erale &la"formei. In"re
'anul de gard% 'i creas"a "alu+ului de debleu se recomand%
e)ecuia unui dig de a&%rare A3ig./.8G.B.
In ca+ul versanilor de mare l%ime se recomand%
folosirea a dou% sau mai mul"e r$nduri de 'anuri de gard%.
La ad$ncimi foar"e mari ale debleurilor# 'anurile de
gard% se asocia+% cu bermele am&lasa"e la fiecare =cF m# 1n
funcie de na"ura &%m$n"ului A3ig././6.B.
3ig./.8G.
.,%
3ig././6.
/.=.E. Profiluri "ransversale mi)"e
Profilurile "ransversale mi)"e se reali+ea+% &arial 1n
s%&%"ur% AdebleuB 'i &arial 1n um&lu"ur% ArambleuB.
Desc%rcarea la"eral% a 'anului se &oa"e reali+a &rin in"ermediul
unei camere de c%dere 'i a unui &ode A"ubular# ovoidal# dala"B.
Camera de c%dere 1nde&line'"e 'i rolul de disi&a"or Afig. /./4B.
%,$(((%,/m
3ig././4.
/.=.@. Poriunile de "recere din debleu 1n rambleu
Poriunile# 1n lungul drumului# 1n care se face "recerea de
la debleu la rambleu# necesi"% o a"enie deosebi"% &en"ru
re+olvarea scurgerii a&elor de su&rafa%. Hn general 'anul din
aval es"e scos la su&rafaa "erenului na"ural &rin reducerea
.,.
"re&"a"% a ad$ncimii 'anului2 a&ele se scurg liber &e versan"#
dar asigur$ndu-se 1nde&%r"area lor de la &iciorul "alu+ului
rambleului. lanul din amon"e es"e desc%rca" 1n camera de
1m&rumu" sau 1n 'anul aces"eia Afig. /./8B.
3ig././8.
Pen"ru a ine seama de circulaia longi"udinal% a a&ei#
la nivelul &a"ului drumului# "rebuie evi"a"e degrad%rile 1n +onele
de acumulare a a&ei# a'a cum es"e +ona de "recere de la
debleu la rambleu. Dac% declivi"a"ea drumului es"e mai mare de
/># &e mai mul"e su"e de me"ri# 1n +ona meniona"% se recurge
la "ran'ee drenan"e# la fiecare 466c476 m# cu desc%rcare
la"eral% 'i la un s"ra" drenan" de desc%rcare la"eral% 1n +ona de
"recere de la debleu la rambleu.Afig. /.//B.
.,$
3ig. /.//.
In figura /./= se &re+in" s&ri.inirea cu "e)sol 1n cadrul
lrgirii unui debleu.
3ig. /./=.
.,,
CAPI!"#" ::
)ABI"IA(A (RA)A&(N("!R
:*$* G(N(RA"I%+I
Hn e)&loa"are# "erasamen"ele se afl% 1n &ermanen% sub
aciunea greu"%ii &ro&rii# a condiiilor ,idrologice 'i clima"ice
&recum 'i a sarcinilor &roveni"e din "rafic.
La drumuri# solici"%rile din "rafic sun" rela"iv reduse fa%
de cele &roveni"e din greu"a"ea &ro&rie.
Aciunea cea mai im&or"an"% asu&ra s"abili"%ii 'i
in"egri"%ii "erasamen"elor o e)erci"% a&a sub "oa"e formele.
<ub influena aces"or aciuni# "erasamen"ele ru"iere
1nregis"rea+% deformaii elas"ice 'i remanen"e.
Din &unc" de vedere al s"abili"%ii# &re+in"% im&or"an%
deformaiile remanen"e. Aces"ea &o" fi normale2 a"unci c$nd
sun" &revi+ibile 'i &o" fi evalua"e# iar a&ariia lor nu se da"orea+%
unor defec"e de &roiec"are# e)ecuie# 1n"reinere sau e)&loa"are
Ade e)em&lu "asarea rambleurilor foar"e 1nal"eB.
A"unci c$nd deformaiile se &roduc din cau+a unor
defec"e sau din cau+e ne&rev%+u"e# ele sun" anormale 'i &o"
deveni &ericuloase
Deformaiile "erasamen"elor sun" de diverse "i&uri# 1n
general# &roduc$ndu-se# simul"an# mai mul"e "i&uri de
deformaii.
Clasificarea deformaiilor "erasamen"elor &ermi"e
recomandarea soluiilor "e,nice &en"ru asigurarea s"abili"%ii.
Aces"e soluii sun" .us"ifica"e "eore"ic 'i confirma"e e)&erimen"al.
Deformaiile anormale se &o" gru&a 1n urm%"oarele "i&uri0
"as%ri 'i reful%ri2
&r%bu'iri2
sur&%ri2
alunec%ri 'i disloc%ri2
ero+iuni As&%l%ri 'i afuieriB.
.,&
:*-* A)%RI gI R(.#"%RI
as,rile sun" ced%ri ale &la"formei rambleurilor# care se
&roduc rela"iv 1nce"# numai &e ver"ical% 'i se da"oresc 1ndes%rii
&%m$n"urilor 1nfoia"e &rin s%&are 'i insuficien" com&ac"a"e la
e)ecuie A3ig.=.4.a.B.
*as%rile sun" cu a"$" mai im&or"an"e# cu c$" rambleurile
sun" mai 1nal"e 'i cu c$" com&ac"area a fos" mai &uin eficace.
<ub aciunea greu"%ii rambleurilor# &o" a&are "as%ri
im&or"an"e ale "erenului de fundare# da"ori"% ca&aci"%ii &or"an"e
necores&un+%"oare A3ig.=.4.b.B.
.i0*:*$*
Din"re soluiile de remediere a "as%rilor# se &o" meniona0
modificarea liniei ro'ii# dac% soluia es"e com&a"ibil%
cu cri"eriile care au s"a" la ba+a &roiec"%rii liniei
ro'ii2
com&le"area um&lu"urii cu acela'i "i& de &%m$n"# cu
asigurarea grosimii minime necesare com&ac"%rii.
La rambleuri reali+a"e din &%m$n"uri cu I
&
de valoare
ridica"! 'i necom&ac"a"e cores&un+%"or ? 1n s"ra"uri elemen"are
ori+on"ale ? du&% "erminarea "as%rii na"urale in"ervine cedarea
&las"ic% Afig. =.8.B. 3enomenul &oa"e in"erveni 'i 1n ca+ul
&%m$n"urilor su&raumede sau 1ng,ea"e.
.,/
.i0* :*-*
Cedarea "erenului de fundare sub form% de reful,ri
&oa"e in"erveni a"$" la rambleuri c$" 'i la debleuri. La rambleuri
fenomenul se da"orea+% Afig. =./B e)is"enei unui s"ra" de argil%
1n s"are &las"ic moale &e un s"ra" de argil% "are.
.i0*:*9*
Consolidarea rambleului se &oa"e obine &rin0
reali+area de con"rabanc,e"e2
uscarea &%m$n"ului de la ba+a rambleului2
1nlocuirea &%m$n"ului &$n% la s"ra"ul re+is"en".
Hn ca+ul unui debleu refularea &oa"e in"erveni c$nd sub
s"ra"ul(s"ra"urile su&erioare consis"en"e A4B se g%se'"e un s"ra"
de &%m$n" &las"ic moale A8B A3ig.=.=.B.
.,-
.i0*:*:*
Consolidarea se &oa"e reali+a &rin0
deca&%ri la &ar"ea su&erioar% Afig. =.7B2
boli 1n"oarse am&lasa"e sub &la"forma drumului.
+n ca& ,articular -l re,re&int. ,.m/nturile
loe##oide care, ,rin ume&ire #e ta#ea&. ,uternic'
0entru ,re!enirea 1ta#.rii ,rin ,r.bu2ire3 #e
a#i4ur. com,actarea core#,un&.toare ,recum 2i
colectarea 2i e!acuarea a,elor de #u,rafa5. 2i de
ad/ncime'
Fig.4.5.
:*9* PR%B#gIRI
Pr,buFirile sun" ced%ri ale "erenului de fundare#
1m&reun% cu lucr%rile de "erasamen"e aferen"e.
Pr%bu'irile se &roduc 1n "erenuri ml%'"inoase# 1n regiuni
cars"ice Aroci solubile0 calcar# g,i&s# sareB# 1n +one cu goluri din
e)&loa"%ri miniere Afig. =.EB. Pr!bu'irile se &o" &roduce &e
1n!limi de ordinul me"rilor# fiind# du&! ca+# ins"an"anee.
.,+
.i0*:*E*
Pen"ru evi"area &r%bu'irilor de &o" lua urm%"oarele
m%suri0
asanarea "erenului de funda"ie2
evacuarea ra&id% a a&elor din +onele cars"ice2
um&lerea golurilor din e)&loa"%rile miniere 'i
evacuarea a&elor sub"erane.
:*:* )#RP%RI
)urp,rile cons"au 1n des&rinderea fragmen"elor de
diferi"e m%rimi din ma"erialul de &e "alu+ 'i de&unerea la &iciorul
"alu+ului. <ur&%rile a&ar da"ori"% e)ecu"%rii rambleurilor cu
ma"eriale neuniforme 'i li&si"e de coe+iune# &recum 'i la
1nclin%ri &ronuna"e ale "alu+urilor.
<ur&%rile se mai &o" &roduce 'i da"ori"% form%rii unor
+one su&raume+i"e 1n cor&ul "erasamen"ului A&ungi de noroiB
[email protected].
.i0*:*?*
.,0
Pr%bu'irile sun"# 1n general# 1nsoi"e de sur&%ri.
Asemenea fenomene mai a&ar 'i a"unci c$nd 1n rambleu
se folosesc ma"eriale cu &ermeabili"%i diferi"e sau c$nd se
folose'"e &%m$n" 1ng,ea" sau ames"eca" cu g,ea%. *o"oda"%
e)is"ena &%m$n"ului nisi&os 1n rambleuri de argil% &oa"e forma
cuiburi 'i &oa"e conduce la ume+irea argilei din .ur 'i la
&roducerea sur&%rilor locale.
Dac% "alu+urile unui rambleu sun" alc%"ui"e din &%m$n"
foar"e sensibil la ume+ire Aargile graseB# aces"ea se &o" sa"ura
cu a&% 'i &o" conduce la curgeri ale s"ra"ului su&erior.
:*;* A"#N(C%RI
Des&rinderea unor mase mari de &%m$n" din "erenul
na"ural sau din rambleurile e)ecu"a"e 'i de&lasarea lor sub
aciunea gravi"aiei &e o anumi"% su&rafa% formea+% o
alunecare de teren
A 3ig.=.F.B.
.i0*:*I*
Alunec%rile de &%m$n" se manifes"% 1n forme foar"e
varia"e 'i &en"ru ado&"area soluiilor de consolidare adecva"e s-
au &ro&us o serie de clasific%ri# ca de e)em&lu0
aB. Du&% locul unde a&are su&rafaa de des&rindere 'i
modul de manifes"are a masivului care alunec%# deosebim0
alunec,ri delapsi1e Aglisan"eB0 re&re+in"% ced%ri ale ba+ei
versanilor("alu+urilor# care se e)"ind &rogresiv2 sun"
denumi"e 'i re0resi1e deoarece &rocesul de alunecare
.,*
avansea+% &e versan"("alu+# 1n sens invers celui al
de&las%rii masei alunec%"oare2
alunec,ri detrusi1e A1m&ing%"oareB0 re&re+in"% ced%ri ale
versanilor("alu+urilor 1n &ar"ea lor su&erioar% (mi.locie2 masa
alunec%"oare es"e su&us% unor fore de com&resiune#
&rocesul de alunecare avansea+% "re&"a"# 1n acela'i sens cu
de&lasarea masei alunec%"oare. <un" denumi"e 'i alunec,ri
pro0resi1e2
alunec,ri miJte 0 au carac"er dela&siv-de"rusiv.
bB. Du&% s"ruc"ura masei alunec%"oare 'i forma
su&rafeei de alunecare0
alunec,ri consec1ente0 se &roduc 1n roci s"ra"ifica"e &e
su&rafee &ree)is"en"e Asu&rafee de s"ra"ificaie#
'is"uo+i"a"e# fisuri# falii# e"c.B. C%derea s"ra"urilor es"e 1n
acea'i &ar"e cu &an"a morfologic%. Au cea mai larg%
r%s&$ndire Afig.=.G.aB2
alunec,ri insec1ente0 se &roduc 1n roci s"ra"ifica"e Acu
s"ra"ificaie ori+on"al% sau 1nclina"% s&re in"eriorul masivuluiB
&e su&rafee de alunecare# care in"ersec"ea+% s"ra"urile sub
diferi"e ung,iuri# mobili+$nd as"fel re+is"ene la forfecare
mul" mai mari dac$" cele aferen"e su&rafeelor de s"ra"ificaie
Afig.=.G.bB2
alunec,ri asec1ente0 se &roduc 1n masive omogene#
nes"ra"ifica"e# a"$" 1n roci moi Afig.=.G.cB c$" 'i 1n roci
s"$ncoase Afig.=.G.dB.
.&%
.i0*:*A*
cB. Du&% m%rimea alunec%rilor0 alunec%ri +onale 'i locale
Aau carac"er i+ola"B.
dB. Du&% &o+iia su&rafeei de alunecare0 alunec%ri de
su&rafa% 'i de &rofun+ime.
eB. Alunec%rile se mai 1m&ar" 1n acti1e 'i stinse.
La formarea alunec%rilor con"ribuie mai muli fac"ori#
din"re care cei mai im&or"ani sun"0
carac"eris"icile fi+ico-mecanice ale &%m$n"urilor2
configuraia "erenului2
a&ele su&erficiale 'i sub"erane.
Din &unc" de vedere ru"ier alunec%rile de "eren se &o"
clasifica 1n0
alunecarea versanilor2
alunecarea "alu+urilor de rambleu2
alunecarea "alu+urilor de debleu.
:*;*$* Alunecarea 1ersanilor
Deosebim0
ebulmen"e s"$ncoase A1n regiuni de mun"eB2
ebulmen"e argiloase A1n regiuni de dealB2
formaiuni cu carac"eris"ici 1n evoluie.
(bulmentele stncoase sun" 1n general# de mare
am&loare. De'i alc%"ui"e din ma"eriale diferi"e# com&or"% o &ar"e
im&or"an"% de blocuri de &ia"r% cu in"ercalaii argiloase# ceea ce
face ca s"udiile de s"abili"a"e s% fie dificile. Alunec%rile se
da"orea+% ero+iunii# flua.ului dar 'i al"er%rii rocilor sub aciunea
a&elor sub"erane sau din &reci&i"aii.
O soluie &en"ru evi"area aces"or "i&uri de alunec%ri o
cons"i"uie cons"ruirea +idurilor de s&ri.in la ba+a versan"ului 'i
res"abilirea vege"aiei.
(bulmentele ar0iloase a&ar# de e)em&lu# c$nd roci
calcaroase sun" si"ua"e &es"e formaiuni argiloase.
.&.
3ac"orul de"erminan" es"e 'i de da"a aceas"a a&a care
&%"runde &rin rocile calcaroase fisura"e 'i a.unge s% &roduc%
al"erarea infil"raiilor argiloase# re+ul"$nd o evoluie len"% dar
con"inu%# a.ung$ndu-se la &an"e rela"iv mici# &$n% la circa 47
O
.
Pe aces"e +one# su&rafaa versan"ului es"e neregula"%# iar
arborii &re+in"% 1nclin%ri foar"e variabile.
Cea mai eficace soluie &en"ru s"o&area alunec%rii es"e
reali+area drenurilor2 reali+area# de e)em&lu# a unui +id de
s&ri.in &oa"e conduce la con"inuarea ebulmen"ului &e deasu&ra
aces"uia.
Din"re formaiunile cu caracteristici 8n e1oluie#
conduc$nd la alunec%ri# se &o" meniona0 umflarea mineralelor
argiloase 1n &re+ena a&ei# de+agregarea gresiei e"c.
:*;*-* Alunecarea taluzurilor de rambleu
Hn%limea rambleurilor care 1nregis"rea+% alunec%ri es"e
foar"e variabil%.
A&a in"ervine 'i 1n ca+ul "alu+urilor de rambleu# ca de
e)em&lu0
alimen"area a&ei sub"erane# &rin rambleu# da"ori"%
acos"amen"elor nee"an'e2
la &rofiluri "ransversale mi)"e a&a &oa"e &roveni din
&$n+a de a&% sub"eran% a versan"ului din amon"e2
infil"rarea a&ei 1n rambleu# da"ori"% &re+enei unui
curs de a&% 1n lungul "alu+ului 'i variaiei nivelului
a&ei.
Deosebim dou% ca"egorii de alunec%ri de rambleuri0
- 'ambleuri pe (ersan)i *
Alunec%rile se da"orea+% carac"eris"icilor &%m$n"ului
de fundare 'i regimului ,idrologic care se s"abile'"e.
<oluiile de &revenire(remediere a alunec%rilor cons"au
din0
drenarea "erenului de fundare2
s&ri.inirea ba+ei rambleului2
reali+area &rofilului "ransversal &rin decalarea sau
se&ararea c%ilor.
- 'ambleuri e+ecutate pe pm,nturi moi*
Alunec%rile sun" de ad$ncime# se &roduc la scur" "im&
du&%
.&$
e)ecuia rambleurilor# ceea ce limi"ea+% cos"ul remedierilor
deoarece# de regul%# su&ras"ruc"ura drumului nu es"e 1nc%
reali+a"%.
<oluiile de &revenire( remediere a alunec%rilor
cons"au din0
cre'"erea vi"e+ei de consolidare a &%m$n"ului de
fundare2
reali+area de con"rabanc,e"e2
res"abilirea "alu+urilor cu 1nclin%ri reduse.
Hn figurile =.46 c =.4= se e)em&lific% alunec%ri de
"alu+uri de rambleu 'i anume0
alunecarea "alu+ului din aval da"ori"% 1nclin%rii
"ransversale mari a "erenului de fundare A& : 407B 'i
absenei "re&"elor de 1nfr%ire2
.i0*:*$<*
alunecarea "alu+ului din aval da"ori"% e)ecuiei
rambleului &e un s"ra" de &%m$n" moale Ade
e)em&lu argil% moaleB si"ua"# la r$ndul s%u# &e un
s"ra" de &%m$n" rela"iv rigid Ade e)em&lu argil% "areB
Afig. =.46B
.i0*:*$$*
.&,
6n fi4' 4'12' #e ,re&int. o #olu5ie de remediere a
unei a#emenea alunec.ri'
.i0*:*$-*
de&lasarea 1n"regului rambleu# e)ecu"a" &e un s"ra"
de &%m$n" necoe+iv# de&lasare da"ora"% aciunii
a&ei sub"erane
.i0*:*$9*
alunecare da"ora"% s&oririi &resiunii a&ei infil"ra"e 1n
s"ra"ul &ermeabil Afig. =.4=B.
.&&
.i0*:*$:*
alunecare da"ora"% aciunii curen"ului de a&%
&re+en" 1n lungul "alu+ului de rambleu Afig.=.47.aB
inclusiv 1n ca+ul sc%derii bru'"e a nivelului a&ei Afig.
=.47.bB
.i0*:*$;*
(Jemple de eJecuie defectuoas, a rambleurilor
Afig.=.4E# =.4@# =.4GB0
Hn &rofilul din fig. =.4E# um&lu"ura s-a reali+a" 1n s"ra"uri
1nclina"e 'i &rin a'"ernerea# 1n ordine gre'i"%# a &%m$n"urilor
Acoe+ive# necoe+iveB.
.&/
.i0*:*$E*
-oluiile din figura fig%.%&/ nu sunt admise ntruct datorit
permea0ilitilor diferite ale pmnturilor folosite este posi0il
stagnarea apei n corpul ram0leului 1a p2mnturi permea0ile 0
p2mnturi impermea0ile3%
.i0*:*$?*
4n fig% .%&5 se prezint soluii recomandate pentru realizarea
ram0leurilor din pmnturi permea0ile 1a3 ct i impermea0ile 103%
.&-
4( 4(
4( 4(
a
b
a
b
4( 4(
.i0* :*$I
Dac% &%m$n"ul &ermeabil es"e a'e+a" deasu&ra unui
s"ra" mai &uin &ermeabil(im&ermeabil# su&rafaa aces"uia din
urm% "rebuie s% fie conve)%# &en"ru a evi"a obinerea unei
su&rafee concave 1n "im&ul e)ecuiei(e)&loa"%rii rambleului.
4n fig% .%&6 pentru sporirea limii ram0leului 1dictat de e7emplu de
trecerea drumului la o clas te"nic superioar3 nu s-au e7ecutat trepte
de nfrire%
.i0* :*$A
.&+
4n fig% .%8' este prezentat ranforsarea unui ram0leu prin armarea cu
geosintetice n variantele9 1a3 armare general 103 armare su0 taluz
1soluie recomandat n cazul platformelor rutiere de mare lime la
drumuri de clasele te"nice I si II3 i 1c3 armare la 0az%
.i0* :*-<
:*;*9* Alunecarea taluzurilor de debleu
Alunecarea &oa"e a&are a"$" la "alu+urile 1nal"e# c$" 'i la
cele limi"a"e ca 1n%lime.
"au&a ,rinci,al. a alunec.rilor o con#tituie
necorelarea ,antei talu&ului cu re4imul idrolo4ic
local' 7nter!alul de tim, dintre reali&area unui
debleu 2i #tabilirea condi5iilor idrolo4ice, care
core#,und alunec.rii, e#te foarte !ariabil, de la
c/te!a luni ,/n. la c/5i!a ani $ca&ul cel mai
frec!ent%'
<oluiile de &revenire(remediere a alunec%rilor cons"au
1n0
1nclin%ri mai line ale "alu+urilor2
drena.e de diverse "i&uri0 m%'"i drenan"e# "ran'ee
drenan"e# drenuri ori+on"ale( 1n sis"em mi)".
6n fi4urile 4'2184'25 #e e9em,lific. alunec.ri de
talu&uri de debleu 2i anume:
"alu+ cu 1nclinare &rea mare A40m : 40nB0
.&0
.i0* :*-$
infil"rarea a&elor de su&rafa% &rin 'anul de gard%
ne&ro"e.a" Afig.=.88B
.i0* :*--
am&lasarea cavalierului f%r% res&ec"area dis"anei
minime# fa% de muc,ia "alu+ului debleului# 1n funcie
de consis"ena &%m$n"ului Afig. =.8/B
.i0* :*-9
secionarea &$n+ei de a&% sub"eran% Afig. 8.8=B
.&*
.i0* :*-:
secionarea unor s"ra"uri de &%m$n"uri im&ermeabile
Afig. =.87.aB sau &ermeabile Afig. =.87.bB
1:m 1:m
a
b
.i0* :*-;
Pen"ru asigurarea s"abili"!ii "alu+ului de debleu se &oa"e
aciona asu&ra "alu+ului versan"ului aferen"# &rin a'a numi"a
fsoluie geome"ric!Q Afig.=.8EB0
a ? e)cavarea la &ar"ea su&erioar! a versan"ului2
b ? rec"ificarea(corecia 1nclin!rii versan"ului2
c ? reali+area unei berme2
d ? 1nde&!r"area "o"al! a ma"erialului &$n! la &ere"ele de
s"$nc!2
e ? soluie in"ermediar!# &rin reali+area unei berme.
./%
.i0* :*-E
:*E* (R!`I#NI 5sp,l,ri Fi afuieri7
<e da"orea+% aciunii a&ei 'i anume0
la sp,l,ri se degradea+% su&rafaa "alu+ului Afig.
[email protected]
la afuieri se erodea+% "erenul de la ba+a "alu+ului
Afig. [email protected].
Degrad!rile care re+ul"! se cons"i"uie 1n +one de iniiere
a su&rafeelor de alunecare.
.i0* :*-?
./.
:*?* )ABI"IA(A RA&B"(#RI"!R
:*?*$* &etode de calcul
Ue"odele de calcul &en"ru s"abili"a"ea rambleurilor se
ba+ea+% &e dou% i&o"e+e0
Alunecarea se &roduce 1n acela'i "im& 1n lungul
1n"regii su&rafee de alunecare.
Re+is"ena &%m$n"urilor 1n momen"ul ru&erii es"e
aceea'i 1n lungul 1n"regii su&rafee de alunecare.
In reali"a"e# alunecarea 1n &%m$n"uri omogene se
&roduce 1n mod "re&"a"# 1nce&$nd din a&ro&ierea &iciorului
"alu+ului# 1n &unc"ul 1n care ra&or"ul 6 a"inge o
valoare cri"ic% A - efor"ul uni"ar "angenial2 - efor"ul uni"ar
normalB. Dac%
ef
H
adm
# au loc alunec%ri locale# cu dis"rugerea
leg%"urilor din"re &ar"iculele de &%m$n"# iar 1nc%rcarea# care
revenea iniial aces"ei +one de &%m$n"# se "ransmi"e &arial la
+onele vecine# care sun" 1nc% s"abile.
*re&"a"# cedarea &las"ic% se e)"inde 'i cu&rinde o &ar"e
din vii"oarea su&rafa% de alunecare# iar a"unci c$nd &ar"ea 1nc%
s"abil% a su&rafeei nu mai &oa"e &relua 1nc%rcarea
su&limen"ar%# se &roduce ru&erea casan"%.
<"abili"a"ea rambleurilor va fi asigura"% numai dac% 1n
fiecare &unc"
adm
nu es"e de&%'i".
:*?*-* Influena factorilor climatici asupra comport,rii 8n
timp a p,mnturilor din terasamente
Pierderea s"abili"%ii unui rambleu se &roduce# 1n general#
&rin alunecare 1n "erenul de ba+%# la ad$ncimea de =#6...E#6 m.
Alunec%rile se &roduc# de regul!# 1n &erioada &loilor
abunden"e# c$nd umidi"a"ea cre'"e foar"e mul"# 1n +ona de la
&iciorul "alu+ului 'i 1n "erenul de fundare. Hn aceas"% +on%
a&are# da"ori"% al"ernanei uscare-ume+ire# o reea de fisuri#
./$
care favori+ea+% circulaia a&ei# ceea ce conduce la reducerea
re+is"enei &%m$n"ului.
Prin cre'"erea umidi"%ii &%m$n"urilor argiloase#
coe+iunea &oa"e s% se reduc% foar"e mul"# da"ori"% mic'or!rii
forelor moleculare Aca urmare a s&oririi grosimii &eliculelor de
a&% 1n .urul &ar"iculelor de &!m$n"B.
Corelaia coe+iune ?umidi"a"e es"e acce&"a"% conform
relaiei Uaslov0
,
$ $
,
. .
K c K c A=.4B
3enomenele reologice la &%m$n"uri se concre"i+ea+%
&rin0
curgerea len"% a &%m$n"urilor 1n "im&2
reducerea re+is"enelor 1n "im&# da"ori"% deform%rii
&%m$n"urilor.
Hn ca+ul &%m$n"urilor coe+ive# sub aciunea 1nc%rc%rilor
de lung% dura"%# re+is"ena &%m$n"urilor se reduce cu a"$" mai
mul" cu c$" 1nc%rc%rile acionea+% "im& mai 1ndelunga".
Variaia re+is"enei 1n "im& se da"orea+% de&endenei
in"ensi"%ii leg%"urilor# din"re &ar"iculele argiloase# a"$" de
dis"ana din"re &ar"icule c$" 'i de &o+iia lor rela"iv%.
Hn &rocesul de deformare# unele leg%"uri din"re &ar"icule
se ru& 1n "im& ce a&ar leg%"uri noi. Pen"ru refacerea leg%"urilor
ar fi necesar% meninerea argilei 1n aceea'i s"are de deformaie2
cre'"erea con"inu% a deformaiei conduce la sc%derea "re&"a"% a
re+is"enei &%m$n"ului.
Leg%"urile din"re &ar"icule se 1m&ar" 1n0
le0,turi casante# care de"ermin% deformaiile
elas"ice 'i care se ru& la o anumi"% limi"% a
deformaiilor2
le0,turi 1scoase# care confer% argilei &ro&rie"%i de
curgere.
In funcie de efor"ul uni"ar "angeial AB# deformaiile de
curgere &o" fi0
amor"i+a"e# dac% vi"e+a final% de deformare es"e nul%2
./,
neamor"i+a"e# c$nd vi"e+a de deformare es"e fie
cons"an"% fie c,iar cresc%"oare 1n "im&.
Hn general se admi"e c% efor"urile de "%iere care nu
de&%'esc /6> din re+is"ena la "%iere a &%m$n"urilor# asigur%
com&or"area cores&un+!"oare de lung% dura"%.
:*I* )ABI"IA(A D(B"(#RI"!R
:*I*$* In cazul p4mnturilor necoezi1e 5c><72
coeficien"ul de siguran! AnB es"e da" de relaia0

t0
t0
n
A=.8B
unde0
b C ung,iul de frecare in"ern!2
I C ung,iul "alu+ului cu ori+on"ala.
:*I*-* In cazul p4mnturilor coezi1e2 coeficien"ul
de siguran! AnB es"e da" de relaia0

t0
t0
n
A=./B
unde0

+
c
t0 t0
A=.=B
b C ung,iul de frecare in"ern!2
c C coe+iunea2
^ C efor"ul uni"ar normal.
<uccesiunea o&eraiilor0
Pen"ru diferi"e ad$ncimi# ,
4
...,
n
# c!rora le
cores&und efor"urile uni"are normale ^
4
...^
n
se
de"ermin! valorile o
4
...o
n
2
<e ado&"! valoarea coeficien"ului de siguran!
fn
i
Q# du&! ca+ o valoare unic! sau valori dis"inc"e
&en"ru s"ra"urile fiQ2
<e calculea+! ung,iul I
i
necesar &en"ru fiecare
s"ra" fiQ0
./&
i
i
i
n
t0
t0


A=.7B
De'i are un carac"er convenional &rin alegerea arbi"rar!
a ad$ncimilor f,
i
Q# me"oda a fos" suficien" verifica"! 1n &rac"ic!.
:*A* PR!I(CAR(A gI PR!(C+IA ANI)(I)&IC% A
(RA)A&(N("!R
:*A*$* Cutremurele de p4mnt pot afecta inte0ritatea
terasamentelor rutiere# da"ori"! carac"erului
de+ordona"(violen" al mi'c!rii scoarei "eres"re# manifes"a" &rin
variaia ra&id!# 1n "im&# a direciei 'i in"ensi"!ii mi'c!rii.
Caie"ele de sarcini &en"ru "erasamen"e ru"iere 1n +one
seismice de grad @cG "rebuie s! se refere la &roiec"area
geome"ric!# ma"erialele folosi"e# "e,nologiile de e)ecuie#
consolidarea# du&! ca+# a "erenului de fundaie.
:*A*-* De0rad4ri ale terasamentelor rutiere produse
de seisme
4%-%2%1% "mploarea i gra(itatea degrad.rilor sunt /n
func)ie de*
in"ensi"a"ea cu"remurului A&arame"ru cali"a"iv#
&en"ru carac"eri+area violenei unei mi'c!ri
seismice# &rin com&araia cu efec"ele descrise
de o scar! de referin! normali+a"!B2
1n%limea rambleurilor(ad$ncimea debleurilor2
1nclinarea "alu+urilor ranbleurilor(debleurilor2
carac"eris"icile &%m$n"ului din "erasamen"2
carac"eris"icile "erenului de fundaie0
1n +onele de de&uneri aluvionare
neconsolida"e# s"ruc"ura af$na"% a
&%m$n"ului con"ribuie la am&lificarea
mi'c%rilor seismice2
&%m$n"urile nisi&oase fine# cu umidi"%i
mari sau &%m$n"urile coe+ive Anisi&uri
&r%foase# nisi&uri argiloase# nisi&uri
.//
&r%foase-argiloaseB# sensibile la vibraii#
&o" a.unge 1n s"are de semilic,efiere 1n
"im&ul unui seism A&rin s&orirea
&resiunii in"ers"iiale 'i reducerea
re+is"enei la frecareB.
4%-%2%2% 0ncep,nd cu seisme de grad de intensitate $ se pot
/nregistra*
de"eriorarea +onelor de racordare a
"erasamen"elor cu lucr%rile de ar"% A&odee#
&oduriB2
degrad%ri sau c,iar ced%ri ale +idurilor de
s&ri.in A1n s&ecial a celor reali+a"e din +id%rie
usca"%B2
alunec%ri la su&rafaa "alu+urilor2 fisuri
longi"udinale 1n a&ro&ierea cres"ei "alu+ului de
rambleu2
"as%ri inegale ale rambleurilor da"ori"%
neomogeni"%ii( carac"eris"icilor ma"erialelor
folosi"e A1n &rimul rand a gradului de
com&ac"areB2
alunec%ri(&r%bu'iri ale rambleurilor da"ora"e
ced%rii "erenului de fundaie2
&ierderea s"abili"%ii "alu+urilor da"ori"% &an"elor
&rea mari2 "rebuie inu" seama de dificul"a"ea
asigur%rii gradului de com&ac"are# 1n
a&ro&ierea "alu+urilor rambleurilor2
deformaii(cr%&%"uri(alunec%ri locale 1n +onele
adiacen"e drumurilor.
4%-%2%3% 1suri de protec)ie antiseismic a terasamentelor
rutiere*
Evi"area# la alegerea "raseului# a +onelor care
&re+in"% risc de alunecare Aebulmen"e ac"ive
sau s"abili+a"e "em&orar e"cB2
Proiec"area &rofilurilor "ransversale &rin0
limi"area 1n%limii rambleurilor(ad$ncimii
debleurilor la 47 m 1n +one seismice de
grad F 'i la 48 m 1n +one seismice de
./-
grad G2 condiia devine obliga"orie 1n
ca+ul "erenurilor de fundaie cu grad de
com&ac"are limi"a"2
&revederea de
banc,e"e(con"rabanc,e"e de 4#76c
/#66 m l%ime la fiecare 7#6cE#6 m
1n%lime(ad$ncime de "alu+2
diminuarea &an"elor "alu+urilor de
rambleu(debleu 'i racordarea &an"elor
successive(la nivelul "erenului na"ural2
1n "abelul =.4 sun" &re+en"a"e &an"ele
ma)ime admise la rambleuri(debleuri
mai mari de = m 1n%lime(ad$ncime#
&en"ru gradele seismice @cG#
com&ara"iv cu ca+ul curen"# re&re+en"a"
de &an"e de "alu+ 1n +one seismice
&$n% la gradul E2
1n "abelul =.8 sun" &re+en"a"e &an"ele
ma)ime admise la "alu+urile sfer"urilor
de con ale lucr%rilor de ar"%2
evi"area &rofilurilor "ransversale mi)"e2
"recerea de la debleu la rambleu
re&re+in"% +ona cri"ic%2
&ro"e.area "alu+urilor# cel &uin &rin
bra+de(1nierbare2
"re&"e de 1nfr%ire &en"ru 1nclin%ri ale
"erenului na"ural mai mari de 48>#
orien"a"e normal &e linia de cea mai
mare &an"% a "erenului na"ural2
asigurarea evacu%rii a&elor de infil"raie2
la o 1nclinare a versan"ului de 408c404#
"erasamen"ul "rebuie 1nlocui" &rin
lucrare de ar"% 1n lungul drumului2
asigurarea re+is"enei "erenului de
fundaie A&rin drena.e# consolidare#
1nlocuire cu ma"erial granular e"c.B2
&revederea lucr%rilor de s&ri.inire &en"ru
&an"e mai mari de 40/ ale "erenului
na"ural# cu asigurarea
colec"%rii(evacu%rii a&ei din "erasamen".
./+
Referi"or la ma"erialele folosi"e in rambleuri0
folosirea# &e c$" &osibil# a ma"erialelor
granulare cu granulo+i"a"e care s%
asigure un grad de com&ac"are ridica"2
evi"area um&lu"urilor din &%m$n"uri
nisi&oase# 1n s&ecial a nisi&urilor fine2
o m%sur% cu c,arac"er general es"e
asanarea +onei &rin reele de drenuri.
abelul :*$*
Gradul de intensitate
seismic,
Panta taluzului
X E 404#87 404#76 408#66 408#76
@cG 404#76 404#@7 408#87 408#76
abelul :*-*
Gradul de intensitate
seismic,
Panta taluzului
X E 404#87 404#76 404#@7
@cG 404#76 404#@7 408#66
:*A*:* Intensitatea aciunii seismice 5)7 se calculea+%
cu relaia A=.E.B0
L M S
S

A=.EB
unde0
C coeficien" de reducere a efec"elor aciunilor seismice
A C 6#/6B2
G C fora gravi"aional% a masivului de &%m$n"
considera"2
L
)
C coeficien" seismic cores&un+%"or gradului de
&ro"ecie an"iseismic% conform "abelului =./.
abel :*9*
Gradul de &ro"ecie
seismic%
@ @#7 F F#7 G
Valoarea coeficien"ului
V
<
6#48 6#4E 6#86 6#8E 6#/8
./0
Pen"ru "erasamen" am&lasa" &e "eren 1nclina" fora
seismic% se consider% c% acionea+% 1n &lan ori+on"al# &e
direcia "ransversal% c%ii.
C$nd "erasamen"ul es"e am&lasa" &e un "eren ori+on"al#
se consider% c% for:a seismic% ac:ionea+% 1n &lan ver"ical.
La verificarea s"abili"%ii "erasamen"elor &e su&rafee
A&lane curbe &ree)is"en"eB forele seismice se consider%
a&lica"e 1n cen"rele de greu"a"e ale volumelor elemen"are de
&%m$n".
La verificarea s"abili"%ii "alu+urilor# a"unci c$nd se iau 1n
considerare 'i aciunile seismice# consider$ndu-se c! direcia
ori+on"al% es"e cea mai defavorabil%# re+ul"an"a se de"ermin%
cu relaia0
$ $
L S N + A=.@B
1n care0
) C fora seismic%2
G C greu"a"ea masivului de &%m$n".
Unghiul de nclinare, al forei F, cu verticala, se
calculeaz cu relaia:
S
M t'
A=.FB
In locul forelor gravi"aionale G# 1n calcul se in"roduce
re+ul"an"a 3# de"ermina"% cu relaia A=.@B# care acionea+% du&%
o direcie 1nclina"% cu ung,iul fa% de ver"ical%. Coeficien"ul
minim de s"abili"a"e se ado&". de 4#46...4#47.
Hn s"udiile efec"ua"e &en"ru au"os"rada Nord ? <ud A*EUB
se admi"e# &en"ru o &erioad% de revenire de 866 ani
urm%"oarea clasificare# &en"ru &osibili"a"ea ca vii"oarele
cu"remure s% &roduc% ins"abili"a"ea mediului geo"e,nic.
abelul :*:*
V
s
5 6#47 Posibili"a"e redus% de a &roduce ins"abili"a"e
Vs C 6#47c6./6 E)is"% &osibili"a"e de a &roduce ins"abili"a"e
V
s
: 6#/6 Posibili"a"e ridica"% de a &roduce ins"abili"a"e
./*
Pen"ru +onarea geo"e,nic%# 1n cadrul *EU au fos"
&ro&use urm%"oarele cri"erii A"abelul =.7.B2
abelul :*;*
ione 1n care# 1n general# nu e)is"%
condiii ? din &unc" de vedere
geo"e,nic ? &en"ru degrad%ri 1n
urma cu"remurelor de &%m$n".
Even"ualele degrad%ri au carac"er
limi"a".
Uediul geo"e,nic es"e alc%"ui" din
roci sedimen"are vec,i A1n e"a&a
de li"ificaie ? "ransformare 1n roci
coeren"e(com&ac"area
sedimen"elor fie &rin sim&la
leg%"ur% fi+ic% fie &rin"r-un lian"
c,imicB 'i roci s"$ncoase.
ione 1n care# 1n general# e)is"%
asemenea condiii.
<un" &osibile0 &r%bu'iri(alunec%ri
de roci s"$ncoase 'i alunec%ri 1n
ca+ul rocilor sedimen"are.
Uediul geo"e,nic es"e alc%"ui" din
roci sedimen"are vec,i 'i roci
s"$ncoase# dar cu frecven"e
su&rafee fisura"e 'i roci de mic%
re+is"en%.
ione 1n care# 1n general# e)is"%
asemenea condiii.
<un" &osibile0 alunec%ri de "eren#
ins"abili"a"ea "alu+urilor#
densific%ri# semilic,efieri# e"c.
Uediul geo"e,nic es"e alc%"ui" din
sedimen"e recen"e.
.-%
CAPI!"#" ;
C!"(CAR(A gI (BAC#AR(A
AP("!R D( )#PRA.A+%
;*$* G(N(RA"I%+I
iona drumului# 1m&reun% cu "erasamen"ele 'i celelal"e
cons"rucii aferen"e# sun" e)&use aciunii &ermanen"e a a&elor
de su&rafa:.. Pen"ru &ro"e.area "erasamen"elor es"e necesar ca
a&ele s% fie colec"a"e la o anumi"% dis"an% de "erasamen"e 'i
evacua"e 1n de&resiuni sau 1n albiile cursurilor de a&%.
Pen"ru colec"area a&elor de su&rafa% se e)ecu"% 'anuri
sau rigole la"erale# 'anuri de gard%# rigole de acos"amen"#
casiuri# canale de evacuare# ba+ine de eva&orare# &uuri
absorban"e 'i# even"ual# se folosesc camerele de 1m&rumu"
la"erale.
Pen"ru ca elemen"ele de colec"are-evacuare a a&elor de
su&rafa% s% func:ione+e cores&un+%"or "rebuie 1nde&lini"e
urm%"oarele condiii0
a* Hnclinarea fundului 'anului(rigolei A&an"a longi"udinal%B
"rebuie s% fie c$" mai mare# dar f%r% a de&%'i vi"e+a de
an"renare AvB# defini"% ca vi"e+a &es"e care 1nce&e erodarea
&%m$n"ului. Vi"e+a de an"renare se &oa"e es"ima cu relaia0
3 1 , 0
R Q k v A7.4B
unde0
L C coeficien" care de&inde de "i&ul &%m$n"ului A"abelul
7.4.B0
h C debi"ul a&ei Am
/
B2
R C ra+a ,idraulic% a seciunii 'anului AmB.
abelul ;*$
ipul p,mntului c
Nisi&uri mi.locii 6#=7
Nisi&uri &r%foase 6#7/
P%m$n"uri &r%foase 6#E8c6#EF
Argile 6#@7c6#F7
.-.
Pen"ru 'anuri 'i rigole ne&ro"e.a"e &an"a ma)im% admis%
A&en"ru regim de scurgere ne&ermanen"B# &recum 'i vi"e+a
admis% sun" &re+en"a"e 1n "abelul 7.8.
abelul ;*-*
ipul p,mntului
Biteza
medie
admisibil,
m6s
Panta
5C7 de la
care
8ncepe
erodarea
I.
P%m$n"uri cu ma)imum 46> &ia"r%
4.nisi& &r%fos# nisi& argilos# &raf nisi&os# &raf
argilos
8.idem A&c". 4B ? com&ac"e
/.argile nisi&oase( &r%foase
=. &%m$n"uri argiloase
6#8c6#E
6#7c4#6
4#6c4#=
4#=c4#F
4-8
8-/
/-=
/-=
II
P%m$n"uri cu 46c76 > &ia"r%0
7.nisi& &r%fos# nisi& argilos# &raf nisi&os# &raf
argilos
E.idem A&c". 7B com&ac"e
@.argile nisi&oase
F. &%m$n"uri argiloase
6#=c6#@7
6#@7c4#=
4#=c4#F
4#Fc8#8
8-/
/-=
/-=
=-7
III
P%m$n"uri cu &es"e 76> &ia"r%
G. &ie"ri'(&ia"r% s&ar"% 8c=6 mm
46 &ie"ri'(&ia"r% s&ar"% =6cE6 mm
44. &ie"ri'(&ia"r% s&ar"% E6c486 mm
48. bolovani 466c876 mm
4/. blocuri &es"e 876 mm
4#8
8#6
8#7
/#6
=#6
/
=
7
7
7
IV
*erenuri s"$ncoase0
4=. s"$nc% slab%
47. s"$nc% "are
7#6
46#6
-
-
Pen"ru 'anuri 'i rigole &ro"e.a"e(consolida"e# &an"ele
ma)ime admise sun" &re+en"a"e 1n "abelul 7./# iar vi"e+ele medii
admisibile 1n "abelul 7.=.
.-$
abelul ;*9*
Nr*
crt*
3elul &ro"e.%rii Panta maJ*
admis, 5C7
4
Pereu usca" din &ia"r% bru"% negeliv%#
ros"ui"
7
8
Pereu din dale de be"on sim&lu
CE(@#7A9c@#7B# &e &a" de nisi& de ma)imum
7#6 cm grosime
46
/
Pereu +idi" din &ia"r% bru"% negeliv% cu
mor"ar de cimen" sau &ereu din dale de
be"on sim&lu C48(47A9c47B &e &a" de
be"on clasa C=(7A9c7B
47
=
Casiuri &e "alu+uri 1nal"e# din &ereu +idi" de
&ia"r% bru"% cu mor"ar de cimen" &e &a" de
be"on clasa C=(7A9c7B
E@
Pan"ele ma)ime admise se consider% &en"ru regim de
scurgere ne&ermanen".
abelul ;*:*
Nr*
crt*
ipul de consolidare
Biteze medii admisibile 5m6s7
pentru adncime Fan de 5m7
<2: <2E <2I $2< $2;
4 9ra+de sim&le 4#@7 4#G6 8#66 8#46 8#86
8 9ra+de su&ra&use 8#47 8#/7 8#76 8#E6 8#F6
/ Pereu sim&lu din &ia"r% bru"% 8#76 8#@6 8#F7 /#66 /#87
= Pereu dublu din &ia"r% bru"% /#46 /#87 /#76 /#@6 =#66
7 Anrocamen"e 4Ec86 cm 8#/7 8#E6 8#@6 8#F7 /#66
E Anrocamen"e din bolovani mari 8#76 8#@6 8#F7 /#66 /#87
@
Pereu din &ia"r% slab%# cu mor"ar
de cimen"
7#66 7#=6 7#F6 E#66 E#76
F
Pereu din &ia"r% "are# cu mor"ar
de cimen"
46#6 44#6 48#6 4=#6 4F#6
G
Pereu din dale de be"on sim&lu C
E#6(@#7A9c@#7B
E#E6 @#/6 @#E6 F#66 F#76
46
Pereu din dale de be"on sim&lu C
F(46A9c46B
@#=6 F#47 F#76 G#66 G#76
b* Pen"ru evi"area 1m&o"molirii# vi"e+a a&ei &rin
'an(rigol% "rebuie s% de&%'easc% vi"e+a de sedimen"are# care
se de"ermin% cu relaiile0
&4 , 0
h a
s
v A7.8B
R a
s
v
1
A7./B
.-,
1n care0
a2 a
$
C coeficieni care de&ind de m%rimea &ar"iculelor
care se sedimen"ea+% A"abelul 7.7B2
h C 1n%limea a&ei 1n 'an(rigol% AmB2
R C ra+a ,idraulic% AmB.
abelul ;*;*
Natura depunerilor a a
$
Nisi& m$los mare 6#E6c6#@4 6#E7c6#@@
Nisi& m$los mi.lociu 6#7=c6#7@ 6#7Fc6#E=
Nisi& m$los m%run" 6#/Gc6#=4 6#=4c6#=7
Nisi& foar"e fin 6#/=c6#/@ 6#/@c6#=4
E)&erimen"al a re+ul"a" c% vi"e+a de sedimen"are varia+%
1n funcie de na"ura &ar"iculelor de &%m$n" 1n sus&ensie# 'i
anume0
v
s
5 6#87 m(s &en"ru &ar"icule argiloase2
v
s
5 6#=c6#7 m(s &en"ru &ar"icule nisi&oase.
c* Dac% vi"e+a ma)im% admisibil% es"e de&%'i"% se
recurge la &ro"ecia sau consolidarea &ereilor 'i fundului
'anului(rigolei# folosind br%+duiri sim&le(su&ra&use# &ereuri din
&ia"r% bru"% Asim&le(dubleB 'i din dale de be"on. Hn aces"e
ca+uri# vi"e+ele medii admisibile sun" cu a"$" mai mari cu c$"
ad$ncimea 'anului es"e mai mare.
d* Pan"a minim% a fundului 'anului(rigolei# a"unci c$nd
aces"a nu es"e &ro"e.a"# se &revede de 6#7 ># e)ce&ional
6#8...6#/ ># iar a"unci c$nd es"e &ro"e.a" va fi de 6#8...6#/ >#
e)ce&ional 6#4 >. Ori de c$"e ori es"e &osibil# &an"a 'anului se
recomand% s% fie egal% cu &an"a drumului A&en"ru evi"area
s&oririi seciunii 'anului# 1n lungul drumuluiB.
e* *recerea de la &an"e mari la &an"e mai reduse "rebuie
s% se fac% "re&"a" &rin valori in"ermediare ale &an"ei.
f* *recerea de la o l%ime a fundului 'anului b
4
la o
l%ime mai mare b
8
A3ig.7.4.B se reali+ea+% "re&"a" conform
relaiei0
.-&
20
1
....
5
1
1 2

d
b b

A7.=B
.i0*;*$*
0* La sc,imb%ri de direcie "rebuie s% se asigure
racordarea cu o ra+% r# da"% de relaiile0
B r 2' , 2

A7.7B
R v r + 11
A7.EB
unde0
B C l%imea medie la &ar"ea su&erioar% a 'anului AmB2
1 C vi"e+a a&ei Am(sB2
) C su&rafaa uda"% Am
8
B2
R C ra+a ,idraulic% AmB2
Hn condiii egale se recomand% ca fundul 'anului s% fie
c$" mai 1ngus" iar 1n%limea 'anului s% fie c$" mai mare.
.-/
;*-* C!N)R#C+II AN(i(
Cons"ruciile ane)e &en"ru colec"area 'i evacuarea
a&elor de su&rafa% sun"0
;*-*$* Ri0ole Fi Fanuri la mar0inea platformei
<e &rev%d &e &oriunile de drum 1n debleu# 1n &rofil mi)"#
la nivelul "erenului# &recum 'i &en"ru rambleuri mici A, 6#76
mB. Dimensiunile 'i forma rigolelor 'i 'anurilor se s"abilesc 1n
funcie de relief# debi"ul 'i vi"e+a a&ei# na"ura "erenului#
mi.loacele de e)ecuie 'i condiiile de circulaie.
Din mo"ive de siguran% 1m&o"riva acciden"elor de
circulaie# evacuarea a&elor 1n afara +onei drumului se
recomand% a se face cu a.u"orul rigolelor 'i# numai dac%
aces"ea nu &o" 1nde&%r"a 1n"regul debi" de a&% colec"a"# s% se
recurg% la 'anuri de form% "ra&e+oidal%.
Prin ri0ol, se 1nelege un canal desc,is# cu seciune
"riung,iular% sau albia"%# cu 1n%lime redus% 'i necarosabil.
Prin Fan se 1nelege un canal desc,is cu seciune
"ra&e+oidal%# necarosabil.
'.2.1.1. -igole la marginea platformei (rigole laterale)
Rigolele &o" fi0
cu seciune ne&ro"e.a"% A3ig.7.8.B0
.i0*;*-*
.--
cu seciune &arial &ava"% A&e fundul 'anuluiB
A3ig.7./.B0
.i0*;*9*
cu seciune in"egral &ava"%0 cu &ereu A3ig.7.=B sau
cu &l%ci &refabrica"e din be"on sim&lu2
.i0*;*:*
rigol% cu seciune be"ona"% si"ua"% la marginea
&la"formei A 3ig.7.7 B2
.-+
.i0*;*;*
rigol% si"ua"% 1n in"eriorul acos"amen"ului A 3ig.7.E.B
.i0*;*E*
<oluiile din fig. 7.7 'i 7.E sun" dic"a"e de e)is"ena# 1n
a&ro&ierea c%ii# a unor cons"rucii sau a unui versan" s"$ncos.
La drumuri de mare vi"e+%# dac. ad$ncimea rigolei es"e
rela"iv mare# &en"ru sigurana circulaiei se recomand% 1nclin%ri
ale "alu+ului conform fig. 7.@# varian"ele AaB 'i AbB.
.-0
l$ l.
$a% <1;4
$b% <1;6
$b% <1;4
$a% <1;6
<tructura rutiera
.i0*;*?*
'.2.1.2. >anuri la marginea platformei (*anuri
laterale)
lanurile la"erale &o" fi0
cu seciune ne&ro"e.a"% A3ig.7.F.B0
9%,,%:%,&%(((%,/%
%,/%
.
:
.
%,./
$
:
,
4ren de acostament
Structura rutiera
ac
b
.i0*;*I*
cu seciune &arial &ava"% A&e fundul 'anuluiB
A3ig.7.G.B0
9%,,%:%,&%(((%,/%
%,&%
.
:
.
%,./
$
:
,
4ren de acostament
Structura rutiera
ac
b
.i0*;*A*
cu seciune in"egral &ava"% A 3ig.7.46.a.B sau cu
&l%ci &refabrica"e A3ig.7.46.b.B0
.-*
%,$/ b
ac
Structura rutiera
7onsolidare 9Aarianta:
4ren de acostament
%,./
9%,,%:%,&%(((%,/%
%,/%
%,$/
$
:
,
.
:
.
%,&%
.i0*;*$<*a*
8
E
%
,
,
%
8
E
%
,
,
%
8
E
%
,
,
%
8
E
%
,
,
%
%
,
$
.
%
,
$
/
%
,
$
.
/
%
,
,
/
/
%
,
&
*
%
,
.
&
%,., %,., %,.*
%,//
0
,
1
0
1laca 3re6abricata
.i0*;*$<*b*
'.2.1.3. >anuri ranforsate
=an5urile ranfor#ate $fi4 5'11% #e e9ecut. -n
tron#oane de 3,0810,0 m lun4ime 2i -n func5ie de
re4imul a,elor #ubterane #e ,re!.d drenuri -n
#,atele ,eretelui #,re !er#ant'
.+%
.,*/((($,$/
%
,
/
(
(
(
%
,
0
%
,
+
%
%
,
/
%
%
,
*
%
(
(
(
.
,
0
%
%,&% %,/%
%,$/
"6;>,5 $?c>,5%
$?c3,5'''?c5%
"2,*;3,5'''"4;5
@ren in
#,atele barbacanelor
3
:
1
1
:
1
tub ,refabricat
o 10 cm
.i0* ;*$$
La drumuri de mare vi"e+%# dac% ad$ncimea 'an:ului
es"e rela"iv mare# &en"ru sigurana circulaiei se recomand%
1nclin%ri ale "alu+urilor conform fig. 7.48.# varian"ele AaB 'i AbB.
l$ l.
$a% < 1;3
$b% < 1;4
$b% < 1;4
$a% < 1;6
<tructura rutiera
b
.i0* ;*$-
La drumuri de culme# 'anurile la"erale AaB se &o" evi"a
&rin lucr%ri "erasiere AbB.
.+.
.i0* ;*$9
;*-*-* Ri0ole de acostament
<e folosesc &en"ru in"erce&"area a&elor me"eorice
c%+u"e &e &la"forma drumurilor# la rambleuri mari evi"$ndu-se
degradarea "alu+urilor. Rigolele se e)ecu"% &e acos"amen"ul din
in"eriorul curbelor conver"i"e sau su&ra1n%la"e A&en"ru ,
rambleu

/#6 mB 'i 1n aliniamen" A&en"ru ,
rambleu
7#6 mB.A 3ig.7.4=.B.
Rigola &oa"e fi &ava"! cu &l!ci &refabrica"e din be"on sim&lu.
Rigolele de acos"amen" se descarc. &e "alu+uri &rin
casiuri# reali+a"e din &refabrica"e de be"on C48(47 A9c47B.
lanul de la ba+a rambleului# 1n care se descarc!
casiurile# es"e# de regul!# de "i& consolida".
1:10
Scur'ere 3rin casiuri
elemente 3re6abricate 7 .$/./ 9Bc./:
5
:
1
2:3
4ren de acostament
Structura
rutiera
%,/% %,/%(((%,+/
.i0*;*$:*
;*-*9* Canale de e1acuare
<e e)ecu"% &en"ru a reduce num%rul de &odee. A&a din
de&resiunile mai mici# &e care le 1nc,id "erasamen"ele
drumurilor# &oa"e fi evacua"%# s&re de&resiuni a&ro&ia"e# &rin
canale de evacuare. Lungimea aces"or canale se recomand%
s% nu de&%'easc% 766 m# &an"a nu "rebuie s% coboare sub
.+$
6#7...6#@ ># iar "raseul "rebuie ales# &e c$" &osibil 1n aliniamen"#
A3ig.7.47.B.
La sc,imb%ri de direcie se folosesc racord%ri cu arce de
cerc cu ra+e cu&rinse 1n"re 46 'i 48 m2 l%imea la fund va fi mai
mare de 6#=6 m# iar 1n%limea minim% va fi de 6#76 m.
"anal
,odet e!itat
.i0*;*$;*
;*-*:* Alte tipuri de amena_,ri
Dac% &an"a 'anului de&%'e'"e valoarea de =...7 >#
consolid%rile de "i& obi'nui" nu mai cores&und 'i se recurge la
amena.%ri s&eciale cum ar fi0 &raguri# cascade 'i canale de
fug%.
'.2.&.1. !ragurile
Pragurile se reali+ea+% din "re&"e av$nd Fc46 cm
1n%lime# care ameliorea+% &an"a fundului 'anului. Deoarece# la
"recerea &es"e &raguri# a&a se des&rinde de fundul 'anului#
a"$" 1n amon"e# c$" 'i 1n aval# se asigur! &ereerea &e 6#Fc4#6
m lungime A3ig.7.4E.B.
.+,
.i0*;*$E*
'.2.&.2. Cascade *i canale de fug
Dac% &e sec"oarele &e care urmea+% s% se e)ecu"e
'anuri sau canale de evacuare# re+ul"% &an"e foar"e mari#
&en"ru care nu se &o" &revedea consolid%ri obi'nui"e# se
amena.ea+% "ronsoane cu &an"e admisibile Ade lungimi limi"a"eB#
iar c%derile de nivel se concen"rea+% 1n unul sau mai mul"e
seciuni ale 'anului. In aces"e seciuni se &rev%d cascade
[email protected] sau canale de fug% Ala care a&a es"e 1n con"ac"
&ermanen" cu fundul canaluluiB A3ig.7.4F.B.
.i0*;*$?*
.+&
.i0*;*$I*
Hn%limea de c%dere# la cascadele 'anurilor es"e de
6#76c6#E6 m# iar dis"ana din"re "re&"e se calculea+% cu relaia
A7.@B A3ig.7.4G.B0
0
i i
h
d
t

A7.@B
unde0 i
t
C &an"a "erenului2
i
<
C &an"a fundului 'anului2
h C 1n%limea "re&"ei.

.i0*;*$A*
Dac% &e un anumi" sec"or se e)ecu"% n "re&"e# iar
diferena de nivel "o"al% es"e a# folosind sc,ema din 3ig.7.4G.
re+ul"%0
( ) 1 . + n a h n !

A7.FB
a > d*i
<

Num%rul de "re&"e n se obine cu relaia0
.+/
0
0
.
.
i d h
i d !
n
+
+

A7.GB
unde , 6#76c6#E6 m.
La ca&e"ele cascadelor 'i a canalelor de fug% sun"
necesare disi&a"oare de energie# &en"ru amor"i+area 'ocului
&rodus de a&a 1n c%dere.
De obicei aces"ea se reali+ea+% din sal"ele de a&% 'i
&raguri.
Elemen"ele cons"ruc"ive ale unei cascade sun"
&re+en"a"e 1n A3ig.7.86.B0
.i0*;*-<*
Cascadele se &rev%d cu l%ime cons"an"% a fundului
A3ig.7.84.a.B# sau cu l%ime variabil% A3ig.7.84.b.B0 A4B radier de
in"rare# A8B &ere"e cascad%# A/B radier de ie'ire.
.+-
.i0*;*-$*
Profilul longi"udinal al 'anului cu cascade# "rebuie s% se
1nscrie c$" mai bine 1n configuraia "erenului# &en"ru a evi"a
lucr%ri mari de s%&%"uri 'i &en"ru a evi"a um&lu"urile.
Canalele de fug% au de regul% seciune dre&"ung,iular%
'i sun" alc%"ui"e din"r-un canal 1nclina"# cu &an"e mari 'i din"r-un
ba+in de amor"i+are. Canalele de fug% necesi"% un volum mai
redus de s%&%"ur% deoarece se 1nscriu mul" mai bine 1n "erenul
na"ural.
Cascadele 'i canalele de fug% se e)ecu"% din +id%rie de
&ia"r% bru"% sau be"on.
;*-*;* Bazine sau rezer1oare de e1aporare
Hn regiunile de 'es unde nu es"e &osibil% desc%rcarea
a&elor din 'anuri 1n de&resiuni na"urale# evacuarea a&elor
su&erficiale se &oa"e reali+a 1n ba+ine sau re+ervoare de
eva&orare A3ig. 7.88B.
.++
.i0*;*--*
Condiiile clima"ice necesare &en"ru ca soluia s% fie
&osibil%# cores&und condiiilor favorabile unei eva&or%ri
accen"ua"e0 &reci&i"aii limi"a"e# "em&era"ur% medie anual%
ridica"% 'i v$n"uri &u"ernice.
Hn regiuni cu clima" umed 'i &%m$n"uri im&ermeabile
soluia ar favori+a sa"urarea &%m$n"urilor.
9a+inele de eva&orare sun" e)cavaii 1ncon.ura"e de
diguri de &%m$n". Ca elemen"e carac"eris"ice se &o" meniona0
ad$ncimea ba+inului0 5 4#7 m Ae)ce&ional 5 8#6 mB2
ca&aci"a"ea unui ba+in0 866c/66 mc2
nivelul a&ei 1n ba+in0 6#E6 m sub co"a marginii
&la"formei drumului.
Calculul ba+inelor de eva&orare# din &unc" de vedere al
ca&aci"%ii# se &oa"e face 1n dou% i&o"e+e0
uscare com&le"% 1n"re dou% averse de &loaie2
se ine seama de acumularea anual% de a&%#
&rev%+$nd ca la sf$r'i"ul verii ba+inul s% fie usca".
Ca&aci"a"ea de eva&orare se de"ermin! cu relaia A7.46B0
( 1 ) 5 , 11 v d e +
A7.46B
unde0
e Cca&aci"a"ea de eva&orare Amm(lun!B2
d Cdefici"ul de umidi"a"e al aerului Amm coloan!
de mercurB2
" i d A7.44B
i C &resiunea ma)im! a va&orilor de a&! la
"em&era"ura medie lunar! AmmB2
.+0
Y C umidi"a"ea medie lunar! AmmB2
1 C vi"e+a v$n"ului Am(sB2
j C coeficien" 1n funcie de 1n!limea AaB#
deasu&ra "erenului# la care se m!soar! vi"e+a v$n"uluiAvB
? "abelul 7.E.
Valorile i 'i Y se obin de la s"aiunile me"eorologice.
abelul ;*E*
Hn!limea a
- m -
6#/ 4#6 G#6
I 6#=/ 6#8@ 6#4=
<u&rafaa necesar! a ba+inului(re+ervorului de
eva&orare A<B se &oa"e s"abili cu relaia A7.48B0
h
e a #

( ) 001 , 0
Am
8
B A7.48B
unde0
. C su&rafaa ba+inului de rece&ie &en"ru un singur
ba+in(re+ervor de eva&orare Am
8
B2
a C can"i"a"ea de &reci&i"aii a"mosferice 1n "im&ul
se+onului de var! cel mai &loios# din cadrul mai mul"or ani
AmmB2
h C 1n!limea ba+inului(re+ervorului AmB2
k C coeficien" de scurgere# 1n funcie de
"i&ul(carac"eris"icile su&rafeei de scurgere &$n! la
ba+in(re+ervor2 o C 6#/c6#7.
;*9* D(BI#" D( CA"C#"
lanurile se &roiec"ea+% &e "ronsoane cu lungimi
cu&rinse 1n"re 466 'i 876 m. *ronsoanele sun" delimi"a"e
"o"oda"% de &unc"ele 1n care debi"ul &re+in"% o variaie brusc%.
Pen"ru calculul 'anului "rebuie s"abili" debi"ul necesar de
asigura" 'i debi"ul ca&abil.
De0itul necesar 1de0itul de calcul3 ntr-o anumit seciune a anului
se deduce din de0itul total proporional cu suprafaa de colectare 1Fig%
:%8;3%
.+*
t i

#ig$ %$&'

4
1
2
1
t

t
Q
A
Q
A7.4/B
unde0 )
t
? su&rafaa "o"al% a ba+inului de rece&ie2
h
t
? debi"ul "o"al2
h
A
? debi"ul 1n seciunea A a 'anului
;*9*$* Calculul debitului necesar
<e cunosc mai mul"e me"ode de calcul 'i anume.
'.3.1.1. 0etoda 6edenisov
Ue"oda se ba+ea+! &e o formul! semiem&iric! &en"ru
calculul debi"ului ma)im ApB0
'5 , 0
f k c Q
Am
/
(sB A7.4=B
unde0
c C fac"or de relief0 cC46 &en"ru relief de 'es2 cC86
&en"ru relief de deal2 cC87 &en"ru relief de mun"e2
L C coeficien" clima"ic2 se consider! valoarea cea mai
mare din"re ra&oar"ele0
< 1 < 2
< 3
< 4
? a & i n d e r e c e , t i e
# e c t i u n e d e c a l c u l
# a n t
A
.0%
1
1
1
Pd
Pd
k
2
2
2
Pd
Pd
k
1
Pd
C &reci&i"aii medii 1n 8= ore AmmB2
2
Pd
C &reci&i"aii ma)ime 1n 8= ore AmmB2
1 Pd
C valoarea +onal! a mediei ma)imului de &reci&i"aii
1n 8=
ore AmmB2
2 Pd
C valoarea +onal! a ma)imului de &reci&i"aii 1n 8=
ore AmmB2
f C coeficien" 1n funcie de &ermeabili"a"ea "erenului0
fC6#7 &en"ru &!m$n"uri cu &ermeabili"a"e mare Anisi&uriB2
fC4#6 &en"ru argile &r!foase# nisi&uri &r!foase2
fC4#7 &en"ru &!m$n"uri cu &ermeabili"a"e redus! AargileB2
) C su&rafaa ba+inului de rece&ie AKm
8
B.
Influena defavorabil! a su&rafeelor mici asu&ra
debi"elor es"e lua"! 1n considerare &rin e)&onen"ul 6#@70
Dac! <54 Km
8
<
6#@7
:< A7.47B
<:4 Km
8
<
6#@7
5< A7.4EB
In ca+ul su&rafeelor mari ale ba+inului de rece&ie# a&a
ca+u"! 1n &unc"ele cele mai 1nde&!r"a"e ale ba+inului# a.unge 1n
'an abia 1n momen"ul 1n care in"ensi"a"ea &loii "oreniale se
reduce# &e c$nd 1n ca+ul su&rafeelor mici# in"rarea a&ei 1n 'an
are loc &rac"ic 1n &erioada de in"ensi"a"e ma)im! a &loii.
3ormula A7.4=B a fos" folosi"!# cu bune re+ul"a"e# la
dimensionarea 'anurilor "erasamen"elor de cale fera"!# 1n
UR<<.
'.3.1.2. 0etoda !rotodiaconov
Ue"oda se ba+ea+! &e o formul! semiem&iric! similar!
cu relaia A7.4=B0
.0.
4
3
j k c Q
Am
/
(sB
A7.4@B
unde0 h C debi"ul ma)im2
c C coeficien" care de&inde de relieful "erenului A"abelul
7.@B2
L C coeficien" clima"ic2 se consider! cea mai mare
valoare din"re ra&oar"ele0
35
1
1
(
k
&&
2
2
(
k
&
$
C media 1n!limilor celor mai mari &reci&i"aii +ilnice
1nregis"ra"e 1n"r-un in"erval de 47c/6 ani A1n funcie
de nivelul de asigurare urm!ri"B2
&
-
C cea mai mare 1n!lime de &reci&i"aii din acela'i
in"erval de "im&2
In li&sa da"elor de la s"aiile me"eorologice se &oa"e
considera0 V C 4#6.
Coeficien"ul . es"e cores&onde"ul coeficien"ului f din
relaia A7.4=B.
Dac! debi"ul necesar de&!'e'"e debi"ul de calcul &e o
dura"! redus! 'i de&!'irea nu conduce la efec"e defavorabile
asu&ra "erasamen"ului# se &oa"e folosi relaia A7.4FB0
4
3
5 , 0 j k c Q
A m
/
(sB A7.4FB
abelul ;*?
ipul bazinului de
recepie
Panta re0iunii 5C7 c
cu coline mici
46 7
46c86 F
mun"os 86c/6. 48
/7 47

'.3.1.3. 0etoda romneasc+ 7957 1?&)=4
.0$
Debi"ul de calcul se obine cu relaia0

)
i m Q
Al(sB A7.4GB
1n care0
) C su&rafaa ba+inului A,aB2
m C coeficien" adimensional de reducere a debi"ului 1n
funcie de dura"a t
c
a &loii de calcul0
mC6#F &en"ru "
c
=6 minu"e2
mC6#G &en"ru "
c
: =6 minu"e2
i
C
C in"ensi"a"ea de calcul a &loii A l(s],aB
C coeficien" de scurgere aferen" su&rafeei <0
1
7
O
O

A7.86B
unde0
l
C
C debi"ul de a&% c%+u"% &e su&rafaa <# care a.unge
1n 'an Al(sB2
l
P
C debi"ul de a&% c%+u"% &e su&rafaa < Al(sB.
Hn "abelul 7.F. se dau valorile coeficienilor de scurgere#
1n funcie de "i&ul su&rafeelor# care alc%"uiesc ba+inul de
rece&ie al 'anului sau rigolei.
abel ;*I*
Nr*
crt*
Natura suprafeei Coeficient de
scur0ere
4. <u&rafee asfal"a"e 'i be"ona"e 6#F7 ... 6#G6
.0,
8. Pava.e din &ia"r% 'i al"e ma"eriale# cu ros"uri
colma"a"e cu mas"ic
6#@6 ... 6#F6
/. Pava.e din &ia"r% cu ros"uri um&lu"e cu nisi& 6#77 ... 6#E6
=. Drumuri din &ia"r% s&ar"% AmacadamB0
- 1n +one cu &an"e mici A 4 > B
- 1n +one cu &an"e mari A : 4 > B
6#87 ... 6#/7
6#=6 ... 6#76
7. Drumuri 1m&ie"rui"e0
- 1n +one cu &an"e mici A 4 > B
- 1n +one cu &an"e mari A : 4 > B
6#47 ... 6#86
6#87 ... 6#/6
E. *erenuri de s&or"# gr%dini0
- 1n +one cu &an"e mici A 4 > B
- 1n +one cu &an"e mari A : 4 > B
6#67 ... 6#46
6#46 ... 6#86
@. Incin"e 'i curi ne&ava"e# ne1nerba"e 6#47 ... 6#87
F. *erenuri agricole 6#67 ... 6#47
G. Parcuri 'i su&rafee 1m&%duri"e0
- 1n +one cu &an"e mici A 4 > B
- 1n +one cu &an"e mari A : 4 > B
6#66 ... 6#67
6#67 ... 6#46
Ploile sun" carac"eri+a"e &rin durat, A" - minu"eB#
intensitate AiB 'i frec1en,.
In"ensi"a"ea unei &loi AiB re&re+in"% can"i"a"ea de a&% de
&loaie c%+u"% &e su&rafaa ori+on"al% uni"ar%# 1n uni"a"ea de
"im&2 se e)&rim% 1n l(m
8
(minu".
In"ensi"a"ea "e,nic% a &loii Ai
"
B se e)&rim% 1n l(s(,a2 se
obine cu relaia0
i 1'0
( &0)s*minut
*+a(
2
)m
4
10
i
t
i A7.84B

3recvena &loii sau &erioada de revenire indic% in"ervalul
de "im& &robabil la care se re&e"% sau es"e de&%'i"% o &loaie de
anumi"% dura"% 'i in"ensi"a"e.
O frecven% de 4(46 1nseamn% &robabili"a"ea de
re&e"are(de&%'ire oda"% la 46 ani. O frecven% de 8(4 1nseamn%
&robabili"a"ea de re&e"are(de&%'ire de dou% ori &e an.
Ua.ori"a"ea &rescri&iilor "e,nice nu &rev%d recomand%ri
&en"ru frecvena &loilor lua"e 1n calcul2 aceas"a se da"orea+%
fa&"ului c%# &$n% 1n &re+en"# s-au folosi" &re&onderen" 'anurile
"ra&e+oidale# de ad$ncime rela"iv mare# la care debi"ele
ca&abile sun" mari.
Oda"% cu "recerea la folosirea rigolelor
"riung,iulare(albia"e# 1n s&ecial la drumurile de clas% "e,nic%
.0&
su&erioar%# ado&"area de valori .udicioase &en"ru frecvenele
&loilor es"e necesar%.
Dac! no"!m cu *# in"ervalul mediu de "im& 1n care o
in!lime ,
6
de &reci&i"aii# cores&un+$nd unei dura"e &res"abili"e#
*
6
# a &loii# va fi egala"! sau de&!'i"! o singur! da"!# re+ul"!0
p5hQh
<
7 C
T
1
A7.88B
unde0
p5hQh
<
B es"e &robabili"a"ea ca o 1n!lime de
&reci&i"aii# , s! fie mai mare dec$" 1n!limea &res"abili"!#
,
6
.
Pen"ru o aceea'i dura"! *
6
# 1n!limea &robabil! , cre'"e
cu valoarea *.
Pen"ru o dura"! da"! *
6
# relaia 1n"re , 'i * es"e de forma0
( )T * h h + A7.8/B
unde0
h C valoarea medie anual! AmmB2 se s"abile'"e
&e ba+! de observaii &luviome"rice sis"ema"ice2

C ecar"ul "i& AmmB2

cM57 C o funcie de *# de"ermina"! de "i&ul de
lege de re&ar"iie ado&"a" Anormal!# logqnormal!# Gumbel-
&en"ru ma)ime# PoissonB.
In ca&i"olul 7./.7 se de"alia+! modul de folosire a
re&ar"iiei Gumbel &en"ru ma)ime.
Pen"ru drumuri secundare# frecvena de 4(7 &oa"e fi lua"%
1n calcul# dar &en"ru drumuri &rinci&ale se .us"ific% frecvena de
4(46# cu verificarea c% la frecvena de 4(87 a&a nu afec"ea+%
ben+ile de circulaie.
La "erasamen"ele su&rafeelor de 1n"reinere(serviciu
aferen"e au"os"r!+ilor se recomand!-&en"ru evi"area inund!rii
diverselor ins"alaii# o frecven! de 4(47c4(86.
La drumuri vicinale se &oa"e considera frecvena 4(8.
De fa&"# alegerea frecvenei &loii "rebuie s% re+ul"e din"r-
un com&romis 1n"re gradul de siguran% asigura" de elemen"ele
de colec"are-evacuare a a&elor de su&rafa% 'i cos"ul aces"ora0
3ac"orii care "rebuie luai 1n considerare sun"0
.0/
valoarea inves"iiei Ac
4
B2
volumul(cos"ul lucr%rilor de 1n"reinere Ac
8
B2
valoarea &agubelor A&roduse riveranilor# drumului 'i
&rin 1n"reru&erea "raficuluiB 1n ca+ul unei inundaii Ac
/
B.
Perioada de re&e"are# admis% 1n &roiec"# s-ar &u"ea
obine ? dac% se cunosc suficien" de e)ac" valorile c
4
# c
8
'i c
/
?
din"r-un grafic re&re+en"a" 1n A3ig. 7.8=B.
@urata de re!enire
a ,loii $A%
"o#tul anual total
$c1+c2+c3%
Ao,tim
3E./"
.i0* ;*-:
Ploaia de calcul es"e considera"% o &loaie
convenional% de frecven% norma"%# a c%rei dura"% es"e egal%
cu "im&ul necesar ca a&a s% a.ung% de la cel mai inde&!r"a"
&unc" al ba+inului de rece&ie &$n% 1n seciunea de calcul a
'anului# &arcurg$nd 'anul de la origine.
Hn aces" mod se obine debi"ul ma)im# 1n"ruc$" c$nd a&a#
&leca"% din cel mai 1nde&%r"a" &unc" al ba+inului# a a.uns 1n
seciunea de calcul# &loaia con"inu%.
*im&ul de scurgere At
s
B es"e da" de relaia0
c cs s
t t t +
A7.8=B
unde0
t
cs
C "im&ul de concen"rare su&erficial% necesar a&ei s%
a.ung% din &unc"ul cel mai 1nde&%r"a" al ba+inului
&$n% la originea 'anului2
t
c
C "im&ul de curgere &rin 'an# de la originea aces"uia
.0-
&$n% la seciunea de calcul.
In funcie de relief# t
cs
se consider% de /c47 minu"e# iar
t
s
# indiferen" de valoarea re+ul"a"% din calcul# nu &oa"e avea
valori mai mici dec$"0
7 minu"e 1n regiune de mun"e2
46 minu"e 1n regiune de deal2
47 minu"e 1n regiune de 'es.
Dintre relaiile de calcul propuse n literatura te"nic de specialitate
se pot meniona urmtoarele9

i
L
cs
t 8 , 0
AsB A7.87B
unde0
" C dis"ana &arcurs% AmB2
i C 1nclinarea versan"ului.
3
( 1 , 1 ) 2& , 3
i
L
cs
t

Aminu"eB
A7.8EB
unde0
" C dis"ana &arcurs% AmB2
i C &an"a medie A>B2
C coeficien" de scurgere# cu valori 1n"re 6#4
A&en"ru &%dureB 'i 6#@ A&en"ru roc% s"$ncoas%B.
Ua.ori"a"ea relaiilor de calcul sun" de forma0
.
A
5
t
cs

Aminu"eB A7.8@B
unde0
" C dis"ana &arcurs% AmB2
1 C vi"e+a de scurgere &e versan" Av C E#6.../6#6
m(minu"B2
Vi"e+a medie a curenilor su&erficiali &e versani se &oa"e
calcula 'i cu o relaie de forma0
1 > cUi
m
Uh
n
Am(sB A7.8FB
unde0
.0+
i C &an"a medie a versan"ului2
h C ad$ncimea medie a lamei de a&!2
m2n C e)&oneni A"abelul 7.GB.
abelul ;*A*
*i&ul versan"ului c m n
1nierba" 6#6/F6 4#4E 4#47
far! vege"aie 6#6@4G 6#8@ 6#F7
cu vege"aie 6#4@E]46
-E
4#8= /#8
*im&ul de curgere At
c
B se calculea+% cu relaia0
A
l
c
t AsecB A7.8GB
unde0
l C lungimea 'anului AmB2
1 C vi"e+a a&ei 1n 'an2 se consider% v C 4...8 m(s.
Unele relaii em&irice &ermi" calculul direc" al valorii t
s
# ca
de e)em&lu0
Relaia Giandotti A&en"ru su&rafee mari de versaniB
m
+
L
s
t

8 , 0
5 , 1 4
AoreB A7./6B
unde0
) C su&rafaa ba+inului AVm
8
B2
" C lungimea "o"al% &arcurs% &$n% 1n seciunea
de calcul AVmB2
+
m
C al"i"udinea medie a ba+inului fa% de nivelul
m%rii AmB.
Relaia se a&lic! &en"ru ba+ine de ordinul +ecilor de Km
8
#
1n regiuni de mun"e.
.00
Relaia cirpich
t
s
>92-;$<
R:
"
<2??
6i
<29I;
A7./4B
unde0
" C dis"ana &arcurs% AmB2
i C &an"a medie a ba+inului.
In"ensi"a"ea &loii de calcul Ai
c
B se obine din diagrame 1n
funcie de dura"a t
)
'i frecven%. Pen"ru "eri"oriul %rii noas"re
sun" 1n"ocmi"e 4F diagrame# la care se adaug! o diagram%
informa"iv% &en"ru +onele de mun"e. Hn fig. 7.87 se &re+in"%
diagrama &en"ru +ona Ia'i ? Vaslui ? Galai.
.0*
,i-. 5.25
Debi"ul ma)im al a&elor &roveni"e din "o&irea +%&e+ilor
se calculea+% cu relaia0
! m Q 2'8 , 0
Al(sB A7./8B
unde0
.*%
m C coeficien" de reducere egal cu ra&or"ul din"re
in"ensi"a"ea medie 'i in"ensi"a"ea ma)im% de "o&ire a +%&e+ii2
V C in"ensi"a"ea ma)im% de "o&ire a +%&e+ii in$nd
seama 'i de &ierderi Amm(,B2
) C su&rafaa ba+inului AVm
8
B.
;*9*$*9* &etoda )*(**R*A* 5.rana7
Debi"ul necesar se calculea+% cu relaiile0
A i c Q ''8 , 2
Al(sB A7.//B
sau
A i c Q
& , 3
1
Amc(sB A7./=B
unde0
A C su&rafaa ba+inului de rece&ie# A,aB 1n relaia
A7.//B 'i AVm
8
B 1n relaia A7./=B2
i C in"ensi"a"ea &loii Amm(,B# se calculea+% cu
relaia0
b
c
t a i


A7./7B
sau
c
t
i
+

A7./EB
unde0
t
c
C dura"a &loii Aminu"eB 2
a2 b2 2 C &arame"ri de"erminai &rin m%sur%"ori
sis"ema"ice.
Relaia A7./7B se folose'"e &en"ru "im& de concen"rare At
c
B
mai mare de /c= ore.
Pen"ru ba+ine de rece&ie mici calculul t
c
se efec"uea+% cu
relaia0

i
,
i
L
c
t
&0
1
Aminu"eB
A7./@B
unde0
"
i
C lungimea &arcurs% cu &an"% cons"an"% AmB2
.*.
B
i
C vi"e+a de scurgere0 Am(sB# conform "abelului
7.46.
abelul ;*$<
Panta terenului Biteza de scur0ere 5m6s7
P,Fune
T7
P,dure
T7
Bazin curent
6c/ 6#=7 6#/6 6#/6
=c@ 6#G6 6#E6 6#G6
Fc44 4#/6 6#G6 4#76
48c47 4#/6 4#67 8#=6
WB
La &ar"ea su&erioar% a ba+inului
c ? coeficien" de scurgere2 se calculea+% ca medie
&ondera"% 1n funcie de su&rafeele AA
i
B care au diverse &an"e 'i
&ermeabili"%i dis"inc"e Ada"ora"e na"urii &%m$n"ului 'i "i&ului de
vege"aieB0

i
A
i
A
i
c
c
A7./FB
I&o"e+ele admise# inclusiv 1n ca+ul me"odelor de calcul
ca"egorisi"e dre&" raionale Ame"oda <*A<( me"oda <E*RAB0
in"ensi"a"e cons"an"% 'i re&ar"iie uniform% a aversei2
coeficieni de scurgere cu valori cons"an"e 1n ca+ul
unei &loi uniforme2 ca&aci"a"e de absorbie cons"an"%
a &%m$n"ului2
ca&aci"a"e nul% de de&o+i"are a ba+inului de rece&ie#
.us"ific% folosirea mai mul"or me"ode de calcul a
debi"ului necesar de asigura"# &en"ru ado&"area celei
care asigur% nivelul de 1ncredere urm%ri" &en"ru un
ca+ da".
;*9*-* Calculul debitului capabil al Fanului6ri0olei
lanurile(rigolele "rebuie s% asigure scurgerea debi"ului
ma)im de calcul. Ca&aci"a"ea de scurgere de&inde de0
m%rimea seciunii "ransversale2
&an"a longi"udinal%2
.*$
rugo+i"a"ea fundului 'i &ereilor.
Pen"ru o mi'care uniform%# debi"ul se calculea+% cu
relaia0
v Q .

A7./GB
unde0
< C su&rafaa uda"% Am
8
B2
v C vi"e+a de curgere a a&ei# care es"e da"% de
relaia lui C,e+`0
I R ) v . .

A7.=6B
unde0
I C &an"a longi"udinal% a 'anului(rigolei2
R C ra+a ,idraulic% a seciunii 'anului(rigolei# da"%
de relaia0
P

R
AmB
A7.=4B
unde0
P C &erime"rul uda" al seciunii 1n m2
C C coeficien" care se calculea+% cu relaia
9a+in0
R
)

1
8'

A7.=8B
unde0
C coeficien" de rugo+i"a"e# av$nd valori 1n
funcie de na"ura ma"erialului din &ereii
'i fundul seciunii uda"e# conform
"abelului 7.44.
.*,
abelul ;*$$*
)atura materialului din 3ereii/6undul seciunii udate
9e"on sclivisi" 6#6E
9e"on nesclivisi" 6#4E
iid%rie din &ia"r% bru"% ros"ui"% 6#=E
P%m$n" cu su&rafa% regula"%# ne"ed% 4#/6
P%m$n" cu su&rafa% neregula"%# s"anc% bru"%#
ne&relucra"%
4#@7
Pen"ru calculul lui C se &oa"e folosi 'i relaia PavlovsKi0
-
R
n
)
1
A7.=/B
unde0
n C coeficien" de rugo+i"a"e al &ereilor 'anului(rigolei# a
c%ror valori u+uale sun" da"e 1n "abelul 7.48.
R C ra+a ,idraulic%2
m C e)&onen" care se calculea+% cu relaia0
( ) 13 , 0 1 0 , 0 '5 , 0 5 , 2 n R n - A7.==B
abelul ;*$-*
Natura materialului din pereii6fundul seciunii
udate
n $6n
9e"on sclivisi" 6#646 466
9e"on e)ecu"a" 1n condiii foar"e bune 6#648 F/
iid%rie din &ia"r% bru"%# be"on bru" 6#64@ 7G
P%m$n" br%+dui" 6#687 =6
Dac% rugo+i"a"ea nu es"e omogen% &en"ru 1n"reg
&erime"rul uda" APB coeficien"ul mediu de rugo+i"a"e AnB se
calculea+% cu relaiile0
2 1
2 2 1 1
P P
P n P n
n
+
+

A7.=7B
2 1
2
2
2 1
2
1
P P
P n P n
n
+
+
A7.=EB
.*&
unde0 P
i
- &erime"ru uda" av$nd coeficien"ul de rugo+i"a"e
n
i
.
Pen"ru calcule &reliminare# se &o" considera urm%"oarele
valori0
n ( / , . P
&en"ru R54 A7.=@B
n ( , , . P
&en"ru R:4 A7.=FB
Du&% Uanning se &oa"e considera ` C 4(E &en"ru 'anuri
consolida"e 'i ` C 4(= &en"ru 'anuri neconsolida"e# iar du&%
3orc,,eimer ` C 4(7.
Pen"ru ` C 4(E# e)&resia A7.=6B devine0
2
1
3
2
I R c v
A7.=GB
Valorile coeficien"ul c Adenumi" coeficien" de rugo+i"a"e
dar re&re+en"$nd# de fa&"# un coeficien" global de scurgereB
sun" &re+en"a"e 1n "abelul 7.4/.
abelul ;*$9*
Natura materialului C
maJ
9e"on sclivisi" 466
9e"on nesclivisi" E6
iid%rie din &ia"r% bru"% 76
P%m$n" 47-/6
Hnlocuind relaia A7.=GB 1n relaia A7./GB# se obine relaia
Uanning &en"ru calculul debi"ului ca&abil0
2
1
.
3
2
. . . I R c v Q
A7.76B
Ra&or"ul
I Q
de&inde numai de carac"eris"icile
'an"ului(rigolei Ac2)2RB2 face e)ce&ie 'anul(rigola la care
&ereii(fundul sun" ga+onai# ca+ 1n care coeficien"ul c es"e in
funcie 'i de &an"a I &en"ru valori c C @c/60
11 %n 13 , 5 ( 100 %n) 18 + I R c
A7.74B
.*/
unde0 ln C logari"mul na"ural.
In ca+ul &ierderilor locale de sarcin! A"raseu nerec"iliniu#
.onciuni e"c.B valorile c se reduc.
;*9*9* Calculul seciunii optime de Fan6ri0ol4
Pen"ru calculul seciunii o&"ime es"e necesar ca la un
volum minim de s%&%"ur% s% re+ul"e debi"ul ma)im# ceea ce se
reali+ea+% c$nd 1 > 1
maJ
. Din relaia A7.=6B re+ul"% v
ma)
a"unci
c$nd ra+a ,idraulic% ARB are valoare ma)im% 'i deci debi"ul va fi
ma)im &en"ru o aceea'i seciune a"unci c$nd &erime"rul uda" va
fi minim Acondiie care sa"isface 'i din &unc" de vedere al
infil"raiei a&ei din 'an(rigol%B.
Perime"rul uda" minim# &en"ru o seciune da"%#
cores&unde cercului 'i unui &oligon regula" 1nscris 1n cerc A3ig.
7.8EB
1
:
1
1
;
0
,
5
>
*
*%Q
/
.i0*;*-E*
Hn ca+ul seciunii "ra&e+oidale re+ul"% o 1nclinare a
"alu+ului de 4(6#7@F# care nu se &oa"e reali+a 1n ca+ul
&%m$n"urilor obi'nui"e.
<eciunea o&"im% se obine Afig. 7.8@B din condiiile0
P>f5h7 A7.78B
0
2
2
0 >
dh
P d
dh
dP
A7.7/B
unde0
.*-
P C &erime"rul uda".
.i0* ;*-?
Pen"ru seciunea o&"im% re+ul"% R C ,(8 1n ca+ul seciunii
"ra&e+oidale 'i R C ,(/ 1n ca+ul seciunii "riung,iulare Acu ung,i
la fundul rigolei 'anului de G6rB.
Calculul seciunii "ransversale a 'anului(rigolei se &oa"e
face &rin0
me"oda 1ncerc%rilor2
me"oda fi)%rii sis"emului de consolidare.
a* &etoda 8ncerc,rilor
<e calculea+% debi"ul necesar 'i se iau diverse valori
&en"ru seciunea 'anului(rigolei0 b# ,# 4(m A1n ca+ul seciunii
"ra&e+oidale cu &an"% 4(m# se consider% b C 6#E,B. <e s"abile'"e
&an"a fundului 'i# 1n funcie de valoarea ado&"a"%# re+ul"% dac%
'anul(rigola se consolidea+% sau nu Ase recomand% ca &an"a i
s% fie aceea'i cu a "erenului na"ural 'i a liniei ro'ii a drumuluiB.
<e calculea+% vi"e+a 'i se verific% dac% aceas"a es"e cel
mul" egal% cu vi"e+a admisibil% sau es"e necesar% consolidarea
'anului(rigolei.
Av$nd dimensiunile seciunii 'i vi"e+a# se calculea+%
debi"ul ca&abil 'i se com&ar% cu debi"ul necesar. Dac%
diferena din"re debi"ul necesar 'i cel ca&abil es"e de t 7 >#
calculul se consider% 1nc,eia".
<e asigur%# &en"ru seciunea ado&"a"%# o aco&erire# fa%
de seciunea de calcul# de 46c87 cm A3ig.7.8F.B.

b
.*+
.
%
(
(
(
$
/
b
1:m
1:n
.
%
(
(
(
$
/
1:m
1:n
.i0*;*-I*
b* &etoda fiJ,rii sistemului de consolidare
<e s"abile'"e sis"emul de consolidare# re+ul"$nd vi"e+a
admis% Av
adm
B 'i &an"a ma)im% admis%.
<e calculea+% seciunea uda"% A<B0
adm
v
nec
Q
nec

A7.7=B
Cu valorile as"fel s"abili"e# se in"r% 1n relaia A7.77B care
es"e o ecuaie de gradul 8 1n R2 se reine valoarea R cea mai
a&ro&ia"% de ,(8 sau ,(/ A1n funcie de "i&ul seciunii0
"ra&e+oidal!("riung,iular!B.
I R
R
I R ) v
+

1
8'
A7.77B
unde semnificaia "ermenilor es"e cea din formulele an"erioare.
Cunosc$nd su&rafaa A)B 'i ra+a ,idraulic% ARB# re+ul"%
&erime"rul uda" APB. Hn funcie de ) 'i P se s"abilesc efec"iv
dimensiunile 'anului(rigolei.
;*9*:* &etoda de 1erificare )*(**R*A*
<e consider!# &en"ru in"ensi"a"ea &loii AiB# relaia0
( )
v
.
cs
t c
t
i
+ +

A7.7EB
.*0
unde0
l C lungimea 'anului &arcurs% de a&% cu vi"e+a2
t
C)
C"im&ul de concen"rare su&erficial%2
1 C A6#@7c6#F7Bv
ma).
Egal$nd relaiile A7.//B 'i A7.76B re+ul"!0
2 * 1 3 * 2
'8 , 2 I R c A i c A7.7@B
<ingura necunoscu"% es"e lungimea 'anului l.
Dac% valoarea AlB re+ul"a"% din calcul es"e mai mare
dec$" lungimea ba+inului# calculul es"e 1nc,eia".
Dac% valoarea AlB re+ul"% mai mic% dec$" lungimea
ba+inului# se menine seciunea &ro&us% &e lungimea re+ul"a"%
din calcul 'i se calculea+% elemen"ele 'anului(rigolei &en"ru
diferena de lungime a ba+inului.
;*9*;* Repartiiile Gumbel Fi .rXchet pentru maJime
3olosirea re&ar"iiei Gumbel &en"ru ma)imele anuale ale
&arame"rilor me"eorologici A&reci&i"aiile din &loi(de&unerile de
+%&ad%B es"e recomanda"% 1n ca+ul drumurilor &rinci&ale.
Re&ar"iia Gumbel &en"ru ma)ime se define'"e &rin
funcia de re&ar"iie0
( )
( )
u /
e
e / #

A7.7FB
Re&ar"iia es"e com&le" defini"% de doi &arame"ri0
modul u0
45 , 0 m u
A7.7GB
&arame"rul j0
* 282 , 1
A7.E6B
unde0
m C media ari"me"ic%2
\ C aba"erea s"andard.
3rac"ilul J
p
al re&ar"iiei variabilei alea"oare ) es"e
valoarea variabilei defini"% cu &robabili"a"ea & de a
e)is"a valori mai mici dec$" )
&
0
.**
( )
( ) ( )
u
p
/
e
e p
p
/ #
p
/ / P

A7.E4B
res&ec"iv &robabili"a"ea A4-&B de a e)is"a valori mai
mari dec%" J
p
.
Pe ba+a m 'i ^# ale valorilor ma)ime anuale ale
&reci&i"aiilor Ain"ensi"a"ea "e,nic% a &loii2 1n%limea
de&unerilor de +%&ad%B se &o" calcula frac"ilele
aferen"e &robabili"%ilor &(4-&# &en"ru urm%"oarele
ca+uri0
aB frac"ilul &en"ru o &erioad% medie de revenire *
AaniB2
bB frac"ilul &en"ru o &erioad% N AaniB de dura"% de
serviciu a unui obiec"iv ru"ier.
In ca+ul aB# funcia de re&ar"iie a ma)imelor anuale es"e
urm%"oarea0
( )
( )
u /
e
e / #

A7.E8B
unde0
* 282 , 1
A7.E/B
45 , 0 m u
A7.E=B
3rac"ilul re&ar"iiei 3A)B &en"ru o &erioad% medie de
revenire * se calculea+% cu formula0
+ k m /
T
A7.E7B
unde0
45 , 0
282 , 1
1
1
1
%n %n

T
k
A7.EEB
T
p
1
1
A7.E@B
T
p
1
1
A7.EFB
$%%
In ca+ul bB# funcia de re&ar"iie a ma)imelor 1n N AaniB
es"e urm%"oarea0
[ ]
( )
( )
0 0
u /
e
e
0
/ #

A7.EGB
unde0


0
A7.@6B
+
282 , 1
%n 0
u u
0 A7.@4B
j Fi u C conform ca+ului aB.
3rac"ilul re&ar"iiei 3A)B
N
1n N AaniB se calculea+% cu
formula0
+
0 p
k m /
A7.@8B
unde0
282 , 1
%n
45 , 0
282 , 1
1
%n %n
0 p
k
0
+

,
_

A7.@/B
J
p
re&re+in"% valoarea care es"e de&%'i"%# 1n N ani# cu
&robabili"a"ea A4-&B.
'.3.'.2. -epartiia :r@c#et pentru ma;ime
Domeniul recomanda" &en"ru folosire es"e acela'i ca 1n
ca+ul re&ar"iiei Gumbel.
Re&ar"iia 3rsc,e" &en"ru ma)ime se define'"e &rin
funcia de re&ar"iie0
k
/
v
e / #

,
_

( )
A7.@=B
Re&ar"iia es"e com&le" defini"% de doi &arame"ri0
$%.
&arame"rul de locali+are# v2
&arame"rul de form%# K.
Parame"rul v are semnificaia unei valori cen"rale a
variabilei )# si"ua"% 1n"re modul 'i media re&ar"iiei.
Parame"rii v 'i K se obin# 1n funcie de media re&ar"iiei
AmB 'i coeficien"ul de variaie AVC^(mB# din sis"emul de
ecuaii0
( )
( )
,
k
k



1
* 1 1
* 2 1
2
A7.@7B
( )
v
k
m

* 1 1
A7.@EB
unde0
n C funcia gamma.
Prima ecuaie se re+olv%# de regul%# grafic Afig. 7.8G B#
obin$ndu-se valoarea K.
.i0* ;*-A*
3rac"ilul )
&
# defini" cu &robabili"a"ea & se obine din
ecuaia A7.@@B cu relaia A7.@FB0
k
p
/
v
e p
P
/ #
p
/ / P

,
_

( ) ( )
A7.@@B
$%$
k
p
v
p
/
* 1
(
1
)%n

A7.@FB
Cazul a7: 3rac"ilul &en"ru o &erioad% medie de revenire *
AaniB es"e da" de relaia0
k k
T
v
p
v
/
T
* 1 * 1
1
1
1
%n
1
%n

,
_

,
_

A7.@GB
Probabili"a"ea de a avea valori mai mici dec%" )
&
1n N ani
es"e &.
Probabili"a"ea de de&%'ire a valorii )
&
es"e A4-&B.
Cazul b7: 3uncia de re&ar"iie a ma)imelor 1n NAaniB
es"e urm%"oarea0
[ ]
k
/
v
0
e
0
/ #

,
_

( )
A7.F6B
k
p
p 0
v
/
* 1
1
%n
1

,
_

A7.F4B
J
p
re&re+in"% valoarea care es"e de&%'i"%# 1n N ani# cu
&robabili"a"ea A4-&B.
$%,
CAPI!"#" E:
C!"(CAR(A gI (BAC#AR(A AP("!R
D( AD'NCI&(
E*$* CARAC(RI)ICI"( AP("!R )#B(RAN(
A&ele care se afl% 'i circul% 1n s"ra"urile de sub nivelul
"erenului na"ural se numesc ape de adncime sau ape
subterane# iar s"ra"urile aferen"e sun" denumi"e straturi
ac1ifere.
Nivelul# can"i"a"ea 'i modul de re&ar"i+are a a&elor
sub"erane sun" s"r$ns lega"e de regimul &reci&i"aiilor.
Hn in"eriorul &%m$n"ului# a&a se g%se'"e sub urm%"oarele
forme0
aB. apa le0at, fizic# denumi"% 'i a&% de adsorbie# care
&oa"e fi &re+en"% sub form% de a&% ,igrosco&ic% 'i a&%
&elicular%2
A&a ,igrosco&ic% 1ncon.oar% direc" &ar"iculele de &%m$n"
cu o &elicul% monomolecular%2 &oa"e circula &rin &%m$n" numai
"rec$nd &rin s"area de va&ori# de la su&rafee umede la
su&rafee usca"e.
A&a &elicular% es"e alc%"ui"% din res"ul de molecule care
1ncon.oar% &ar"icula de &%m$n"# sub forma unui s"ra" gros de
mai mul"e molecule. De&lasarea a&ei &eliculare are loc direc"
&rin &elicule# far% a "rece 1n s"are de va&ori2 &oa"e fi elimina"%
numai &rin uscarea na"ural%(ar"ificial% a &%m$n"ului.
bB. apa liber, &oa"e e)is"a 1n &%m$n" sub form% de a&%
gravi"aional% 'i ca&ilar%.
A&a gravi"aional%# re&re+in"! a&a care circul% sub
aciunea forei de gravi"aie 'i a &resiunilor ,idros"a"ice 'i
,idrodinamice2 &oa"e fi ca&"a"% &rin in"ermediul drenurilor.
A&a ca&ilar%# afla"% sub influena forelor de "ensiune
su&erficial% 'i a c$m&ului gravi"aional# nu &oa"e fi 1nde&%r"a"%
$%&
direc" &rin drenuri# dar &rin sc%derea nivelului a&elor
gravi"aionale scade 'i nivelul a&elor ca&ilare.
Hn conclu+ie# &rin lucr%ri curen"e de drena. se &oa"e
1nde&%r"a numai a&a gravi"aional%# iar &rin asigurarea unei
ven"ilaii in"erne se &oa"e modifica 'i o &ar"e din can"i"a"ea de
a&% &elicular%.
Drenarea biolo0ic,# adic% &rocesul de eliminare a a&ei
din &%m$n"# cu a.u"orul vege"aiei# es"e ac"iv% fa% de a&a
ca&ilar% 'i numai &arial fa% de a&a &elicular%.
Po+iia 'i nivelul s"ra"ului acvifer se s"abilesc &rin fora.e 'i
se ra&or"ea+% sub form% de hidroisohipse# care
carac"eri+ea+% a&ele frea"ice 'i hidropieze# care
carac"eri+ea+% a&ele ar"e+iene.
Direciile de scurgere ale a&elor sub"erane cores&und
unor linii &er&endiculare &e ,idroiso,i&se.
Prin fora.e se de"ermin% 'i vi"e+a de scurgere a a&elor
sub"erane.
E*-* DR(N#RI
Drenurile sun" ins"alaii des"ina"e in"erce&"%rii 'i evacu%rii
sau in"erce&"%rii 'i cobor$rii nivelului a&elor sub"erane.
Drenurile "rebuie s% lucre+e &ermanen".
E*-*$* Clasificarea drenurilor
Drenurile se &o" clasifica du&% mai mul"e cri"erii0
Du&% modul de acionare0
- cu aciune gravi"aional%2
- &rin ven"ilaie2
- &rin lucr%ri de inginerie biologic%.
Du&% funcia 1nde&lini"%0
- drenuri de asanare2
- drenuri de consolidare "alu+uri# "erasamen"e#
versani alunec%"ori2
- drenuri asocia"e cu lucr%ri de s&ri.in.
Du&% &o+iia lor 1n sis"emul general de drenare0
- drenuri i+ola"e2
- drenuri 1n gru&uri# care formea+% un com&le) de
drenuri lega"e 1n"re ele A3ig.E.4.a.B2
$%/
- reea de drenuri Acom&le) de drenuri nelega"e
1n"re eleB A3ig.E.4.b.B.
Du&! "e,nologia de e)ecuie0
- drenuri e)ecu"a"e 1n s!&!"ur! desc,is!# manual
sau mecani+a"2
- drenuri e)ecu"a"e &rin forare de la su&rafaa
"erenului sau din c,esoane desc,ise Ac!mine de
vi+i"areB2
- drena. reali+a" &rin lucr!ri de inginerie biologic!.
.-drenR $-3ut de Ai#itare
a@a drumului
.i0*E*$*
Du&% na"ura "erenului 1n care se fundea+%
radierul drenului0
- drenuri &erfec"e# la care fundul 'anului &%"runde
1n s"ra"ul im&ermeabil2
- drenuri im&erfec"e# la care fundul 'anului se afl%
1n s"ra"ul &ermeabil.
Du&% ad$ncimea fa% de su&rafaa "erenului
na"ural0
- drenuri de su&rafa%# cons"rui"e &$n% la
ad$ncimea de 1ng,e2 aces"e drenuri nu funcionea+%
1n &erioada 1ng,eului2
- drenuri de ad$ncime# la care ad$ncimea de
scurgere es"e mai mare dec$" ad$ncimea de 1ng,e2
aces"e drenuri funcionea+% "o" "im&ul anului.
Du&% modul de am&lasare0
- drenuri ori+on"ale2
- drenuri ver"icale2
$%-
- drenuri 1n sis"em mi)".
Du&% sis"emul cons"ruc"iv0
- drenuri desco&eri"e Adesc,iseB# re&re+en"$nd
sim&le 'anuri la su&rafaa "erenului2
- drenuri aco&eri"e A1nc,iseB.
Du&% &o+iia drenurilor fa% de a)a drumului0
- drenuri longi"udinale# res&ec"iv &aralele cu a)a
c%ii# am&lasa"e 1n afara am&ri+ei sau sub
'anuri(rigole# cu sco&ul de a in"erce&"a(evacua a&ele
de infil"raie sau de a cobor1 nivelul a&elor sub"erane.
Drenurile de mic% ad$ncime am&lasa"e sub
acos"amen"e(rigole servesc la evacuarea a&elor din
fundaia drumului# &e sec"oare 1n debleu sau la nivelul
"erenului# c$nd nu e)is"% &osibili"a"ea evacu%rii a&elor
1n 'anuri(rigole2
- drenuri "ransversale# normale &e a)a c%ii2
- drenuri "ransversale oblice fa% de a)a c%ii.
Du&% rolul 1nde&lini" deosebim0
- dren ven"u+%0 dren de lungime redus%# cu rolul
de a ca&"a 'i evacua gravi"aional a&a sub"eran% sau
din i+voare A3ig.E.8.a.B2 se am&lasea+! &e "alu+uri 1n
debleu sau rambleu# &e linia de cea mai mare &an"!.
Puul de aerisire se &revede &en"ru reducerea
umidi"!ii &rin ven"ilare na"ural!2
- dren de desc%rcare(evacuare0 dren "ransversal
drumului# care colec"ea+% a&a adus% &rin drenurile
de ca&"are 'i o evacuea+% la su&rafaa "erenului
na"ural A3ig.E.8.b.B2
$%+
.-drenR $-3ut de aerisire
,-ca3 de drenR &-camin
.i0*E*-*
- drenuri s&ice# de ca&"are# am&lasa"e oblic fa%
de direcia de curgere a a&elor sub"erane# de regul% sub
un ung,i de G6c486
6
# e)ecu"a"e 1n "erenuri ins"abile
A3ig.E./.a.B2 Dis"ana din"re drenurile de evacuare es"e
de Fc86 m.
- dren "ransversal de in"erce&ie# care es"e
e)ecu"a" 1n &la"forma drumului cu 1nclinare de E6
6
fa! de
a)a drumului# 1n sensul &an"ei# &en"ru a in"ece&"a a&ele
infil"ra"e 1n s"ra"ul de fundaie sau 1n &a"ul drumului
A3ig.E./.b.B. <e e)ecu"% la dis"ane de 466c476 m# c$nd
declivi"a"ea drumului es"e mai mare de /c=>2 unele
norme recomand! in"erdis"ane de 86c76 m.
a@a drumului
3 H ,(((&<
.-drenR $-ca3 de drenR ,-camin
de Ai#itareR &-3ut de aerisire
.i0*E*9*
$%0
- dren "ransversal de acos"amen"# care es"e
e)ecu"a" sub acos"amen"e# 1n sco&ul colec"%rii 'i
evacu%rii a&elor din fundaia drumului# 1n"r-un dren
longi"udinal# 1n 'an(rigol! sau &e "alu+urile &ro"e.a"e ale
rambleurilor2
- drenuri de "alu+ com&use din drenuri ven"u+! 'i
drenuri 1n ung,i sau arcade. <un" drenuri de mic!
ad$ncime# , X 4#7 m# am&lasa"e du&% linia de cea mai
mare &an"% a "alu+urilor debleurilor# la dis"ana de Ec4F
m2 A3ig.E.=.B2 se e)ecu"% &e 4c8 nivele.
-(((.0 m -(((.0 m
2
1
3 3
1
2
4 ? dren2 8 ? &u de aerisire2 / ? ca& de dren.
.i0*E*:*
- masc% drenan"%# cons"$nd din"r-un s"ra" de
ma"erial drenan"# e)ecu"a" &e "alu+urile cu infil"raii sau
mus"iri de a&%# &ro"e.a"e &rin 1ns%m$n%ri# br%+duiri#
&lan"aii2 &an"a "alu+ului es"e de ma)im 404#7 iar
grosimea la &ar"ea su&erioar% es"e de minim 6#76 m
A3ig.E.7.B.
$%*
1B2(
m
a
9
i
m

1

:

1
,
5 Caterial drenant
A
A
<ectiune ABA
tub 0D" ,erforat
ri4ola drumului
,rotectie din ,amant !e4etal
H
%
,
/
m
1:1
.i0*E*;*
E*-*-* )chema 0eneral, a unui dren
<c,ema general% a unui dren es"e &re+en"a"% 1n 3ig.E.E.
*ran'eea drenului aco&eri" es"e de regul%
dre&"ung,iular%# av$nd l%imea AlB 1n funcie de ad$ncime#
conform "abelului E.4.
abelul E*$*
Adncimea drenului h 5m7
",imea drenului la eJecuia
manual4 5m7
X4#66 Ae)ce&ionalB 6#E6
4#66...4#76 6#E6c4#66
4#76...8#66 4#66c4#86
8#66c=#66 T4#86
=#66cE#66 T4#=6
: E#66 Ae)ce&ionalB T4#F6
$.%
.i0*E*E*
La e)ecuia mecani+a"%# l%imea drenului es"e 1n funcie
de l%imea cu&ei u"ila.ului cu care se sa&% Ade regul% 6#87 mB.
Ad$ncimea drenurilor de consolidare a versanilor se
recomand! s! nu de&!'easc! =#66 m.
E*-*-*$* -adierul2 se reali+ea+% &e fundul "ran'eei. El
&oa"e fi ri0id# a"unci c$nd se e)ecu"% din be"on C48(47# cu
grosimea minim% de 46#6 cm A3ig.E.@B &en"ru &an"e ale drenului
de 6#8c46#6 ># sau elastic# a"unci c$nd es"e alc%"ui" din &ie"ri'
sau balas" A3ig.E.F.B# &en"ru &an"e ale drenului de 8c/ >. La
drenurile &erfec"e# radierul elas"ic se reali+ea+% &rin
com&ac"area "erenului de la ba+a drenului.
$..
2 (
2 (
2 ( 2 (
2 ( 2 (
H

%
,
.
%

m
a
b c
material drenant
H

%
,
.
%

m
H

%
,
.
%

m
.i0*E*?*
E*-*-*-* 9u%uri colectoare
Colec"area a&elor la radierele din be"on se &oa"e face
&rin0
&rin ca&ace semiro"unde din be"on# C48(47#
Adiame"ru e)"erior(in"erior egal cu /6(T46cmB
sim&lu re+ema"e &e radier# cu in"ers&aii de cca. 8
cm 1n"re ele [email protected]
"uburi de drena.# fig. [email protected].# cu urm!"oarele
carac"eris"ici0
- rifla"e# din PVC. sau &olie"ilen!# &erfora"e# cu
diame"ru de E7c486 mm2 se recomand!
&en"ru drenuri &$n! la 8#6 m ad$ncime2
- cu "al&!# din PVC# &erfora"e# cu diame"rul de
F6c486 mm2 fan"ele A4#6 ) 7 mm(4#7)FmmB
asigur! o su&rafa"! ac"iv! de 8=c76 cm
8
(m de
"ub2
- ne"ede# din PVC# ne&erfora"e# cu diame"rul de
G6c446 mm2 se folosesc 1n drenurile de
desc!rcare(evacuare.
+id!rie usca"! [email protected].
La drenurile cu radier elas"ic se folosesc "uburi de
drena. cu "al&! sau rifla"e# din PVC# &erfora"e# ase+a"e direc" &e
fundul s!&!"urii sau &e folie de &olie"ilen! groas!# 1n ca+ul
drenurilor &erfec"e Afig. E.F.aB 'i &e un s"ra" de balas" de 86 cm
$.$
grosime# 1n ca+ul drenurilor im&erfec"e Afig. E.F.bB. C$nd sun"
condiii de colma"are# "uburile se 1nvelesc 1n geo"e)"il.
20(
2
0
(
a b
tal,a drenului
0
,
2
0

m
.i0*E*I*
Pe l$ng% "uburile din PVC. sau &olie"ilen%# la drenurile cu
radier rigid se mai &o" folosi 'i "uburi din be"on# be"on arma" sau
"uburi ceramice.
Pen"ru asigurarea &%"runderii a&ei# "uburile se &rev%d cu
g%uri# de obicei sub form% de fan"e# cu desc,iderea mai mic%
s&re e)"erior 'i mai mare s&re in"erior# diri.a"e de .os 1n sus.
G%urile se &rev%d numai 1n &oriunile &e care a&a "rebuie s% se
infil"re+e. Pe "reimea su&erioar% a "ubului nu se e)ecu"% g%uri
sau fan"e s&re a 1m&iedica &%"runderea ma"erialului fin
A 3ig.E.G.B.
*
B
1
0
m
m
1
*
B
2
0
m
m
.i0*E*A*
<e mai &o" folosi 'i "uburi f%r% g%uri. In aces" ca+ "uburile
se a'ea+% ca& la ca&# l%s$ndu-se 1n"re ele ros"uri de 4...8 mm#
&rin in"roducerea unei s$rme 1n"re ca&e"ele a dou% "uburi. La
$.,
"uburile cu man'oane# ros"urile sun" de 4#7...8#7 cm# iar
lungimea man'onului es"e circa 6#87 din lungimea "ubului
A3ig.E.46B.

.i0*E*$<*
O soluie recomandabil% es"e 1nlocuirea man'oanelor cu
geo"e)"ile* 9anda.area "uburilor se &oa"e face 1n dre&"ul
ros"urilor sau &e "oa"% lungimea lor. In aces" ul"im ca+# re+ul"%
un debi" colec"a" mai mare# ceea ce &oa"e conduce la
reducerea seciunii "ubului.
A"unci c$nd se folosesc "uburi cu mufe aces"ea se
a'ea+% cu mufele s&re amon"e.
In ca+ul drenurilor cu "uburi# &an"a minim% es"e de 6#/ >#
&an"a recomanda"% es"e de 6#7c7 ># e)ce&ional 46 >. Vi"e+a
ma)im% admis! a a&ei &rin "ub es"e de 4 m(s# iar vi"e+a
recomanda"% de 6#@ c6#F m(s# vi"e+a minim% de 6#47c6#86
m(s &en"ru &%m$n"uri argiloase 'i 6#/6c6#/7 m(s &en"ru
nisi&uri.
Dac% &an"a i:i
ma).adm
'i "re&"ele necesare nu se
reali+ea+% 1n c%minele de vi+i"are# aces"ea se e)ecu"% din
+id%rie de &ia"r% bru"%(bolovani 1n mor"ar de cimen"# re+ema"%
&e fundaie din be"on C E(@#7 sau din be"on C 48(47 A3ig. E.44B.
Hn seciune "ransversal%# "rea&"a are o form% u'or albia"%.
$.&
.i0* E*$$*
E*-*-*9* (mplutura drenant "rebuie s% 1nde&lineasc%
dou% condiii0
s% reduc% foar"e mul" vi"e+a de colma"are2
s% evi"e an"renarea ma"erialelor din um&lu"ura
drenan"%.
Vi"e+a de colma"are de&inde# 1n"re al"ele# de gradien"ul
,idraulic al a&ei sub"erane# de debi"ul drenului 'i de na"ura
&%m$n"ului.
La &%m$n"urile slab coe+ive# curen"ul de a&% &rovoac% o
sufozie mecanic,# adic% an"renarea &ar"iculelor i+ola"e de
&%m$n"# ceea ce conduce la cre'"erea "re&"a"% a &oro+i"%ii.
La &%m$n"urile coe+ive are loc o antrenare
hidrodinamic,# adic% des&rinderea unor +one de ma"erial 'i
de&lasarea aces"ora 1n s&aiul liber e)is"en" 1n"re granulele
s"ra"ului adiacen". De aceea colma"area drenurilor es"e mai
mare 1n ca+ul &%m$n"urilor &r%foase dec$" al celor argiloase.
Pen"ru a 1nde&lini cele dou% condiii# meniona"e mai sus#
es"e necesar% e)ecu"area# 1n .urul "ubului colec"or# a unui fil"ru
invers reali+a" din 8c/ s"ra"uri din ma"erial drenan".
Prin &roiec"are "rebuie s"abili"e num%rul 'i grosimile
s"ra"urilor 'i com&o+iia granulome"ric% a ma"erialelor drenan"e.
*ra"area "eore"ic% a &roblemei &re+in"% dificul"%i mari
1n"ruc$" e)is"% foar"e mari diferene 1n"re formele granulelor 'i
dimensiunile lor ec,ivalen"e din &unc" de vedere ,idraulic# care
figurea+% 1n ecuaiile de ec,ilibru s"abili"e &en"ru condiiile
an"ren%rii ,idrodinamice.
$./
De aceea# &en"ru alc%"uirea s"ra"urilor fil"relor inverse se
folosesc relaii em&irice ba+a"e &e cri"erii granulome"rice.
Grosimea unui s"ra" se s"abile'"e din condiia limi"%rii
vi"e+ei de acces a a&ei# deoarece cu c$" s"ra"ul es"e mai gros#
cu a"$" &erime"rul es"e mai mare 'i deci 'i su&rafaa de acces
mai mare 'i vi"e+a mai redus%.
Dimensiunea medie a granulelor AdB "rebuie s% creasc%
&e m%sur% ce s"ra"ul es"e mai a&roa&e de "ubul colec"or. Hn"re
dimensiunile granulelor din dou% s"ra"uri succesive "rebuie s%
e)is"e ra&or"ul0
&
1
...
4
1
....
3
2
2
1

d
d
d
d

AE.4B
Dac% D C diame"rul unei fraciunii din fil"ru
d C diame"rul fraciunii din ma"erialul &ro"e.a"
se recomand% urm%"oarele0

1 . '5 . 25 . 5 . 5
85
5
50
50
85
15
15
15

1
1
d
1
d
1
d
1

AE.8B
1n care0
D
i
2 d
i
re&re+in"% diame"rele cores&un+%"oare &rocen"elor
PiQ din curbele granulome"rice aferen"e2
re&re+in"% diame"rul orificiului "ubului colec"or.
Deoarece u"ili+area ma"erialelor uniforme es"e
cos"isi"oare# se acce&"% e)ecuia fil"rului invers din ma"eriale
neuniforme# dar cu un coeficien" de neuniformi"a"e U
n
C 7...46.
Um&lu"ura drenan"% Afil"rulB se &oa"e alc%"ui din A3ig.
E.48B
- balas"# f%r% fil"ru "e)"il Acor& drenan" "i& IB2
- &ie"ri' ciurui" sau &ia"r% s&ar"% cu fil"ru din
geo"e)"ile Acor& drenan" "i& IIB2
- be"on monogranular A1n "erenuri cu infil"raii
&u"ernice# cu rol de ranfor"B.
$.-
.i0*E*$-*
Alegerea cor&ului drenan" se face 1n funcie de na"ura
"erenului 'i de coeficien"ul de &ermeabili"a"e al aces"uia#
conform "abelului E.8.
In ca+ul fil"rului din be"on monogranular# do+a.ul
recomanda" es"e urm!"orul Ado+a. IP*ANAB0
Cimen" II 9-< /8#7 Acimen" Por"land cu 84c/7>
+gur! de furnalB# 487 Kg(m
/
2
Pie"ri' 7c47 mm2
3ac"or A(C ma)imum 6#7.
O soluie modern% recomanda"% cons"% 1n 1nlocuirea
s"ra"ului fil"ran" de nisi& cu ma"eriale "e)"ile neesu"e fil"ran"e
denumi"e 0eoteJtile* Aces"ea sun" obinu"e din fibre sin"e"ice
recu&era"e sau la &rima u"ili+are# reuni"e &rin in"eresere sau
consolida"e c,imic cu un lian".
$.+
abelul E*-*
Natura terenului
Coeficient de
permeabilitate
L 5cm6s 7
Corp
drenant
A* P%&'N#RI !&!G(N(*
A
4
3oar"e &ermeabile : 46
-4
I
A
8
Permeabile0 &ie"ri' cura"# &ie"ri' cura"
cu nisi&# &ie"ri' cu nisi& Af%r% coe+iuneB#
nisi& cura"# nisi& cura" cu &ie"ri'# nisi&
&r%fos cu &ie"ri' Af%r% coe+iuneB.
46
-4
c46
-=
I
A
/
Puin &ermeabile 46
-=
c46
-@
I
A
=
Prac"ic im&ermeabile0 &ie"ri' cu nisi&
Acu coe+iuneB# &raf# &raf cu nisi& sau
&ie"ri'# &raf argilos# &raf argilos cu nisi&
sau &ie"ri'# argile sau argile &r%foase# cu
ma"erii organice# "urb%# "urb% argiloas%
sau &r%foas%
: 46
-@
II
B* P%&'N#RI )RAI.ICA(*
P%m$n" com&us din s"ra"uri al"ernan"e
im&ermeabile 'i &ermeabile
cores&un+%-
"or na"urii
s"ra"urilor
II
Geo"e)"ilul se &re+in"% ca o &$sl%# fibrele fiind a'e+a"e
nesis"ema"ic# dar uniform can"i"a"iv# ceea ce asigur%
uniformi"a"ea orificiilor 'i deci ca&aci"a"ea de fil"rare.
Cele mai u"ili+a"e geo"e)"ile rom$ne'"i sun"0
0eoteJtilul netesin D es"e reali+a" &rin
in"ereserea fibrelor din ma"eriale "e)"ile recu&era"e
AU.*.R.B2
0eoteJtilul terasin D es"e reali+a" din fibre la
&rima 1n"rebuinare 'i anume cca. @6 > &rovin din
&olies"eri 'i cca. /6 > sun" fibre sin"e"ice obinu"e
&rin defibrare2 se &roduc 1n dou% sor"imen"e 'i
anume0 terasin neimpre0nat 'i terasin im&regna"
cu romacril3
0eoteJtilul &adriteJ D es"e reali+a" din fibre de
&olies"er la &rima 1n"rebuinare# &rin in"eresere2
0eoteJtilul )ecunet D es"e reali+a" "o" din fibre de
&olies"er la &rima 1n"rebuinare 'i es"e dublu
in"eresu".
$.0
Alegerea unui fil"ru geo"e)"il se face &e ba+a a dou%
cri"erii0
cri"eriul de reinere a &ar"iculelor de &%m$n" de c%"re
geo"e)"ile2
10
&0
50
/5
18
d
d
2
2 d
1

AE./B
unde0
D
A;
se refer% la dimensiunile &orilor geo"e)"ilului2
d
$<
# d
;<
# 'i d
E<
se refer% la dimensiunile &ar"iculelor
de
&%m$n".
In normele "e,nice france+e# cri"eriul de reinere
es"e de forma0
85
d c 3
f

AE.=B
unde0
!
f
re&re+in"! dimensiunea celor mai mari &ori ai
geo"e)"ilului Acores&unde diame"rului celor mai mari
&ar"icule de &!m$n" care ar &u"ea "raversa geo"e)"ilul
sub aciunea de fil"rare a a&eiB2
d
I;
se refer! la &ar"iculele de &!m$n"2 &en"ru
&!m$n"uri cu UnC=c72 diame"rul semnifica"iv# din &unc"
de vedere al fil"r!rii# es"e d
76
# dar - din consideren"e de
sim&lificare - se admi"e# &en"ru "oa"e &!m$n"urile# d
I;
2
c> c
$
J c
-
J c
9
AE.7B
c
$
> $2< &en"ru granulo+i"a"e con"inu! Ae"ala"!B 'i
<2I &en"ru granulo+i"a"e uniform!2
c
-
> <2I6$2-;# 1n funcie de densi"a"ea &!m$n"ului2
c
9
> $ &en"ru gradien" ,idraulic AiB 5 72 <2I &en"ru
i C 7c862 <2E &en"ru i C 86c=6.
d
I;
se consider!0 &en"ru 1n"reaga curb!
granulome"ric!# 1n ca+ul granulo+i"!ii con"inue a
&!m$n"ului2 &en"ru curba granulome"ric! a &!rii fine
Adac! &alierul granulo+i"!ii discon"inue ? fig. E.4/ ?
cores&unde la mai mul" de 86># 1n ordona"!B.
$.*
.i0* E*$9*
cri"eriul de &ermeabili"a"e0 &ermeabili"a"ea
geo"e)"ilului "rebuie s% fie mai mare de +ece ori
dec$" &ermeabili"a"ea &%m$n"ului.
Vi"e+a de scurgere a a&ei &rin geo"e)"il "rebuie s!
fie mul" mai mare dec$" vi"e+a de infil"raie a a&ei 1n
&%m$n"# &en"ru a se evi"a su&ra&resiunea din amon"ele
fil"rului.
Hn &rocesul fil"r%rii# &e su&rafaa geo"e)"ilului se
formea+% un fil"ru invers na"ural# care reduce
"re&"a"(anulea+% can"i"a"ea de &ar"icule fine care
migrea+% 1n geo"e)"il# reduc$nd riscul colma"%rii.
Hn ca+ul drenurilor 8n0uste# geo"e)"ilele se
folosesc 1n urm%"oarele varian"e &en"ru cor&ul drenan"0
A4B &ie"ri' 'i fil"ru geo"e)"il A3ig. E.4=.aB2
A8B &refabrica" drenan" din mase &las"ice 'i fil"ru
geo"e)"il A3ig. E.4=.bB.
A/B numai din geo"e)"il.
$$%
.i0* E*$:*
*ubul din PVC rifla" se 1nvele'"e cu geo"e)"il 1n
varian"ele A8B 'i A/B 'i facul"a"iv 1n ca+ul &rimei varian"e de
alc%"uire.
L%imea drenurilor 1ngus"e es"e de 86 cm &en"ru
ad$ncimi &$n% la 8#6 m 'i de /6cE6 cm c$nd ad$ncimea
cre'"e &$n% la E#6 m.
Avan"a.ele &re+en"a"e de drenurile 1ngus"e sun"0
volumul 'i cos"ul s%&%"urilor se reduc &$n% la de 8c
/ ori# 1n condiiile e)ecuiei mecani+a"e2
1n ca+ul folosirii &refabrica"ului din mase &las"ice se
reduce volumul de ma"erial drenan" cu &$n% la G6c
G7>2
s&ore'"e dura"a de e)&loa"are.
Prefabrica"ul drenan" din mase &las"ice A&las"idrenulB se
&oa"e folosi 'i la reali+area ecranelor drenante Afig. E.47B. De
ambele &%ri ale &las"idrenului se reali+ea+% dou% drenuri# care
colec"ea+% a&a dins&re acos"amen" 'i# res&ec"iv# din +ona
ac"iv% a "erasamen"ului2 &las"idrenul im&ermeabil 1m&iedic%
"recerea a&ei 1n"re cele dou% &%ri. Ad$ncimea ecranelor
drenan"e &oa"e a.unge la 8c/ m.
$$.
,i-. &.15.
Dac! am&lasamen"ul drenului se menine# dar "ran'eea
es"e um&lu"! cu ma"erial granular an"ica&ilar# se evi"! migrarea
a&ei da"ori"! diferenei de suciune 1n"re &!m$n"ul de sub
acos"amen" 'i cel de sub s"ruc"ura ru"ier! Afig. E.4E.B. *ubul de
colec"are# de la ba+a "ran'eei are rolul evacu!rii a&ei libere#
care se infil"re+! 1n "ran'ee# deoarece dac! es"e sa"ura"
ma"erialul an"ica&ilar nu 1'i mai 1nde&line'"e rolul.
Ua"erialul an"ica&ilar es"e un nisi& sor" 6#8c8 mm# care
1nde&line'"e condiiile AD
)
C dimensiunea oc,iului si"ei &rin care
nu "rece )> din ma"erialB0
mm 1 1 , 0
/0

2
/0
40
1
1
5 72 AE.EB
*recu" &rin oc,iul de 86 Jm0 5 E>.
.i0* E*$E*
$$$
E*-*-*:* "cranul impermea%il
Ecranul im&ermeabil se reali+ea+% din argil% gras%# bine
com&ac"a"%# 1n grosime de 87c/7 cm2 es"e necesar a"unci
c$nd a&a "rebuie colec"a"% din"r-o singur% &ar"e a drenului
&en"ru a evi"a &%"runderea ei s&re "erasamen"ul drumului.
E*-*-*;* 7tratul de pmnt impermea%il
Aces"a are rolul de a 1m&iedica &%"runderea a&elor de
su&rafa% 1n "ran'eea drenului2 are o grosime de minim 76 cm 'i
se reali+ea+% din argil% gras%# com&ac"a"% 1n s"ra"uri ori+on"ale#
1n grosime de 47c86 cm. Gradul de com&ac"are va fi de G6c
G7 > Proc"or normal.
E*-*-*E* 7tratul izolator
Are rolul de a o&ri &%"runderea 1n dren a &ar"iculelor fine
din s"ra"ul de &%m$n" im&ermeabil. <e reali+ea+% de obicei din
bra+de 1n"oarse.
E*-*-*?* 7tratul de protecie
<e reali+ea+% din bra+de de iarb%# be"on argilos sau
&%m$n" vege"al 1ns%m$na". In locul s"ra"ului de &ro"ecie se &o"
folosi capace de acoperire reali+a"e din &ereuri de &ia"r% bru"%#
ros"ui"e cu mor"ar de cimen"# sub form% de casiu [email protected]
sau rigole [email protected].
Dac% se folosesc ca&ace de aco&erire# a"unci s"ra"urile
i+ola"oare 'i cele din &%m$n" im&ermeabil &o" li&si.
$$,
.i0*E*$?*
E*-*9* Drenuri orizontale deschise 5descoperite7
Deosebim dou% ca"egorii de drenuri ori+on"ale desc,ise0
Fanuri drenante# c$nd s"ra"ul acvifer es"e foar"e
a&roa&e de su&rafaa "erenului2
ri0ole drenante 1n ca+ul unor ad$ncimi mai mari.
lanurile drenan"e se e)ecu"%0
aB cu ba+a 1n s"ra"ul &ermeabil A3ig. E.4F.aB2
bB cu ba+a 1n s"ra"ul im&ermeabil# c$nd s"ra"ul &ermeabil
es"e de grosime redus% sau c$nd e)is"% &osibili"a"ea infil"r%rii
a&elor colec"a"e de 'an A3ig. E.4F.bB
.i0*E*$I*
O varian"% &en"ru ca+ul AaB cons"% 1n reali+area
&ereilor ne&ro"e.ai &$n% la co"a la care "rebuie cobor$" nivelul
$$&
a&elor sub"erane iar fundul 'anului 'i res"ul su&rafeei &ereilor
se &ro"e.ea+% cu un s"ra" im&ermeabil.
E*-*:* Drenuri orizontale acoperite
Aces"e drenuri se e)ecu"% c$nd nivelul a&elor sub"erane
AN.A.<.B es"e foar"e cobor$"# conduc$nd la 'anuri foar"e ad$nci.
Du&% cum fundul drenului se afl% 1n s"ra"ul im&ermeabil
sau 1n s"ra"ul &ermeabil(acvifer drenul es"e &erfec" A3ig. E.4G.aB
'i res&ec"iv# im&erfec" A&lu"i"orB A3ig. E.4G.bB.
.i0*E*$A*
E*-*;* Drenuri f,r, tuburi
<e folosesc &en"ru debi"e mici 'i lungimi reduse de dren
A47 ...86 m.B# 1n general &en"ru asanarea rambleurilor. Drenurile
sun" alc%"ui"e din 8c/ s"ra"uri granulare# a'e+a"e sub forma
unui fil"ru invers A3ig.E.86.a#b B sau din ma"erial drenan" &ro"e.a"
de un geo"e)"il A3ig.E.86.c.B.
$$/
.i0*E*-<*
Hn ca+ul AbB fil"rarea a&ei se reali+ea+% &e 1n"regul &ere"e
afla" 1n s"ra"ul acvifer.
Declivi"a"ea longi"udinal% a aces"or drenuri Aa#bB se
ado&"% de 8c/>2 la &ar"ea inferioar% Aca+ul aB 'i res&ec"iv 1n
s"ra"ul in"ermediar Aca+ul bB se recomand% folosirea &ie"rei
s&ar"e A76c@6 mmB.
Hn fig. E.84 se &re+in"% o "ran'ee drenan"% longi"udinal%
A&en"ru &reluarea a&elor din s"ra"ul &ermeabilB# iar 1n fig. E.88#
modul de desc%rcare a "ran'eei longi"udinale# &rin "ran'ee
drenan"e "ransversale Ala dis"ane de ordinul a 466 mB.
.i0* E*-$*
$$-
.i0* E*--*
E*-*E* Drenuri sub form, de 0alerii
In ca+ul "ran'eelor mai ad$nci de E#6 m# &en"ru a &ermi"e
con"rolul 'i su&raveg,erea drenurilor# 1n "im&ul e)&loa"%rii# se
reali+ea+% galerii e)ecu"a"e din +id%rie# be"on sau be"on arma"#
cu l%imea de minim 6#F6 m 'i 1n%limea de minim 4#76 m
A3ig.E.8/B. Hn s&a"ele galeriei se reali+ea+% o um&lu"ur%
drenan"% sub forma unui fil"ru invers.
Dac% se ado&"% o reea de galerii# &uurile de vi+i"are#
care 1nde&linesc 'i rolul de ven"ilaie# se am&lasea+% la dis"ane
rela"iv mari 1n"re ele A466c876 mB.
Pen"ru ad$ncimi# ale "ran'eei# mai mari de 48c47 m 'i
dac% &rin s%&are se deran.ea+% ec,ilibrul s"ra"urilor de &%m$n"#
se recurge la reali+area drenurilor sub form% de galerii de min%
cu seciunea ne"! de minim 7cE m
8
. Aces"ea se sa&% la &ar"ea
su&erioar% a s"ra"ului im&ermeabil &en"ru a colec"a c$" mai
mul"% a&% din s"ra"ul acvifer.
$$+
.i0* E*-9*
Galeriile drenan"e sun" recomanda"e &en"ru drenarea la
mare ad$ncime A87c466 mB. 3il"rul se &oa"e reali+a 'i din
c!r!mi+i cu goluri Afig. E.8=.B.
Dac% nu sun" vi+i"abile# se um&lu cu ma"erial &ie"ros2 1n
general se &rev%d cu &an"e mici# de ordinul a 6#7 >. Dac%
"erenul nu are s"abili"a"e# fil"rul invers se reali+ea+% 1n in"eriorul
galeriei de min%.
.i0* E*-:*
E*-*?* Drenuri orizontale forate
$$0
<oluia cu drenuri fora"e se a&lic! la
asanarea(consolidarea "erasamen"elor(versanilor.
<e folosesc# 1n general# c$nd su&rafaa de alunecare# nu
es"e la o ad$ncime &rea mare A Ec@ m de la nivelul "erenuluiB.
Hnain"e de reali+area drenurilor fora"e# "alu+ul versan"ului
"rebuie amena.a" 1n funcie de s"area 'i 1nclinarea sa A"abelul
E./B.
abelul E*9
/nclinarea
taluzului
)tabilitatea
terenului de la
suprafa,
ipul de amena_are
Redus% 9un% -
Redus% !ediocr
Pro"ecie con"ra ero+iunii# reali+a"%
din geosin"e"ice sau &las% me"alic%
'i ga+onare
Uedie Uediocr%
Placare cu dale din be"on arma"#
even"ual ancora"e cu "irani
Uare Uediocr%
9locarea ba+ei versan"ului cu +id
de s&ri.in 'i reali+area simul"an% a
fora.ului
G%urile din fora. se &o" reali+a cu o 1nclinare fa% de
ori+on"al% de 7c/6 'i cu lungimi &$n% la 466c486 m.
Hn funcie de lungimea fora.ului# diame"rul "ubului de
&ro"ecie es"e de G6c4/6 mm. Du&% "erminarea fora.ului# se
in"roduce "ubul rifla" din PVC# cu diame"rul de =6c76 mm 'i se
e)"rage "ubul de &ro"ecie. *ubul din PVC se &revede cu
microfan"e sau orificii de 8c/ mm# 'i se &ro"e.ea+% cu
geo"e)"ile A3ig. E.87.B.
$$*
dren
,rotectie contra ero&iunii
dala din beton armat
cablu de ancorare
$%Q
/E
./Q
.i0*E*-;*
<oluia curen"!# f!r! "ub de &ro"ecie# cons"! din drenuri
de 47c/7 m lungime# fora"e# cu &an"e de /
o
c46
o
cu un u"ila.
adecva" A"i& Porice "eren# orice direcieQB. <e folosesc "uburi din
PVC# rifla"e# &erfora"e 'i elemen"e de mufare ? &en"ru drenuri
de ca&"are 'i din PVC# ne"ede# ne&erfora"e 'i elemen"e de
mufare ? &en"ru drenuri de evacuare.
In funcie de condiiile de "eren 'i de nivelul &$n+ei de
a&! drenurile fora"e se e)ecu"! de la su&rafaa versan"ului
Afora. Pla +iQ ? fig. E.8E.aB sau din c,esoane "ra&e+oidale sau
circulare ? fig. E.8E.b.
$,%
.i0*E*-E*
E*-*I* Drenuri 1erticale
Aces"e drenuri se reali+ea+% sub forma unor &uuri#
1n varian"ele0
cu evacuarea a&ei din dren &rin &om&are# soluie
foar"e rar folosi"% la "erasamen"e2
sub form% de &uuri absorban"e# &rin care a&a es"e
condus% 'i evacua"%# &rin scurgere liber%# 1n
s"ra"urile &ermeabile si"ua"e la ad$ncime mai mare.
Puurile se &o" reali+a0
&rin forare# cu diame"re de 47...E6 cm2
&rin s%&are manual%# forma 1n &lan fiind &%"ra"%
A4#7 m ) 4#7 m B sau circular% Acu diame"rul de
4#6...4#@7 mB.
Drenurile ver"icale se folosesc &en"ru0
evacuarea a&elor de su&rafa% a"unci c$nd nu
e)is"% al"e &osibili"%i2
colec"area a&elor sub"erane# si"ua"e la un nivel
a&ro&ia" de su&rafaa "erenului 'i evacuarea lor
1n"r-un s"ra" &ermeabil# si"ua" la o ad$ncime mai
mare.
In &rimul ca+# drenul se e)ecu"% la o ad$ncime cel &uin
egal% cu ad$ncimea de 1ng,e Arecomandabil ad$ncimea de
1ng,e s&ori"! cu =6cE6 cmB# unde se g%se'"e un s"ra"
&ermeabil# 1n care se &oa"e infil"ra a&a [email protected].
<uccesiunea s"ra"urilor din ma"eriale drenan"e res&ec"%
&rinci&iul fil"rului invers.
Dac% &uul absorban" serve'"e la colec"area 'i
evacuarea 1n ad$ncime a a&ei din"r-un s"ra" afla" mai la
su&rafa%# um&lu"ura drenan"% se reali+ea+% sub forma a dou%
sau "rei s"ra"uri ver"icale concen"rice [email protected].
3il"rul invers concen"ric se reali+ea+% folosind doi cilindri
de "abl%# &o+iionai concen"ric# care sun" ridicai &e m%sur% ce
se reali+ea+% um&lu"ura.
$,.
.i0*E*-?*
Pen"ru evi"area colma"%rii ra&ide# 'anurile se recomand%
s% se descarce 1n &u &rin in"ermediul unei camere de
decan"are.
Hn fig. E.8F. se &re+in"% un &u de desc%rcare a 'anului#
&rev%+u" cu sorb 'i cu camer% de decan"are.
.i0* E*-I*
$,$
Puurile drenan"e se &o" folosi 'i &en"ru s&orirea efec"ului
drenan" al galeriilor# &rin reali+area lor deasu&ra aces"ora# la
dis"ane rela"iv reduse Ac,iar &$n% la =c7 mB.
Hn fig. E.8G. se &re+in"% combinarea unei reele de galerii
de min% cu &uuri drenan"e fora"e# iar 1n fig. E./6. combinarea
unui &u de drenare(c,eson cu drenuri ori+on"ale fora"e. Ul"ima
soluie se ado&"% &en"ru s"abili+area versanilor c$nd nivelul
a&ei sub"erane es"e foar"e cobor$"2 &uurile se e)ecu"% din
be"on arma"# cu seciune circular% AD C /c46 mB sau eli&"ic%#
fiind "urna"e &e loc sau &refabrica"e. Puurile se 1ncas"rea+%
c$iva me"ri 1n "erenul s"abil. Dac% sun" mai mul"e s"ra"uri
acvifere# drenurile ori+on"ale se forea+% la nivelurile aferen"e.
A&a colec"a"% se evacuea+% fie &rin"r-o canali+are la
ba+a &uului# fie &rin &om&are.
Pen"ru a 1nde&lini 'i un rol de consolidare# ca&e"ele
&uurilor se leag% &rin grin+i din be"on arma".
.i0* E*-A*
$,,
.i0* E*9<*
E*-*A* C,mine de 1izitare
C%minele de vi+i"are sun" dis&o+i"ive care &ermi"
con"rolul s"%rii 'i funcion%rii drenurilor# &recum 'i efec"uarea
lucr%rilor de 1n"reinere.
<e am&lasea+%0
la fiecare 76c@7 m2
la sc,imb%ri de direcie(&an"% sau ale seciunii de
scurgere2
la in"ersecii de drenuri
C%minele de vi+i"are se reali+ea+% din c%r%mid%# be"on
sau be"on arma"# cu seciune circular% sau &%"ra"%#
dimensiunea in"erioar% fiind de 6#@7...4#66 m A3ig.E./4.B.
$,&
.i0*E*9$*
Pen"ru asigurarea accesului 1n c%min sun" &rev%+u"e
sc%ri me"alice. Ca&acul c%minului se scoa"e 1n se+onul cald 'i
se 1nlocuie'"e cu un gr%"ar# care asigur% ven"ilarea drenului.
C$nd es"e necesar% o ven"ilare &u"ernic% se in"roduc "uburi de
ven"ilare cu , C 4#7c/#6 deasu&ra nivelului "erenului.
Dac% &an"a drenului es"e mai mare dec$" &an"a
admisibil!# drenul se e)ecu"% 1n "re&"e# care se &o" reali+a 1n
c%minele de vi+i"are.
Hn "oa"e ca+urile# la fundul c%minelor de vi+i"are se
asigur% o sal"ea de a&% de minim 6#87 m grosime# fiind
1nde&lini" as"fel 'i rolul de de+nisi&a"or.
E*-*$<* Capete de drenuri
Prin cap de dren se 1nelege o cons"rucie care asigur%
"recerea Pla +iQ# a a&ei colec"a"e de dren. Ca&ul de dren &ermi"e
"o"oda"% con"rolul funcion%rii 'i 1n"reinerea drenului.
Ca&ul de dren "rebuie s% evi"e 1ng,earea a&ei din dren
1n care sco&0
la ie'irea din dren se asigur% &an"a ma)im%
admisibil% a "ubului2
'anul care &reia a&a evacua"% de dren se &revede
cu &an"% c$" mai mare2
$,/
&ar"ea su&erioar% a "ubului drenului "rebuie s% se afle
la cel &uin 76 cm deasu&ra fundului 'anului2
1n"ruc$"# &e &oriunea final% a drenului# ad$ncimea la
care se afl% "ubul es"e mai mic% dec$" ad$ncimea de
1ng,e Afig. E./8B se e)ecu"% o um&lu"ur% de &%m$n"#
bine com&ac"a"% 'i recomandabil cu &ro"ecie# &en"ru
evi"area infil"r%rii a&ei de su&rafa%.
.i0*E*9-*
In funcie de condiiile locale# +idul de s&ri.in &oa"e fi
1nlocui" &rin"r-un &ereu din &ia"r! bru"!(bolovani &e fundaie din
be"on.
E*-*$$* Puuri de aerisire
<e e)ecu"% din "uburi PVC Ad C 446 mmB# 1n cor&ul
drenului# de regul% la ca&%"ul amon"e# unde ad$ncimea drenului
es"e ma)im%2 asigur% uscarea &rin ven"ilaie.
E*-*$-* Asanarea prin 1entilaie
$,-
<e ba+ea+! &e &ro&rie"a"ea va&orilor de a&! de a se
de&lasa de la "em&era"uri mai ridica"e s&re "em&era"uri mai
sca+u"e.
Princi&iul de funcionare es"e urm!"orul0 1n"r-un dren
obi'nui"# se a'ea+! deasu&ra "ubului colec"or# dar sub co"a de
asanare necesar!# unul sau mai mul"e "uburi &erfora"e# &en"ru
ven"ilaie# cu asigurarea# la anumi"e dis"ane# a leg!"urii cu
e)"eriorul# &rin &uuri de aerisire.
Da"ori"! "em&era"urilor diferi"e ale aerului de la su&rafaa
"erenului 'i ale &!m$n"ului# &recum 'i da"ori"! curenilor de aer
de la su&rafaa "erenului# e)is"! 1n"o"deauna un curen" de aer 1n
"uburile &erfora"e.
In "im&ul iernii# a&a &elicular! 'i a&a sub forma de va&ori
se de&lasea+! s&re su&rafeele reci re&re+en"a"e de "uburi#
l$ng! care se concen"rea+! 'i 1ng,ea!. La de+g,e#
"ransforma"! 1n a&! gravi"aional!# es"e &relua"! de "ubul
colec"or al drenului# afla" sub "ubul("uburile &erfora"e.
Ue"oda es"e indica"! 1n ca+ul argilelor.
E*-*$9* &4suri pentru realizarea biodrena_ului
<e folosesc s&ecii de arbori care se remarc! &rin"r-o
eva&o"rans&iraie mare 'i care# &rin aceas"a# &o" influena
bilanul ,idric al unui "eren.
Din"re s&eciile cu coroana s"ufoas! 'i sis"em radicular
de+vol"a" se &o" meniona0 s"e.arul# ararul# fagul# frasinul#
mes"eac!nul# ulmul# &lo&ul &iramidal# arinul# salcia 'i oe"arul.
In ca+ul 1n care a&ele frea"ice sun" minerali+a"e se
folosesc s&ecii re+is"en"e la s!ruri0 "amarinul# sa)aulul# oe"arul#
gl!dia A&l%"icaB e"c.
E*9* CA"C#"#" DR(N#RI"!R
Calculul drenurilor se efec"uea+% 1n dou% e"a&e0
calculul hidrolo0ic2 &rin care se s"abile'"e debi"ul
de a&% ce "rebuie colec"a" de dren2
calculul hidraulic2 &rin care se s"abilesc
dimensiunile rigolelor 'i "uburilor de evacuare a
a&ei.
$,+
E*9*$* Calculul hidrolo0ic al drenurilor
Ca+ul sursei de infil"raie liniar% unic% 'i "ran'ee &e
"oa"% 1n%limea s"ra"ului &ermeabil.
I&o"e+a de calcul0 "ran'ee de lungime infini"%#
scurgerea a&ei fiind uniform% &e uni"a"ea de lungime de
"ran'ee. Hn ca+ul real al lungimii fini"e de "ran'ee# debi"ul difer%
de cel calcula"# &e c$"e 6#7L la fiecare e)"remi"a"e a "ran'eei AL
es"e dis"ana din"re "ran'ee 'i sursa de infil"raie# denumi"! ra+!
de influen!B.
Deosebim scurgeri gravi"aionale# ar"e+iene 'i
ar"e+iano-gravi"aionale.
E*9*$*$* 7curgere gravitaional. li%er
Conform relaiei Darc` debi"ul p# &rin elemen"ul ver"ical
A9CD A3ig.E.//.B re+ul"%0
A i k Q
AE.@B
unde0
K C coeficien"ul de &ermeabili"a"e al &%m$n"ului2
i C gradien"ul ,idraulic#
d/
d-
i
2 AE.FB
A C su&rafaa de scurgere2 calculul se efec"uea+% &e ml
de "ran'ee 'i deci A C ` )4#6 C `
Relaia AE.@B devine0
d/
d-
- k Q
AE.GB
$,0
.i0*E*99*
<e&ar$nd variabilele 'i in"egr$nd re+ul"%0
c /
k
Q -
+
2
2
AE.46B
unde0
c C cons"an"a de in"egrare# are valoarea
2
2
e
h
c
#
obinu"% din condiia de limi"%0 ) C 6# ` C ,
e
*
Din condiia limi"% ) C L 'i ` C a re+ul"%0
2
2
2
2
e
h
L
k
Q !
+
AE.44B
( )
e e
h !
i k
h !
L
k
Q +

2
2 2
2
AE.48B
unde0
L
h !
i
e

AE.4/B
Relaia curbei de depresiune se obine combin$nd
relaia AE.44B cu relaia0
$,*
2
2
2
e
h
*
/ Q
- +

AE.4=B
re+ul"$nd# &en"ru o abscis% ) Aelemen"ul ver"ical A9CDB0
( )
2 2
2
2 2
e
h !
L
/ L
/ L
*
Q
- !

AE.47B
Curba de de&resiune se afl% 1ns% la o co"% su&erioar%
celei cores&un+%"oare valorii m din relaia AE.47B# da"ori"%
drena.ului care se &roduce ver"ical 1n "ran'ee. Diferena h
s
1n"re
su&rafaa liber% de scurgere 1n "ran'ee 'i &o+iia curbei de
de&resiune se &oa"e obine cu a&ro)imaie# din abaca
C,a&man Afig. E./=B.
.i0* E*9:*
h
s
se da"orea+% re+is"enei fil"rului la &%"runderea a&ei 1n
dren.
Relaia curbei de de&resiune# es"e 1n ca+ul valorilor mici
ale ra&oar"elor L(a 'i ,
<
(a0
$&%
( )
1
]
1

2 2 2 2
0 s
h h !
L
/ L
- !
AE.4EB
Hn celelal"e ca+uri se folose'"e relaia AE.47B.
Hn%limea de calcul a a&ei 1n dren A,
<
t ,
e
B se consider%
1n funcie de "i&ul drenului. Hn ca+ul drenurilor cu "uburi ,
e
re&re+in"% dis"ana din"re "al&a rigolei Afundul s%&%"uriiB &$n% la
&ar"ea su&erioar% din in"eriorul "ubului.
Hn ca+ul drenurilor f%r% "uburi0
!
i
i
h
e

2
AE.4@B
Hn "abelul E.= sun" &re+en"a"e domeniile de variaie
&en"ru gradien"ul ,idraulic AiB 'i coeficien"ul de &ermeabili"a"e
AKB &en"ru diverse "i&uri de &%m$n"uri.
Lungimea curbei de de&resiune ALB se &oa"e evalua cu
relaia <ic,ard"0
( ) * h ! L
e
0 , 3 AE.4FB
unde0
L# a 'i ,
e
se e)&rim% 1n me"ri# iar V 1n 46
R:
cm(s.
abelul E*:*
ipul p,mntului i 5C7 c 5m6s7
1ietri $ S + mm 6#8 ... 6#7 46
R$
... 46
R:
Nisi& gr%unos 6#/ ... 6#E 46
R-
... 46
R;
Nisi& fin 6#E ... 8#6 46
R;
... 46
RE
Praf 8#6 ... 7#6 46
R?
... 46
RA
Argil% 7#6 ... 46#6 46
RA
... 46
R$<
Argil% gras% 46#6 ... 4=#6 46
R$<
... 46
R$$
Argil% com&ac"% 4=#6 ... 86#6 46
RA
... 46
R$-
E*9*$*-* 7curgerea artezian ( :ig.).3'.)
Debi"ul drenului p se obine cu relaia Darc`0
A
d/
d-
k A I k Q
AE.4GB
$&.
unde su&rafaa de scurgere A Aconsidera"% &e me"ru
liniar de "ran'eeB es"e da"% de relaia0
1 A 0 , 1
AE.86B
unde0
D C grosimea s"ra"ului de &%m$n" &ermeabil.
.i0*E*9;*
<e&ar$nd variabilele 'i in"egr$nd se obine0
) /
1 k
Q
- +

AE.84B
unde0
C C cons"an"a de in"egrare are valoarea C C ,
e
obinu"% din condiia limi"%0 ) C 6# ` C ,
e

Din condiia limi"% 0 m C L# ` C a
re+ul"!0
e
h L
1 k
Q
! +

AE.88B
$&$
( )
e
h !
L
1 k
Q

AE.8/B
Relaia curbei de depresiune se obine combin$nd
relaia AE.88B cu relaia0
e
h /
k1
Q
- +
AE.8=B
re+ul"$nd &en"ru o abscis% )0
( ) ( )
e
h !
L
/ L
/ L
1 k
Q
- !

AE.87B
E*9*$*9* 7curgerea artezianogravitaional (:ig. ).3).)
Din egali"a"ea debi"elor p
$
A&en"ru scurgerea ar"e+ian%B
'i p
-
A&en"ru scurgerea gravi"aional%B0
( ) 1 !
L
1 k
Q

1
1

AE.8EB
( )
( )
( )
2 2
1
2 2
2
2
. 2 2
e e
h 1
L L
k
h 1
L
k
Q

AE.8@B
$&,
.i0*E*9E*
re+ul"%0
2 2
2 2
2
2
e
e
h 1 ! 1
h 1 L
L

AE.8FB
'i deci0

,
_

2 2
2
2
2
e
h 1 ! 1
L
k
Q
AE.8GB
Ordona"a curbei de de&resiune re+ul"%0
- &en"ru ) L
-
: ( )
2 2 2
e e
h h 1
L
/
- + AE./6B
- &en"ru ) L
-
0
( ) 1 L /
L L
1 !
- +

2
2
AE./4B
$&&
E*9*$*:* Aren perfect cu nivel li%er al apei freatice
Re&re+in"% ca+ul &re+en"a" la &c". E./.4.4# dar cu
infil"rarea a&ei &e ambele &%ri ale "ran'eei# debi"ul p fiind egal
cu dublul valorii obinu"% cu relaia AE.48B
( ) ( )
e e
h ! i k h !
L
k
Q +
2 2
AE./8B
E*9*$*;* Aren perfect cu ap freatic su% presiune
Re&re+in"% ca+ul &re+en"a" la &c". E./.4.8.# dar cu
infil"rarea a&ei &e ambele &%ri ale "ran'eei0
( )
e
h !
L
1 k
Q

2

AE.//B
E*9*$*E* Aren imperfect
A&a se infil"rea+%# sub &resiune# 'i &rin fundul drenului.
Debi"ul "o"al# care &%"runde 1n dren# &rin"r-o .um%"a"e a
aces"uia# &e ml de lungime# se obine cu relaia0
( ) ( )
e f e
h ! 4 k h !
i k
Q + +

2
AE./=B
unde0
\
f
C debi"ul ec,ivalen" al aflu)ului de a&% sub
&resiune.
E*9*-* Drenuri paralele
Dac% nivelul NA< es"e ridica"# a&a se &oa"e ridica# &rin
ca&ilari"a"e &$n% la nivelul &a"ului drumului. Pen"ru evi"area
s&oririi umidi"%ii la nivelul &a"ului drumului# reali+area drenurilor
&aralele &oa"e cons"i"ui o soluie mai avan"a.oas% dec$"
1n%larea "erasamen"ului.
$&/
Drenurile se &o" am&lasa 1n "alu+urile debleurilor sau 1n
&o+iiile &re+en"a"e 1n fig. E./@. Din"re aces"e am&lasamen"e de
drenuri# efec"ul cel mai favorabil 1l are &o+iia A4B.
.i0*E*9?*
<e &refer% 1ns% &o+iia A/B# cu drenuri sub 'anuri#
deoarece0
1n &o+iia 40 es"e necesar% desfacerea su&ras"ruc"urii
ru"iere# cu 1n"reru&erea(.enarea circulaiei# fiind
"o"oda"% &osibil% "asarea su&ras"ruc"urii ru"iere#
da"ori"% gradului de com&ac"are al um&lu"urii
drenan"e.
1n &o+iia 80 es"e .ena"% circulaia 'i# du&% ca+# es"e
necesar% desfacerea s"ra"ului( s"ra"urilor de
consolidare( &ro"ecie a acos"amen"elorB.
Drenurile# 1n &o+iia /# se e)ecu"% la ad$ncimi mai mari#
&en"ru ca eficaci"a"ea lor s% fie com&arabil% cu drenul din
&o+iia 4.
Cazul drenurilor paralele imperfecte 5fi0*E*9I*7
Debi"ul "o"al al fiec%rui dren es"e forma" din c$"e dou%
debi"e 'i anume0 cel dins&re c$m&ul A 'i cel dins&re c$m&ul 90
B A
Q Q Q +

AE./7B
$&-
Debi"ul dins&re c$m&ul A se obine cu relaia0
( ) ( )
e f e A
h ! 4 k h !
I k
Q + +

2

AE./EB
unde0
( )
e f
h ! 4 k
re&re+in"! debi"ul &!"runs &rin
.um!"a"e din l!imea fundului drenului.
.i0*E*9I*
Debi"ul dins&re c$m&ul 9 se com&une din debi"ul &!"runs
&rin &ere"ele 9 A\
$
B 'i cel &!"runs &rin fundul drenului A\
-
B0
2 1
4 4 Q
B
+
AE./@B
unde0
k
d/
d-
- 4
1
AE./FB
( )
e
f
h f 4 k 4
2
AE./GB
Pen"ru calculul debi"ului \
$
se consider% c% forma curbei
de de&resiune es"e o eli&s% A3ig. E./G.B.
Hnlocuind 1n ecuaia eli&sei0
$&+
1
2
2
2
2
+
b
-
a
/
AE.=6B
) C L2 b C f2 ` C ,
e
se obine0
2 2
2 2
2
e
h f
f L
a

AE.=4B
ecuaia devenind0
( )
1
2
2
2 2
2 2 2
+

f
-
f L
h f /
e
AE.=8B

.i0*E*9A*
Ecuaia curbei de de&resiune re+ul"%0
$&0
2
2
2 2
2 2
/
L
h f
f -
e

AE.=/B
Difereniind se obine0
/
L
h f
d/
d-
-
e

2
2 2

AE.==B
cu meniunea c% semnul minus se da"orea+% modului
cum s-au considera" a)ele de coordona"e.
Pen"ru ) C L re+ul"%0
L
h f
k 4
e
2 2
1


AE.=7B
Debi"ul "o"al al drenului se obine cu relaia0
( ) ( )
e f
e
e
h f ! 4 k
L
h f
k h !
i k
Q 2
2 2
2
+ +

+ +

AE.=EB
Din relaia
e
h L i c f c h + + +

AE.=@B
se obine dis"ana din"re drenuri A8LB &en"ru asigurarea
normei de asanare AcB im&us% &rin &roiec"# res&ec"iv
ad$ncimea necesar% a drenurilor c$nd am&lasamen"ul lor es"e
obliga" Avaloarea 8L im&us!B0
i
c h h
L
e

2 2
AE.=FB
Pen"ru de"erminarea debi"ului ec,ivalen" \
f
se folose'"e
diagrama din 3ig. E.=6. 1n funcie de &arame"rii din 3ig. E./F.
$&*
.i0* E*:<
T
L
a L
L

+

AE.=GB
Hn 3ig. E.=4. se de"alia+% &ar"ea su&erioar% a diagramei
3ig. E.=6.
Dac% : /# din diagrama fig. E.=4. se obine debi"ul
f
4

1n funcie de &arame"rul0
3
0

T
T
AE.76B
Debi"ul
f
4
&en"ru : / es"e da" de relaia0
( ) 1 # 3
#
+

f
f
f
4
4
4

AE.74B
$/%
.i0* E*:$*
$/.
.i0* E*:-*
E*9*9* Puuri drenante
E*9*9*$* !u drenant perfect. Cazul scurgerii
gravitaionale
Puul se consider% &e "oa"% grosimea s"ra"ului &ermeabil
A3ig. E.=/.B.
$/$
.i0* E*:9*
<u&rafaa de &%"rundere a a&ei 1n &u0
- / A 2
AE.78B
Debi"ul# calcula" cu relaia Darc`# re+ul"%0
- /
d/
d-
k A I k A , Q 2

AE.7/B
<e&ar$nd variabilele 'i in"egr$nd se obine0

!
h
d- - k
R
r
/
d/
Q
e
2

AE.7=B
( )
2 2
%n
e
h ! k
r
R
Q

AE.77B
r
R
h ! k
Q
e
%n
2 2

,
_

AE.7EB
$/,
Curba de de&resiune es"e defini"% &rin ecuaia0
/
R
k
Q
h !
e
%n
2 2

AE.7@B
E*9*9*-* !u drenant perfect. Cazul scurgerii arteziene
().&&.)
.i0* E*::*
<u&rafaa de &%"rundere a a&ei 1n &u0
1 / A 2 AE.7FB
Debi"ul# calcula" cu relaia Darc`# re+ul"%0
1 /
d/
d-
k A I k A , Q 2

AE.7GB
<e&ar$nd variabilele 'i in"egr$nd se obine0
$/&

!
h
d- 1 k
R
r
/
d/
Q
e
2
AE.E6B
( )
e
h ! 1 k
r
R
Q %n

AE.E4B
r
R
h ! 1 k
Q
e
%n
2

,
_

AE.E8B
Curba de de&resiune es"e defini"% &rin ecuaia0
/
R
1 k
Q
- ! %n
2

AE.E/B
E*9*9*9* !u drenant arteziano B gravitaional perfect
(:ig.).&'.)
.i0* E*:;*
Debi"ul &uului se calculea+% cu relaia UusKa"0
$//
r
R
h 1 ! 1
k Q
e
%n
2
2 2



AE.E=B
Pen"ru un &rofil in"ermediar# ordona"a curbei de
de&resiune se obine cu relaia UusKa"0
/
R
r
R
h 1
1
r
/
r
R
1 !
-
e
%n
%n
%n
%n
2 2
2

AE.E7B
Dis"ana RO# care se&ar% scurgerea ar"e+ian% de cea
gravi"aional%# se obine cu relaia0
( )
2 2
2 2
2
%n 2 %n
%n
e
e
h 1 ! 1
r 1 ! 1 R h 1
R

+

AE.EEB
).3.3.&. !u drenant artezian imperfect ( :ig.).&).)
Puul drenan" ar"e+ian &!"runde &arial 1n s"ra"ul
&ermeabil# care es"e si"ua" 1n"re s"ra"uri im&ermeabile As"ra"ul
&ermeabil es"e denumi" s"ra" ca&"ivB.
Debi"ul de a&! ApB# care in"r! 1n &u# de&inde de
ad$ncimea de &!"rundere 1n s"ra"ul &ermeabil.
5
r
R
h ! 1 k
Q
e

,
_

%n
2
AE.E@B
unde0
G C fac"or de corecie2
Celelal"e no"aii sun" conform &c". E././.8.
Valori a&ro)ima"ive &en"ru G se obin cu relaia Vo+en`
AE.EFB0
$/-
(
2
*
01s
2
' 1 )
1
1
1
1 h r
h
r
1
h
5

+
AE.EFB
Valori mai e)ac"e &en"ru G se obin cu relaia UusKa"
AE.EGB0
R
1
1 h 1 h
1 h 1 h
r
1
h
1
r R
5

1
1
]
1

4
%n
( * 125 , 0 1 ) ( * 8'5 , 0 1 )
( * 125 , 0 ) ( * 8'5 , 0 )
%n
4
%n 2
2
( * %n)
1 1
1 1
1
unde0
C funcia gama.

.i0* E*:E*
E*9*:* Debitul stratului ac1ifer 8n cazul miFc,rii
nere0ulate a curentului subteran
Ui'carea neregula"% a curen"ului es"e de"ermina"% de
1nclinarea s"ra"ului im&ermeabil. Deosebim0
$/+
aB. Curent consec1ent# c$nd sensul de curgere al
a&elor sub"erane es"e acela'i cu 1nclinarea s"ra"ului
im&ermeabil.
Curba de de&resiune &oa"e fi0
ascendent,# c$nd grosimea s"ra"ului acvifer cre'"e#
1n sensul de curgere a curen"ului sub"eran Afig. [email protected]
descendent,# c$nd grosimea s"ra"ului acvifer se
reduce# 1n sensul de curgere a curen"ului sub"eran
Afig. E.=F.B.
.i0*E*:?*
$/0
.i0* E*:I*
bB. Curent obsec1ent# c$nd sensul de curgere al a&elor
sub"erane es"e con"rar 1nclin%rii s"ra"ului im&ermeabil Afig. E.=G.B
F
s
$
s
.
5
P
$
G
$
H
$
H
.
G
.
P
.
Strat
im3ermeabil
.i0* E*:A*
).3.&.1. Ae%itul n cazul curentului consecvent
$/*
Hn figurile E.=@. 'i E.=F. s-au ado&"a" urm%"oarele no"aii0
< D< oC &lan de com&araie2
V C co"a nivelului s"a"ic fa% de &lanul 6 ?6 u2
h C grosimea s"ra"ului acvifer2
s C dis"ana &arcurs% de curen"ul sub"eran2
m C co"a s"ra"ului im&ermeabil fa% de &lanul 6 ?6 u2
C ung,iul s"ra"ului im&ermeabil fa% de un &lan
ori+on"al.
Indicii A4# 8B se refer% la dou% &rofiluri oarecare.
Conform relaiei Du&ui"0
ds
d!
h k 4

AE.@6B
unde0
l C debi"ul uni"ar2
h - ! +

AE.@4B
Difereniind 1n ra&or" cu s# re+ul"%0
ds
dh
i
ds
dh
ds
dh
ds
d-
ds
d!
+ + + sin

AE.@8B
semnul minus da"or$ndu-se fa&"ului c% ` descre'"e c$nd
s cre'"e.
Relaia AE.@6B devine0

,
_

ds
dh
i h k 4
AE.@/B
unde0
l C debi"ul uni"ar al curen"ului sub"eran# 1n regim
neregula"# 1n"r-un s"ra" acvifer# cu grosime A,B
variabil%# dis&us &es"e un s"ra" im&ermeabil
1nclina".
$-%
Din &unc" de vedere "eore"ic# debi"ul uni"ar se &oa"e
obine cu relaia Darc`0
i h k 4
0
AE.@=B
unde0
h
<
C grosimea s"ra"ului acvifer 1n ca+ul mi'c%rii 1n
ca+ul mi'c%rii regula"e a curen"ului sub"eran.
PavlovsKi a in"rodus noiunea de 0rosime relati1, AB a
s"ra"ului acvifer0
0
h
h

AE.@7B
Hn ca+ul curbei de de&resiune ascenden"%0 : 42
Hn ca+ul curbei de de&resiune descenden"%0 5 42
Difereniind ecuaia AE.@7B# obinem0
d h dh
0
AE.@EB
In"roduc$nd d, 1n relaia AE.@/B 'i egal$nd relaiile AE.@=B
'i AE.@/B re+ul"!0

,
_

ds
d
h i h k h i k 4

0 0 0
AE.@@B
adic%0

d
h
ds
i

1
0
AE.@FB
re&re+en"$nd ecuaia diferenial% a curbei de de&resiune#
care sa"isface ca+ul general0 :4 sau 54.
Prin in"egrare re+ul"%0
$-.

2
1
2
1
0
1

d
s
s
ds
h
i

AE.@GB
Pen"ru ca+ul :40
( ) [ ] ( ) [ ] 1 %n 1 %n
1
1 1
1
1 1
2
1
2 2
2
1
+ +

d d

AE.F6B
Pen"ru 54re+ul"%0

( ) [ ] ( ) [ ]
1 1
2
1
2 2
2
1
1 %n 1 %n
1
1 1
1

+ +

d d

AE.F4B
No"$nd0
( ) 1 %n ( ) +

AE.F8B
( ) + 1 %n ( ) #
AE.F/B
ecuaiile devin0
[ ] ( )
0
1 2
0
( ) ( ) h f h L i

AE.F=B
[ ] ( )
0 0
# (
1
) # (
2
) # h f h L i

AE.F7B
$-$
Valoarea ,
<
# care se in"roduce 1n relaia AE.@=B se obine
din diagrama din fig. E.76# care se cons"ruie'"e &en"ru diverse
valori &ro&use &en"ru ,
<
.
.i0*E*;<*
).3.&.2. Cazul curentului su%teran o%secvent
Difereniind 1n ra&or" cu s# relaia AE.@4B# re+ul"%0
ds
dh
i
ds
d!
+
AE.FEB
Ecuaia diferenial% a curbei de de&resiune es"e de
forma0

d
h
ds
i
+

1
0

AE.F@B
Prin in"egrare re+ul"%0
( ) [ ] ( ) [ ]
1 1 2 2
2
1
2
1
0
1 %n 1 %n
1
1 1

+ + + +
+
+


d
s
s
ds
h
i
AE
.FFB
$-,

[ ] ( ) 2 ( ) 2
1 2
0
h L i

AE.FGB
Valorile funciilor 5
i
72 M5
i
72 b5
i
7 sun" 1n"abela"e
&en"ru urm%"oarele domenii de valori A"abelul E.7B0
abelul E*;*
ipul
curentului
subteran
Curba de
depresiune
Grosimea
relati1,
.uncia
Consecven"
ascenden"%
C 466#666 C 46=#7G74
C 4#664 C -7#G6EF
descenden"%
C 6#646 O C -6#6666=
C 6#GGG O C -7#G6FF
Obsecven"
C 6#646 Q C -6#66667
C 466#66 Q C -G7#/F=G
E*9*;* Calculul hidraulic al drenurilor
Calculul ,idraulic al unui dren s"abile'"e dimensiunile
"uburilor sau rigolelor necesare scurgerii a&elor &e un anumi"
sec"or# &e ba+a debi"ului considera". Pen"ru aceas"a# drenul se
1m&ar"e 1n "ronsoane2 seciunea drenului &e fiecare "ronson se
verific% &en"ru debi"ul drenului din amon"e 'i al "ronsonului
&ro&riu# cu relaia0
i A
Q Q Q +
0

AE.G6B
unde0
A
Q
C debi"ul drenului din amon"e2
0
Q
C debi"ul colec"a" de drenul din "ronsonul considera"#
&e 4 m lungime de dren2
i

C lungimea "ronsonului de dren i.

Verificarea se face &en"ru un debi" mai mare cu 76 >
fa% de cel obinu" cu relaia AE.G6B0
$-&
Q Q
)
5 , 1

AE.G4B
Pen"ru s"abilirea dimensiunilor seciunii "ubului sau
rigolei se &rocedea+% as"fel0
<e alege seciunea necesar% a "ubului# din relaia0
v
Q
A
)
nec

AE.G8B
unde0
I R c v

AE.G/B
1n care0
c C coeficien"ul lui 9a+in0
R
m
c
+

1
100

AE.G=B
I C &an"a "ubului2
R Cra+a ,idraulic% a seciunii uda"e# calcula"% cu relaiile0
- &en"ru seciune circular% &lin% sau &arial
&lin%0
4
d
R

AE.G7B
- &en"ru seciune dre&"ung,iular% cu l%ime b 'i
1n%lime ,0
h b
h b
R
2 +

AE.GEB
$-/
m C coeficien" de rugo+i"a"e2 &en"ru "uburile ceramice 'i
din be"on m C 6#87 c 6#/7 Avaloare medie
mC6#/6B.
Hnlocuind valoarea R din relaia AE.G7B 1n relaia
AE.G8B# &en"ru "uburi cu seciune circular% obinem0
I
d
c
Q d
)

4
4
2

AE.G@B
5
&4
2 2
2
I c
Q
d
c

AE.GFB
Dac% "ubul nu funcionea+% cu seciunea 1n"reag%
valorile p 'i v se obin din fig. E.74.
O
V
O
.i0* E*;$*
$--
CAPI!"#" ?:
(i(C#+IA (RA)A&(N("!R C#
&IO"!AC( VIDR!&(CANIC(
?*$* G(N(RA"I%+I
)idromecani&area e#te o metod. de mecani&are
com,le9. ,entru e9ecutarea lucr.rilor de ,.m/nt,
folo#ind ac5iunea a,ei -n mi2care'
Prin ,idromecani+are se &o" reali+a urm%"oarele
o&eraiuni0
deza0re0area2 adic% dis"rugerea coe+iunii din"re
granulele &%m$n"ului# &rin s&%larea 'i "ransformarea
1n"r-o mas% fluid%# cu un anumi" grad de diluare# numi"%
n,mol2 pulp,2 hidromas, sau barbotin,3
transportul2 &rin an"renarea granulelor de &%m$n" de
c%"re curen"ul de a&%# a c%rui vi"e+% "rebuie s% fie cu
a"$" mai mare# cu c$" granulele sun" mai mari 'i mai
grele2
depunerea materialului transportat2 &rin reducerea
vi"e+ei curen"ului de a&% A,idromaseiB# sedimen"area
&ar"iculelor solide 'i evacuarea a&ei 1n e)ces2
de&unerea se reali+ea+% direc" 1n rambleuri sau 1n
de&o+i"e Adenumi"e hidrohalde B.
0entru ca metoda de e9ecu5ie a tera#amentelor ,rin
idromecani&are #. fie eficient. trebuie -nde,linite
urm.toarele condi5ii:
P%m$n"ul "rebuie s% &oa"% fi s&%la" cu u'urin%# s%
fie u'or de "rans&or"a" 'i s% cede+e re&ede a&a la
de&o+i"are. <un" considera"e o&"ime ma"erialele
aluvionare Anisi&uri# &ie"ri'uri# balas"uriB 'i cele cu
coe+iune redus%. Dac% "rebuie s&%la"e &%m$n"uri
$-+
1ndesa"e sau cu coe+iune mare 'i vi"e+a .e"ului de
a&% nu es"e suficien"%# se &oa"e &roceda la o
f%r$miare &realabil%# folosind mi.loace curen"e sau
cu e)&lo+ivi# ca+ 1n care me"oda de e)ecuie se
nume'"e semiRhidraulic,*
Pre+ena 1n imedia"a a&ro&iere a 'an"ierului# a
unor can"i"%i suficien"e de a&% 'i e)is"ena sursei
de energie elec"ric% necesar% funcion%rii
ins"alaiilor.
Relieful "erenului s% fie suficien" de acciden"a"
&en"ru a &ermi"e scurgerea liber% Agravi"aional%B a
hidromasei &rin 'anuri# cel &uin 1n +ona fron"ului
de lucru.
*erenul na"ural s% fie suficien" de im&ermeabil
&en"ru a nu &ermi"e infil"rarea a&ei 'i a modifica
consis"ena ,idromasei.
Volumul lucr%rilor de s%&%"ur% 'i dis"ana de
"rans&or" a ,idromasei "rebuie s% fie suficien" de
mari &en"ru a .us"ifica c,el"uielile de inves"iie
necesare Aorien"a"iv volumul nu va cobor1 sub
86.666 m
/
de &%m$n"# iar dis"ana minim% de
"rans&or" es"e de 766 mB.
Dac% sun" 1nde&lini"e condiiile# enumera"e mai sus#
&rocedeul de s%&are &rin ,idromecani+are &re+in"% urm%"oarele
avan"a.e0
&osibili"a"ea e)ecu"%rii# com&le"e 'i ne1n"reru&"e#
o&eraiunilor de s%&are# "rans&or" 'i de&o+i"are2
cos" limi"a"# 1n si"uaii favorabile# cu cca. 76 > mai
mic dec$" 1n ca+ul e)ecu"%rii lucr%rilor cu
e)cava"oare 'i a "rans&or"ului cu au"obasculan"e2
&roduc"ivi"a"e ridica"%# &$n% la de / ori mai mare
fa% de e)ecuia clasic% As%&are cu e)cava"oare 'i
"rans&or" au"oB2
sim&li"a"e 1n deservirea u"ila.elor# f%r% a fi necesar%
o calificare su&erioar%2
$-0
accesibili"a"e u'oar% 1n unele locuri unde al"e
u"ila.e "erasiere nu &o" lucra Aversani abru&i# sub
a&% e"cB2
randamen"ul energe"ic global al 1n"regii ins"alaii#
es"e su&erior randamen"ului al"or sis"eme de
"rans&or".
aidromecani+area &re+in"% 'i urm%"oarele limi"e
(de+avan"a.e0
consum ridica" de a&% 'i energie elec"ric%# &en"ru
meninerea carac"eris"icilor ,idromasei2modificarea
&arame"rilor sau 1n"reru&erea curen"ului de a&%#
&oa"e conduce la blocarea ins"alaiei2
de&endena ren"abili"%ii me"odei# de volumul
lucr%rilor# c$" 'i de condiiile na"urale e)is"en"e 1n
+on% Arelief#ca"egoria "erenului# sursa de a&%# e"c.B2
carac"erul se+onier al lucr%rilor# deoarece c,iar 1n
condiiile unui curen" in"ens# a&a 1ng,ea% 1n
"im&ul iernii Ala o "em&era"ur% e)"erioar% de minus
47...4@ gradeB2 e)ecuia lucr%rilor 1n aceas"%
&erioad% necesi"% a"$" lucr%ri &reg%"i"oare# c$" 'i
lucr%ri su&limen"are 1n "im&ul funcion%rii ins"alaiei#
ceea ce reduce &roduc"ivi"a"ea.
La drumuri# ,idromecani+area se &oa"e folosi la
urm%"oarele "i&uri de lucr%ri0
e)ecuia debleurilor 'i rambleurilor2
1nde&%r"area ebulmen"elor2
nivelarea "erenurilor2
desco&er"%ri 1n balas"iere 'i cariere2
regulari+%ri de r$uri.
$-*
?*-* #I"AO( .!"!)I( /N VIDR!&(CANI`AR(
0rinci,alele utilaGe folo#ite -n metoda idromecani&.rii
#unt:
,idromoni"orul2
,idroeleva"orul2
&om&e de a&% 'i de n%mol.
?*-*$* Vidromonitorul
)idromonitorul, utilaG cu care #e creea&. o mare !ite&.
curentului de a,., e#te alc.tuit dintrBo 5ea!. lun4.,
u2or tronconic. 2i #ub5iat. la ca,.tul de ie2ire a a,ei,
unde #e termin. cu un aGutaG $du&.% care a#i4ur., ,rin
forma conic., formarea Getului de a,. $un4iul de
conicitate = 10
o
'''20
o
%'
0entru 4idaGul a,ei, $numai de,la#area lon4itudinal.%,
5ea!a e#te ,re!.&ut. cu ner!uri interioare lon4itudinale
$c/te trei la 120
o
, -n dou. r/nduri%'
0entru rotirea -n ,lan ori&ontal;!ertical,
idromonitorul e#te ,re!.&ut cu dou. articula5ii, al
c.ror ti, 2i ,o&i5ie difer. du,. ti,ul idromonitorului'
6n fi4' >'1 e#te ,re&entat idromonitorul cu bulon
central'
$+%
.i0*?*$*
aidromoni"orul se a'ea+% &e un cadru &or"a"iv AsanieB
sau &e 'enile# iar &en"ru ec,ilibrarea 'i diri.area sa# se folose'"e
o &$rg,ie din lemn ro"und de cca. 47 cm 1n diame"ru 'i cu
lungimea de cca. 7#6 m.
Vi"e+a a&ei la ie'irea din du+% se &oa"e calcula cu
relaia0
$ v g < Am(sB [email protected]
-n care:
= coeficientul de ,ierdere -n du&., cu !alori
-ntre
0,H0'''0,H*I
0 C acceleraia gravi"aiei Am(s
-
B2
V C &resiunea a&ei# 1n me"ri coloan% de a&%.
@in rela5ia debitului:

$
$
&
d
= s v g <

Am
/
B [email protected]
#e ,oate deduce diametrul aGutaGului:
$
$
=
d
g <


$>'3%
Elementele din membrul al doilea #e ob5in din tabelul
>'1'
In &rac"ic% se folosesc du+e mici cu d C 76...466 mm 'i
du+e mari cu dC466...876 mm.
_e"ul de a&% are o s"ruc"ur% com&ac"% numai &e o
dis"an% de cca. 86)d. vin$nd seama de re+is"ena aerului# care
reduce ca&aci"a"ea de lucru a .e"ului de a&%# dis"ana eficace
Al
ef
B a ,idromoni"orului fa% de &unc"ul de lucru es"e de 6#78.a
A a C &resiunea a&ei# 1n m coloan% de a&% B.
Pen"ru dislocarea &%m$n"urilor necoe+ive se folosesc
,idromoni"oare de &resiune mi.locie A&C7...48 daN(cm
-
B iar 1n
$+.
ca+ul &%m$n"urilor coe+ive# ,idromoni"oare de mare &resiune
A&:48 daN(cm
-
B.
?*-*-* Vidroele1atorul 5.i0*?*-*7
)idroele!atorul func5ionea&. ,e ,rinci,iul eGectorului:
e!acuarea unui fluid ,rin a#,irarea 2i antrenarea de
c.tre un alt fluid J fluid motor J care #e afl. la o
,re#iune mai -nalt.'
aidroeleva"orul reali+ea+% "rans&or"ul sub &resiune al
,idromasei# &u"$nd ridica ,idromasa &$n% la o 1n%lime de
86.../6 m# dar consumul de a&% &oa"e a.unge &$n% la @6 m
9
a&%(m
9
&%m$n".
3olosirea ,idroeleva"orului nu es"e curen"%# da"ori"%
coeficien"ului economic redus A&rin coeficient economic se
1nelege ra&or"ul din"re lucrul u"il obinu" 'i lucrul consuma"
&en"ru reali+area &resiunii necesareB. Un e)em&lu c$nd
folosirea ,idroeleva"orului es"e eficien"% A1n com&araie cu
&om&a de n%molB es"e cel al unui ba+in de a&% si"ua" deasu&ra
locului de e)ecuie a lucr%rilor.
.i0*?*-*
?*-*9* Pompe de ap, Fi de n,mol
Pom&ele de a&% sun" &om&e cen"rifuge cu debi"e foar"e
mari# de 876.../666 m
/
(,# care &o" reali+a o &resiune de
=6...866 m col.a
8
O. Pen"ru s&orirea debi"ului# &om&ele se
$+$
cu&lea+% 1n &aralel# iar &en"ru obinerea unei &resiuni mai mari#
&om&ele se cu&lea+% 1n serie.
Pom&ele de n%mol se folosesc a"unci c$nd "rans&or"ul
,idromasei "rebuie s% se fac% sub &resiune. Pom&ele de n%mol
sun" &om&e cen"rifuge# cu un singur e"a.. Ele &o" as&ira 'i refula
,idromasa# care &oa"e conine fragmen"e solide cu dimensiuni
de 486 ...476 mm &en"ru orificii de as&iraie-refulare /76 mm.
Pom&ele de n%mol in"r% 'i 1n com&onena dr%gilor# care
sun" ins"alaii &lu"i"oare# des"ina"e s%&%rii &%m$n"ului si"ua" sub
nivelul a&ei. Draga concen"rea+%# 1n"r-o singur% uni"a"e# u"ila.ele
necesare s%&%rii# ridic%rii 'i "rans&or"ului &%m$n"ului# cu a.u"orul
a&ei# &$n% la locul de de&unere.
Dr%gile sun" de dou% "i&uri# 1n funcie de dis&o+i"ivul de
af$nare0 dr,0i absorbante6refulante Acu des&rinderea 'i
ridicarea ,idraulic% a &%m$n"ului cu a.u"orul &om&ei de n%molB
'i dr,0i cu cupe 'i &om&% de n%mol.
Du&% sis"emul de de&lasare a dr%gii deosebim0
de&lasare cu "rolii 'i ancore(de&lasare cu a.u"orul &ilonilor de
&a&iona. A&a&iona. C "recere &ermanen"% de la un am&lasamen"
la al"ulB.
?*9* A"I&(NAR(A C# AP%
<ursa de alimen"are &oa"e fi a&a din r$uri# din lacuri# sau
c,iar a&a sub"eran%# dac% es"e 1n can"i"a"e suficien"% 'i
e)"ragerea es"e avan"a.oas%.
A&a es"e adus%# la &unc"ul de lucru# &rin &om&are.
E)&erimen"al se s"abilesc consumul s&ecific de a&% 'i
&resiunea necesar% 1n funcie de carac"eris"icile &%m$n"ului 'i
me"oda de lucru folosi"%.
Can"i"a"ea de a&%# necesar% funcion%rii ins"alaiei "im&
de 8= ore# se calculea+% cu relaia0
s
= , > = +
Amc(8= oreB A@.=B
-n care:
V C volumul de &%m$n" s%&a" +ilnic Am
9
B2
\ C consumul s&ecific de a&% Am
9
(m
9
&%m$n"B2
p
s
C re+erva de siguran%# ce re&re+in"% 1n general cca
46> din volumul necesar.
$+,
0re#iunea ce trebuie a#i4urat. de ,om,ele de a,. #e
#tabile2te cu rela5ia:
+
.
i
i
< "

Am col. a&%B [email protected]

-n care:
h
$
C ad$ncimea de as&irare a &om&ei2
h
-
C &ierderea de sarcin% 1n conduc"a de as&iraie2
h
9
C &ierderea de sarcin% 1n &om&%2
h
:
C 1n%limea de refulare a a&ei2
h
;
C &ierderea de sarcin% 1n conduc"a de refulare2
h
E
C &ierderea de sarcin% 1n ,idromoni"or2
h
?
C &resiunea necesar% la ie'irea din ,idromoni"or.
In "abelul @.4. se dau valori informa"ive &en"ru consumul
de a&%# necesar &en"ru s&%larea 'i "rans&or"ul diferi"elor
ma"eriale# &recum 'i &an"ele minime necesare scurgerii
,idromasei 1n +ona aba"a.ului.
abelul ?*$*
*i&ul
ma"erialului
Presiunea
necesar%
Am a
8
OB
Consumul de a&%
A m
/
(m
/
&%m$n" B
Pan"a
minim% a
aba"a.ului
A>B <&%lare
<&%lare
'i
"rans&or"
Nisi& fin A6#47...6#7 mmB 87...=6 /...E 7...F /#6...=#7
Nisi& mi.lociu A6#7c4 mmB 87...76 7...@ E...@ /#6...=#7
Nisi& mare A4c4#7 mmB /6...76 E...46 44...48 =#6...7#6
Nisi& argilos u'or /6...76 E...@ E...F 8#6.../#6
Argil% nisi&oas% 466...486 F...48 F...48 8#6
Argil% gras% 486...476 48...47 48...47 8#6
@e la #ta5ia de ,om,are, a,a e#te trimi#. la ,unctul
de lucru ,rin conducte de o5el, -mbinate cu flan2e #au
cu ca,etele #udate' @iametrul conductelor trebuie
ado,tat ,e ba&a #tudiilor tenicoBeconomice, deoarece
mic2orarea diametrelor -n#eamn. #,orirea ,re#iunii de
,om,are, un con#um mai mare de ener4ie, cre2terea
,ierderilor de #arcin. deBa lun4ul conductelor 2i u&ura
,rematur. a ace#tora, iar #,orirea diametrului
conductelor conduce la cre2terea celtuielilor de
in!e#ti5ie'
Vi"e+a recomanda"% a a&ei 1n conduc"% es"e de 4#7...8
m(s# e)ce&ional = m(s.
$+&
?*:* )CV(&( D( !RGANI`AR( A "#CR%RI"!R
0entru reali&area lucr.rilor ,rin idromecani&are #e
,ot folo#i dou. #ceme de lucru 2i anume:
a&a es"e adus% sub &resiune la &unc"ul de lucru 'i
&roiec"a"% sub forma unor .e"uri &u"ernice cu
a.u"orul ,idromoni"oarelor2 &%m$n"ul es"e s&%la" 'i
"ransforma" 1n ,idromas%2
&%m$n"ul es"e e)"ras de sub a&%# cu a.u"orul
dr%gilor care o da"% cu as&irarea unui curen"
&u"ernic de a&%# an"renea+% 'i &%m$n"ul de &e
fundul a&ei. Af$narea &%m$n"ului se &oa"e obine
&e cale mecanic% cu a.u"orul unor &ale"e mon"a"e
la e)"remi"a"ea "ubului de as&iraie sau cu a&% sub
&resiune Aaf$nare ,idraulic%B.
?*:*$* Prima sc,em% &oa"e com&or"a dou% me"ode de
lucru0
a* <&%larea de &e &la"forma su&erioar%# a"unci c$nd
,idromoni"orul acionea+% de sus 1n .os# iar ,idromasa se
scurge 1n acela'i sens cu .e"ul de a&% A3ig.@./B.
A!antaGele metodei #unt urm.toarele:
,idromoni"orul 'i conduc"ele se afl% 1n"o"deauna &e
loc usca"# f%r% risc de 1m&o"molire2
sensul .e"ului de a&% es"e acela'i cu sensul de
scurgere al ,idromasei# as"fel 1nc$" aces"a serve'"e
'i la "rans&or"# &ermi$nd reducerea &an"elor
necesare &e fundul aba"a.ului.
)idromonitorul #a,. la -nce,ut o tran2ee
lon4itudinal., -nclinat. 2i -n4u#t., am,la#at. la miGlocul
frontului de lucru, iar ulterior tran2eea #e l.r4e2te -n
ambele ,.r5i' 0rin reali&area tran2eei la ba&a ,eretelui
frontului de lucru, curentul de idroma#. #er!e2te 2i la
#,.larea ba&ei ,ere5ilor'
$+/
.i0* ?*9*
De+avan"a.ele me"odei cons"au 1n0
consum mare de a&%2
nu se a&lic% la s&%larea &%m$n"urilor foar"e
com&ac"e2
num%rul de mu"%ri ale ,idromoni"orului es"e mare#
deoarece volumul s%&a"# de &e o anumi"% &o+iie
es"e limi"a".
b* <&%larea de &e o &la"form% inferioar% de lucru
A3ig.@.=B# acion$nd la ba+a fron"ului de lucru.
l : lminim
fron"ul de
lucru
$+-
.i0*?*:*
La aceas"% me"od% &roduc"ivi"a"ea es"e mare# deoarece#
&rin s%&area la ba+a &ere"elui# se obine &r%bu'irea &%m$n"ului
sub greu"a"ea &ro&rie 'i "ransformarea ul"erioar% 1n ,idromas%.
Presiunea la ie'irea din a.u"a.# la o dis"an% l de fron"ul
de lucru# se &oa"e es"ima cu relaia0
&%, +
,%
p p
d

+
l
l [email protected]
-n care:
l C dis"ana de la a.u"a.ul ,idromoni"orului# &$n% la
fron"ul de lucru2
p C &resiunea la ie'irea din du+%2
d C diame"rul a.u"a.ului ,idromoni"orului.
@i#tan5a minim. de am,la#are a idromonitorului fa5.
de frontul de lucru #e calculea&. cu rela5ia:
" l
A@.@B

fiind un coeficien" ce de&inde de "i&ul &%m$n"ului

A"abelul @.8B.
abelul ?*-*
ipul p,mntului
Loess 4#8c4#/
Argil% nisi&oas% 6#Ec6#F
Nisi& argilos 6#=c6#E
Argil% 4#6
Ue"oda com&or"% dou% varian"e0
b
$
7 &etoda frontal,* A3ig. @.7.aB
Randamen"ul es"e ridica"# deoarece .e"ul de a&% es"e
1ndre&"a" &er&endicular &e &ere"e.
$++
<ensul .e"ului de a&% fiind con"rar celui de scurgere a
,idromasei# se asigur% o bun% ames"ecare a &%m$n"ului cu
a&a2 es"e necesar% asigurarea unei bune scurgeri.
b
-
7 &etoda lon0itudinal,2 [email protected] la care fron"ul de
lucru es"e a"aca" oblic. Prin scurgerea ,idromasei &rac"ic 1n
acela'i sens cu .e"ul de a&%# se asigur% o bun% scurgere#
reduc$nd &ericolul 1m&o"molirii u"ila.ului.

.i0*?*;*
De+avan"a.ele me"odei sun" urm%"oarele0
1n ca+ul unor "ran'ee 1nal"e me"oda es"e &ericuloas%
de a&lica"2
la varian"a fron"al% u"ila.ul es"e e)&us 1m&o"molirii.
Pen"ru asigurarea f%r$mi%rii(s&%l%rii con"inue a
&%m$n"ului se &o" folosi &rocedeele0
$+0
Lucrul cu dou% ,idromoni"oare# racorda"e la aceea'i
conduc"% de alimen"are [email protected]
.i0*?*E*
Pen"ru ca lucrul s% se desf%'oare 1n mod con"inuu# la
conduc"a de alimen"are AAB se mon"ea+% un "ub fle)ibil
A"B# care se desf%'oar% &e m%sur% ce ,idromoni"orul
1nain"ea+%. C$nd un ,idromoni"or a.unge la limi"a de 1nain"are#
cel de al doilea ,idromoni"or# care es"e de&lasa" 1n &realabil#
es"e &us 1n funciune. La me"oda &e &la"forma su&erioar% es"e
necesar% scur"area conduc"elor.
Lucrul cu un ,idromoni"or racorda" la dou% conduc"e
de alimen"are cu a&% A3ig.@[email protected] ,idromoni"orul A4B
es"e mon"a" &e un c%rucior(sanie A8B# conduc"ele AEB
fiind fle)ibile. Prin acionarea cu "roliul A=B se obine
de&lasarea c%ruciorului.
$+*
.i0*?*?*
Pen"ru s&orirea &roduc"ivi"%ii la f%r$miare# 1n ca+ul unor
&%m$n"uri argiloase 'i loessuri# se recomand% folosirea
&rocedeului Carev [email protected] 1n g%urile Aav$nd d C 46c86 mmB#
fora"e ver"ical# la dis"ane de /c7 m# se in"roduce a&% sub
&resiune A8c/ a"mosfereB. Prin &r%bu'irea &%m$n"ului# aces"a
se af$nea+%# u'ur$nd lucrul cu ,idromoni"orul.
Hn ca+ul loessurilor 1n locul g%urilor fora"e se &oa"e
reali+a un 'an 1n care se in"roduce a&%
.i0*?*I*
?*:*-* &etode de lucru cu a_utorul dr,0ilor
a. <%&area &rin me"oda "ran'eelor longi"udinale Afig. @.G.B
Ins"alaia &lu"i"oare es"e fi)a"%# de cele dou% maluri# cu
&a"ru cabluri# care# &rin 1nf%'urare(desf%'urare &e "roliile din
$0%
cadrul dr%gii# asigur% de&lasarea# &e m%sura avans%rii
lucr%rilor.
L%imea "ran'eelor es"e# de regul%# egal% cu cor&ul
dr%gii.
.i0*?*A*
b. <%&area &rin &a&ionare Afig. @.46.B
$0.
.i0*?*$<*
De&lasarea dr%gii are loc "ransversal s%&%"urii#
obin$ndu-se "ran'ee "ransversale de m%rime redus%.
Du&% s%&area unei "ran'ee ? &rin ro"ire 1n .urul unuia
din"re cei doi &iloni de fi)are Ade la &u&a dr%giiB# se coboar% al
doilea &ilon de fi)are2 du&% ridicarea &rimului &ilon# s%&area se
e)ecu"% 1n sens invers. <e asigur% as"fel 1nain"area 1n sens
longi"udinal.
?*;* VIDR!RAN)P!R#"
0entru de,la#area idroma#ei -ntre abataG 2i locul
de de,o&itare, #e folo#e2te ,uterea de antrenare a
curentului de a,.' <e folo#e#c ,rocedeele:
&rin scurgere liber% Aa ,idromaseiB &rin 'anuri sau
.g,eaburi# cu sau f%r% &ro"ecie2
sub &resiune# &rin conduc"e# cu a.u"orul &om&elor de
n%mol sau a ,idroeleva"oarelor.
$0$
Pen"ru scurgere cores&un+%"oare "rebuie s% se asigure o
anumi"% consis"en% a ,idromasei. Uasa s&ecific% a ,idromasei
se calculea+% cu relaia0
. $
.
n
n

+
[email protected]
-n care:

$
C masa s&ecific% a &%m$n"ului2

-
C masa s&ecific% a a&ei A
-
C 4#6B2
n C gradul de diluare A1n"re 7 'i 86# 1n medie 46B.
Cu c$" n es"e mai mare# "rans&or"ul es"e mai u'or de
reali+a"# dar consumurile de a&% 'i de energie s&oresc.
*rans&or"ul &rin scurgere liber% se &oa"e a&lica dac%
relieful "erenului asigur% &an"ele necesare Aca m%rime 'i
mod de succesiuneB.
Pen"ru obinerea unei scurgeri bune# &rin reducerea
rugo+i"%ii 'i a &ierderilor de a&% &rin infil"rare# 'anurile
se &ereea+% cu +id%rie de &ia"r% sau cu &l%ci &refabrica"e
din be"on. La "raversarea de&resiunilor se folosesc
.g,eaburi mon"a"e &e es"acade.
*rans&or"ul sub &resiune se folose'"e c$nd de&lasarea
,idromasei es"e necesar% la un nivel mai 1nal" dec$" al fron"ului
de lucru.
C$nd se folosesc &om&e de n%mol# ,idromasa se adun%
1n"r-un bunc%r(&u colec"or# de unde es"e &om&a"%.
Conduc"ele sun" de regul% me"alice. Pen"ru lungimi mari de
conduc"e# se mon"ea+% dis&o+i"ive de com&ensare# &en"ru a
&ermi"e dila"area 'i con"racia# iar 1n &unc"ele cele mai
ridica"e se mon"ea+% su&a&e# &en"ru eliminarea &ungilor de
aer. Vi"e+a de de&lasare a ,idromasei es"e de 8...8#7 m(s#
dar &oa"e cre'"e &$n% la 7...E m(s a"unci c$nd se "rans&or"%
fragmen"e solide a c%ror dimensiuni &o" a.unge la 48...47 cm.
Deoarece &ar"ea inferioar% a conduc"elor se u+ea+% cel
mai mul"# &en"ru a &relungi dura"a de e)&loa"are conduc"ele se
ro"esc 1n 8c/ &o+iii diferi"e sau se folose'"e &rocedeul de
1nn%molire &arial% a conduc"ei2 1n aces" sco&# la 1nce&u"# vi"e+a
de &om&are es"e mai mic% dec$" vi"e+a cri"ic% Ade de&unereB#
acce&"$ndu-se# 1n general# o reducere de ordinul a 86> a
$0,
seciunii conduc"ei Aca+ 1n care &ierderile de &resiune da"ora"e
m%ririi rugo+i"%ii sun" acce&"abileB.
?*E* D(P!`IAR(A &A(RIA"#"#I RAN)P!RA
@e,o&itarea materialului tran#,ortat #e ob5ine ,rin
reducerea !ite&ei curentului de idroma#.' 0e m.#ur.
ce !ite&a #cade, #e de,un mai -nt/i ,articulele mai mari
2i a,oi cele din ce -n ce mai fine'
Pen"ru de&o+i"are se amena.ea+% ba+ine s&eciale
denumi"e hidrohalde2 care se am&lasea+% 1n de&resiuni
na"urale# 1n r$&e sau v%i# c$" mai a&roa&e de &unc"ul de lucru.
Du&% ca+# amena.area ,idro,aldelor necesi"%
cons"ruirea unor diguri de &%m$n".
@i4urile #e ,ot e9ecuta de la -nce,ut ,e toat.
-n.l5imea $fi4' >'11'%, #au #e -nal5. ,e m.#ur. ce cre#c
de,unerile' 0o&i5ia recomandat. ,entru G4eabul cu
idroma#. e#te ,e di4, deoarece de,o&itarea e#te
diriGat. de la di4 #,re miGlocul aldei contribuind la
con#olidarea di4ului ini5ial'
Fig. 7.11.
Hn ca+ul de&o+i"%rii ,idromasei direc" 1n rambleuri Afig.
@.48 'i @.4/B digurile de &%m$n" A4B se 1nal% "re&"a"# cu c$"e
6#@7...4#66 m# &e m%sura cre'"erii de&unerilor. Rambleul se
1m&ar"e 1n &arcele de lucru de c$"e 466c/66 m lungime.
$0&
.i0* ?*$-*
.i0* ?*$9*
aidromasa se "rans&or"% 1n varian"ele0
.g,eaburi(conduc"e mon"a"e &e es"acade AA8B fig.
@.48.B# cu meniunea c% &en"ru l%ime de rambleu
&$n% la 87 m es"e suficien" un singur .g,eab2
"uburi &erfora"e AA=B fig. @.4/B# alimen"a"e &rin
racordurile A/B am&lasa"e &e "alu+uri.
Nivelul a&ei AFB "rebuie s% de&%'easc% &uin &ar"ea
su&erioar% a &rea&linurilor AEB.
Prac"ic# 1n incin"% se formea+% un ba+in de decan"are A@B.
Par"ea cen"ral% a rambleului va fi forma"% din fraciuni
mai mici# iar &e m%sura 1nde&%r"%rii de cen"rul rambleului#
granulaia se m%re'"e# deoarece la c%derea ,idromasei din
.geab("ub se se&ar% fraciunile mari# iar res"ul ,idromasei se
scurge &e "alu+urile ba+inului de decan"are care se formea+%.
$0/
U%rimea fraciunilor granulome"rice# din care se
com&une &ar"ea cen"ral% a rambleului# se reglea+% &rin variaia
nivelului a&ei din ba+inul de decan"are. Cu c$" ba+inul de
decan"are es"e de ad$ncime mai mare# cu a"$" fraciunile mai
mici au "im& s% se de&un%# deoarece lungimea drumului ALB
necesar de &arcurs de ,idromas%# &en"ru de&unerea
&ar"iculelor solide# es"e da"% de relaia0
c
s
"
? v
v

[email protected]
unde0
h C ad$ncimea ba+inului de decan"are2
1
c
C vi"e+a curen"ului de ,idromas%2
1
s
C vi"e+a de sedimen"are a &ar"iculelor de &%m$n"
Ad C 6#46 mm ? v
s
C E#4/ mm(s2
d C 6#64 mm ? v
s
C 6#6E4E mm(s2
d C 6#664 mm ? v
s
C 6#666E mm(sB
La e)ecu"area rambleurilor se recomand% folosirea
&%m$n"urilor nisi&oase# cu o can"i"a"e redus% de &ar"e fin%0
fraciunea &es"e 6#87 mm s% re&re+in"e cel &uin 76> din
ma"erial.
Hn ca+ul elemen"elor fine cedarea a&ei av$nd loc cu
greu"a"e# uscarea rambleurilor durea+% "im& 1ndelunga" c,iar de
ordinul anilor.
De regul% se &rev%d cel &uin dou% lo"uri A&arceleB &en"ru
ca 1n "im& ce 1n"r-unul are loc de&unerea ,idromasei 1n cel%lal"
se &roduce eliminarea a&ei.
Rambleurile e)ecu"a"e cu &%m$n"uri nisi&oase se
s"abili+ea+% du&% circa o lun% de la de&unerea ,idromasei.
Hn"ruc$" de&unerea granulelor 1n a&%# s&ore'"e gradul de
com&ac"are# rambleurile e)ecu"a"e &rin ,idromecani+are nu mai
necesi"% com&ac"are ar"ificial%.
$0-
CAPI!"#" I:
(i(C#+IA (RA)A&(N("!R /N
(R(N#RI )'NC!A)(
I*$* G(N(RA"I%+I
I*$*$* erenurile stncoase necesi"% de+agregarea
&realabil%# care se &oa"e reali+a &rin urm%"oarele &rocedee0
2u ciocane perforatoare0 &rocedeul es"e
economic 1n ca+ul grosimilor reduse de roci moi 'i
semidure2
32) 2u scarificatoare0 se folosesc 1n ca+ul rocilor
moi 'i cu s"ruc"ur% 'is"oas%2
A3) Prin procedee speciale de "i&ul CARDOm sau
&rin inducie elec"romagne"ic% de 1nal"% frecven%.
Procedeul CARDOm se ba+ea+% &e de"en"a brusc%# 1n
fundul g%urii de fora. A4B# a unui anumi" volum de an,idrid%
carbonic% ACO
8
B# care es"e in"rodus# 1n s"are lic,id%# 1n"r-un "ub
A8B din oel de 1nal"% re+is"en% Afig. F.4B.
$0+
.i0* I*$*
Ogiva Aca&ul de desc%rcareBA/B es"e &rev%+u"% cu orificii
&en"ru ie'irea ga+ului 'i cu elemen"e de ancorare Acram&oaneB.
C%ldura# dega.a"% de car"u'ul combus"ibil# va&ori+ea+%
CO
8
'i sub &resiunea ridica"% care re+ul"%# discul de ru&ere A=B
es"e forfeca"# ga+ul &%"run+$nd 1n gaura de fora. 'i reali+$nd
dislocarea masivului s"$ncos &rin &resiune# &rac"ic f%r% efec"
bri+an".
Hn"ruc$" nu se &roduc 'ocuri# &rocedeul se &oa"e folosi 'i
1n a&ro&ierea cons"ruciilor e)is"en"e.
Du&% folosire# "ubul A8B se re1ncarc% cu CO
8
# cu
mon"area &realabil% a discului de ru&ere.
Procedeul &rin inducie elec"romagne"ic% de 1nal"%
frecven% se ba+ea+% &e efec"ul gradien"elor ridica"e de
"em&era"ur%# &rovoca"e de circulaia 1n masivul s"$ncos a
curenilor 3oucaul" ACurenii 3oucaul" sau curenii "urbionari au
"raiec"oria 1n scur" circui" 'i &o" &roduce o can"i"a"e
considerabil% de c%ldur%B. 3olosi" iniial numai 1n aba"a.e de
minerale magne"ice# &rocedeul &oa"e fi folosi" 'i la cele
nemagne"ice# in"roduc$nd bare de oel(&ili"ur% de fier# 1n g%uri
fora"e cu diame"re de ordinul a 46 cm. Ad$ncimea de aciune
&oa"e a.unge &$n% la 6#Fc4#6 m.
$00
Rocile recomanda"e# &en"ru de+agregarea &rin aces"
&rocedeu# sun" cele &lu"onice Agrani"ul# &orfirulB 'i me"amorfice
cris"aline Acuari"eB.
Procedeul nu conduce la 'ocuri mari.
34) 4+ecutarea spturilor cu a5utorul e+plo6i(ilor#
&rocedeu u"ili+abil 1n ca+ul rocilor s"$ncoase dar 'i al
&%m$n"urilor foar"e consis"en"e sau 1ng,ea"e. Procedeul
es"e eficien" 1n"ruc$" se &o" folosi u"ila.e de fora. de mare
ca&aci"a"e 'i e)&lo+ivi cu cos" limi"a".
I*$*-* (Jplozi1ii sun" gru&e s&eciale de subs"ane# care
sub influena unui im&uls e)"erior Amecanic# "ermicB sufer%
"ransform%ri c,imice ra&ide# 1nsoi"e de dega.are ra&id% de
c%ldur% 'i de formarea unui volum mare de ga+e# &u"ernic
1nc%l+i"e# care# &rin des"indere# e)ecu"% un lucru mecanic.
Hn com&o+iia e)&lo+ivilor e)is"% "oa"e elemen"ele c,imice
necesare form%rii sis"emului final0 oJidani A1n "im&ul reaciei
c,imice asigur% o)idarea elemen"elor carburan"e0 e). a+o"a"ul
de amoniu# Na
=
NO
/
B# carburani A1n "im&ul reaciei c,imice#
dega.% &rin o)idare# can"i"%i mari de c%ldur%0 e). "ro"ilul#
C
@
a
7
ANO
8
B
/
(ni"rocelulo+a# C
84
a
84
N
G
O
/F
B# sensibilizatori As&oresc
sensibili"a"ea ames"ecului e)&lo+iv &en"ru &reluarea de"onaiei0
e). ni"roglicerina# C
/
a
7
AONO
8
B
/
B# stabilizatori Aasigur%
s"abili"a"ea c,imic% 'i fi+ic% a e)&lo+ivilor0 e). &raful de cre"%
(rumegu'ulB# adaosuri fle0matizoare Acu "em&era"ur% de
a&rindere foar"e ridica"%# reduc$nd sensibili"a"ea la aciuni
mecanice0 e). vaselina# &arafina# "alculB.
I*$*9* Caracteristicile eJplozi1ilor
A&recierea ca&aci"%ii de dislocare a e)&lo+ivilor# 1n
condiii de eficien% 'i securi"a"e# se ba+ea+% &e urm%"orii
&arame"ri0
parametrii termodinamici0 c%ldura de e)&lo+ie Acu
c$" es"e mai ridica"% cu a"$" lucrul mecanic efec"ua"
es"e mai mareB# volumul (&resiunea ga+elor de
e)&lo+ie# &resiunea s&ecific%2
parametrii fizicoRchimici0 s"abili"a"ea c,imic%(
umidi"a"ea( densi"a"ea 'i volumul ga+elor "o)ice de
e)&lo+ie2
$0*
parametrii balistici0 vi"e+a de de"onaie As&ore'"e cu
can"i"a"ea de subs"ane sensibili+a"oare# fineea de
m%cinare 'i omogeni"a"ea e)&lo+ivului2 umidi"a"ea
s&ori"%# densi"a"ea diferi"% de cea o&"im%# diame"rul
1nc%rc%"urii sub valoarea cri"ic% &recum 'i im&ulsul de
iniiere cu &u"ere# sub cea necesar%# reduc vi"e+a de
de"onaie conduc$nd c,iar la ra"%riB# ca&aci"a"ea de
lucru Alucrul mecanic &rodus de ga+ele re+ul"a"e din
e)&lo+ivB# bri+ana Aca&aci"a"ea de a &roduce o
aciune de sf%r$mareB# &u"erea e)&rima"% 1n
ec,ivalen" "ro"il Ade regul% &rin ra&or"ul ca&aci"%ilor
de lucruB2
parametrii de si0uran,0 sensibili"a"ea la 'oc 'i la
frecare# "ermore+is"ena.
I*-* C"A)I.ICAR(A (iP"!`IBI"!R
AaB. Du&% condiiile de u"ili+are deosebim0
e)&lo+ivi s&eciali Ae).0 "ro"ilulB2
e)&lo+ivi ordinari# folosii a"$" la +i c$" 'i 1n sub"eran#
1n locuri de munc% f%r% &ericol de ga+e 'i &ulberi
e)&lo+ive2
e)&lo+ivi de siguran%0 an"igri+u"o'i# "ermore+is"eni#
con"ra &rafului e)&lo+iv2 la e)&lo+ivii an"igri+u"o'i se
in"roduc 'i subs"ane in,iba"oare# 1n sco&ul reducerii
c%ldurii de e)&lo+ie Ae)em&lu0 clorura de &o"asiuB2
mi.loace de a&rindere(iniiere# care &o" fi0
foar"e &ericuloase0 ca&sele &iro"e,nice
(elec"rice# fi"ilul de"onan"2
&uin &ericuloase0 fi"ilul 9icKford.
AbB. Du&% efec"ul asu&ra mediului 1ncon.ur%"or0
e)&lo+ivi de mare &u"ere - coeficien" de ec,ivalen% 1n
"ro"il C 4#/ Ae).0 e)&lo+ivi &e ba+% de ni"roglicerin%B2
e)&lo+ivi de &u"ere medie - coeficien" de ec,ivalen%
1n "ro"il C 4#6 Ae).0 e)&lo+ivi &e ba+% de a+o"a" de
amoniu 'i sub E> ni"roglicerin%# geluri e)&lo+iveB2
$*%
e)&lo+ivi de mic% &u"ere - coeficien" de ec,ivalen% 1n
"ro"il C 6#@ Ae).0 &ulberea neagr%B2
e)&lo+ivi slabi - coeficien" de ec,ivalen% 1n "ro"il C 6#7
Ae).0 fi"ilul de amorsareB.
I*-*$* ipuri de eJplozi1i
(Jplozi1ii ordinari sun" &rodu'i &e ba+% de
ni"roglicerin% 'i &e ba+% de a+o"a" de amoniu.
I*-*$*$* (Jplozi1i pe baz, de nitro0licerin,
Cele mai folosi"e "i&uri sun"0 dinami"a "i& II 'i dinami"a
RA. <e folosesc 1n locuri f%r% &ericol de ga+e 'i &ulberi
e)&lo+ive2 dinami"a RA# care conine 'i subs"ane ,idrofobe# se
&oa"e folosi 'i 1n locuri cu infil"raii de a&% sau c,iar 1n a&%. <e
iniia+% de la ca&se de"onan"e sau fi"il de"onan". Vi"e+a de
de"onaie es"e de ordinul a E Km(s.
Limi"ele de folosire a dinami"elor re+ul"% din urm%"oarele0
sensibili"a"e mare la 'oc 'i frecare# necesi"$nd m%suri
de securi"a"e 1n "im&ul "rans&or"ului# de&o+i"%rii 'i
mani&ul%rii2
"em&era"ura de congelare es"e de -46C2 e)&lo+ivii
1ng,eai sun" &ericulo'i la mani&ulare# da"ori"%
cris"alelor de ni"roglicerin% care se formea+%# din care
cau+% &o" fi folosii numai du&% de+g,eare2
&rin de&o+i"are "im& 1ndelunga"# se 1nregis"rea+%
e)udarea car"u'elor Adega.area ni"roglicerinei sub
form% lic,id%B 'i 1mb%"r$nirea Acre'"erea densi"%iiB2
folosirea aces"or e)&lo+ivi es"e in"er+is%# res&ec"iv
nerecomanda"%# da"ori"% ca&aci"%ii de de"onaie
redus%.
I*-*$*-* (Jplozi1i pe baz, de azotat de amoniu
Deosebim0
$*.
e+plo6i(i pul(erulen)i# livrai sub form% de car"u'e0 e).
as"rali"a# care se &oa"e u"ili+a 1n locuri usca"e# f%r%
&ericol de ga+e 'i &ulberi e)&lo+ive2 se iniia+% de la
ca&se de"onan"e sau fi"il de"onan". Vi"e+a de
de"onaie es"e de =#F Km(s2
amestecuri e+plo6i(e simple# 1n vrac# cons"i"ui"e din
a+o"a" de amoniu granular0 e). Ni"ramon# folosibil 1n
acelea'i condiii de mediu ca 'i as"rali"a. Pen"ru
amorsare# necesi"% 1nc%rc%"uri de iniiere din dinami"%
sau as"rali"%# re&re+en"$nd minim 86> din can"i"a"ea
de ni"ramon. Vi"e+a de de"onaie es"e de 8#6 Km(s.
Diame"rul cri"ic al e)&lo+ivului necesi"% g%uri de min%
de minim /7 mm. <e livrea+% 1n saci de &olie"ilen%
&ro"e.ai de saci de ,$r"ie bi"umini+a"%.
Umidi"a"ea admis%# a"$" la e)&lo+ivii &ulveruleni c$" 'i la
ames"ecurile e)&lo+ive sim&le# se limi"ea+% la 4>2 ambele "i&uri
de e)&lo+ivi nu 1ng,ea%.
geluri e+plo6i(e 3nitrogeluri)# sun" cons"i"ui"e din
soluii a&oase# sa"ura"e# de a+o"a" de amoniu# livra"e
1n saci de &olie"ilen% &ro"e.ai de saci de ,$r"ie
bi"umini+a"%. Princi&alele avan"a.e ale gelurilor
e)&lo+ive sun"0
s"abili"a"e ridica"% fa% de mediile umede2
asigur% um&lerea com&le"% a g%urilor de
min%# 1nc%rcarea aces"ora reali+$ndu-se &rin
&om&are sau c,iar &rin "urnare direc"%
Adiame"rele minime necesare &o" de&%'i 476
mmB2
&resiunea &roduselor de e)&lo+ie es"e
ridica"% 'i acionea+% "im& 1ndelunga" asu&ra
masivului s"$ncos2
sensibili"a"e redus% fa% de aciuni "ermice 'i
mecanice2
re+is"en% foar"e mare la a&%# &u"$nd fi
u"ili+a"e 1n &erioade de &reci&i"aii abunden"e.
Nu &o" fi amorsa"e de la ca&se# necesi"$nd iniierea &rin
1nc%rc%"uri uni"are. Vi"e+a de de"onaie es"e de /#7c=#6 Km(s.
Ni"rogelurile 1ng,ea% la 6C
$*$
I*-*$*9* Pulberea nea0r, A&raful de &u'c%B es"e un
e)&lo+iv alc%"ui" din a+o"a" de &o"asiu# c%rbune de lemn 'i sulf2
se &re+in"% sub form% de granule cu diame"rul de 4c7 mm.
Pulberea neagr% face &ar"e din ca"egoria e)&lo+ivilor fu+ani#
care s&re deosebire de cei bri+ani Acu aciune de f%r$miare 'i
aruncare a ma"erialului re+ul"a"B au numai aciune de
fisurare(f%r$miare. Es"e sensibil% la lovire 'i frecare. <e
a&rinde u'or 'i arde cu flac%r% desc,is%. Umidi"a"ea admis%
es"e de ma)im 4>2 la &es"e 47> umidi"a"e# &ulberea nu mai
es"e inflamabil%. Prin e)&lo+ie dega.% ga+e nocive. <e folose'"e
la fabricarea fi"ilului 9icKford.
<e livrea+% 'i sub form% de &ulbere com&rima"% Acu
densi"a"e s&ori"% cu /6>B# av$nd &u"ere de e)&lo+ie mai mare
'i sensibili"a"e mai redus% la umidi"a"e.
Dac% a+o"a"ul de &o"asiu se 1nlocuie'"e cu a+o"a"ul de
sodiu se obine pulberea brun,# care es"e mai ief"in% dar 'i
mai ,igrosco&ic%.
I*-*-* &ateriale de iniiere
Pen"ru iniierea e)&lo+iilor# se folosesc capse# fitil
detonant sau a'a numi"ele 8nc,rc,turi de iniiere unitare2
conin subs"ane e)&lo+ive de iniiere &rimare Ade"onea+% u'or
la 1nc%l+ire# flac%r%# 'oc sau frecare2 de e). fulmina"ul de
mercur agACNOB
-
B sau secundare Ade"onea+% sub aciunea
undei de 'oc a e)&lo+ivilor &rimari0 de e). "ro"ilul# ,e)ogenul ?
C
/
a
E
N
E
O
E
# &en"ri"a ? C
7
a
F
AONO
8
B
=
B.
Ca&sele de"onan"e se deosebesc du&% modul de
a&rindere0
capse detonante pirote7nice# cu a&rindere de la
flac%ra fi"ilului 9icKford2
capse detonante electrice# cu a&rindere de la un
dis&o+i"iv elec"ric.
I*-*-*$* Capsa detonant, pirotehnic,
Cons"% din"r-un "ub de cu&ru A4B A3ig. F.8.B 1n care# 1n
ordine# se &rev%d0 c%&%celul de &ro"ecie A8B# 1nc%rc%"ura de
a&rindere A/2 &ulbere neagr%B# 1nc%rc%"ura de iniiere A=2
$*,
fulmina" de mercurB# 1nc%rc%"ura in"ermediar% A72 de "i& bri+an"B
'i 1nc%rc%"ura bri+an"% AEB &ro&riu-+is%.
Poriunea liber% din "ub &ermi"e fi)area fi"ilului 9icKford.
Orificiul# e)is"en" 1n c%&%cel# asigur% "ransmi"erea fl%c%rii. Dac%
"ubul es"e din aluminiu se folose'"e# 1n locul fulmina"ului de
mercur# a+o"ura de &lumb ? PbAN
8
B
/
# &en"ru evi"area de
com&u'i &ericulo'i.
.i0* I*-*
I*-*-*-** Capsele detonante electrice
<e clasific% du&% dura"a de a&rindere Ains"an"anee# cu
micro1n"$r+iere# cu 1n"$r+ieri mariB# sensibili"a"e Acuren"ul de
funcionare 1n"re 4#6c87AB 'i du&% sigurana fa% de mediu
Aca&se &en"ru medii
nee)&lo+ive(e)&lo+ive("ermore+is"en"e(re+is"en"e la &resiuni
,idros"a"iceB.
Ca&sa de"onan"% elec"ric% A3ig. F./.B are 1n &lus# fa% de
cea &iro"e,nic%# dis&o+i"ivul elec"ric de iniiere ? denumi"
a&rin+%"or elec"ric A4B 'i# du&% ca+# 1nc%rc%"ura in"ermediar% de
1n"$r+iere A8B. Dis&o+i"ivul A4B cons"% din doi reofori Adin
cu&ru(o"el# cu i+olaie de PVC# con"inuai cu elec"ro+ii unii
&rin"r-un filamen" din crom nic,el. Elec"ro+ii sun" in"rodu'i 1n"r-
un &is"on de bac,eli"%# dar ca&e"ele 'i filamen"ul sun" 1ngloba"e
1n &as"% inflamabil%# care formea+% cirea'a de a&rindere.
$*&
.i0* I*9*
Res"ul s&aiului din "ub es"e um&lu" cu o mas% &las"ic%
A/B. Ca&sele de"onan"e elec"rice se &o" lega 1n serie AaB# 1n
&aralel AbB sau 1n sis"em mi)" AcB A3ig. F.=.B.
.i0* I*:*
Iniierea ca&selor de"onan"e elec"rice se reali+ea+% &rin
e)&lo+oare 'i a&ara"e de 1m&u'care de la reea# care sun"
a&ara"e &or"abile# care debi"ea+%# 1n reeaua de 1m&u'care#
energia necesar% iniierii ca&selor. Pen"ru acumularea energiei
necesare# a&ara"ele folosesc condensa"oare# care asigur%
acumularea rela"iv 1ncea"% A46...76 sB 'i cedarea ra&id%# 1n "im&
de c$"eva milisecunde.
$*/
Re+is"ena circui"ului de 1m&u'care ARB nu &oa"e de&%'i
o valoare limi"%# 1n funcie de im&ulsul de curen" AVB &e care
condensa"orul es"e ca&abil s%-l "rimi"% 1n circui"ul de 1m&u'care#
la o desc%rcare com&le"%.
Iniierea necon"rola"% a ca&selor de"onan"e elec"rice es"e
&osibil% &rin0
cureni de dis&ersie Avagabon+iB# da"orai unei
e)ecuii nereglemen"are a ins"alaiilor elec"rice sau
unor defeciuni de i+olaie2 &en"ru evi"area iniierii
necon"rola"e# 1mbin%rile reoforilor "rebuie corec"
i+ola"e.
influena liniilor elec"rice de 1nal"% "ensiune ALEAB#
da"ori"% induciei magne"ice sau a curenilor de
dis&ersie# generai de legarea la &%m$n"2 &en"ru
evi"area aces"e influene "rebuie res&ec"a"% dis"ana
de siguran%# care &oa"e a.unge &$n% la 876 m# 1n
ca+ul ca&selor de .oas% "ensiune2 "o"oda"% cablul de
1m&u'care Acare face leg%"ura 1n"re sursa de iniiere
'i circui"ul de ca&seB "rebuie am&lasa" normal &e
direcia LEA 'i limi"a"% su&rafaa de lucru2
sarcini elec"ros"a"ice# care &o" a&are# de e)em&lu# la
1nc%rcarea (burarea mecani+a"% a g%urilor de min%#
da"ori"% frec%rilor care se &roduc2 &en"ru evi"area
acumul%rii de elec"rici"a"e s"a"ic%# dis&o+i"ivul de
1nc%rcare "rebuie lega" la o &ri+% de &%m$n" de
valoare norma"%# iar 1n ca+ul rocilor usca"e 'i
re+is"ivi"a"e mai mare dec$" cea cri"ic% A46
A
o,miB#
ca&sele elec"rice se in"roduc du&% minim .um%"a"e de
or% de la "erminarea 1nc%rc%rii &neuma"ice0
Verificarea &realabil% a absenei &o"enialului elec"ric
es"e obliga"orie.
influena s"aiilor de emisie Aradio# "elevi+iune# radarB2
&en"ru evi"area aces"ei influene# "rebuie res&ec"a"e
dis"ane minime de siguran% fa% de emi%"or# care 1n
ca+ul ca&selor de .oas% in"ensi"a"e &o" a.unge &$n% la
@#7 Km2
elec"rici"a"e a"mosferic% genera"% de ioni+area
aerului# elec"ri+area norilor 'i fulgere2 1n &erioade de
desc%rc%ri elec"rice se recurge la ca&se &iro"e,nice 'i
fi"il de"onan".
$*-
I*-*-*9* .itilul detonant
Cons"% din"r-un mie+ de subs"an% e)&lo+iv% A,e)ogen-
C
/
a
E
N
E
O
E
# &en"ri"%-C
7
a
F
AONO
8
B
=
B# &rin cen"rul c%ruia "rece un fir
de bumbac 'i mai mul"e s"ra"uri de &ro"ecie din &olies"er#
bumbac 'i PVC. <e &oa"e u"ili+a la "em&era"uri &$n% la -87C
iar sub a&% &$n% la &resiuni de 8 bari. Permi"e declan'area
simul"an% sau la in"ervale de fraciuni de secund% a unui num%r#
&rac"ic nelimi"a" de 1nc%rc%"uri e)&lo+ive# si"ua"e la dis"ane
diferi"e. Iniierea se reali+ea+% cu ca&se de"onan"e &iro"e,nice
sau elec"rice# lega"e &e fi"il cu band% ade+iv%. Vi"e+a de
de"onaie de&%'e'"e E#6 Km(s 'i se "ransmi"e# &e diverse
ramificaii# legarea fiind 1n serie AaB sau 1n derivaie AbB A3ig.
F.7B# 1n ul"imul ca+ asigur$ndu-se decalarea derivaiilor AcB 'i
asigurarea sensului de &ro&agare a de"onaiei AdB# soluiile AeB
fiind gre'i"e.
.i0* I*;*
I*-*-*:* /nc,rc,turi de iniiere unitare
<e folosesc# 1n s&ecial# &en"ru gelurile e)&lo+ive2
de+vol"% &resiuni de de"onaie mari. Au form% cilindric% cu
ra&or"ul ,(d uni"ar. Hnc%rc%"ura cons"%# de e)em&lu# din "ro"il
"urna" 'i &en"ri"% &las"ifia"%. Cele dou% orificii A3ig. F.EB &ermi"
in"roducerea fi"ilului de"onan". <un" re+is"en"e la a&%.
$*+
.i0* I*E*
I*-*-*;* .itilul de amorsare 5BicLford7
<e folose'"e &en"ru a&rinderea ca&selor de"onan"e
&iro"e,nice. Es"e cons"i"ui" din"r-un mie+ de &ulbere neagr%
s&ecial%# &rin cen"rul c%reia "rece un fir de bumbac 'i un 1nveli'
forma" din "rei s"ra"uri din fire "e)"ile# aco&eri"e sau im&regna"e
cu o mas% im&ermeabil%2 1n ca+ul folosirii sub a&% fi"ilul are o
&ro"ecie su&limen"ar% din"r-o mas% de cauciuc.
Arderea fi"ilului "rebuie s% aib% loc cu vi"e+% cons"an"%#
asigur$nd o dura"% de 466c487 s(m. <e folose'"e &en"ru
1nc%rc%"uri i+ola"e &recum 'i c$nd in"ervalul de 1n"$r+iere din"re
1nc%rc%"uri nu influenea+% efec"ul e)&lo+iilor. Nu se &oa"e folosi
1n locuri cu ga+e sau &ulberi inflamabile.
I*-*-*E* Completul de amorsare tip N!N(" 5N!N R
(lectric7
Pen"ru &revenirea e)&lo+iilor in"em&es"ive# da"ora"e
cau+elor meniona"e la &unc"ul F.8.8.8# dar 'i aciunilor
e)"erioare de na"ur% mecanic% sau "ermic%# se recomand%
folosirea com&le"ului de amorsare NONEL# la elaborarea c%ruia
s-au avu" 1n vedere urmoarele consideren"e0
s% &re+in"e avan"a.ele sis"emului elec"ric de
amorsare Areali+area dis&o+i"ivelor com&le)eB2
$*0
s% &oa"% fi folosi" 1n "oa"e "e,nologiile de
1m&u'care 'i indiferen" de mediu2
s% &re+in"e sim&li"a"e cons"ruc"iv% 'i de
e)&loa"are2
s% &oa"% fi folosi"# 1n condiiile e)is"enei 1n +on% a
unor mi.loace "e,nice cu acionare elec"ric%.
Com&le)ul NONEL cons"% din urm%"oarele0
"ubul de"onan" NONEL# confeciona" din mas%
&las"ic%# cu carac"eris"ici su&erioare# conin$nd o
subs"an% e)&lo+iv%# care de"un% cu o vi"e+% de
cca. 8 Vm(s Af%r% a afec"a "ubulB2 "ubul es"e foar"e
re+is"en" la aciuni mecanice Aamor"i+ea+%
'ocurileB 'i nu es"e bun conduc%"or de
elec"rici"a"e. La "uburile NONEL sun" conec"a"e
ca&sele de"onan"e "i& NI*RO-NO9EL2
dis"ribui"oare de"onan"e sim&le G*-4 'i duble G*-
82 1n in"eriorul carcaselor reali+a"e din mas%
&las"ic%# e)is"% loca'e 1n care sun" am&lasa"e
minide"ona"oarele# &recum 'i canalele necesare
in"roducerii 'i conec"%rii "uburilor NONEL2
dis&o+i"ivul &en"ru declan'area de"onaiei# care
cons"% din"r-un &is"ol s"ar"er# care folose'"e un
car"u' s&ecial# &rev%+u" cu mini1nc%rc%"ur%
de"onan"%.
I*9* (i(C#+IA "#CR%RI"!R C# (iP"!`IBI
Lucr%rile cu e)&lo+ivi com&or"% urm%"oarele e"a&e0
Organi+area de&o+i"elor de e)&lo+ivi# &rocurarea
u"ila.elor 'i a ma"erialelor necesare2
3orarea g%urilor de min% sau reali+area camerelor
de min%# &recum 'i a &uurilor sau a galeriilor de
acces2
Inc%rcarea cu e)&lo+ivi 'i burarea g%urilor 'i
camerelor de min%2
E)&lodarea 1nc%rc%"urilor.
I*9*$* #nelte Fi utila_e folosite la s,p,turi 8n stnc,
$**
In ca+ul lucr%rilor de volum limi"a" 'i a rocilor moi se
&oa"e folosi dal"a 'i ciocanul# cu a.u"orul c%rora se &o" reali+a
g%uri cu diame"rul &$n% la / cm 'i 8 m ad$ncime2 cu baramina
se &o" reali+a g%uri cu diame"ru &$n% la 7 cm 'i ad$ncimi de
Fc46 m.
Pen"ru lucr%ri de volum mare se folosesc &erfora"oare.
Aces"ea se clasific% 1n funcie de mai mul"e cri"erii0
Du&% modul de &ene"rare a rocii deosebim0
- &erfora"oare &ercu"an"e2
- &erfora"oare ro"a"ive2
- &erfora"oare ro"o&ercu"an"e2
Du&% felul energiei folosi"e#&en"ru acionare#
deosebim0
- &erfora"oare &neuma"ice# aciona"e cu aer
com&rima" A/#6c/#7 a"mosfere &en"ru roci slabe#
&es"e 7 a"mosfere &en"ru roci "ariB2A&ercu"an"e#
ro"a"ive# ro"o&ercu"an"eB2
- &erfora"oare elec"rice Aasigur% un randamen"
su&erior dar u+ura &ieselor es"e ra&id%B2Aro"a"iveB2
- &erfora"oare ,idraulice# aciona"e cu un lic,id
sub &resiune mare2A&ercu"an"e# ro"a"iveB2
- &erfora"oare cu combus"ie in"ern% A&ercu"an"eB.
Du&% mas%# &erfora"oarele se 1m&ar" 1n0
- &erfora"oare u'oare sau manuale# cu masa sub
4F Kg2
- &erfora"oare mi.locii cu masa 1n"re 4F 'i 8@ Kg2
- &erfora"oare grele# cu masa 1n"re 8@ 'i /7 Kg2
- &erfora"oare foar"e grele# cu masa &es"e /7 Kg.
Ul"imele dou% ca"egorii necesi"% dis&o+i"ive s&eciale
de avansare.
I*9*$*$* Dispoziti1ele auJiliare de perforare cu&rind
sfredele 'i ca&e"e de &erforare("%iere.
<fredelul &oa"e fi de "i& monobloc Aalc%"ui" din"r-o singur%
buca"%B sau forma" din "ronsoane A"i.eB# care se 1n%desc &e
m%sur% ce gaura se ad$nce'"e.
Ca&ul de "%iere &oa"e face cor& comun cu "i.a sau &oa"e
fi de"a'abil# cu sau f%r% file".
,%%
Ca&e"ele de "%iere &o" avea diferi"e forme0 dal"% sim&l%
Afig. [email protected]#cB 'i dal"% dubl% Afig. [email protected] &en"ru roci semidure#
dal"% 1n cruce Afig. [email protected] sau 1n ) Afig. [email protected] &en"ru roci dure 'i
dal"% 1n form% de ro+e"% Afig. [email protected] &en"ru roci foar"e dure.
.i0*I*?*
I*9*$*-* Perforatoare pneumatice percutante 5.i0* I*I7
Perforarea se reali+ea+% &rin lovirile re&e"a"e ale ca&ului
de "%iere. Ro"irea "i.elor AsfredeluluiB 'i a ca&ului de "%iere# 1n
in"ervalul din"re dou% lovi"uri# nu &ar"ici&% la "%ierea rocii.
Evacuarea &ulberii# care &rovine din forare# se obine
&rin suflarea cu aer com&rima" sau cu a&% sub &resiune# care
se in"roduce &rin orificiul din ca&ul de "%iere. In ca+ul folosirii
a&ei se reali+ea+% &erforarea umed%# evi"$ndu-se &roducerea
&rafului 'i reduc$ndu-se u+ura ca&ului de "%iere.
,%.
.i0*I*I*
I*9*$*9* Perforatoare rotati1e 5fi0*I*A*7
<e carac"eri+ea+% &rin fa&"ul c% asu&ra sfredelului 'i
im&lici" asu&ra ca&ului de "%iere acionea+% un momen" de
ro"aie 'i o for% a)ial%. <ub efec"ul forei a)iale se &%"runde 1n
roc% &e o anumi"% ad$ncime 'i# simul"an# sub efec"ul
momen"ului de ro"aie# se de"a'ea+%# din roc%# o a'c,ie
con"inu%# de ad$ncime variabil%# 1n funcie de roc% 'i de fora
a)ial%.
.i0* I*A*
,%$
I*9*$*:* Perforatoare rotopercutante
La aces"e &erfora"oare organul de "%iere es"e con"inuu
ro"i" 'i inu" a&%sa" &e "al&a g%urii# cu o for% a)ial% Ade avansB
mare2 1n acela'i "im&# asu&ra lui se e)ecu"% 'i &ercuii. Roca se
des&rinde# de &e "al&a g%urii# &rin a'c,iere &rin efec"ul de &an%
al "%i'ului# da"ora" &ereilor g%urii.
I*9*$*;* Perforarea termic,
<e folose'"e 1n s&ecial la e)&loa"area carierelor.
Deosebim dou% varian"e "e,nologice 'i anume0AaB cu .e" de
flac%r% 'i AbB cu combus"ie de &rodus &e"rolier.
AaB. Hn"r-un "ub de oel# care conine bare subiri
Ad

/ mmB din fier# care sun" aduse la "em&era"ur%

ridica"%# se sufl% o)igen &ur A3ig. F.46B. 3ierul se
"ransform% 1n o)id feros A3eOB 'i o)id feric A3e
8
O
/
B#
reacia con"inu$nd f%r% a&or" de c%ldur% din e)"erior.
La combus"ie con"inu% se obine un .e" de &ic%"uri
incandescen"e# care reacionea+% cu roca form$nd o
+gur% 1n care "ubul 1nain"ea+% cu o vi"e+% care &oa"e
a"inge 47 cm(minu" la cuari"e 'i 76 cm(minu" la gre+ii.
Procedeul nu es"e indica" 1n ca+ul rocilor calcaroase
deoarece randamen"ul es"e sc%+u"# da"ori"% can"i"%ii de
c%ldur% absorbi"% &en"ru disocierea &realabil% a
carbona"ului de calciu.
,%,
.i0*I*$<*
AbB Al doilea &rocedeu "e,nologic folose'"e
combus"ia Kerosenului 1n o)igen &ur# ceea ce asigur% o
"em&era"ur% de ordinul a 8866C. A&ara"ul funcionea+%
1n &aralel cu a&% sub &resiune A3ig. F.44B# diferena de
"em&era"ur% din"re fundul 'i &ereii g%urii &rovoc$nd
ru&erea rocii. Vi"e+a de 1nain"are &oa"e a"inge 46 m(,
.i0*I*$$*
,%&
I*9*$*E* Perforarea cu maFini speciale
<onde+ele 'i fore+ele ba+a"e &e aciunea &ercu"an"% a
unui dis&o+i"iv de s%&are care cade liber sau &e aciunea unui
burg,iu se folosesc &en"ru reali+area g%urilor de min% cu
diame"rul mai mare de 466 mm 'i ad$ncimi de &es"e 87 m.
I*9*$*?* Camere de min, 5camere de minare7
<e reali+ea+% &rin &rocedee miniere# accesul
asigur$ndu-se &rin &uuri sau galerii A3ig. F.48B.
.i0* I*$-*
Volumul camerei de min% es"e cu 7c46> mai mare
dec$" volumul 1nc%rc%"urii cu e)&lo+iv. <e folosesc numai ca&se
elec"rice# lega"e 1n &aralel# 1n fiecare camer%.
In ca+ul mai mul"or camere de min% Afig. F.4/.B# leg%"ura
1n"re ca&sele de"onan"e elec"rice se reali+ea+% 1n serie# &en"ru
a asigura e)&lo+ia simul"an%.
,%/
.i0* I*$9*
I*9*-* Calculul 8nc,rc,turii de eJplozi1
Aciunea e)&lo+iei unei 1nc%rc%"uri se r%s&$nde'"e 1n
roc% 1n mod uniform 1n "oa"e &%rile# sub form% de su&rafee
concen"rice sferice A3ig.F.4=.B0
.i0*I*$:*
U%rimea fiec%rei +one se m%soar% &rin ra+a
cores&un+%"oare. Dis"ingem urm%"oarele +one de aciune a
e)&lo+iei0
`ona de eJplozie E# si"ua"% 1n imedia"a a&ro&iere a
g%urii de min%# 1n care roca se dis"ruge &rin
com&rimare A+drobire B 'i se f%r$miea+% com&le".
,%-
`ona de aruncare A# 1n in"eriorul c%reia roca es"e
ru&"% 1n buc%i mai mari 'i es"e de&lasa"% Aarunca"%B
s&re e)"erior# cu vi"e+e mari.
`ona de dislocare D# 1n care roca se fisurea+% 'i
se 1m&ar"e 1n blocuri# af$n$ndu-se.
`ona de z0uduire <# 1n care s"ruc"ura rocii nu se
sc,imb%# ea suferind numai mi'c%ri oscila"orii# f%r%
&roducere de fisuri.
Pen"ru a obine un anumi" efec" Asf%r$mare( sf%r$mare 'i
aruncareB es"e necesar ca 1nc%rc%"ura de e)&lo+iv s% fie
calcula"%.
3ormulele de calcul au 1ns% un carac"er informa"iv# fiind
necesar% verificarea lor e)&erimen"al%# &en"ru a se ine seama
de carac"eris"icile rocilor care sun" foar"e variabile.
Hn calcul in"ervin urm%"oarele elemen"e A3ig. F.47.B0
a
n>1
n<1
b
c n<<1
d
K
K
r
r
K
K
r
r
a
.i0* I*$;*

Y ? an"ici&an"a# re&re+en"$nd dis"ana din"re cen"rul
de greu"a"e al 1nc%rc%"urii de e)&lo+iv 'i su&rafaa
liber% cea mai a&ro&ia"%2
r ? ra+a &$lniei de aruncare2 &$lnia se formea+% c$nd
1nc%rc%"ura de e)&lo+iv es"e suficien" de mare2
r
a
? ra+a de aruncare2
n ? indicele de aruncare# da" de relaia0
,%+
r
n
@

AF.4.B
Indicele n serve'"e &en"ru evaluarea in"ensi"%ii e)&lo+iei.
Du&% valoarea indicelui n deosebim0
n H $0 8mpuFcare de aruncare2 roca es"e sf%r$ma"%
in"ens 'i arunca"% 1n afara +onei de aciune a
e)&lo+iei A3ig. F.47.aB. <e mai nume'"e e)&lo+ie cu
efec" 1n"%ri"2 valoarea ma)im% a indicelui n# es"e 1n
general n > 92<2
n $0 8mpuFcare de afnare2 roca es"e sf%r$ma"%
dar f%r% aruncare 1n afara +onei de aciune a
e)&lo+iei A3ig. F.47. bB2
n GG $: 8mpuFcare de fisurare# la care an"ici&an"a
fiind mare se &roduce numai fisurarea masivului &$n%
la su&rafaa liber% A3ig. F.47.cB.
Dac% 1nc%rc%"ura de e)&lo+iv es"e redus%# se &roduce
numai o cavi"a"e# 1n .urul 1nc%rc%"urii de e)&lo+iv. Hm&u'carea
se nume'"e de camuflet# iar cavi"a"ea re+ul"a"% es"e denumi"%
0ol de camuflet A3ig. F.47.dB.
Pen"ru reali+area s%&%"urilor 1n s"$nc% cu a.u"orul
e)&lo+ivilor se folosesc dou% me"ode0
reali+area s%&%"urilor &rin sf%r$marea &e loc a rocii#
la dimensiuni care s% &ermi"% 1nc%rcarea 'i
"rans&or"ul ma"erialului sf%r$ma"2
reali+area s%&%"urilor &rin 1nde&%r"area# &rin fora
e)&lo+iei# a ma"erialului f%r$mia" .
a7 &etoda de realizare a s,p,turii prin sf,rmarea
pe loc a rocii
Pen"ru sf%r$marea &e loc a rocii se folosesc g%uri de
min% cu diame"ru mic A87...@7 mmB sau cu diame"ru mare A466
mm# 476 mm# /66 mmB# ul"imele fiind denumi"e 'i g%uri de
sond%. Ue"oda cu g%uri de min% cu diame"ru mic se folose'"e la
debleuri cu o ad$ncime de &$n% la 7...E m# 1n roci "ari sau &uin
fisura"e.
Pen"ru derocarea masivelor de roc%# a"unci c$nd se
folosesc g%uri de min% cu ad$ncimea de /...7 m# se recomand%
,%0
su&ral%rgirea aces"ora la &ar"ea inferioar% A&en"ru s&orirea
can"i"%ii de e)&lo+ivB# reali+$ndu-se a'a numi"ele 0,uri de
min, cu cuptor* <u&ral%rgirea se obine &rin de"on%ri
succesive de 1nc%rc%"uri reduse dar s&ori"e succesiv A3ig.
F.4E.B.
Ad$ncimea de 7cE m &en"ru g%urile de min% cu
diame"ru mic# es"e limi"a"% de fa&"ul c% la ad$ncimi mai mari#
can"i"a"ea necesar% de e)&lo+iv nu mai &oa"e fi in"rodus% numai
1n "reimea inferioar% a g%urii.
1
A
2
3
?
?>A
7ncarcatura finala
4
.i0*I*$E*
Ue"oda cu g%uri de sond% se a&lic% &en"ru ad$ncimi mai
mari de 7cE m# g%urile fiind de regul%# ver"icale. Hn urma
e)&lo+iilor re+ul"% circa 87c/6> blocuri de dimensiuni mari#
care necesi"% o derocare ul"erioar% &en"ru a &u"ea fi 1nc%rca"e
'i "rans&or"a"e. Dimensiunile ma)ime ale blocurilor re+ul"a"e
sun"# 1n funcie de u"ila.ele folosi"e la 1nc%rcare 'i "rans&or"
urm%"oarele0
&en"ru 1nc%rcare cu e)cava"orul0
dimensiunea ma)im%
,
%, 0 , AmB
AF.8B
1n care0 V C volumul cu&ei e)cava"orului Am
/
B2
&en"ru "rans&or" cu band% "rans&or"oare0
dimensiunea ma)im%
%, / %, $ A
AmB AF./B
1n care0 9 C l%imea ben+ii "rans&or"oare AmB2
,%*
&en"ru "rans&or" au"o0
dimensiunea ma)im%
,
%, / , AmB AF.=B
1n care0 V C volumul benei au"ocamionului Am
/
B2
&en"ru concasare0
dimensiunea ma)im% ( )
%,0 ((( %, 0/
c
D
AF.7B
1n care0 D
C
C diame"rul orificiului de &rimire al
concasorului.
Lucr%rile cu g%uri de min% se &o" desf%'ura 1n sens
longi"udinal A3ig. [email protected] sau "ransversal A3ig. F.4F.B
.i0* I*$?*
,.%
.i0* I*$I*
Hn ca+ul g%urilor de min% cu diame"ru mic# 1nc%rc%"urile
e)&lo+ive se gru&ea+% &e unul sau &e dou% 'iruri.
La gru&area &e un singur 'ir A3ig. F.4G.B0
.i0* I*$A*
Y C A6#7c6#FB w, AF.EB
a C A4#8c4#=B w , 1n ca+ul rocilor "ari AF.@B
a C A4#=c4#EB w , 1n ca+ul rocilor slabe 'i a &%m$n"ului
1ng,ea" AF.FB

Dis"ana a "rebuie res&ec"a"% &en"ru "o" fron"ul de lucru
&en"ru a se obine efec"ul uniform al e)&lo+iei.
La a'e+area &e dou% 'iruri# dis"ana b se consider%0
b C 6#F@ w a AF.GB
La g%uri de min% &e un singur 'ir# 1nc%rc%"ura de
e)&lo+iv ApB se calculea+% 1n funcie de volumul de roc%
disloca"% de fiecare gaur% de min%0
p C a w , w Y w \ w fAnB AKgB
AF.46B
,..
unde0
l C consumul s&ecific de e)&lo+iv AKg(mc roc%B2 1n ca+ul
amoni"elor# l varia+% 1n"re 6#/c6#= 1n ca+ul
calcarelor 'i
4#/c4#7 &en"ru ba+al".
fAnB C 6#= R 6#E w n
/

AF.44B
La g%uri de min% &e dou% 'iruri0
p C a w AbRYB w , w \ w fAnB AKgB
AF.48B
Hnc%rc%"ura de e)&lo+iv &oa"e ocu&a ma)im 4(/ din
lungimea g%urii de min% cu diame"ru mic2 res"ul s&aiului
r%m$ne &en"ru bura..
Hn ca+ul g%urilor de min% cu cu&"or0

l C A6#G7c4#6B w ,2 Y C A6#7c6#GB w ,2 a C A4#6c4#8B w Y
AF.4/B
Can"i"a"ea de e)&lo+iv ApB# necesar% 1n"r-o gaur% cu
cu&"or# se calculea+% cu relaia0
p C \ w Y
/
AF.4=B
Cu&"orul se formea+% &rin 1m&u'carea succesiv% a unor
can"i"%i de e)&lo+iv# calcula"e cu relaia 0
C
C
=
=
B

AKgB AF.47B
unde0
K
C
C coeficien" 1n funcie de ca&aci"a"ea rocii de a se
com&rima sub influena e)&lo+iei A"abelul F.4.B# dm
/
(Kg2
x C densi"a"e de 1nc%rcare a e)&lo+ivului# Kg(dm
/
.
abelul I*$*
ipul rocii Baloarea medie2 L
C
T7
,.$
Argil% gras%
Uarn% moale# fisura"%
Calcar moale
Grani" fisura"
Grani"# cuai"# calcar com&ac"# gresie
876
866
86
F
7
WB
<e verific% e)&erimen"al
Hn 3ig. F.86. se &re+in"% sc,ema am&las%rii g%urilor de
min% &e o su&rafa% &lan% din masivul care "rebuie disloca".
Numerele g%urilor de min% re&re+in"% ordinea e)&lo+iilor.
G%urile de min% cu numerele 4c= sun" 1nclina"e sub ung,i
E6c@6# 'i# 1m&reun% cu celelal"e g%uri de min% e)&loda"e#
asigur% o "ran'ee iniial%.
.i0* I*-<*
La e)&loa"%ri de cariere# 1n%limea fron"ului de lucru
A"re&"e de e)&loa"areB se ado&"% 1n funcie de carac"eris"icile
+%c%m$n"ului0
"re&"e &$n% la 46 m 1n%lime# la e)&loa"%ri de volum
redus sau c$nd +%c%m$n"ul es"e forma" din s"ra"uri
al"ernan"e# care "rebuie e)&loa"a"e se&ara"2 se
folosesc g%uri de min% cu diame"ru mic ver"icale2
"re&"e de 1n%lime medie# 1n"re 46c87 m 1n ca+ul
+%c%min"elor de roci "ari(foar"e "ari# cu s"ruc"ur%
omogen%2 se folosesc g%uri de min% cu diame"ru mic
a"$" ver"icale c$" 'i 1nclina"e A3ig. F.84.B.
,.,
.i0* I*-$*
G%urile de min% cu diame"ru mare Ag%urile de sond%B se
e)ecu"% cu su&raad$ncirea , A3ig. F.88.B# care "rebuie s%
1nde&lineasc% condiiile0
, C A46c48BD2 , 6#/Y2 ,

6#4,2 , C A4c8B m2
AF.4EB
.i0* I*--*
,.&
Rolul su&raad$ncirii A,B es"e de a &ermi"e in"roducerea
de e)&lo+iv 1n +ona de re+is"en% ma)im%# de la &ar"ea
inferioar% a aba"a.ului.
G%urile de sond% se 1ncarc% con"inuu sau discon"inuu# 1n
ul"imul ca+ res&ec"$ndu-se condiia ca an"ici&an"a AYB s% fie &e
ori+on"al% A3ig. F.88.B
Hn ca+ul e)&loa"%rilor de cariere# cu +%c%min"e omogene#
se ado&"% "re&"e de e)&loa"are de mare 1n%lime A&es"e 87 mB#
folosindu-se g%uri de sond%. Ue"oda es"e economic% dar
conduce# cum s-a ar%"a" an"erior# la un &rocen" rela"iv ridica" de
blocuri mari.
Ponderea AVB blocurilor cu dimensiuni mai mari dec$"
dimensiunea ma)im% acce&"a"% Ad
ma)
B &oa"e fi es"ima"% cu
relaia0

%,.
& 9. :
ma@
d
D
, e
>

A>B
AF.4@B
unde0
D C diame"rul g%urii de sond% AmB2
d
ma)
AmB2
\ AKg(mcB C consumul s&ecific de e)&lo+iv.
9locurile sun" ul"erior s&ar"e cu a.u"orul e)&lo+ivilor &rin
1nc%rc%"uri a&lica"e sau in"roduse 1n g%uri de min%.
C$nd se folosesc g%uri de min% cu diame"rul mai mare
de 866 mm# 1n roci fisura"e 1n blocuri mari# se recurge la
1nc%rc%"uri a.u"%"oare A3ig. F.8/.B0
a C A6#Ec4#EB w Y2 b C A6#Fc6#GB w Y
AF.4FB
l
a
C A6#=c6#7B w ,2 D
a
C A6#77c6#@6B w D AF.4GB
a
a
C K w a2 Y
a
C K w Y2
./ $
a
= =
B
=
1 +

1
]
AF.86B
unde0
a C dis"ana din"re g%urile de sond% din"r-un acela'i 'ir2
b C dis"ana din"re 'irurile de g%uri de sond%2
Y C an"ici&an"a &rimului 'ir de g%uri de sond%2
,./
D C diame"rul g%urilor de sond%2
l
a
C ad$ncimea g%urilor de min% su&limen"are# av$nd
in"erdis"ana a
a
# diame"rul D
a
'i an"ici&an"a Y
a
2
h2 h
a
C can"i"%ile de e)&lo+iv aferen"e.
.i0* I*-9*
/nc,rcarea 0,urilor de min,
Hn ca+ul folosirii e)&lo+ivilor livrai sub form% de car"u'e#
du&% cur%irea g%urii de min%# se in"roduc car"u'ele unul c$"e
unul# fiecare fiind &resa" u'or cu un bas"on de lemn. Ul"imul
car"u' es"e cel de amorsare Aconine ca&sa de"onan"%B.
C$nd se folose'"e &ulberea neagr%# gaura de min% se
usuc% cu bumbac de '"ers# iar &ulberea se "oarn% cu o &$lnie 'i
se &resea+% cu un bas"on de lemn.
Pen"ru bura.ul res"ului g%urii de min% se folose'"e
ma"erialul re+ul"a" din fora.# nisi& 'i argil%. Ua"erialul &en"ru
bura. nu "rebuie s% conin% subs"ane combus"ibile.
,.-
b7 &etoda de realizare a s,p,turii prin aruncarea
rocii sf,rmate
Pen"ru e)ecu"area s%&%"urii cu aruncarea rocii
sf%r$ma"e# se reali+ea+% s"udii 'i &roiec"e s&eciale# &en"ru a se
ine seama de condiiile geologice 'i locale.
<e folosesc# de regul%# 1nc%rc%"uri concen"ra"e# a'e+a"e
1n camere de min%# 1n lungul debleului care "rebuie reali+a".
In urma e)&lo+iei# "rebuie s% re+ul"e o "ran'ee# care s%
necesi"e c$" mai &uine lucr%ri su&limen"are &en"ru obinerea
&rofilului "ransversal de debleu A&roiec"a"B.
Hnc%rc%"ura de e)&lo+iv se in"roduce &e unul sau &e
dou% 'iruri# soluia re+ul"$nd din condiia A3ig. F.8=.B0
.i0* I*-:*
8 ) r C bR8 ) m ) ,
AF.84B
La o e)&lo+ie normal% a C Y AF.88B
unde0
a C ad$ncimea debleului.
Pen"ru a asigura am&ri+a debleului es"e necesar ca
diame"rul &$lniei de e)&lo+ie s% fie mai mare sau egal cu
aceas"a0
,.+
$ $ r 0 m < +
AF.8/B
1n care0
r C ra+a &$lniei de e)&lo+ie2
b C l%imea &la"formei debleului A inclusiv 'anurileB2
4(m C 1nclinarea "alu+ului debleului.
Din relaia AF.4B re+ul"%0
r n C

AF.8=B
'i in"roduc$nd 1n relaia AF.8/B obinem0
$ $ n C 0 m < +
AF.87B
vin$nd seama de relaia AF.88B# re+ul"%0
$ $ n < 0 m < +
AF.8EB
sau0
( )
$
0
<
n m

AF.8@B
Dac% ad$ncimea a es"e mai mic% dec$" cea re+ul"a"% din
relaia AF.8@B# 1nc%rc%"urile de e)&lo+ivi se a'ea+% &e dou%
r$nduri A3ig.F.87.B.
A'e+area 1nc%rc%"urii de e)&lo+iv &e dou% r$nduri se
ado&"% 'i 1n ca+ul 1n care aruncarea "rebuie s% fie diri.a"%#
Ac$nd# de e)em&lu# accesul &en"ru "rans&or"ul ma"erialului
re+ul"a" es"e recomanda" &re&onderen" &e una din &%rile
la"erale ale debleuluiB.
Dac% se urm%re'"e diri.area efec"ului e)&lo+iei# de
e)em&lu &e &ar"ea s"$ng% a vii"orului &rofil A3ig. F.8EB#
1nc%rc%"ura 4 se calculea+% cu un indice de aruncare mai mic 'i
se iniia+% 1n"$i iar 1nc%rc%"ura 8# cu un indice de aruncare mai
mare# se iniia+% cu o decalare de fraciuni de secund%.
<e &oa"e obine as"fel &e &ar"ea s"$ng%# circa =(7 din
volumul "o"al re+ul"a".
,.0
1 2
1 2
4alerie
,ut
K
K
.i0* I*-;*
.i0*I*-E*
Pen"ru asigurarea efec"ului de con"inui"a"e al e)&lo+iilor
'i evi"area unor &$lnii i+ola"e# dis"ana din"re 1nc%rc%"uri se
s"abile'"e 1n funcie de indicele de aruncare n0
a C b C 6#7 w Y w AnR4B
AF.8FB
unde0
a C dis"ana 1n ca+ul am&las%rii &e un 'ir2
b C dis"ana din"re 'irurile de 1nc%rc%"uri.
Can"i"a"ea de e)&lo+iv se de"ermin% cu relaia0
p C \ w Y
/
w A6#=R6#E w n
/
B w K AKgB AF.8GB
unde0
l C consumul s&ecific de e)&lo+iv AKg(mcB2
,.*
Y C an"ici&an"a AmB2
n C 4.../
L C coeficien" de corecie 1n funcie de ad$ncimea
1nc%rc%"urii0
K C Y
)
AF./6B
c
c
@ 0
7
a

AF./4B
unde0
a
c
C coeficien" em&iric2 a
c
> 9$9 &en"ru Y 466 m2
b
c
C ad$ncimea de &lasare a 1nc%rc%"urii# mai mare de
87m.
Pen"ru Y -; m# J > <*
Ad$ncimea liber% A,
e
B a e)cavaiei es"e 1n funcie de Y 'i
n A3ig. F.8@B.
.i0* I*-?*
Hn ca+ul rocilor s"$ncoase0
&en"ru n G - ,
e
C Y ) A6#8 ) nR6#EB
AF./8B
&en"ru n - ,
e
C Y
AF.//B
Hn ca+ul versanilor de mare 1n%lime# 1nc%rc%"urile
e)&lo+ive &o" fi dis&use &e dou% sau "rei nivele A3ig. F.8FB.
,$%
.i0* I*-I*
b C 4#/c4#E Y
8

AF./=B
n
$
se consider% &en"ru af$nare# iar n
-
$2;*
Hnc%rc%"urile se &o" am&lasa 'i &e mai mul"e r$nduri.
La e)&loa"%ri de carier% camerele de min% se folosesc
dac% volumul de deroca" es"e foar"e mare sau "ermenul de
e)ecuie es"e foar"e redus.
Camerele de min% se am&lasea+% 1n +one f%r% fisuri sau
goluri.
Du&% 1nc%rcarea cu e)&lo+iv# in"r%rile se +idesc 'i
&uul(galeria se burea+%.y
I*9*9* .olosirea eJplozi1ilor la scoaterea buturu0ilor
Cur%irea "erenului de bu"urugi 1n cadrul lucr%rilor
&reg%"i"oare# la e)ecuia "erasamen"elor# es"e necesar% 1n
urm%"oarele ca+uri0
rambleuri cu 1n%limea de ma)imum 8 me"ri2
debleuri e)ecu"a"e cu scre&erul# buldo+erul sau
e)cava"oare av$nd cu&a mai mic% de 6#7 m
/
.
Pe l$ng% soluia scoa"erii bu"urugilor 'i a r%d%cinilor
aferen"e cu a.u"orul "rac"orului# folosirea e)&lo+ivilor ? 1n s&ecial
1n "im&ul iernii 'i &en"ru diame"re mai mari de 6#76 m &oa"e
cons"i"ui o soluie cu &roduc"ivi"a"e ridica"%.
La bu"urugi cu r%d%cini 1n"inse la ad$ncimi mici cu reea
dens% de r%d%cini# 1nc%rc%"ura e)&lo+iv% se in"roduce 1n"r-o
gaur% &rac"ica"% &$n% sub cen"rul bu"urugii Afig. F.8G.B.
,$.
.i0* I*-A*
La bu"urugi cu r%d%cini &ivo"an"e Afig.F./6.B# 1nc%rc%"ura
e)&lo+iv% se in"roduce 1n g%uri &rac"ica"e de-a lungul &ivo"ului2
g%urile au lungimea de 4#7...8#6 ori diame"rul bu"urugii. Pen"ru
in"roducerea can"i"%ii necesare de e)&lo+iv# g%urile sun" de
"i&ul fcu cu&"orQ.
.i0* I*9<*
La bu"urugile &u"rede# g%urile se &rac"ic% &rin cen"rul
bu"urugii.
Can"i"a"ea de e)&lo+iv ApB se calculea+% cu relaia0
= > d AKgB AF./7B
,$$
unde0
l C consumul s&ecific de e)&lo+iv# 1n funcie de
esena lemnului# "i&ul r%d%cinii 'i na"ura &%m$n"ului A"abelul
F.8.B2
d C diame"rul bu"urugii AdmB.
abelul I*-*
(sena
lemnului
ipul
r,d,cinii
l R L06bucat,
Natura p,mntului
tare6stncos nisip6ar0il,
nisipoas,
esen% moale
&la"% 6#466 6#866
&ivo"an"% 6#476 6#876...6#/76
esen% "are
&la"% 6#866 6#/66...6#=66
&ivo"an"% 6#876 6#/76...6#=76
I*:* &%)#RI D( (VNICA )(C#RI%+II &#NCII "A
"#CR#" C# (iP"!`IBI
De&o+i"area# "rans&or"ul# mani&ularea e)&lo+ivilor#
&recum 'i e)ecu"area deroc%rilor cu a.u"orul aces"ora# sun"
o&eraii foar"e &ericuloase# care se efec"uea+% de &ersonal
s&eciali+a"( ins"rui" 1n aces" sco&.
iona &ericuloas% "rebuie semnali+a"% 'i &rev%+u"% cu
ad%&os"uri sigure &en"ru &ersonalul munci"or.
<is"emul de semnali+are "rebuie cunoscu" de fiecare
munci"or 'i cu&rinde0
semnalul de aver"i+are c% es"e &reg%"i"%
&u'carea2
semnalul &reven"iv 1nce&e &u'carea2
semnalul de dare a focului2
semnalul de "erminare a &u'c%rii.
Ra+a +onei de &ro"ecie AR
&
B fa% de buc%ile de roc%
arunca"e 1n "im&ul e)&lo+iei A3ig. F./4.B se calculea+% cu relaia0
, .
, &
$//
p
* n @

AF./EB
,$,
Dac% &ersonalul care "rebuie &ro"e.a"# nu se afl% la co"a
la care se face 1m&u'carea ra+a +onei de &ro"ecie s&ore'"e
AR
&ma)
B.
ma@
., /
p p
* *

AF./@B
.i0* I*9$*
C$nd se folose'"e fi"ilul 9icKford# ar"ificierul "rebuie s%
in% 1n m$n% un fi"il a&rins# cu circa E6 cm mai scur" dec$" cel
mai scur" fi"il folosi" la armare. Un ar"ificier &oa"e a&rinde ma)im
F fi"ile. Dac% nu e)&lodea+% "oa"e 1nc%rc%"urile# se a'"ea&"% o
.um%"a"e de or% 1n ca+ul folosirii de ca&se &iro"e,nice 'i un sfer"
de or%# 1n ca+ul folosirii de ca&se elec"rice.
Du&% aces"e &erioade de "im&# ca&sele nu mai &o"
e)&loda singure. In ca+ul g%urilor nee)&loda"e# sun" in"er+ise0
l%sarea g%urilor 1nc%rca"e# desc%rcarea e)&lo+ivului sau
scoa"erea ca&selor. Pen"ru 1nl%"urarea g%urilor nee)&loda"e se
forea+% al"e g%uri# la cel &uin /6 cm fa% de cele nee)&loda"e 'i
se 1ncarc%.
De&o+i"area ma"erialelor e)&lo+ive es"e admis% numai 1n
+one s&ecial des"ina"e 'i amena.a"e
Du&% des"inaie de&o+i"ele de ma"eriale e)&lo+ive &o" fi0
de&o+i"e de ba+%2
de&o+i"e de consum# din care se a&rovi+ionea+%
ar"ificierii2
,$&
de&o+i"e com&le)e# 1n care se g%sesc 'i de&o+i"e de
ba+% 'i de consum# se&ara"e funcional 'i din &unc"
de vedere al accesului2
Du&% dura"a de folosire deosebim0
de&o+i"e &ermanen"e# cu dura"a mai mare de 8 ani2
&o" fi de&o+i"e de ba+%( de consum2
de&o+i"e de scur"% dura"%2 &o" fi numai de&o+i"e de
consum.
Du&% am&lasamen" de&o+i"ele &o" fi0
sub"erane# cons"$nd din cons"rucii miniere# inclusiv
&en"ru accesul 1n de&o+i"
de su&rafa%2
mi)"e.
Cu e)ce&ia de&o+i"elor de scur"% dura"%# sub 866 Kg
ca&aci"a"e# de&o+i"ele se am&lasea+% 'i se cons"ruiesc numai
&e ba+% de &roiec". Pen"ru am&lasare se recomand% +one f%r%
ume+eal% 'i care &re+in"% relief acciden"a" Adeoarece asigur% o
ad%&os"ire cores&un+%"oareB. Hn ca+ul can"i"%ilor mari de
de&o+i"a"# de&o+i"ele sub"erane sun" obliga"orii.
Grosimea minim% AG
minim
B a s"ra"ului de roc% de deasu&ra
'i 1n"re &ereii la"erali ai camerelor de&o+i"elor se de"ermin% cu
relaia0
min
$, &./
im
=
!
0

AmB AF./FB
unde0
h C can"i"a"ea de e)&lo+iv# 1n ec,ivalen" "ro"il AKgB din
camera de de&o+i"are cu cea mai mare ca&aci"a"e2
b C coeficien" 1n funcie de na"ura rocii2 varia+% 1n"re
4#87 &en"ru s"ra"uri argiloase 'i =#76 &en"ru roci
eru&"ive 'i me"amorfice.
Grosimea s"ra"ului de deasu&ra de&o+i"ului se &oa"e
reduce cu &$n% la 87> dar r%m$n$nd de minim E#6 m# dac%
deasu&ra camerelor de de&o+i"are nu se afl% obiec"ive care ar
&u"ea fi afec"a"e.
Grosimile din"re &ereii la"erali ai camerelor de de&o+i"are
nu &o" cobor1 sub urm%"oarele valori0
,$/
E#6 m &en"ru ca&aci"%i &$n% la = "one e)&lo+iv A1n
ec,ivalen" "ro"ilB2
46#6 m &en"ru ca&aci"%i mai mari.
Depozitele de suprafa,
<e cons"ruiesc din ma"eriale u'oare# &en"ru a limi"a
&ericolul &roiec"%rii la dis"an%# 1n ca+ de e)&lo+ie. Po" fi
&rev%+u"e cu diguri de &%m$n" ? 1n varian"ele diguri com&le"e
'i# res&ec"iv Pcu acces &rin "raversareQ A3ig. F./8.B.
Dis"ana minim% AD
min
B din"re dou% cl%diri ale unui de&o+i"
de su&rafa%# f%r% &ro"ecie din diguri de &%m$n"# se calculea+%
cu relaia0
,
min
, D =
AF./GB
unde0
h C can"i"a"ea de e)&lo+iv A1n ec,ivalen" "ro"il - KgB din
cl%direa cu cea mai mare ca&aci"a"e.
.i0* I*9-*
.
,$-
Hn ca+ul de&o+i"elor &ro"e.a"e cu diguri de &%m$n" Aa
c%ror 1n%lime "rebuie s% de&%'easc% 1n%limea cl%dirilor cu cel
&uin 4 mB# D
min
se &oa"e reduce cu 76># dar f%r% a cobor1 sub
4/ m.
La am&lasarea de&o+i"elor "rebuie s% se asigure dis"ana
minim% de siguran% ARB fa% de obiec"ivele e)is"en"e# dis"an%
care se s"abile'"e 1n funcie de valoarea su&ra&resiunii Ax
&f
B din
fron"ul undei de 'oc.
x
&f
se consider% 1n funcie de na"ura obiec"ivului 'i efec"ul
de dis"rugere admis A"abelul F./B.
,
=
*

AmB AF.=6B
unde0
h C can"i"a"ea de e)&lo+iv 1n ec,ivalen" "ro"il AKgB# 1n
cl%direa de&o+i"ului2
p se de"ermin% din relaia F.=40
$
%,0& $, + ,
pf
+ +
A46
7
N(m
8
B
AF.=4B
abelul I*9*
*i&ul obiec"ivului
e)"erior
x&f A46
7
N(m
8
B &en"ru dis"rugeri0
"o"ale &u"ernice medii u'oare
Ne1nsem-
na"e
Cl%diri din0
- be"on arma"
6#F6...4#66 6#76...6#F6 6#/6...6#76 6#46...6#/6 6#6/...6#6=
- c%r%mid%
cu mul"e e"a.e
6#86...6#=6 6#86...6#/6 6#46...6#86 6#67...6#46 6#6/...6#67
cu &uine e"a.e 6#/7...6#=7 6#87...6#/7 6#47...6#87 6#[email protected]#47 6#6/...6#67
- lemn 6#86...6#/6 6#48...6#86 6#6G...6#48 6#6E...6#6F 6#6/...6#67
- sc,ele" me"alic
Acons"rucii
iindus"rialeB
6#76...6#F6 6#/6...6#76 6#86...6#/6 6#67...6#86 6#6/...6#67
Poduri me"alice
de cale fera"%
4#76...8#66 4#76...8#66 4#66...4#76 6#76...4#66 -
iiduri de s&ri.in - 4#76 - - -
De&o+i"ele "rebuie ven"ila"e 'i &rev%+u"e cu ,igrome"re#
"ermome"re# 'i ilumina" elec"ric cu dis&o+i"iv an"igri+uos .
,$+
*em&era"ura 1n in"eriorul de&o+i"ului "rebuie s%
de&%'easc% cu minim 7
6
C "em&era"ura de 1ng,e a
e)&lo+ivului# dar f%r% a de&%'i R87
6
C Ae)ce&ional R/6
6
CB.
Can"i"%ile de e)&lo+iv 'i de a&rindere(iniiere care
de&%'esc 866 Kg# se de&o+i"ea+% se&ara". Ca e)ce&ie fi"ilul
9icKford &oa"e fi de&o+i"a" 1n aceea'i 1nc%&ere cu orice
e)&lo+iv.
*rans&or"ul e)&lo+ivilor se face numai 1n ambala.ul
fabricii furni+oare. La &unc"ele de lucru se "rans&or"% 1n l%+i
s&eciale# can"i"a"ea "rans&or"a"% de un ar"ificier variind 1n"re 46
'i /6 Kg# 1n funcie de gradul de accesibili"a"e al "erenului.
Au"ocamioanele care "rans&or"% e)&lo+ivi vor fi
amena.a"e s&ecial 'i vor &ur"a 1nsemnele &rev%+u"e de
Regulamen"ul de circulaie al au"ove,iculelor# iar conduc%"orii
au"o vor &oseda &ermise s&eciale. Au"ocamioanele se 1ncarc%
cu cel mul" 8(/ din ca&aci"a"e 'i "rebuie s% circule cu o vi"e+% de
ma)im /6 Vm(,.
Nu se admi"e o&rirea au"ocamioanelor 1n in"eriorul
cen"relor &o&ula"e# iar orice "rans&or" se 1n"reru&e &e "im& de
fur"un% sau cea%# a"unci c$nd vi+ibili"a"ea es"e mai mic% de 86
m. La "rans&or"ul 1n convoi se va &%s"ra dis"ana de 76 m 1n"re
ve,icule.
<"aionarea ve,iculelor 1nc%rca"e cu e)&lo+iv "rebuie s%
aib% loc la o dis"an% de minim /66 m de locali"%i# lucr%ri de
ar"% 'i de minimum 466 m de drumurile &rinci&ale.
,$0
CAPI!"#" A:
(i(C#+IA (RA)A&(N("!R
P( (R(N#RI C!&PR()IBI"(
A*$* G(N(RA"I%+I
P%m$n"urile foar"e com&resibile se carac"eri+ea+% &rin0
na"ur%# cel mai adesea# argiloas%# cu un coninu" de
ma"erii organice mai mul" sau mai &uin im&or"an"2
umidi"a"e foar"e mare2
com&resibili"a"e im&or"an"%# c,iar sub 1nc%rc%ri mici#
vi"e+a de "asare descresc$nd 1n "im&# dar anul$ndu-
se numai du&% un num%r de ani2
greu"a"e volumic% redus%# &%m$n"urile fiind# 1n
ma.ori"a"ea ca+urilor# sa"ura"e2
re+is"en% la "%iere foar"e redus%.
P%m$n"urile# care &re+in"% aces"e carac"eris"ici generale#
se &o" clasa 1n &a"ru ca"egorii0
m$luri An%moluriB2
"urbe2
&%m$n"uri de formaiune geologic% vec,e# dar
&er"urba"e recen" 'i anume solifluciunea argilelor 'i
&rafurilor2
diverse aluviuni cu carac"er nisi&os 'i &r%fos.
&lurile sun"# din &unc" de vedere geologic# de&o+i"e
forma"e 1n a&% dulce(s%ra"%# cons"i"ui"e din &ar"icule foar"e fine
A5 866 B cu un &rocen" im&or"an" de fraciune sub 8 .
Na"ura mineralogic% &oa"e fi varia"%. Au o s"ruc"ur%
flocular% 'i umidi"a"e ridica"%. Conin o anumi"% &ro&orie de
ma"erii organice 'i &o" fi "urboase# dac% &re+ena anumi"or
microorganisme favori+ea+% formarea "urbei.
Prin consolidare# m$lurile &ierd o &ar"e din a&%# s"ruc"ura
se dis"ruge 'i se "ransform% 1n argile sau marne.
Din &unc" de vedere geo"e,nic# m$lurile se
carac"eri+ea+% &rin umidi"a"e mare A1n general# a&ro&ia"% de Y
L
#
,$*
dar &u"$nd de&%'i 466>B# com&resibili"a"e mare Aconduc$nd la
"as%ri secundare im&or"an"eB#
d
# &ermeabili"a"e 'i coe+iune
nedrena"% reduse2 la su&rafa% &re+in"%# de regul%#
su&raconsolidare.
urbele re+ul"% din acumul%ri de ma"erii organice# &arial
descom&use. Pen"ru formarea "urbei es"e necesar% o
"em&era"ur% rela"iv cobor$"% Ama)imum R46CB# ceea ce e)&lic%
&re+ena "urbelor# 1n s&ecial# 1n regiuni mun"oase.
Carac"eris"icile fi+ice ale "urbelor de&ind de na"ura
ma"eriilor organice descom&use 'i de gradul lor de
descom&unere.
Greu"a"ea volumic% a&aren"%# &ermeabili"a"ea 'i
,igrosco&ici"a"ea "urbei varia+% invers &ro&orional cu gradul de
descom&unere.
Prin mlaFtin, se 1nelege un "eren li&si" de scurgere# la
care a&or"ul de a&% de&%'e'"e eva&oraia 'i &e care cre'"e o
vege"aie ,idrofil%.
Du&% modul de alimen"are deosebim mla'"ini alimen"a"e
de a&e sub"erane Aumidi"a"ea Y varia+% 1n"re /66cF66>B# de
a&e de su&rafa% AY C 8766c/666>B 'i alimen"a"e &e ambele
c%i Amla'"ini mi)"eB.
Clasificarea cea mai im&or"an"% a mla'"inilor es"e 1n
funcie de consis"en% 'i s"abili"a"e deosebind0
mlaFtini de cate0oria I# la care# &e "oa"% ad$ncimea#
ma"erialul es"e consis"en" 'i rela"iv s"abil. Hn general#
fundul mla'"inii es"e alc%"ui" din roci s"$ncoase.
Cri"eriul admis# 1n general# &en"ru clasificarea mla'"inilor
1n aceas"% ca"egorie# es"e urm%"orul0 un "alu+ ver"ical# de 8#6 m
1n%lime se menine# la "em&era"ur% &es"e 6C# la orice
umidi"a"e# "im& de 7 +ile2 sub aciunea 1nc%rc%rilor e)"erioare se
&roduce "asarea 'i nu refularea ma"erialului.
mlaFtini de cate0oria II: &e "oa"% ad$ncimea conin
o mas% rela"iv fluid% 'i ins"abil%# &roduc$ndu-se
fenomene de refulare2 au# 1n general# ad$ncimi mari#
&$n% la 86 m2
mlaFtini de cate0oria III0 sun" alc%"ui"e din"r-o mas%
fluid% 'i ins"abil%# aco&eri"%# 1n general# cu o crus"% de
ma"erial consis"en".
Calculele de s"abili"a"e 'i "asare# &en"ru &%m$n"uri
com&resibile# "rebuie &receda"e de recunoa'"ere in si"u 'i de
,,%
s"udii geo"e,nice de labora"or# care fundamen"ea+% i&o"e+ele 'i
&arame"rii de calcul.
Ue"odele de calcul# elabora"e &$n% 1n &re+en"# &ermi"
numai evaluarea am&li"udinii "as%rilor 'i a evoluiei lor 1n "im&#
mo"iv &en"ru care# 1n ca+ul lucr%rilor im&or"an"e# se recomand%
sec"oare e)&erimen"ale# 1nc% din fa+a de s"udiu.
<"udiile &realabile fiind# de regul%# de dura"%# aces"ea
"rebuie efec"ua"e cu o decalare 1n "im& c$" mai mare# fa% de
"ermenul de dare 1n e)&loa"are a obiec"ivului de inves"iie#
&en"ru ca# 1n fa+a de &roiec"are# s% se dis&un% de da"ele
necesare alegerii soluiei din"re urm%"oarele varian"e0
"erasamen"e# de regul%# 1n um&lu"ur%2 debleurile se
&o" reali+a numai du&% uscarea com&le"% a mla'"inii2
"raversare &rin in"ermediul unei lucr%ri de ar"%2 soluia
es"e# 1n general# cos"isi"oare# dar &oa"e fi .us"ifica"%
dac% res"ul "raseului ru"ier com&or"% un num%r mare
de lucr%ri de ar"% sau c$nd "ermenul de dare 1n
e)&loa"are es"e scur"2
modificarea "raseului ru"ier2
s"udiul unui nou "raseu2
la limi"%# renunarea la "raseu.
Hn &rinci&iu# "erenurile ml%'"inoase "rebuie evi"a"e &en"ru
"raseele ru"iere. Dac% "raversarea unei mla'"ini es"e necesar%#
"rebuie s% se asigure urm%"oarele0
lungimea "raseului ru"ier# &e mla'"in%# s% fie c$" mai
redus%2
"raversarea s% se reali+e+e 1n +ona 1n care
ad$ncimea mla'"inii es"e cea mai mic%2
1n +ona de "raversare# fundul mla'"inii s% fie c$" mai
a&roa&e de &lanul ori+on"al# f%r% a de&%'i &an"e de0
4(46 1n ca+ul mla'"inilor de ca"egoria I2
4(47 1n ca+ul mla'"inilor de ca"egoria II2
4(86 &en"ru mla'"inile de ca"egoria III.
Diferi"ele moduri de alc%"uire a rambleurilor# &e "erenuri
ml%'"inoase# se &o" gru&a du&% cum urmea+%0
A4B. 4+ecutarea rambleului p,n la fundul stabil al
mlatinii, /n (ariantele*
,,.
AaB. e)cavarea ma"erialului e)is"en" 'i e)ecu"area# 1n
loc# a rambleului din ma"erial drenan"2 me"oda es"e
a&licabil% 1n ca+ul mla'"inilor de ca"egoria I2
AbB. scufundarea rambleului &rin "asarea 'i refularea
ma"erialului din mla'"in%# sub greu"a"ea &ro&rie a
rambleului2 du&% ca+ se folosesc e)&lo+ivi sub "al&a
rambleului2
AcB. me"oda combina"%# cons"$nd din e)cavarea
s"ra"ului su&erior al mla'"inii# iar s"ra"ul inferior# de
consis"en% mai redus%# es"e refula" la"eral &rin
scufundarea rambleului.
A8B. 4+ecutarea rambleului pe o platform din b,rne sau
fascine, peste materialul din mlatin%
E)ecuia rambleului &$n% la fundul s"abil al mla'"inii se
ado&"% 1n s&ecial &en"ru drumurile im&or"an"e. Grosimea A,OB a
s"ra"ului de "urb% com&ac"% Afig. G.4B# care &oa"e r%m$ne sub
rambleu# es"e &en"ru mla'"ini de ca"egoria I-a0
.i0* A*$*
Dac% ad$ncimea mla'"inii ,O 4#6 m0
, a(= ? &en"ru sis"eme ru"iere cu 1mbr%c%mini
&ermanen"e2
, a(/ ? &en"ru sis"eme ru"iere cu 1mbr%c%mini
semi&ermanen"e2
, a(8 ? &en"ru sis"eme ru"iere cu 1mbr%c%mini
&rovi+orii.
,,$
Dac% ad$ncimea mla'"inii ,O C 4c= m# , a(/.
Dac% ad$ncimea mla'"inii ,O : = m# "asarea obinu"% &rin
calcul nu "rebuie s% de&%'easc%0
4 cm ? &en"ru sis"eme ru"iere cu 1mbr%c%mini din be"on
de cimen"2
4#7...8 cm ? &en"ru sis"eme ru"iere cu 1mbr%c%mini
asfal"ice &ermanen"e2
8c/ cm ? &en"ru sis"eme ru"iere cu 1mbr%c%mini
asfal"ice semi&ermanen"e2
/c= cm ? &en"ru sis"eme ru"iere cu 1mbr%c%mini
&rovi+orii.
Calculul "as%rii unui rambleu# e)ecu"a" &e &%m$n"
com&resibil# nu se &oa"e efec"ua &rin a&licarea "eoriei lui
*er+ag,i deoarece0
&ermeabili"a"ea ori+on"al% es"e mai im&or"an"% dec$"
&ermeabili"a"ea ver"ical%2
ambele &ermeabili"%i varia+% 1n cursul "as%rii.
P$n% 1n &re+en" se dis&une de formule em&irice &en"ru
definirea consolid%rii secundare 1n funcie de "im&# &e ba+a
re+ul"a"elor edome"rice. 3ormulele sun" valabile numai du&%
"erminarea consolid%rii &rimare.
La consolidarea &rimar%# vi"e+a de com&rimare de&inde
numai de re+is"ena la curgere a a&ei# sub gradien"ele
,idraulice.
Consolidarea secundar% se 1nregis"rea+% du&% ce
e)cesul de &resiune in"ers"iial% se anulea+%. Na"ura aces"ui
fenomen nu es"e cunoscu"%2 i&o"e+a c% se da"orea+% flua.ului#
care cores&unde unei deformaii a s"ra"urilor de a&% adsorbi"%#
es"e acce&"abil% 1n ca+ul argilelor dar nu 'i al "urbei.
Hn &%m$n"urile &u"ernic organice# s&orul de &resiune
in"ers"iial% se &oa"e difu+a foar"e re&ede# as"fel c% din &unc" de
vedere al vi"e+ei de consolidare &re+in"% in"eres &rac"ic numai
consolidarea secundar%.
3ormulele em&irice A9uisman# Vo&&e.anB sun" de forma0
,,,
, C , ) Aa R b ) log"B ) fAOB AG.4B
unde0 , C "asarea s"ra"ului de grosime ,2
" C "im&ul du&% care se consider% "asarea A+ileB2
O C s&orul de &resiune a&lica".
3ormula Buisman0
, C , ) A
4
R
8
) log"B ) AOB AG.8B
unde coeficienii
4
'i
8
de&ind de valoarea O
3ormula coppe_an
( )
%
. $
T
lo' ln
c
" " t

+
+
AG./B
unde0

6
C &resiunea da"ora"% &%m$n"ului de deasu&ra s"ra"ului
com&resibil2

c
C &resiunea de &reconsolidare.
Valorile O se a&lic% succesiv# asu&ra unei &robe#
fiecare valoare O menin$ndu-se 46 +ile. A&lic$nd &rinci&iul
su&ra&unerii "ensiunilor# se "rasea+% grafic curba de "asare#
care s-ar obine &rin a&licarea# de la 1nce&u"# a valorii "o"ale
O .
3ormulele em&irice &ermi"0
&revederea "as%rilor &e "im& 1ndelunga" 'i anume
obinerea ordinului de m%rime a "as%rii "o"ale 'i nu
valoarea absolu"% a aces"eia2
s"abilirea dura"ei necesare &en"ru a&licarea
su&rasarcinii# re&re+en"a"% de un rambleu
,,&
su&limen"ar# 1n sco&ul acceler%rii consolid%rii2 &en"ru
aceas"a# rambleul se e)ecu"% 1n e"a&e# cu meninerea
rambleului su&limen"ar &$n% la 1nregis"rarea "as%rilor
&rinci&ale A"im&ul * 1n 3ig. G.8B.
A
tim,ul
inaltime rambleu
)
=f$)%
e@ecutie eta3i#ata
a rambleului
rambleu
su3limentar
tasarea 6ara
rambleu
su3limentar
.i0* A*-*
A*-* (Jecuia rambleurilor pe mlaFtini de
cate0oria a IRa
Hnde&%r"area ma"erialului din mla'"in% se &oa"e reali+a
&rin0
- s%&%"uri manuale# &en"ru volume mici2
- s%&%"uri cu e)cava"oare# de &referin% cu dragline0
- s%&%"uri cu a.u"orul e)&lo+ivilor# cu sau f%r% arunc%ri
diri.a"e2
- s%&%"uri &rin ,idromecani+are.
Ue"odele cu e)&lo+ivi 'i &rin ,idromecani+are se
recomand% &en"ru ad$ncimi mai mari de 7#6cF#6 m# deoarece
1n ca+ con"rar soluiile nu sun" economice.
Dac% se reali+ea+% rambleuri &es"e ma"erialul din
mla'"in% se &oa"e in"erveni &en"ru gr%birea &rocesului de "asare
&rin drenare. Drenurile &o" fi0
- "ran'ee drenan"e longi"udinale Afig. G./B# c$nd
ad$ncimea mla'"inii A,B es"e sub =#6 m2
,,/
.i0* A*9*
- &iloi drenani ver"icali Afig. G.=B &en"ru , : =#6 m
Caterial drenant
29r =0,25'''050m
L=109r
&
,
%
(
(
(
.
$
,
%
m
%
,
$
/
(
(
(
%
,
+
%
m
$8
$r
<altea drenanta
.i0* A*:*
<uccesiunea o&eraiilor es"e urm%"oarea0
- se a'"erne sal"eaua drenan"% &e 1n"reaga am&ri+% a
vii"orului rambleu# folosind ca ma"erial drenan" balas" cu ma)im
46> nisi& 'i cu un coeficien" de &ermeabili"a"e K

4#746
-4
cm(s2
- se forea+% &iloii dis&u'i 1n 'a,2
Hn golurile cu d C A87B /6c76 cm# se in"roduc "uburi PVC
cu diame"rul de 7c46 cm# &rev%+u"e cu fan"e 'i cu &ro"ecie
fil"ran"%2 s&aiul liber se um&le cu nisi& s&%la" Agranulo+i"a"e
6#4 ( 8 mm2 K : 4#746
-8
cm(sB.
,,-
- se e)ecu"% rambleul la o co"% mai 1nal"% dec$" 1n
&roiec"# &en"ru a se ine seama de "asare2 ri"mul de e)ecuie al
rambleului "rebuie s% fie corela" cu cre'"erea greu"%ii
rambleului 'i cu efec"ul de 1mbun%"%ire al carac"eris"icilor
mecanice ale &%m$n"ului# &en"ru evi"area fenomenului de
refulare. Hn general se recomand% circa 6#47 m 1n%lime de
rambleu(sc,imb de lucru# cu asigurarea com&ac"%rii
cores&un+%"oare.
E)&erimen"al a re+ul"a" c% o e)ecuie corec"% conduce la
"as%ri "im& de ma)im E luni.
Drenurile de nisi& mobili+ea+% &ermeabili"a"ea ori+on"al%#
care &oa"e fi# 1n ca+ul "urbei# &$n% la de +ece ori mai mare
dec$" &ermeabili"a"ea ver"ical%.
Hn"ruc$" drenurile de nisi& acionea+% asu&ra dura"ei de
consolidare &rimar%# folosirea me"odei se .us"ific% a"unci c$nd
aceas"% e"a&% de consolidare es"e im&or"an"%.
Vi"e+a cu care se &roduce consolidarea es"e
condiiona"%0
1n &rinci&al# de greu"a"ea rambleului# fiind direc"
&ro&orional% cu aceas"a2
1n m%sur% redus% de diame"rul(dis"ana din"re &iloi
Adiame"rul se consider% cons"ruc"iv &en"ru evi"area
colma"%riiB 'i de ad$ncimea s"ra"ului.
Dis"ana din"re drenuri ARB "rebuie s% res&ec"e condiia0
R X R
f
AG.=B
%
str
f
@
p p
*
i

AG.7B
unde0
& C &resiunea da"ora"% 1nc%rc%rii e)"erioare2
&
s"r
C re+is"ena s"ruc"ural%# la com&resiune# a
"erenului na"ural2
i
6
C gradien"ul iniial al "erenului na"ural2
z
Y
C greu"a"ea s&ecific% a a&ei.
,,+
Drenuri de car"on
In +one defici"are 1n nisi&# drenurile ver"icale# &en"ru
&%m$n"uri argiloase sa"ura"e( argiloase "urboase# &o" fi 1nlocui"e
&rin drenuri reali+a"e din car"on ne1ncleia"# av$nd seciunea
"ransversal% de / ) 466 mm 'i fiind &rev%+u"e cu canale
in"erioare# av$nd fiecare o seciune de / mm
8
.
In figura G.7. se &re+in"% sc,ema &en"ru elemen"ele
com&onen"e A"i&ul a es"e cel mai r%s&$ndi"B.
Pen"ru &ro"e.area# drenului de car"on# de aciunea
bac"eriilor# se asigur% im&regnarea cu sare arsenic%# iar &en"ru
cre'"erea re+is"enei se &oa"e recurge la 1mbibare cu r%'ini
melaminice.
Coeficien"ul de fil"raie# &rin su&rafaa la"eral%# es"e de
ordinul a 46
-/
...46
-=
cm(s# adic% de &es"e 466 ori mai mare dec$"
a &%m$n"urilor argiloase. Prac"ic sun" ec,ivalen"e drenurilor de
nisi& cu diame"rul de 47 cm.
.i0* A*;*
Drenurile se in"roduc cu a.u"orul unei mandrine# care
&ene"rea+% &%m$n"ul slab 'i lansea+% drenul de car"on.
Drenurile de car"on nu influenea+% deformaiile
&%m$n"ului# 1n"ruc$" se 1ndoaie u'or# f%r% a se de"eriora.
Pre+in"% 'i urm%"oarele avan"a.e0 nu se colma"ea+% 'i
&o" fi e)ecu"a"e la in"ervale mici Ada"ori"% modului s&ecial de
e)ecu"areB.
In fig.G.E. es"e &re+en"a" ca+ul unui rambleu mic#
e)ecu"a" &e "eren com&resibil# cu folosirea drenurilor de car"on.
,,0
.i0* A*E*
A*9* (Jecuia rambleurilor pe mlaFtini de
cate0oria a IIRa
Dac% ad$ncimea mla'"inii nu de&%'e'"e /#6 m# rambleul#
indiferen" de 1n%lime# se a'ea+% &e fundul s"abil al mla'"inii.
Hn%limea rambleului nu va fi mai mic% de 6#F6 m# recomandabil
minim 8#6 m Afig. [email protected]. lanurile la"erale se e)ecu"% 1nain"ea
reali+%rii rambleului 'i se cur%% &eriodic.
.i0* A*?*
Pen"ru a se ine seama de condiiile de lucru# unele
norme admi" ca 1n cor&ul rambleului 'i sub aces"a s% r%m$n%
ma"erial din mla'"in%# dac% es"e 1nde&lini"% condiia A3ig. G.F.B0
,
i
6#4) a AG.EB
,,*
.i0* A*I*
Ua"erialul folosi" 1n um&lu"ur% "rebuie s% conin% /6...E6
> fraciuni 1n"re 6#8...6#E mm 'i ma)im 46 > fraciuni sub E/
m. Coeficien"ul de neuniformi"a"e "rebuie s% fie U
n
/ iar
coeficien"ul de &ermeabili"a"e K C 46
-/
...46
-7
m(s2
Pen"ru evi"area deform%rii rambleului 1n in"eriorul
mla'"inii se &oa"e recurge la soluia cu &al&lan'e A3ig. G.G.B.
.i0* A*A*
Dac% ad$ncimea mla'"inii es"e mai mare de /#6 m#
rambleul se va scufunda &e cel &uin /#6 m# &en"ru reali+area
unei mase de &%m$n" suficien" de mari 'i a se evi"a de&las%ri
ver"icale la "recerea ve,iculelor Afig. G.46.B.
,&%
.i0* A*$<*
Dac% scufundarea rambleului# sub greu"a"ea &ro&rie# nu
se obine &e ad$ncimea necesar%# se recurge la folosirea
e)&lo+ivilor la ba+a rambleului# folosind fie o 1nc%rc%"ur% mare
dis&us% &e un singur r$nd 1n a)a rambleului Afig. G.44.B# fie
1nc%rc%ri dis"ribui"e &e l%imea rambleului Afig. G.48.B.
.i0* A*$$*
<uccesiunea o&eraiilor es"e urm%"oarea0
se e)ecu"% rambleul# &e su&rafaa mla'"inii2 rambleul
se scufund% &arial sub greu"a"ea sa2
se forea+% g%urile de min% &$n% la co"a la care
"rebuie scufunda" rambleul2
se in"roduce e)&lo+ivul# A1n general as"rali"aB cu
1nveli' im&ermeabil2
se sco" "uburile de fora.# concomi"en" cu burarea
g%urilor de min%2
,&.
ordinea e)&lo+iilor0 I A4# GB# II A8# FB# III A/c@B2
decalarea e)&lo+iilor asigur%# &rin af$narea
&realabil%# un randamen" su&erior e)&lo+iilor finale.
.i0* A*$-*
Hn regiuni cu "em&era"uri nega"ive &e dura"e mari# &en"ru
mla'"inile de ca"egoriile I 'i II se &o" folosi urm%"oarele me"ode0
A4B. 1nde&%r"area &ro"eciei de +%&ad% de &e ben+ile de
circulaie a u"ila.elor de e)cavare# ceea ce asigur%
1ng,earea unui s"ra" de minim 87 cm2 1n"re ben+ile de
circulaie# &e am&ri+a vii"orului rambleu# se menine
&ro"ecia de +%&ad% &en"ru a menine consis"ena redus%
a mla'"inii 'i a 1nlesni e)cavarea A3ig. G.4/.B
,&$
.i0* A*$9*
A8B. &en"ru a evi"a ume+irea# du&% e)cavare 'i e)ecuia
um&lu"urii# se reali+ea+% ecrane din ma"erialul 1ng,ea" 1n
.urul "ran'eelor Afig. G.4=.B.
.i0* A*$:*
A*:* (Jecuia rambleurilor pe mlaFtini de
cate0oria a IIIRa
Deoarece o asemenea mla'"in% are o consis"en% foar"e
redus%# rambleul "rebuie cobor$" &$n% la fundul s"abil al
mla'"inii# indiferen" de 1n%limea rambleului 'i de ad$ncimea
aces"eia. Uodul de e)ecuie de&inde de e)is"ena 'i re+is"ena
s"ra"ului# mai consis"en" de la su&rafaa mla'"inii.
Dac% s"ra"ul es"e suficien" de re+is"en"# "rans&or"ul
&%m$n"ului &en"ru rambleu se efec"uea+% direc" &e aces" s"ra".
,&,
Pen"ru scufundarea rambleului# se "aie# 1n s"ra"ul mai
consis"en"# "ran'ee longi"udinale# cu l%imi de circa 4#6 m# la
ba+ele "alu+urilor vii"orului rambleu Afig. G.47.B.
.i0* A*$;*
Dac% &an"a admisibil% a fundului mla'"inii es"e de&%'i"%
se recurge la e)&lo+ii Afig. G.4E.B.
.i0* A*$E*
Du&% e)ecu"area rambleului# se verific%# &rin sonda.e#
res&ec"area &revederilor din &roiec".
Dac%# 1n +one ml%'"inoase &odeele nu &o" fi evi"a"e# se
e)ecu"% 1n"$i rambleul# iar s%&%"ura &en"ru &ode se reali+ea+%
1n &%m$n"ul de um&lu"ur%.
,&&
A*;* Abace pentru calculul stabilit,ii
rambleurilor amplasate pe p,mnturi compresibile
Abacele de calcul M/6N ba+a"e &e me"oda f$'iilor
A9is,o&B# 1n i&o"e+a su&rafeei de alunecare circular% ? i&o"e+%
admisibil% 1n ca+ul &%m$n"ului de fundare omogen ? &ermi"
obinerea valorii minime a coeficien"ului de siguran% la
alunecare# 3.
Parame"rii geome"rici 'i geo"e,nici# care in"ervin 1n
calcul# sun" urm%"orii0
&arame"rii geome"rici0
a C 1n%limea rambleului2
LCl%imea banc,e"ei2
,C1n%limea banc,e"ei2
"g{C1nclinarea "alu+ului rambleului( banc,e"ei2
DCgrosimea s"ra"ului com&resibil.
&arame"rii geo"e,nici0
- &en"ru rambleu(banc,e"%0
r

Cgreu"a"ea volumic%2
b
r
Cung,iul de frecare in"ern%2
c
r
Ccoe+iunea2
- &en"ru &%m$n"ul de fundare0 c
u
Ccoe+iunea nedrena"%.
Parame"rii in"ervin &rin ra&oar"ele0
D(a2 L(a2 ,(a2
u
r
c
+
<

2 c
r
(c.
Abacele sun" 1n"ocmi"e &en"ru valori NC6#42 6#82 6#/2 6#=
'i 6#7.
Pen"ru valori in"ermediare ale &arame"rilor se
in"er&olea+% liniar.
Coeficien"ul minim de siguran% A3B se obine &en"ru
urm%"oarele ca+uri0
,&/
A* Rambleu f,r, banchet, 5fi0* A*$?*a3 tabelul A*$*7
P,mntul din rambleu este caracterizat prin Z
r
Fi
c
r
><*
Pen"ru
u
r
c
+
<

cu&rins 1n"re valorile N

4
'i N
8
A&en"ru care sun" redac"a"e abaceleB# re+ul"%0
.
. $ .
$ .
9 :
+ +
F F F F
+ +

AG.@B
3
4
'i 3
8
cores&und abacelor &en"ru N
4
'i res&ec"iv N
8
.
In figura [email protected] se &re+in"% un e)em&lu de abac%
&en"ru ca+ul A.
B* Rambleu f,r, banchet, 5fi0* A*$I*a3 tabelul A*$*7
P,mntul din rambleu este caracterizat prin Z
r
Fi
c
r
q <*
Pen"ru
u
r
c
+
<

cu&rins 1n"re valorile N

4
'i N
8
A&en"ru care sun" redac"a"e abaceleB# se de"ermin%0
3
4
&en"ru c
r
(c
u
C623
8
&en"ru c
r
(c
u
C6#7.
Re+ul"%0
. $ .
9 :
r
u
ef
c
F F F F
c
_
+

,
AG.FB
unde0
r
u
ef
c
c
_

,
C valoarea efec"iv% a &arame"rului.
In figura G.4F.b se &re+in"% un e)em&lu de abac% &en"ru
c
r
(c
u
C6#7.
,&-
C3 D* Rambleu cu banchet, 5fi0* A*$A*a3 fi0* A*-<*a7
Cazurile se deosebesc 8n funcie de 1alorile
prametrilor t0r Fi Z
r
5tabelul A*-*7*
Pen"ru
u
r
c
+
<

cu&rins 1n"re valorile N

4
'i N
8
# 'i
"
<

cu&rins 1n"re
.
"
<
'i
$
"
<
re+ul"%0
.
. $
9 :
I II I
" < " <
F F F F
" < " <

AG.GB
unde0
.
. $ .
$ .
9 :
I
+ +
F F F F
+ +

AG.46B
.
$
'i .
-
sun" obinui# 1n funcie de ra&or"ul L(a# &en"ru
valoarea ,
4
(a# 1n abacele redac"a"e &en"ru N
4

'i N
8
2
1 2
1
1 2
1
( )
0 0
0 0
# # # #
II

+
AG.44B
.
$
'i .
-
sun" obinui# 1n funcie de ra&or"ul L(a# &en"ru
valoarea ,
8
(a# 1n abacele redac"a"e &en"ru N
4

'i N
8
.
In figura G.4G.b se &re+in"! un e)em&lu de abac! &en"ru
ca+ul c# iar 1n figura G.86.b# un e)em&lu de abac! &en"ru ca+ul
D.
,&+
.i0* A*$?*
.i0* A*$I*
,&0
.i0* A*$A*
.i0* A*-<*
,&*
abelul A*$*
Ca+ul
Parame"rul
cons"an"
"g{ D(a
In"er&olare
1n funcie
de0
A. c
r
(c
u
C 6
8(/24(828(724(/ 6#/c8#6 b
r
9.
c
r
(c
u
C 6
c
r
(c
u
C 6#7
abelul A*-*
Ca+ul
Parame"rul
cons"an"
b
r
,(a D(a
<e
in"er&olea+!
1n funcie
de0
C. "g{C8(/ /7
o
2=6
o
6#826#/2
6#=26#7
6#/c8#6 L(a
D. "g{C4(8 /6
o
2/7
o
2=6
o
A*E* &etode reolo0ice pentru studiul tas,rii
p,mnturilor
A*E*$* Pen"ru s"udiul "as%rii &%m$n"urilor se &oa"e folosi
'i modelarea &en"ru un mediu v$scoelas"ic liniar.
Uodelele mecanice com&or"% combinarea din"re resoar"e
Acare modelea+% com&or"area elas"ic%B 'i amor"i+oare Acare
modelea+% com&or"area v$scoas%B.
Hn ca+ul resor"ului# "ensiunea es"e &ro&orional% cu
deformaia# cons"an"a de &ro&orionali"a"e fiind modulul de
elas"ici"a"e E Afig.G.84B2 1n ca+ul amor"i+orului# "ensiunea es"e
&ro&orional% cu vi"e+a de deformare# cons"an"a de
&ro&orionali"a"e fiind re&re+en"a"% de v$sco+i"a"ea | A3ig.
G.88B.
,/%

.i0* A*-$ .i0* A*--
A*E*-* Conform ( =8 ( modelul mecanic din fig. G.8/.
cores&unde unui masiv de &%m$n" din argil% nisi&oas%# la care
? 1n absena a&ei libere ? golurile sc,ele"ului rigid-elas"ic
Ada"ora" &ar"iculelor de &%m$n" lega"e cu un lian" mineralB sun"
um&lu"e cu &ar"icule fine# nelega"e 1n"re ele.


;
;

;
.i0* A*-9* .i0* A*-:*
Evoluia curbei de flua.# 1n ca+ul unei valori cons"an"e ^#
es"e similar% cu cea a modelului iener Afig. G.8=# ecuaia G.48B
dac% &en"ru com&leane la flua. egale sun" 1nde&lini"e condiiile
AG.4=2 G.47B0
( 1 )
1 1
) ( )
#
#
2
#
2
#
1
#
1
t
e
E E
t
E

+


AG.48B
$
T
$
T
.
D D D + AG.4/B
,/.
$ .
T
.
E E E + AG.4=B
.
$ .
T
.
T
$
T
.

E E E E

AG.47B
A*E*9* Uodelul mecanic din fig. G.87. cores&unde
&%m$n"urilor f%r% sc,ele" rigidoelas"ic 'i sa"ura"e2 "oa"e
&ar"iculele sun" 1ncon.ura"e de filme de a&% adsorbi"e# iar
golurile din"re &ar"icule sun" &line cu a&% nelega"%.
La 1ncarcare# efor"urile sun" &relua"e# 1n &rimul r$nd# de
a&a din &ori# nelega"%.
Primul amor"i+or lucrea+% c$" "im& se &roduce fil"rarea
a&ei din &ori# 1nc,eia"% &rin "ransmi"erea 1n"regii 1nc%rc%ri fa+ei
solide A"erminarea consolid%rii &rimareB.
3enomenul de deformare con"inu% 1n cadrul consolid%rii
secundare# c$nd lucrea+% numai gru&ul de elemen"e de "i&
iener.

.i0* A*-;*
Ecuaia de flua. re+ul"%0
,/$
1
]
1

+

1 1
( 1 )
1
( )

t
e
E
t
t
AG.4EB
unde0
( )
2 1 2
2 1
E E
E E
+

AG.4@B
,/,
CAPI!"#" $<:
)RA#" D( .!R&%
$<*$* P!m$n"urile folosi"e la reali+area "erasamen"elor
fiind carac"eri+a"e &rin neomogeni"a"e 'i av$nd o com&or"are# la
com&ac"are# de&enden"! de condiiile me"eorologice ? aces"ea
la r$ndul lor variabile ? conduc la obinerea unui &a" al
drumului# cu carac"eris"ici alea"oare 'i dis&ersa"e# de&enden"e
de se+onul de e)ecuie &ro&riu 'i# res&ec"iv# al cor&ului
drumului.
Ca&aci"a"ea &or"an"! la nivelul &a"ului drumului
influenea+!# 1n mod de"erminan"# grosimea "o"al! a s"ruc"urii
ru"iere.
$<*-* <"ra"ul de form! es"e o s"ruc"ur! mai mul" sau mai
&uin com&le)! care &ermi"e corelarea carac"eris"icilor
mecanice# geome"rice# ,idraulice 'i "ermice ale &a"ului drumului
cu cele ado&"a"e &en"ru dimensionarea cor&ului drumului.
<"ra"ul de form! cons"i"uie o alc!"uire de "ran+iie 1n"re
"erasamen" 'i su&ras"ruc"ura drumului.
14.2.1. Rolurile 1nde&lini"e de s"ra"ul de form! sun"
dis"inc"e ca dura"! 'i anume0 &e dura"! limi"a"!( &e "ermen lung
A&e dura"a de serviciu a s"ruc"urii ru"iereB.
Rolurile &e dura"! limi"a"! &o" fi0
ca&aci"a"e &or"an"! suficien"! ? in$nd seama de
condiiile me"eorologice ? &en"ru a se asigura
com&ac"area s"ra"urilor ru"iere 'i obinerea
su&rafa!rii corec"e2
&ro"ecia "erasamen"ului 1m&o"riva in"em&eriilor2
asigurarea circulaiei u"ila.elor de 'an"ier &e &a"ul
drumului Au"ila.ele &en"ru a&rovi+ionarea ma"erialelor
din s"ra"ul de fundaieB2
du&! ca+# asigurarea "raficului de 'an"ier# aferen"
al"or sco&uri.
,/&
Rolurile &e "ermen lung &o" fi0
omogeni+area ca&aci"!ii &or"an"e la nivelul &a"ului
drumului# &en"ru a se asigura o grosime cons"an"! a
cor&ului drumului2
meninerea# 1n "im&# 1n condiiile variaiei s"!rii de
umidi"a"e a &!m$n"urilor sensibile la a&!# a ca&aci"!ii
&or"an"e &roiec"a"e2
s&orirea ca&aci"!ii &or"an"e la nivelul &a"ului
drumului# &en"ru o&"imi+area cos"ului ansamblului
s"ra" de form! ? s"ruc"ur! ru"ier!2
&ro"ecia "ermic! a &!m$n"urilor din "erasamen"
sensibile la 1ng,e2
1m&iedicarea con"amin!rii cu &!m$n"# a s"ra"ului de
fundaie din agrega"e na"urale2
&ar"ici&area la drenarea s"ruc"urii ru"iere.
In funcie de condiiile concre"e de &e 'an"ier A"i&ul
s"ruc"urii ru"iere# 1n general 'i al s"ra"ului de fundaie# 1n s&ecial2
se+onul de e)ecuieB s"ra"ul de form! "rebuie s! 1nde&lineasc!
ambele ca"egorii de roluri# numai o ca"egorie sau nu es"e
necesar de reali+a".
14.2.2. In"ruc$" cali"a"ea "erasamen"elor# la nivelul
&a"ului# es"e cunoscu"! numai du&! e)ecuie# soluia &en"ru
s"ra"ul de form!# s&re deosebire de s"ra"urile ru"iere inferioare#
se &oa"e( "rebuie elabora"! 1n dou! e"a&e 'i anume0
la 1n"ocmirea &roiec"ului# &e ba+a com&or"!rii
&rogno+a"e a "erasamen"elor# a condiiilor clima"ice
&robabile# 1n "im&ul e)ecuiei 'i 1n funcie de "i&ul
s"ruc"urii ru"iere# se s"abile'"e dac! s"ra"ul de form!
es"e sau nu necesar2 1n ca+ul c$nd es"e necesar# se
ado&"! o alc!"uire recomandabil! 'i se &rev!d# cu
a&ro)imaie# ma"erialele( u"ila.ele &en"ru e)ecuie2
soluia &en"ru s"ra"ul de form! se defini"ivea+! c$nd
se cunoa'"e com&or"area efec"iv! a "erasamen"elor
reali+a"e.
,//
14.2.3. Ua"erialele folosi"e 1n s"ra"urile de form! &o" fi0
necoe+ive0 - &!m$n"uri necoe+ive2
-ma"eriale granulare din &ie"ruiri e)is"en"e2
- de'euri de carier!2
- +gur! bru"! de furnal.
coe+ive0 - &!m$n"uri coe+ive s"abili+a"e mecanic2
- &!m$n"uri coe+ive "ra"a"e cu var2
- &!m$n"uri s"abili+a"e cu +gur! granula"!
'i var2
- &!m$n"uri s"abili+a"e cu cimen"2
-&!m$n"uri coe+ive s"abili+a"e cu var-
cimen"2
- agrega"e na"urale s"abili+a"e cu liani
&u++olanici.
Uodul de alc!"uire a s"ra"ului de form! se s"abile'"e 1n
funcie de 0
ma"erialele din "erasamen"e2
dis&onibili"a"ea ma"erialelor locale2
rolul 1nde&lini" de s"ra"ul de form!2
clasa "e,nic! a drumului.
De e)em&lu# normele "e,nice rom$ne'"i# recomand!
urm!"oarele0
&!m$n"urile necoe+ive# de'eurile de carier! 'i +gura
bru"! de furnal se folosesc dac! 'i "erasamen"ele
sun" alc!"ui"e din aces"e ma"eriale2
s"abili+area &!m$n"urilor cu +gur! granula"! 'i
var(cimen" 'i a agrega"elor na"urale cu liani
&u++olanici se a&lic!# de regul!# la drumuri de clas!
"e,nic! I sau II.
14.2.&. 8tratul de form. din p.m,nturi necoe6i(e
re&re+in"! o soluie &en"ru "erasamen"ele alc!"ui"e din
,/-
&!m$n"uri coe+ive# asigur$ndu-se s&orirea ca&aci"!ii &or"an"e
la nivelul &a"ului drumului.
<e folosesc &!m$n"uri "i& 4a AD
ma)
C 466mmB# 8a 'i la
limi"!# /a.
In &erioada de &loi abunden"e soluia es"e
con"raindica"!# deoarece a&a infil"ra"!# &$n! la nivelul
&!m$n"ului din "erasamen"# nu se &oa"e eva&ora.
Con"raindicaia aces"ei soluii in"ervine 'i 1n ca+ul 1n care
&!m$n"ul din "erasamen" es"e foar"e umed. <oluia devine
acce&"abil!# &en"ru o grosime mare a s"ra"ului de form!
granular# 1n"ruc$" s&ore'"e ad$ncimea la care se afl! &!m$n"ul
cu &or"an! redus!. <oluia es"e acce&"abil! din &unc" de
vedere economic dac!0
1n ca+ul rambleurilor se dis&une de ma"eriale locale
cores&un+!"oare2
la debleuri soluia se combin! cu &ro"ecia con"ra
1ng,e-de+g,eului.
14.2.'. 8tratul de form. &oa"e fi reali+a" din pietruire
e+istent. dac!# du&! scarificarea( re&rofilarea aces"eia re+ul"!
? &e "oa"! l!imea "erasamen"ului ? un s"ra" de minim 46 cm
grosime iar uniformi"a"ea cali"!ii ma"erialului granular es"e
asigura"!.
14.2.)% 8tratul de form. se &oa"e reali+a din deeuri de
carier. dac! aces"ea 1nde&linesc condiiile referi"oare la
carac"eris"icile fi+ico-mecanice0 D
ma)
C466 mm# granulo+i"a"e
con"inu!# re+is"ena la sf!r$mare &rin com&resiune &e &ia"r!
s&ar"!# 1n s"are usca"! Amin. E6>B# coeficien"ul de cali"a"e
Amin.@B# coeficien"ul de gelivi"a"e &e &ia"r! s&ar"! Ama). />B.
14.2.1. 8tratul de form. din 6gur. granulat. de furnal se
folose'"e la rambleuri reali+a"e din aces" ma"erial( &!m$n"uri
necoe+ive 'i la debleuri alc!"ui"e din &!m$n"uri coe+ive de
cali"a"e mediocr! &$n! la foar"e rea.
igura bru"! de furnal "rebuie s! 1nde&lineasc!
urm!"oarele condiii0 culoare albicioas! ? cenu'ie A&$n! la
cenu'iu 1nc,isB# absena cor&urilor s"r!ine# Dma)C466 mm#
coninu" de +gur! &oroas! cu s"ruc"ur! &u"ernic alveolar! ?
,/+
ma)imum E7 > 'i densi"a"ea 1n gr!mad!# 1n s"are usca"!#
af$na"! ? minimum 4#7 "(m
/
.
14.2.?. 8tratul de form. din p.m,nt coe6i( stabili6at
mecanic% Granulo+i"a"ea &!m$n"ului se modific% &rin ames"ec
cu ma"eriale granulare Adin 1m&ie"ruiri e)is"en"e# balas"# &ie"ri'
concasa"# de'euri de carier%B. iona granulome"ric% es"e
&re+en"a"% 1n "abelul 46.4. Carac"eris"icile necesare &en"ru
ames"ec sun"0 I
P
CE...F># EN T /6># ma). 7> elemen"e
moi(gelive# absena bulg%rilor de argil%(res"uri organice.
abelul $<*$*
*receri &rin si"e(ciururiAoc,iuri &%"ra"eB-> din mas%
6#6E/ 6#4E 6#7 8 E#/ 4E 87 E/
min. E F 48 4F /4 7/ E7 466
ma)
.
48 86 4F =/ E@ GF 466 466
14.2.=. 8tratul de form. din p.m,nturi coe6i(e tratate cu
(ar re&re+in"! soluia cea mai des folosi"!.
*ra"area cu var asigur! reducerea umidi"!ii 'i a
&las"ici"!ii &!m$n"ului# asigur$ndu-i lucrabili"a"ea 'i# 1n"r-o
anumi"! m!sur!# cre'"erea ca&aci"!ii &or"an"e.
Varul se folose'"e sub form! de var nes"ins( var s"ins 1n
&ulbere# var aerian bulg!ri sau var m!cina"# 1n funcie de "i&ul(
umidi"a"ea &!m$n"ului A"abelul 46.8B.
abelul $<*-*
Doza_e de 1ar pentru tratarea p4mnturilor coezi1e
*i&ul &!m$n"ului Umidi"a"e
Var nes"ins
var aerian
bulg!ri
Var
m!cina"
Var
s"ins 1n
&ulbere
Do+a. - >
argil! &r!foas!# argil!
nisi&oas!# argil!
&r!foas!-nisi&oas!#
argil!# argil! gras!
AD
o&"
R=c@>Bc
AD
o&"
R48c47>B
= = -
5D
o&"
R =c@> / / =
,/0
nisi& &r!fos# nisi&
argilos# &raf nisi&os#
&raf# &raf argilos
nisi&os# &raf argilos
AD
o&"
R=c@>Bc
AD
o&"
R48c47>B
/ / -
5D
o&"
R =c@> 8 8 /
In ca+ul s"ra"ului de form! din &!m$n" coe+iv s"abili+a" cu
var ? cimen"# "ra"area iniial! cu var "rebuie s! conduc! la un
indice de &las"ici"a"e de 46...4=# care asigur! lucrabili"a"ea
ames"ecului.
Do+a.ul de cimen" es"e de 8...E> din masa &!m$n"ului
cu var. Umidi"a"ea de ames"ec A&!m$n" R var R cimen" R a&aB
"rebuie sa se si"ue+e in in"ervalul0 A4#47wDo&"B ... A4#/6wDo&"B.
14.2.14. 8tratul de form. din p.m,nturi9 agregate
naturale stabili6ate cu ciment9 lian)i pu66olanici asigur! a"$"
cre'"erea c$" 'i uniformi"a"ea ca&aci"!ii &or"an"e la nivelul
&a"ului drumului.
Uniformi"a"ea &or"anei la nivelul &a"ului drumului es"e o
condiie necesar! 1n ca+ul s"ruc"urilor ru"iere cu s"ra"uri de ba+!
de grosimi mari 'i rigidi"a"e rela"iv ridica"!.
Pen"ru obinerea de soluii .us"ifica"e "e,nico-economic
sun" norma"e condiiile de admisibili"a"e &en"ru &!m$n"uri(
agrega"e na"urale# care se s"abili+ea+! &recum 'i
carac"eris"icile fi+ice( c,imice ale lianilor &u++olanici.
Alc!"uirea s"ra"urilor de form! se ado&"! &e ba+! de
s"udii de labora"or &rin me"odologii s"andardi+a"e. Prevederile
normelor "e,nice rom$ne'"i sun" sin"e"i+a"e 1n "abelul 46./.
&en"ru re+is"enele la com&resiune admisibile a ma"erialelor
s"abili+a"e 'i 1n "abelul 46.=. &en"ru do+a.ele de lian".
Umidi"a"ea ames"ecului Da "rebuie s! se incadre+e in
in"ervalul0 ADo&" - />B .... ADo&"R/>B.
Com&ac"area ames"ecului se efec"uea+! in in"ervalul
F...8F ore de la sf$r'i"ul o&eraiunii de ames"ecare.
,/*
abelul $<*9*
Rezistene la compresiune 5R
c
7 admisibile
*i&ul s"abili+!rii
R
c
AUPaB la
@ +ile 4= +ile 8F +ile
P!m$n"uri( ma"eriale granulare
s"abili+a"e cu cimen"
6#Fc4#8 4#8c8#6
P!m$n"uri coe+ive s"abili+a"e cu
+gur! granula"! 'i var
- argil! gras!
- argil! &r!foas!# argil! nisi&oas!#
argil! &r!foas! nisi&oas!
- &raf argilos# &raf argilos nisi&os# &raf
- &raf nisi&os# nisi& argilos# nisi&
&r!fos
min. 4#86
min. 4#66
min. 6#/7
min. 6#76
Agrega"e na"urale s"abili+a"e cu0
- +gur! granula"! de furnal
- cenu'! de cen"rale "ermoelec"rice
- "uf vulcanic
min. 6#76 min. 6#F6
min. 6#@6 min. 4#/6
min. 6#/6 min. 6#76
14.3% 4lemente geometrice ale straturilor de form.
grosimea minim!0 46 cm2
se e)ecu"! &e "oa"! l!imea "erasamen"ului2
&an"a 1n &rofil "ransversal es"e aceea'i cu a su&rafeei
1mbr%c%min"ei# cu e)ce&ia ul"imilor F6 cm &$n! la
"alu+urile drumului A&an"% de 46...48>B# &en"ru a se
asigura evacuarea ra&id! a a&elor de infil"raie2
la drumuri cu mai mul" de dou% ben+i de circulaie(
au"os"r%+i &an"a "ransversal% es"e de /#7...=#6>2
declivi"%ile 1n &rofil longi"udinal sun" acelea'i cu ale
1mbr%c%minilor ru"iere2 aba"erile admisibile# la co"ele de
nivel# sun" de S 6#67 m A1n &unc"e i+ola"e# care nu sun" 1n
&rofiluri "ransversale consecu"iveB.

,-%
abelul $<*:*
Doza_e de liant 5raportate la materialul uscat7
*i&ul
s"abili
-+!rii
*i&ul ma"erialului
care se
s"abili+ea+!
*i&ul lian"ului
ci-
men"
var
cloru
- r!
de
var
"e,ni
-c!
igur!
granu
-la"!
Cenu'!
de
cen"ra-
l!
"ermo-
elec"ri-
c!
*uf
vulca-
nic
m!ci-
na"
>
<"abili-
+are
cu
cimen"
- &!m$n"uri
necoe+ive( slab
coe+ive
EcF
- &!m$n"uri coe+ive
cu coninu" de
subs"ane
organice(,umus
X = >
Fc46 8...=
: = >
Fc46 8...= 4c8
- ma"eriale granu-
lare# din &ie"ruiri
e)is"en"e# cu coni-
nu" de subs"ane
organice( ,umus
. X =>
/cE
: = > /cE 4c8
<"abili
+are
cu
liani
&u++o-
lanici
- &!m$n"uri coe+ive /...= 46c/6
- agrega"e na"urale 8c/W
B
8c
/W
B
86c/6
46...
/6
E...46
W
B
<e folose'"e unul din"re ac"iva"ori.
14.&. 2ondi)ii de calitate ale straturilor de form.
gradul de com&ac"are "rebuie s! fie de minim GF>
Proc"or modifica"# 1n cel &uin G7> din &unc"ele de
m!surare 'i de minimum G7> 1n "oa"e &unc"ele de
m!surare2
valoarea defle)iunii admisibile# la su&rafaa s"ra"ului de
form!# sub sarcina &e osie de 447 KN# es"e de 866 su"imi
de mm2
valoarea coeficien"ului de variaie Ac
v
B "rebuie s! fie sub
=6>.
,-.
14.'. 2aracteristicile de deformabilitate ale materialelor din
straturile de form.
Grosimea s"ra"ului de form! se s"abile'"e &rin calcul.
Pen"ru o alc!"uire economic! a s"ruc"urii ru"iere se recomand!#
o ca&aci"a"e &or"an"! carac"eri+a"! &rin"r-un modul de
elas"ici"a"e dinamic ec,ivalen" al sis"emului bis"ra" As"ra" de
form! ? &!m$n" de fundareB de minimum F6 UPa.
Valorile de calcul ale modulului de elas"ici"a"e dinamic
AEB# al ma"erialelor din s"ra"ul de form!# du&! microfisurare# sun"
&re+en"a"e 1n "abelul 46.7.
abelul $<*;*
Denumirea ma"erialului E# UPa
Coeficien"ul
Poisson
z
- Ua"erialele necoe+ive0 &!m$n"uri
necoe+ive# ma"eriale granulare din
&ie"ruiri e)is"en"e# de'euri de carier!#
+gur! bru"! de furnal
EW
B
C6#86 ) ,
6#=7
) E
&
6#8@
- P!m$n"uri coe+ive "ra"a"e cu var
- "i& P
/
'i "i& P
=
- "i& P
7
476 6#/7
866 6#/7
- P!m$n"uri coe+ive s"abili+a"e cu
+gura granula"! 'i var
866 6#/6
- P!m$n"uri s"abili+a"e cu cimen" /66 6#8@
- Agrega"e na"urale s"abili+a"e cu
liani &u++olanici0
- +gur! granula"!
=66 6#8@
- cenu'! de cen"ral! "ermoelec"ric! 766 6#8@
- "uf vulcanic =66 6#8@
WB <e evi"! "ensiuni de 1n"indere 1n &!m$n"ul de fundare.
,-$
BIB"I!GRA.I(
4 Andrei# <.# PA&a 1n &%m$n"urile nesa"ura"eQ.Edi"ura
.*e,nic% 9ucure'"i#4GE@.
8 Andrei# <#
'.a.#
PEs"imarea dis"ribuiei de ec,ilibru a.
umidi"%ii din "erenul de sub 1mbr%c%minile
im&ermeabile 'i 1n"re dou% cor&uri de mas%
limi"a"%Q. A PVIII-a Conferin% Naional% de
Geo"e,nic% 'i fundaiiQ# vol. I.# Ia'i. 4GGE.
/ Andrei#<#
'.a.#
Es"imarea C.9.R. &e ba+a simili"udinii din"re
&!m$n"uri. Vol. A VIII ? a Conferin! Naional!
de Geo"e,nic! 'i 3undaii# vol.4# Ia'i# 4GGE.
= 9abKov# V#
iamaK,a`ev#
U.#
aig,Ya` Engineering. Uir Publis,ers ?
UoscoY 4GE@
7 9%ncil%# I#
'.a.#
Geologie inginereasc%. Vol II# Ed. *e,nic%#
9ucure'"i# 4GF4
E Dre`fus# G.# E"ude des remblais sur sols com&ressibles ?
E`rolles# Paris#4G@/.
@ 3errari# P#
Giannini# 3.#
Ingegneria s"radale. Cor&o s"radale e
&avimen"a+ioni. U.L. *orino# 4GGE.
F 3odor# G#
Po&escu# N.#
<"ruc"uri ru"iere su&le 'i semirigide.
Dimensionare 'i alc!"uire# Com&ania INEDI*#
9ucure'"i# 8664.
G auang# }.#a.# Pavemen" Anal`sis and Design# P.a. NeY
_erse`# 4GG/.
46 Ingles# O# G#
Ue"calf# _# 9.#
<oil s"abili+a"ion ? 9u""erYor",s# <`dne`# 4G@8.
44 _euffro`# G.# Conce&"ion e" cons"ruc"ion des c,aussees.
*ome 4. E`rolles# Paris# 4G@F.
48 _euffro`# G#
<au"ere`# R.#
Cours de rou"es. Dimensionnemen" des
c,aussees P.P.C,# Paris#4GF=.
4/ Lau"rin# D.# Une &rocedure ra&ide dOiden"ifica"ion des
argilesQ. P9ulle"in de liaison des labora"oires
des &on"s e" c,ausseesQ#nr.478( 4GF@.
4= Leonards#
G.A.#
Les fonda"ions. Dunod# Paris# 4GEF.
,-,
47 Li"eanu# E.# aidrogeologie a&lica"% ? Ed. *e,nic%#
9ucure'"i 4G7/.
4E Lungu# D#
G,iocel# D.#
Ue"ode &robabilis"ice 1n calculul cons"ruciilor.
Ed. *e,nic!# 9ucure'"i# 4GF8.
4@ Uarinescu#
C.#
Asigurarea s"abili"%ii "erasamen"elor 'i
versanilor# vol. I# II # Ed. *e,nic%#
9ucure'"i#4GFF.
4F U%"%saru#
*r.# '.a.#
Drumuri# Ed. *e,nic!# 9ucure'"i#4GE/.
4G UiKi# V.# Nouvelles "ec,ni\ues de s"abilisa"ion des
remblais rou"iers ? Rou"es( Roads nr.
8F4( 4GG/.
86 Uorel# G.#
'.a.#
Elargissemen" des au"orou"es0 u"ilisa"ion du
&rocsds "e)sol# Congresul mondial AIPCR#
Durban# 866/.
84 Uooc# U#
'.a.#
Ero+iunea solului 'i me"odele de comba"ere#
Ed. Ceres# 9ucure'"i# 4G@7.
88 Negoescu# E#
3ierbineanu#
V.#
PProiec"area 'i &ro"ecia an"iseismic% a
&odurilor 'i cons"ruciilor &en"ru
"rans&or"uriQ.Edi"ura *e,nic%# 9ucure'"i# 4GF7.
8/ Negru# R#
'.a.#
P *e,nologia lucr%rilor de cons"ruciiQ# ediia a
II-a# Edi"ura *e,nic%# 9ucure'"i#4GE=.
8= Nicoar%# L.# *erasamen"e. Profiluri "ransversale IP
*imi'oara 4G@/.
87 Nicoar%# L#
Lucaci# G,.#
Proiec"area 'i cons"rucia drumurilor# &ar"ea I-
a0 *erasamen"e# I.P. *imi'oara# 4GF@.
8E Nicoar%# L#
'.a.#
Indrum%"or &en"ru labora"oarele de drumuri#
Ed. a V-a# Ed. Inedi"# *imi'oara# 4GGF.
8@ P%unescu#
U.# Po&# V#
<ilion# *.#
Geo"e,nic% 'i fundaii# EDP# 9ucure'"i#4GF8.
8F P!unescu#
U.#
Imbun!"!irea "erenurilor slabe 1n vederea
fund!rii direc"e. Ed. *e,nic!# 9ucure'"i# 4GF6.
8G Pel"ier# R.# Uanuel du labora"oire rou"ier# Dunod# Paris#
4G77.
/6 Pilo"# G#
Uoreau# U.#
La s"abili"s des remblais sur sols mous.
Aba\ues de calcul. E`rolles# Paris# 4G@/.
/4 Preda# I.# Geologie inginereasc%# EDP# 4GE7
/8 <au"ere`# R#
'.a.#
No"e dOinforma"ion "ec,ni\ue# LCPC# Paris#
4G@=.
// <c,aeffner# In"roduc"ion de la valeur de bleu de ms",`l~ne
,-&
U.# dOun sol dans la classifica"ion des sols de la
Recommanda"ion &our les "errassemen"s
rou"iers?9ull. Liaison Labo P. e" C,.#4F/(4GFG.
/= <ilion# *.#
R%ileanu# P.#
Uu'a"# V.#
3undaii 1n condiii s&ecialeQ# I.P.Ia'i# 4GFF.
/7 <"rung%# V#
Po&escu#
G,.#
Uanual &en"ru geo"e)"ile 'i geosin"e"ice#
INCER*RAN<#4GGE.
/E *a"# <.# '.a.# E)&lo+ivi 'i "e,nica 1m&u'c%rii 1n indus"rie# Ed.
*e,nic%# 9ucure'"i# 4GF7.
/@ Verde`en# _#
'.a.#
A&&lica"ions de la mscani\ue des sols# Dunod#
Paris# 4G@4.
/F Vlad# N.# Con"ribuii 1n &roblema s"udierii efec"ului
1ng,eului asu&ra drumurilorQ# *e+% de
doc"ora"# I.P.Ia'i# 4GF8.
/G Da"son# _#
P.#
aig,Ya` Cons"ruc"ion and main"enance# L.<.*.
NeY }orK# 4GFF.
=6 Drig,"man#
_.#
Evalua"ion 1n si"u des ma"sriau) de couc,e de
forme# C.*.48 ? AIPCR# Pro.e" /(4GG/.
=4 }oder# E# _#
Di"c+aK# U#
D.#
Princi&les of &avemen" design# <econd edi"ion#
_.D.<. ? NeY }orK# 4G@7
=8 Vaicum#A.# <"udiul reologic al cor&urilor solide# Ed.
Academiei Rom$ne# 4G@F
=/ iaro.anu# a.# No"e de curs0 *erasamen"eQ Ane&ublica"B#
I.P.Ia'i.
== iaro.anu# a#
Po&ovici# D.#
PDrumuri ? *raseeQ. Casa de Edi"ur% VENU<#
Ia'i# 4GGG.
=7
T
W
T
Pavemen"s. Recommenda"ions for fle)ible
&avemen"s. Volume 4# Anne) 4# *EU(*C(DP
4/6 P.N.U.D# 4GFE.
=E
T
W
T
Pavemen"s. Vol. II *EU ( *C ( DP. 4/@(4GFE.
=@
T
W
T
Pavemen"s. Recommenda"ions for fle)ible
&avemen" main"enance. Volume V#
*EU(*C(DP# 4=6. P.N.U.D# 4GFF.
=F
T
W
T
Cours de "errassemen"s# E`rolles# Paris# 4G@6.
=G
T
W
T
Code de bonne &ra"i\ue &our le
dimensionnemen" des c,aussses
rev"emen" en bs"on de cimen" R-CRR-7@(F7.
,-/
76
T
W
T
<&ravociniK in.enera doro.niKa# Ed. *rans&or"#
Uoscova# 4G@@.
74
T
W
T
U"ilisa"ion de &ol`s"`r~ne e)&anss en remblai
rou"ier. Guide "ec,ni\ue LCPC# <E*RA# 4GG6.
78
T
W
T
Es"ima"ion of soil ins"abili"ies ? *EU(*C(DP
7/-4GF/.
7/
T
W
T
Au"orou"e *"rans-Euro&eenne Nord-<ud A*EUB
Dis&osi"ifs &our lOsvacua"ion des eau)
su&erficielles e" sou"erraines# 4GF/.
7=
T
W
T
Assainissemen" rou"ier ? LCPC ? <E*RA#
4GF8.
77
T
W
T
Colecia P9ule"in de liaison des Labora"oires
des Pon"s e" C,aussees. Paris# 4GF6 ? 866=.
7E
T
W
T
Norma"iv &rivind e)ecu"area mecani+a"% a
"erasamen"elor de drumuriQ. Indica"iv C 4F8.
7@
T
W
T
Colecia <*A<# <R# <R-EN.
7F
T
W
T
Rsalisa"ion des remblais e" des couc,es de
forme. Guide "ec,ni\ue# <E*RA ? LCPC#
4GG8.
7G
T
W
T
a.D.U. III. Version francaise. P.P.C,.# Paris#
4GG6.
E6
T
W
T
Recommanda"ions &our lOem&loi des
gso"e)"iles dans les s`s"smes de drainage e"
de fil"a"ion ? C.3.G.G.# 4GFE.
E4
T
W
T
Colecia 9ule"inului *e,nic Ru"ier ? AND-
APDP.
,--
C#PRIN)
Prefa"a 8
Ca&i"olul 40 Paman"uri &en"ru "erasamen"e ru"iere /

4.4. Generali"a"i /
4.8. Carac"eris"icile &aman"urilor folosi"e in
"erasamen"ele ru"iere /

Ca&i"olul 80 Regimul de umidi"a"e si de "em&era"ure al
"erasamen"elor 7F
8.4. Generali"a"i 7F
8.8. Regimul de umidi"a"e 7G
8./. <ensibili"a"e"a la ing,e" a &aman"urilor @G
8.=. Adancimea de ing,e" F7
Ca&i"olul /0 Profiluri "ransversale ale "erasamen"elor GF
/.4. Generali"a"i GF
/.8. Rambleuri 466
/./. Debleuri 488
Ca&i"olul =0 <"abili"a"ea "erasamen"elor 4/=
=.4. Generali"a"i 4/=
=.8. *asari si refulari 4/7
=./. Prabusiri 4/@
=.=. <ur&ari 4/F
=.7. Alunecari 4/G
=.E. Ero+iuni As&alari si afuieriB 474
=.@. <"abili"a"ea rambleurilor 478
=.F. <"abili"a"ea debleurilor 47=
=.G. Proiec"area si &ro"ec"ia an"iseismica a
"erasamen"elor 477
,-+
Ca&i"olul 70 Colec"area si evacuarea a&elor de su&rafa"a 4E4
7.4. Generali"a"i 4E4
7.8. Cons"ruc"ii ane)e 4EE
7./. Debi"ul de calcul 4@G
Ca&i"olul E0Colec"area si evacuarea a&elor de adancime 86=
E.4. Carac"eris"icile a&elor sub"erane 86=
E.8. Drenuri 867
E./. Calculul drenurilor 8/@
Ca&i"olul @0 E)ecu"ia "erasamen"elor cu mi.loace
,idromecanice 8EE
@.4. Generali"a"i 8EE
@.8. U"ila.e folosi"e in ,idromecani+are 8EF
@./. Alimen"area cu a&a 8@8
@.=. <c,eme de organi+area lucrarilor 8@/
@.7. aidro"rans&or"ul 8F4
@.E. De&o+i"area ma"erialului "rans&or"a" 8F8
Ca&i"olul F0E)ecu"ia "erasamen"elor in "erenuri
s"ancoase 8FE
F.4. Generali"a"i 8FE
F.8. Clasificarea e)&lo+ivilor 8FF
F./. E)ecu"ia lucrarilor cu e)&lo+ivi 8GF
F.=. Uasuri de "e,nica securi"a"ii muncii la lucrul cu
e)&lo+ivi /88
Ca&i"olul G0 E)ecu"ia "erasamen"elor &e "erenuri
com&resibile /8F
G.4. Generali"a"i /8F
G.8. E)ecu"ia rambleurilor &e mlas"ini de
ca"egoria I - a //=
,-0
G./. E)ecu"ia rambleurilor &e mlas"ini de
ca"egoria a - II ? a //F
G.=. E)ecu"ia rambleurilor &e mlas"ini de
ca"egoria a - III ? a /=8
G.7. Abace &en"ru calculul s"abili"a"ii rambleurilor
am&lasa"e &e &aman"uri com&resibile /==
G.E. Ue"ode reologice &en"ru s"udiul "asarii
&aman"urilor /=G
Ca&i"olul 460 <"ra"ul de forma /7/
9ibliografie /E8
Cu&rins /EE
,-*
ISB) *+,-+*-$-&.-*
,+%