DEZBATEREA I TALK SHOW-UL I.

DOU FORMATE DISTINCTE Numit cu expresia metaforic mas rotund, dup terminologia francez a colii de pres, apoi dezbatere televizat, talk show-ul a devenit conceptul generalizat pentru a marca, la televiziune, interaciunea filmat in platou intre un moderator i unul sau mai muli invitai. Tranziia de la o accepiune la alta reflect nu numai varstele televiziunii, in succesiunea lor cronologic i tehnologic, ci i o evoluie a viziunii editoriale. Intrebarea care se pune frecvent este accea dac dezbaterea televizat a disprut, dac a fost inlocuit de talk show odat cu americanizarea modelelor de comunicare televizual. Majoritatea teoreticienilor mass-media admit existena ambelor genuri, ca structuri dramaturgice i deliberative. Formula de structuri dramaturgice i deliberative ii aparine teoreticianului francez Robert Vion. Talk show-ul este intr-o traducere liber un spectacol al vorbelor, a vorbi + spectacol. El se poate inrudi cu ueta, dei aceasta presupune cel mai adesea o convorbire intim, uoar i plcut, ceea ce nu se intampl intotdeauna cu incrancenatele talk show-uri ale marilor moderatori. Talk show-ul este comparat adesea cu o corid, cu politicieni

impini de-a valma in aren - i cu ziariti pe post de matadori (Andrei Pleu). Talk show-ul este, deci, terenul unde se afirm moderatorul. II. DEZBATEREA I NUMRUL ACTORILOR MEDIATICI In rivalitate evident cu talk show-ul, dezbaterea televizat menine la nivel formal aparena de duel reglementat, formul vizibil in aproape toate campaniile electorale. Spre deosebire de talk show, dezbaterea impune o limitare numeric a participanilor: minimum trei (doi interlocutori i un moderator), maximum ase. La o dezbatere televizat pot participa actori politici, comentatori, persoane publice reprezentante ale unor instituii ori grupuri sociale. In platou, identitatea lor mediatic poate fi divers: candidat, martor, expert etc. Un element esenial care departajeaz dezbaterea de talk show este prezena fizic a publicului in spaiul televizat. Publicul este agreat de dezbatere ca o instan de interaciune simulat. El se exprim foarte rar, de regul este o prezen controlat, care cel mult aplaud, fr s-i fie admise alte intervenii. In talk show, publicul se constituie ca o instan semnalat, adic emite mesaje pe banda forum, afiat permanent pe parcursul emisiunii. In acest fel se dubleaz dispozitivul conversaional (Noel Nel teoretician francez). De remarcat c dezbaterile de televiziune de ultim generaie se preocup i ele de impunerea interactivitii cu publicul prin iniierea unor

televoting-uri la care spectatorii particip, sau prin includerea in construcia emisiunii a unor vox-uri (materiale inregistrate prin care se manifest poziiile pro sau contra ale publicului fa de o problem pus in discuie). Voci din randul teoreticienilor atrag atenia asupra caracterului parial i aleator al televotingului, voxului i mesajelor de pe banda forum. III. ROLURILE DE COMUNICARE Spre deosebire de talk show, dezbaterea distribuie roluri de comunicare intre unul sau mai muli moderatori, participanii la dialog i publicul prezent in platou. Dac rolurile de comunicare ale invitailor sunt prioritar explicative, rolul jurnalistului moderator variaz in funcie de gradul de implicare al acestuia in contextul mediatic. Prin urmare, el poate s dein: 1. un simplu rol constitutiv i reglator . In aceast ipostaz el deschide i inchide dialogul filmat, utilizand adesea formule stereotipe, prezint interlocutorii, distribuie lurile de cuvant, dar ii pstreaz statutul unui arbitru echidistant. 2. un rol evaluator . In aceast situaie, intervenia moderatorului depete limita unui monolog minimal, postura de gardian al firului discursiv (Noel Nel), pentru a se implica in infirmarea sau confirmarea informaiilor. Aceast atitudine ii confer moderatorului un rol de comunicare valorizator. 3. un rol de autoreprezentare . Acesta se afl in strans legtur cu identitatea mediatic a jurnalistului. El poate fi o figur consacrat a canalului de televiziune sau poate fi un

comentator notoriu din presa scris. Indiferent de ipostaza sa, statutul de moderator ii atribuie celui care il deine atat rolul de reprezentant legitim al publicului, cat i de delegat al postului respectiv. Cu fiecare apariie televizat, moderatorul ii exerseaz propria reprezentare, aceasta insemnand expunerea repetat a unei imagini, a unei competene profesionale i de persuasiune. Dispozitivul mediatic (Noel Nel) al dezbaterii televizate poate s includ destul de frecvent materiale inregistrate i difuzate in cadrul transmisiunii directe, cu scopul evident de explicitare sau de argumentare suplimentar a interveniei participanilor. Tipologia cadrelor de filmare, stabilit dup criteriul apropierii i al deprtrii, ca i modul de dispunere a participanilor in platou sunt elemente importante in orice analiz a dezbaterii televizate. IV. DISPUNEREA PARTICIPANILOR Spaiul studioului de televiziune devine un loc riguros structurat. Dispunerile spaiale cele mai frecvente i semnificative in cadrul dezbaterii televizate sunt plasarea diametral, plasarea concentric i plasarea triadic. In dispunerea diametral, o ax central divide in dou zone egale spaiul scenic. Cand in aceast dispunere sunt plasai mai muli actori, poziia sugereaz confruntare i conflict, situaie in care grosplanul va fi o imagine a raportului de for. In structura concentric formula de dispunere este una

foarte dinamic. Aceast configuraie delimiteaz zona participanilor la dezbatere de cea a spctatorilor in situaia in care exist public in platou. Aceast distribuire accentueaz sugestia de spectacol, permite jocul alert de planuri: de la planul ansamblu, la planul mediu i prim-plan. Structura triadic imbin caracteristicile modelului diametral cu ale celui concentric. Aceast situare pe inlimea unghiului de vedere permite alternarea planurilor medii i a planurilor generale cu imaginile plonjate, acestea din urm oferind o sugestie de introspecie, de investigaie a contextului scenic. V. TALK SHOW-UL In cazul talk show-ului moderatorul trebuie s se preocupe indeaproape de invitarea interlocutorilor, precizandu-le data, ora, locaia, canalul de televiziune, moderatorul, formatul emisiunii i tema de discuie. Distana de la dezbatere la talk show, de la interviul televizat la talk show, este aceea de la credibil la seductor, de la polemic la sociabil (Noel Nel) Cu foarte rare excepii, talk show-ul este o emisiune de prime-time. Televiziunile care difuzeaz talk show localizeaz acest format in grila de programe in intervalul orar 1922. Strategiile clasice de programare il recomand ca emisiune cu caracter serial, derulat zilnic in afara weekendului, sau ca emisiune cu frecven sptmanal.

Talk show-ul acord prioritate in special argumentelor i conduitelor bazate pe experiena cotidian a invitatului i moderatorului, de unde i nota mai familiar, mai accesibil. E mai util s-i cumperi o pung mare de popcorn i s rmai in faa ecranului ca s te uii la talk show-ul fcut de altcineva, decat s-l faci tu insui fr o documentare minuioas i adecvat. (Noel Nel) Rezult limpede necesitatea unei documentri riguroase, care ii va conferi siguran in timpul dezbaterilor. VI. ACTORUL NR. 1 - MODERATORUL In pregtirea unui talk show moderatorul trebuie s-i aleag informaia din cele mai credibile surse, indiferent de costul lor. Moderatorul nu trebuie s-i subestimeze asistena. Intre cei care te vd i te aud sigur sunt i caiva la fel de buni ca tine, aa incat: fii autoritar fr s te incruni, fr s te alarmezi i fr s ridici vocea; imbrac-te ingrijit, fr s par ins c in fiecare sear se transmite la televiziune propria ta nunt; din cand in cand e bine s zambeti chiar dac eti pe scaunul moderatorului. (Noel Nel) Moderatorul trebuie s-i convoace oaspeii puin mai devreme fa de ora obinuit de incepere a spectacolului. El trebuie s le lase invitailor impresia c se afl intr-un loc familiar, anticipand intr-o oarecare msur momente din desfurarea aciunii: tema, intrebrile, ba chiar s le arate camera de prim-plan repartizat fiecruia. Machiajul, probele de sunet, repartizarea in studio pot s ii

crispeze pe neavizai. Moderatorul trebuie s fie exemplu de naturalee, s nu-i consulte notiele pan in ultima clip, inainte de inceperea emisiunii, in faa invitailor, s fie machiat i atent cu invitaii la sosirea acestora i pan la intrarea in platou, astfel incat s se observe reaciile i alte amnunte care ii pot fi de folos in timpul transmisiunii directe. Moderatorul trebuie s se adreseze politicos i prin comenzi clare echipei din platou cu care lucreaz, asigurandu-se c ii rspunde conform ateptrilor. O colaborare perfect inspir incredere participanilor la emisiune i impune respect. Relaia dintre moderator i invitaii si din platou este aceea dintre medic i pacient. Nimeni nu are incredere intr-un chirurg cruia ii tremur bisturiul in man. (Noel Noel) BIBLIOGRAFIE 1. Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, vol. I, ediia a II-a, revzut, Editura Polirom, Iai, 2005 2. Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, vol. II, ediia a II-a, revzut, Editura Polirom, Iai, 2001 3. Zeca Buzura, Daniela, Jurnalismul de televiziune, Editura Polirom, Iai, 2005 4. Blescu, Mdlina, Manual de producie de televiziune, Editura Polirom, Iai, 2003 5. Charaudeau, Patrick; Ghiglione, Rodolphe, Talk show-ul. Despre libertatea cuvntului ca mit, Editura Polirom, Iai, 2005 6. Bignell, Jonathan, Orlebar, Jeremy, Manual practic de

televiziune, Editura Polirom, Iai, 2009 7. Bucheru, Ion, Fenomenul Televiziune, Editura Fundaiei Romania de maine, Bucureti, 2004 8. Lazr, Mirela, Noua televiziune i jurnalismul de spectacol, Editura Polirom, Iai, 2008