Universitatea Aurel Vlaicu din Arad

FIATPM

Proiect la Topografie

Coordonator:Conf.drd.ing.Ioan Calinovici.

Student: Specializarea: ISBE an I

2011 1

Cuprins: Introducere; Cap I. . Scara hrilor i planurilor 1.1. Scara hrior i planurilor 1.1.1. Scrile numerice 1.1.1. Scrile grafice 1.2. Uniti de msur utilizate n topografie 1.2.1. Uniti de msur pentru lungimi i suprafee 1.2.2. Unitai de msur pentru unghiuri 1.3. Aplicaii Cap. II. Ridicarea n plan prin metoda drumuirii nchise 2.1. Metoda drumuirii nchise Cap III: Calculul suprafeelor 3.1. Calculul suprafetelor prin intermediul coordonatelor rectangulare Cap.IV. Metoda intersectiei 4.1. Intersecia nainte. Metoda trigonometric 4.2. Intersecia nainte. Metoda analiticale punctelor Cap. V. Detaarea paralel ntr-un trapez de la baza mare spre baza mic Cap VI. Detari i parcelri de suprafee 6.1. Detaarea n trapez prin drepte perpendiculare pe bazele acestuia Cap VII. Ridicrile nivelitice prin metoda drumuirilor 7.1. Drumuirea nivelitic pe traseu nchis

TOPOGRAFIA Se ocupa cu masuatori terestre si are ca obiect totalitatea operatiilor efectuate in vederea reprezentarii pe plan sau pe hartie intr-o anumita proiectie si la o anumita scara a suprafetei terestre. Aceasta stiinta se bazeaza pe matematica, fizica, astronomie. Matematica pune la dispozitie metode de prelucrare a rezultatelor masuratorilor. Pe baza principiilor din fizica se construiesc instrumentele si aparatele pentru masurarea distantei si a unghiurilor, iar astronomia furnizeaza date necesare alcatuirii retelelor de puncte de sprijin in scopul stabilirii formei si dimensiunilor Pamantului. Topografia se mai numeste si geometrie; se ocupa cu tehnica masurarii pe suprafete mici intrucat distantele sunt limitate in calcule, nu se iain considerare eroarea de sfericitate a Pamantului.

Planimetria. Principii de baza. Planimetria studiaza aparatele si instrumentele de masura si metodele de ridicare a detaliilor planimetrice: ape, paduri, constructii, limite de folosinta sau administrative, cat si o serie de detalii existenete in teren.

Ridicarea planimetrica trebuie sa respecte urmatoarele reguli de baza: a) Ridicarea de detaliu se realizeaza cu ajutorul unei retele de sprijin, aceasta poate fi reteaua geodezica, care in unele cazuri trebuie indenita, iar in lipsa acesteia se determina o retea de puncte prin metode topografice. b) Orice punct de indesire a carui coordonate au fost determinate devin punct cunoscut si poate fi utilizat pentru determinarea altor puncte. c) Marcarea punctelor de indesire, cat si a celor care servesc la ridicarea de noi puncte se face prin tarusi sau borne. d) Dupa fixarea instrumentului de masurat unghiuri intr-un punct, operatorul trebuie sa vizeze un punct de coordonate cunoscute, pe baza caruia va determina coordonatele altor puncte. e) Distantele masurate in teren trebuie reduse la orizontala prin determinarea tuturor elementelor necesare pentru a putea fi transpuse pe plan sau harta.

Cap1.Scara hartilor si planurilor.

Scara reprezinta raportul constant dintre distantele grafice de pe plan si corespondenta acestora de pe teren, exprimate in aceeasi unitate de masura. Stabilirea scarii planului 1 / N = d / D -Formula generala 1 / Nx = dx / Dx , unde: Nx = numitorul scarii pe axa x. dx = distanta disponibila pe directia de pe formatul ales. Dx = diferenta dintre valoarea coordonatei maxime absolute si a coordonatei minime absolute pe directia x. 1 / Ny = dy / Dy , unde: Ny = numitorul scarii pe axa y. dy = distana disponibila pe directia de pe formatul ales. Dy = diferenta dintre valoarea coordonatei maxime absolute si a coordonatei minime absolute pe directia y. 1 / Nx = dx / Dx => Nx = Dx/dx 1 / Ny = dy / Dy => Ny = Dy/dy Clasificarea scarilor se face astfel: 1.1.1. Numerice: - de marime(N:1); - echiunitare (1:1); - de micsorare: - mari: N < 20.000; - mijlocii: N = 20.000 200.000; - mici: N > 200.000; 1.1.2. Grafice: - de proportie: -simpla; - cu talon; - transversala; - universala (triunghiulara); - logaritmice; Scarile numerice sunt rapoarte care au numaratorul egal cu unitatea si se calculeaza cu relatia: 1/N = d/D Unde: N = numitorul scarii; d = distanta de pe planul de situatie; D = distanta de pe teren; Pe baza acestei relatii se pot determina distantele astfel: d = D/N, unde D este exprimat in metri; 4

D = d x N, N = D/d,

unde d este exprimat in centimetri; scara este adimensionata;

Numitorul scarii poate avea valori de 1; 2; 2,5; 5; 10 sau multiplii care rezulta din inmultirea acestora cu 10n , unde n este un numar intreg. Exemplu I: Sa se calculeze lungimea care se va raporta pe planul de situatie la scara de 1:20.000 distanta de 2000 m masurata in teren. D =2000 m; N= 20.000; D = ?; Rezolvare: d = D/N = 2000/20000 = 0,1 m = 10 cm

Formula pentru suprafete are urmatoarea formula: s/S = 1/N2 , Unde: s = suprafata de pe planul de situatie; S = suprafata din teren; N = numitorul scarii; Pe baza acestei relatii se determina urmatoarele elemente: s/S = 1/N2 , se exprima in centimetrii patrati; S = s x N2 , se exprima in metri patrati; N = S/s , unde N este numitorul scarii. Scarile grafice, reprezinta figure formate din linii drepte sau curbe gradate intr-un anumit sistem. Sunt utilizate pentru stabilirea expeditiva a distantei de pe teren, in functie de distantele corespunzatoare si invers. a) Scara grafica simpla, este materializata printr-o linie pe care sunt marcate o serie de diviziuni modul, care rezulta prin calculdin scara numerica.Pentru a reprezenta pe plan distanta de 700 m se ia in ghearele distantierului distanta de la 0 la 700 m, acesteia ii corespunde 7 cm la scara 1:10.000. b) Scara grafica cu talon, este o scara simpla, careia I se adauga un modul in stanga originiicare se va diviza in functie de precizia dorita. Precizia scarii se determina cu relatia urmatoare: p = M/t , unde: p = precizia, in m; M = modulul scarii, in m; t = nnumarul de diviziuni de pe talon. Daca M = 100 m, t = 10, p = (100 m/10) = 10 m; . Pentru reprezentarea distantei de 5 cm pe plan se ia in ghearele compasului aceasta distanta si se observa ca in teren ii va corespunde distanta de 2500 m, la scara de 1:50.000. In aceste conditii la 1 cm de pe plan ii corespunde distanta de 500 m pe teren, iar la 2 cm va corespunde 1000 m. 5

Aceasta scara este mai precisa, deoarece se pot determina si distante cu valoarea mai mica decat modulul scarii. c) Scara grafica transversala sau compusa, este alcatuita din scara cu talon, la care se adauga un numar de linii paralelecorespunzator preciziei cerute. Notarea scarii pe orizontala se face in mod similar ca si la scara grafica cu talon, iar pe verticala se face in progresie aritmetica, avand ratia egala cu precizia. Precizia scarii se determina cu relatia urmatoare:

P = m/txp , unde:

P = precizia scarii; m = modulul talonului; t = numarul diviziunilor talonului; p = numarul de paralele orizontale;

Daca valoarea modulului este de 1000 m, numarul de diviziuni de pe talon este de 10, iar numarul de paralele 10, rezulta o precizie de 10 m. P = 1000/10 x 10 = 10 m Dupa trasarea paralelelor se gradeaza si ultima paralela, iar gradatiile de pe talon se unesc prin linii oblice, astfel diviziunea 0 de jos se uneste cu toateparalelele trasate rezultand precizia dorita. d) Scara grafica universala (triunghiulara), se prezinta sub forma unui triunghi dreptunghic pe baza caruia poate fi realizata o transformare mai rapida de la un raport de reducere la altul. Constructia scarii consta in trasarea unui triunghi dreptunghic la care pe o cateta se traseaza distanta masuratain teren redusa la orizont (D), in m, iar pe cealalta distanta masurata pe plan (d), in cm.Reprezentarea distantei de 60 m la scarile 1:1000; 1:2000; 1:2500; 1:5000; 1:10.000 se realizeaza prin deplasarea riglei paralela cu catena pe care este reprezentata distanta pe plan (d) in cm, iar la intersectia dintre rigla si ipotenuza se citeste distanta in cm, astfel: scara 1:1000, 6 cm; scara 1:2000, 3 cm; scara 1:2500, 2,4 cm; scara 1:5000, 1,2 cm; scara 1:10.000, 0,6 cm.

1.7.Exemplul 1 Sa se calculeze lungimea care se va raporta pe planul de situatiela scara de 1:20.000,distant de masuratura in teren. D=2000 m N=20.000 d= ? Rezolvare: d= = = 0,1 m = 10 cm 6

Formula pentru suprafete are urmatoarea forma; = , unde

s=suprafata de pe planul de situatie S=suprafata din teren N=numitorul scarii Pe baza acestei relatii se determina urmatoarele elemente: s= , se exprima in , se exprima in

S=s x N=

,unde N este numitorul scarii

CapII .Ridicarea in plan prin metoda drumuirii inchise. Drumuirea este o metoda de ridicare in plan cu scopul determinarii pozitiei planimetrice sau nivelitice a punctelor din reteaua de sprijin sau a punctelor de detaliu si presupune masuratori de distante si unghiuri. 2.1Metoda drumuirii inchise Metoda drumuirii presupune urmatoarele operatii: a) b) c) d) e) operatii pregatitoare; operatii de teren; stabilirea punctelor; masurarea distantelor; masurarea unghiurilor orizontale, verticale si de orientare.

Operatiile pregatitoare Pentru lucrarile ce se vor executa se cauta planurile si schitele realizate pana in momentul respectiv, in cadrul primariilor si oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara judetene. Se vor alege aparatura si instrumentele de masura, tarusi, borne, jaloane si se intocmeste un deviz de cheltuieli. Operatiile de teren Aceasta faza consta in recunoasterea si marcarea hotarelor zonei unde se va efectua ridicarea topografica respectiva. Cu aceasta ocazie se intocmeste o schita, pentru a stabili anumite puncte de detaliu care se vor reprezenta pe planul de situatie. Alegerea punctelor Stabilirea punctelor de drumuire se realizeaza in asa fel incat sa existe o vizibilitate perfecta intre ele, pentru a se putea masura unghiurile dintre aliniamentele care rezulta si a distantelor dintre puncte. 7

Punctele se marcheaza prin tarusi cu lungimea de 30-40 cm in extravian, cu teava sau borne mici in intravilan, in functie de caracterul punctelor si importanta acestora si se numeroteaza cu cifre incepand de la 101. Este necesar ca lungimea totala a drumuirii sa nu fie mai mare de 2 km in intravilan si 3 km in extravilan, numarul laturilor sa nu depaseasca 25, iar lungimea unei laturi sa nu fie mai mare de 400 m. Masurarea distantelor Masurarea distantelor se poate realiza prin metoda directa cu panglica sau ruleta, indirect prin metoda stadimetrica sau electromagnetic. Distantele se descompun in portiuni cu panta uniforma si se masoara fiecare segment si unghi vertical corespunzator. Daca se masoara cu panglica sau ruleta se efectueaza 2-4 determinari, dupa care se efectueaza media masuratorilor, iar rezultatul reprezinta valoarea probabila a distantei respective. Valoarea erorii pentru masurarea directa a distantei pe teren plan sau cu panta de pana la 5o trebuie sa se incadreze in valoarea tolerantei data de relatia urmatoare: T = (+-0,0045) D + 3/2500 x D; in extravilan

T = (+-0,003) D; in intravilan, unde: D = distanta dintre puncte, in m. Daca distantele masurate in teren au panta cuprinsa intre: 5 g 10 g toleranta fespectiva se mareste cu 35%, pentru pante cuprinse intre: 10 g 15 g cu 70%, iar pentru pante mai mari de 15g cu 100%. Masurarea unghiurilor orizontale, verticale si de orientare Masurarea unghiurilor orizontale interioare () sau exterioare () se efectueaza cu tahimetre cu precizie de 50 cc - 02 cc , prin metoda simplacitite in ambele pozitii ale lunetei sau prin verificarea inchiderii prin metoda turului de orizont. Unghiurile verticale se masoara la eclimetru prin metoda simpla sau dubla, iar valorile rezultate sunt necesare pentru calculul distantei orizontale. Orientarea unei laturi se determina cu ajutorul busolei, declinatorului sau se calculeaza din coordonate. Cu ajutorul datelor obtinute, unghiuri orizontale si orientarea unei laturi se determina orientarile tuturor laturilor coordonatele relative si absolute ale punctelor respective. In cazul drumuirii inchise calculul matematic al datelor rezultate din teren se realizeaza in modul urmator: a) b) c) d) e) calculul distantelor masurate prin metoda directa; calculul distantelor masurate prin metoda stadimetrica; calculul unghiurilor orizontale si compensarea acestora; calculul orientarilor laturilor; calculul coordonatelor relative si absolute.

Calculul distantelor masurate prin metoda directa Distantele s-au masurat in teren cu ajutorul ruletei si sunt inregistrate in Tabelul 1. Distanta orizontala se determina cu relatia urmatoare: D0 = Di x cos () sau D0 = Di x sin Z , unde: D0 = distanta orizontala; Di = distanta inclinata; = unghiul de panta; Z = unghiul zenital 8

Tabel 1.

Punct de statie

Punct vizat

Distanta masurata Di (m) L1 61,59 L2 61,57 L3 61,61

Media (m)

Ungh zenital Sin Z 101g03c00 cc 0,999869 100g49c75 cc 0,999969 99g38c25 cc 0,999952 99g43c25 cc 0,999960 99g25c50 cc 0,999931 100g88c75 cc 0,999902 99g58c00 cc 0,999978 99g52c00 cc 0,999971 101g71c25 cc 0,999971 98g97c25 cc 0,999869 98g15c00 cc 0,999869

Distanta orizontala D0 (m) 61,582

101

102

61,59

102

103

54,40

54,39

54,39

54,39

54,388

103

104

67,58

67,59

67,59

67,59

67,586

104

105

64,96

64,98

64,98

64,96

64,957

105

106

49,18

49,18

49,19

49,19

49,187

106

107

60,81

60,80

60,79

60,78

60,774

107

108

117,21

117,18

117,19

117,19

117,187

108

109

54,00

53,99

53,98

53,99

53,988

109

110

52,78

52,80

52,78

52,76

52,758

110

111

38,97

38,99

38,99

38,98

38,975

111

101

110,41

110,38

110,39

110,39

110,380

Calculul distantelor masurate prin metoda stadimetrica Distantele pe cale indirecta se masoara cu teodlite tahimetre si o stadie. Pentru aceasta se stationeaza cu aparatul in fiecare punct, unde se centreaza, caleaza si se masoara inaltimea acestuia. Ajutorul de operator se deplaseaza cu stadia in punctul urmator. Se vizeaza prin luneta stadia si se fac citirile la firele stadimetricela valoarea inaltimii aparatului astfel: 9

s = cititrea efectuata la firul stadimetric de sus; j = cititrea efectuata la firul stadimetric de jos; m = cititrea efectuata la firul stadimetric de mijloc la valoarea inaltimii aparatui; Verificarea citirii se face cu relatia: (s + j) / Z = m urmatoare: Di = K(s-j) x sin Z, in mm Tabelul 2 Distantele se calcueaza cu relatia

Statie 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111

Punct vizat 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 101

Citiri pe statie s 1708 1672 1638 1775 1796 1704 2036 1720 1664 1695 1952 m 1400 1400 1300 1450 1550 1400 1450 1450 1400 1500 1400 j 1092 1128 1128 1125 1304 1096 0864 1180 1136 1305 0848

Unghi zenital Sin Z 101g03c00cc 0,999869 100g49c75cc 0,999969 99g38c25cc 0,999952 99g43c25cc 0,999960 99g25c50cc 0,999931 100g88c75cc 0,999902 99g58c00cc 0,999978 99g52c00cc 0,999971 101g71c25cc 0,999971 98g97c25cc 0,999869 98g15c00cc 0,999869

Distanta masurata (m) 61,591 54,398 67,596 64,980 49,196 60,794 117,197 53,998 52,780 38,994 110,390

Distanta orizontala (m) 61,583 54,396 67,590 64,960 49,139 60,788 117,194 53,996 52,761 38,989 110,380 731,830

10

K = constanta aparatului, K = 100 Di = K(s-j) x cos , in mm Distanta orizontala se determina cu relatia: D0 = Di x sin Z [K(s-j) x sin (Z)] / 1000 = [100(s-j) x sin2 Z] /1000 = [(s j) x sin2 Z] / 10, in m Daca se masoara unghiul de panta relatia de calcul este: D0 = Di x cos [K(s-j) x cos ()] / 1000 = [(s j) x cos2 ] / 10, in m Calculul unghiurilor orizontale si compensarea acestora Dupa masurarea unghiurilor in teren cu tahimetrul, acestea se inregistreaza intr-un tabel (3). Datorita erorilor din timpl masuratorilor, din cauza centrarii, calarii si vizarii imperfecte, precum si citarii unghiurilor cu precizii diferite, acesta determina ca din punct de vedere geometric suma unghiurilor interioare sa exterioare sa fie diferita de valoarea rezultata din relatiile urmatoare: n n

i = 200 g n-1, respectiv i = 200 g n+2 , i=1 i=1

Unde: i = unghiuri interioare; I = unghiuri exterioare; n = numarul de unghiuri, deci relatiile devin: 11 11

i = 200 g 11 2 = 1800 g, respectiv i = 200 g 11 + 2 = 2600g i=1

g

i=1

In cazul prezentat s-au masurat unghiurile interioare i , deci suma unghiurilor interioare este de 1800 . Tabel 3.

11

Statie 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111

Punct vizat 102-111 103-101 104-102 105-103 106-104 107-105 108-106 109-107 110-108 111-109 101-110

Unghiul masurat (i) 110g00c00cc 211g86c25cc 196g80c16cc 68g87c06cc 164g76c75cc 181g21c00cc 255g66c00cc 103g09c50cc 85g50c00cc 261g76c12cc 160g43c50cc 1799g96c34cc

Corectia (c) 33cc 34cc 33cc 33cc 33cc 33cc 34cc 33cc 33cc 34cc 33cc +3c66cc

Unghiul compensat (ic) 110g00c33cc 211g86c59cc 196g80c49cc 68g87c39cc 164g77c08cc 181g21c33cc 255g66c34cc 103g09c83cc 85g50c33cc 261g76c46cc 160g43c83cc 1800g00c00cc

11 Dupa cum rezulta i masurate = 1799g96c34cc i=1 11 11

In aceste conditii i masurate < I, calculate, rezultand o eroare. i=1 11 11 i=1

e = i masurate - I calculate = 1799g96c34cc 1800g00c00cc = -3c26cc i=1 i=1

Eroarea trebuie sa se incadreze in toleranta data de relatia urmatoare: T = 150 cc N, unde N = numarul de unghiuri. In cazul de fata toleranta are valoarea: T = 150 11 150 x (3.3166) = (497.49) cc

Daca eroarea este mai mica decat toleranta, aceasta se imparte proportional in functie de numarul de unghiuri, rezultand astfel unghiurile orizontale compensate.Eroarea in acest caz se incadreaza in toleranta, e < T (206cc < 497,49 cc), se transforma in corectie cu semn schimbat, astfel e = e, respectiv c = 366 cc, acesta se imparte proportional pe numarul de unghiuri. 12

C = 206 cc / 11 = 33, 27 cc In aceste conditii, pentru fiecare unghi se va repartiza 18,7272 c c , astfel in urma compensarii se respecta conditia: 11 11

i masurate = i compensate. i=1 i=1

Calculul orientarii laturilor Dupa efectuarea calculului de compensare a unghiurilor orizontale se pot determina orientarile laturilor, pornind de la orientarea primei laturi (101-102). Verificarea se realizeaza prin inchiderea in final pe aceeasi orientare. Orientarea 101-102 s-a masurat in teren cu tahimetrul si busola atasata de acesta, avand valoarea de 386g05c50 cc. In conditiile masurarii unghiurilor interioare 1, orientarea celorlalte laturi se determina cu relatiile urmatoare:

101-102 = 386g05c50cc masurata Numarul de ordine: 40 => 386g05c90cc.

101-102 = 386g05c90cc 102-103 = 101-102 + 200g 2= 386g05c90cc +200 g 211g86c59cc = 374g19c31cc 103-104 = 102-103 + 200g 3 = 374g19c31cc +200 g 196g80c49cc = 377g38c82cc 104-105 = 103-104 + 200g 4 = 377g38c82cc +200 g 68g87c39cc = 108g51c43cc 105-106 = 104-105 + 200g 5 = 108g51c43cc +200 g 164g77c08cc = 143g74c35cc 106-107 = 105-106 + 200g 6= 143g74c35cc+200 g 181g21c33cc = 162g53c02cc 107-108 = 106-107 + 200g 7 = 162g53c02cc +200 g 255g66c34cc =106g86c68cc 108-109 = 107-108 + 200g 8= 106g86c68cc +200 g 103g09c83cc =203g76c85cc 109-110 = 108-109 + 200g 9 = 203g76c85 cc +200 g 85g50c33cc =318g26c52cc 110-111 = 109-110 + 200g 10 =318g26c52cc +200 g 261g76c46cc =256g50c06cc 111-101 = 110-111 + 200g 11 = 256g50c06cc +200 g 160g43c83cc =296g06c23cc Verificare 101-102 = 111-101 + 200g 1 = 296g06c23cc+200 g 110g00c34cc = 386g05c90cc Calculul coordonatelor relative si absolute Coordonatele relative X si Y reperezinta proiectia distantei dintre doua puncte fata de axele de coordonate, avand originea in unul dintre cele doua puncte. Calculul coordonatelor relative se face cu urmatoarele formule: Xn-n+1 = D0 n-n+1 x cos n-n+1 Yn-n+1 = D0 n-n+1 x sin n-n+1 Calclul se efectuaeaza in functie de pozitia dreptelor in cadranele cercului topografic, in functie de distanta orizontala dintre puncte si orientarea laturilor respective. X101-102 = D101-102 x cos 101-102 = 61,583 x cos 386g05c90cc = 60,112 m 13

Y101-102 = D101-102 x sin 101-102 = 61,583 x sin 386g05c90cc = -13,382 m X102-103 = D102-103 x cos 102-103 = 54,396 x cos 374g19c31cc = 49,986 m Y102-103 = D102-103 x sin 102-103 = 54,396 x sin 374g19c31cc = -21,455 m X103-104 = D103-104 x cos 103-104 = 67,590 x cos 377g38c82cc = 63,370 m Y103-104 = D103-104 x sin 103-104 = 67,590 x sin 377g38c82cc = -23,510 m X104-105 = D104-105 x cos 104-105 = 64,960 x cos 108g51c43cc = -8,658 m Y104-105 = D104-105 x sin 104-105 = 64,960 x sin 108g51c43cc = 64,381 m X105-106 = D105-106 x cos 105-106 = 49,193 x cos 143g74c35cc = -31,201 m Y105-106 = D105-106 x sin 105-106 = 49,193 x sin 143g74c35cc = 38,032 m X106-107 = D106-107 x cos 106-107 = 60,788 x cos 162g53c02cc = -50,557 m Y106-107 = D106-107 x sin 106-107 = 60,788 x sin 162g53c02cc = 33,751 m X107-108 = D107-108 x cos 107-108 = 117,194 x cos 106g86c68cc = -12,609 m Y107-108 = D107-108 x sin 107-108 = 117,194 x sin 106g86c68cc = 116,514 m X108-109 = D108-109 x cos 108-109 = 53,996 x cos 203g76c85cc = -53,902 m Y108-109 = D108-109 x sin 108-109 = 53,996 x sin 203g76c85cc = -3,191 m X109-110 = D109-110 x cos 109-110 = 52,761 x cos 318g26c52cc = 14,928 m Y109-110 = D109-110 x sin 109-110 = 52,761 x sin 318g26c52cc = -50,606 m X110-111 = D110-111 x cos 110-111 = 38,989 x cos 256g50c06cc = -24,618 m Y110-111 = D110-111 x sin 110-111 = 38,989 x sin 256g50c06cc = -30,235 m X111-101 = D111-101 x cos 111-101 = 110,380 x cos 296g06c23cc = -6,830 m Y111-101 = D111-101 x sin 111-101 = 110,380 x sin 296g06c23cc = -110,168 m
Coordonatele relative masurate +X 60,112 -0,002 49,986 -0,002 63,370 -0,002 8,658 +0,002 31,201 +0,002 50,557 64,381 -0,012 38,032 -0,012 33,751 -X +Y -Y 13,382 +0.012 21,455 +0.012 23,510 +0.012 +X 60,110 Coordonatele relative compensate -X +Y -Y 13,394

49,984

21,467

63,368

23,522

8,660

64,399

31,203 50,559

38,020 33,739

14

+0,002 12,609 +0,002 53,902 +0,002 14,928 -0,002 24,618 +0,002 6,830 +0,001 188,396 188,375

-0,012 116,514 -0,012 3,191 +0.011 50,606 +0.012 30,235 +0.012 110,168 +0.012 252,678 252,547 188,388 14,926 12,611 116,502

53,904

3,202

50,618

24,614

30,247

6,819 188,388 252,630

110,180 252,630

Prin efectuarea calculului rezulta ca (+X) nu este egala cu (-X), existand o eroare: e X = 188,396 188,375 = 0,021 m e Y = 252,678 252,547 = 0,131 m Corectia se determina cu relatia urmatoare: e = -C C X = (-e) X / N X C Y = (-e) Y / N Y 0,021 / 11 = 0,002 m 0,131 / 11 = 0,012 m

Calculul coordonatelor absolute ale punctelor se realizeaza cu relatiile urmatoare: Xn+1 = Xn Xn-n+1 Yn+1 = Yn Yn-n+1 In situatia prezenta coordonatele absolute ale punctului 101 sunt: X101 = 529472,739 m Y101 = 215317,996 m X102 = 529472,739 + 60,110= 529532,849 m Y102 = 215317,996 - 13,394= 215304,602 m X103 = 529532,848 + 49,984 = 529582,833 m Y103 = 215304,609 - 21,467 = 215283,135 m X104 = 529582,832 + 63,370 = 529646,209 Y104 = 215283.149 - 23,518 = 215259,624 X105 = 529646,200 - 8,672 = 529637,537 Y105 = 215259,635 + 64,398 = 215324,022 X106 = 529637,537 - 31,207 = 529606,330 Y106 = 215323,998 + 38,013 = 215362,035 15

X107 = 529606,332 - 50,563 = 529555,767 Y107 = 215362,011 + 33,730 = 215395,765 X108 = 529555,772 - 12,624 = 529543,143 Y108 = 215395,742 + 116,497 = 215512,262 X109 = 529543,154 - 53,902 = 529489,251 Y109 = 215512,239 - 3,212 = 215509,050 X110 = 529489,251 + 14,931 = 529504,172 Y110 = 215509,035 - 50,618 = 215458,432 X111 = 529504,180 - 24,614 = 529479,558 Y111 = 215458,421 - 30,252 = 215428,180 Verificare: X101 = 529479,558- 6,819 = 529472,739 Y101 = 215428,180- 110,184 = 215317,996

Cap III.Calculul Suprafetelor Suprafata reprezinta aria cuprinsa intre limetele unui contur inchis, proiectat pe un plan orizontal de referinta, fara a considera relieful terenului. Calculul suprafetelor se face in scopul cunoasterii unui teritoriu. Cele mai utilizate metode de calcul al suprafetelor sunt urmatoarele: a) metode grafice; b) metode numerice; c) metode mecanice; Calculul suprafetelorprin inermediul coordonatelor rectangulare ale punctelor Aceasta metoda asigura precizia cea mai mare, cu ajutorul coordonatelor punctelor de contur ale poligonului. Formula generala de calcul al suprafetelor este: n 2S = Xn (Yn + 1 Yn 1) i=1 Iar verificarea calculului se realizeaza cu formula: n 2S = Yn (Xn - 1 Xn + 1) i=1 Coordonatele rectangulare ale poligonului:

16

Nr. Punct 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111

Coordonatele rectangulare ale punctelor X 529472,739 529532,851 529582,839 529646,209 529637,537 529606,330 529555,767 529543,143 529489,241 529504,172 529479,558 Y 215317,996 215304,606 215283,142 215259,624 215324,022 215362,035 215395,765 215512,262 215509,050 215458,432 215428,180

2S = X101(Y102 - Y111) + X102(Y103 - Y101) + X103(Y104 - Y102) + X104(Y105 - Y103) + X105(Y106 - Y104) + X106(Y107 - Y105) + X107(Y108 - Y106) + X108(Y109 - Y107) + X109(Y110 - Y108) + X110(Y111 - Y109) + X111(Y101 - Y110) 2S = 529472,739(215304,609 - 215428,175) + 529532,848 (215283,149 - 215317,996) + 529582,832 (215259,635 - 215304,609) + 529646,200 (215323,998 - 215283,149) + 529637,537 (215362,011 - 215259,635) + 529606,332 (215395,742 - 215323,998) + 529555,772 (215512,239 215362,011) + 529543,154 (215509,035 - 215395,742) + 529489,251 (215458,421 - 215512,239) + 529504,180 (215428,175 - 215509,035) + 529479,563 (215317,996 - 215458,421) = 2S=529472,739*(-123,566) + 529532,848*(-34,847) + 529582,832*(-44,974) + 529646,200*40,849 + 529637,537*102,376 + 529606,332*71,744 + 529555,772*150,228 + 529543,154*113,293 + 529489,251*(-53,818) + 529504,180* (-80,86) + 529479,563*(-140.425) = 21175.349 m2 Verificare: 2S= 215317.996 (529479.558-529532.851)+215304.606(529472.739529582.839)+215283.142(529532.851-529646.209)+215259.624(529582.839529637.537)+215324.022(529646.209-529606.330)+215362.035(529637.537529555.767)+215395.765(529606.330-529543.143)+215512.262(529555.767529489.241)+215509.050(529543.143-529504.172)+215458.432(529489.241529479.558)+215428.180(529504.172-529472.739)=21175.349 m2 = 2.118 ha. 2S = 42557,80963 => S = 21175,3490 m2 = 2,118 ha

Cap IV.Metoda intersectiei Intersectiile sunt metode cu ajutorul carora se determina punctele de ordin V si se utilizeaza in cazul in care punctele geodezice de ordin I,II,II,IV sau punctelede triangulatie locala sunt 17

situate la o distant prea mare si nu este asigurata conditia de distant pentru sprijinirrea drumuirilor planimetrice. 4.1.Intersectia inainte.Metoda trigonometrica Pentru rezolvarea acestei metode operatorul si ajutorii de operator se deplaseaza in teren si instaleaza instrumental de masura in fiecare punct in conditiile in care toate sunt stationabile.Aceasta metoda se utilizeaza pe suprafete mici pentru determinarea pozitiei punctelor de detaliu. In acest caz se masoara unghiurile orizontale , si ,dupa care se realizeaza compensarea cu relatia urmatoare: ++= Daca in punctual nou nu se poate stationa unghiul se determina astfel: = - ( + )

Sunt cunoscute coordonatele punctelor 1( , ) si 2( , ) fiind necesara determinarea coordonatelor punctului P( , ).Se calculeaza distant orizontala 1-2 din coordonatele punctelor cu relatia urmatoare: = = in m

Orientarea 1-2 se determina cu relatia urmatoare: tg = sau ctg Orientarile si = = = = se determina cu relatia urmatoare: + + - =

Determinarea laturilor intersectiei se realizeaza prin scrierea rapoartelor laturilor si sinusurile unghiurilor respective astfel:

Distanta 1-2 este calculate din coordinate, din rapoartele stabilite se pot calcula celelalte laturi cu relatiile: =

18

Coordonatele punctului P se determina cu relatiile:

= = sau = =

Coordonatele absolute ale punctelor P se determina astfel:

= = respective = =

Exemplu de calcul a intersectiei inainte prin metoda trigonometrica Nr de ordin: 40 Se considera punctual de intersectie P care se vizeaza din punctele 1 si 2 rezultand unghiurile si .Se cunosc urmatoarele elemente: = 2675,273 = 2595,714 = 2935,142 = 2819,732 = = = =

1. Se calculeaza distanta orizontala dintre punctele 1 si 2 cu relatia urmatoare:

= = = = 343,097 m =

= =

19

2. Calculul orientarii laturii 1-2 (

tg

= 0,862042

arctg = 0,862042 = = 3. Calculul orientarilor si = += + = + = 4. Calculul laturilor intersectiei = 343,097 m = =265,969 m = = = - (+) = -( =

= -

)=

= 388.515 m 5. Calculul coordonatelor relative = x cos = 265,969 x cos = x sin = 277,114 x sin = x cos = 299,235xcos = x sin = 299,235 x sin 6. Calculul coordonatelor absolute = = sau = = = 2675,273 35,010 = 2649,507 = 2595,714 + 274,893 = 2860,432 = 2935,142 294,878 = 2649,510 = 2819,732 + 50,876 = 2860,415

= 265,969 x (-0,126339)=-257,655 = 265,969 x 0,991987 = 264,718 = 299,1235 x (-0,895440)=-285,632 = 299,235 x 0,170022= 40,683

4.2.Intersectia inainte.Metoda analitica. In aceasta situatie operatorul se deplaseaza impreuna cu ajutoarele in teren si instaleaza instrumental de masura in fiecare punct.In punctual 1 se masoara unghiul ,in punctual 2 unghiul ,iar in punctual nou P daca se poate stationa,unghiul .Sunt cunoscute coordonatele punctelor 1( ) si 2( ) si este necesara determinarea coordonatelor punctului P( ).Daca in punctual P nu se stationeaza,unghiul se determina cu relatia: = - (+) Se calculeaza distant orizontala 1-2 din coordonatele punctelor,cu relatia urmatoare: = = in m Orientarea 1-2 se determina cu relatia urmatoare: 20

tg

= sau

ctg

Orientarile

si = = + +

se determina cu relatia urmatoare:

Pentru a calcula coordonatele punctului P prin metoda analitica este necesara scrierea perechilor de ecuatii ale dreptelor de intersectie,a punctelor de triangulatie care converg catre acesta,astfel: ecuatie: =( =( ) tg ) tg

Daca se efectueaza suma celor doua ecuatii si se schimba semnul uneia rezulta urmatoarea

=( =

- ) tg tg -

+ tg

- ) tg + tg

tg

Coordonate se determina prin inlocuirea valorii ecuatii ale draptelor.

determinata anterior in cele doua

Exemplu de calcul a intersectiei inainte prin metoda analitica Nr de ordin: 40 Se cunosc urmatoarele elemente pentru calcularea coordonatelor punctului P: = 2675,273 = 2595,714 = 2935,142 = 2819,732 = = = - (+) = -( = = + 21 )= =

1.

= Se calculeaza distanta orizontala dintre punctele 1 si 2 cu relatia urmatoare: = = = = =

= = = 343,097 m 2. Calculul orientarii laturii 1-2 ( tg = = = = = 0,862042

arctg = 0,862042 = = 3. Calculul orientarilor si = += + = + = 4. Scrierea perechilor de ecuatii: - =( - ) tg =( ) tg

= -

5. Calculul coordonatelor absolute: = = = = 2649,507 = 2649,507 =( ) tg + = =

= (2640,262-2675,273) +2595,714= (-35,011)x(-7,851731)+2595,714= 2748,896+2595,714= 2870,610 =( ) tg +

=(2640,262-2935,142) +2819,732= =(-294,880)x(0,172534)+2819,732=50,876+2819,732=2870,608 CapV.Detasarea paralela intr-un trapez pornind de la baza mare spre baza mica

22

Se considera trapezul 101, 201, 301, 401 de coordonate cunoscute. Se cere determinarea coordonatelor punctelor 501 si 502 ca puncte prin care trece dreapta de detasare paralela cu latura 101 104. a) procedeul trigonometric Elementele cunoscute in acest caz sunt coordonatele rectangulare ale punctelor 101, 201, 301, 401 si marimea suprafetei de detasat. In tabelul urmator sunt prezentate coordonatele punctelor. Coordonatele rectangulare ale punctelor Nr. Punct X 101 201 301 401 501022,773 501010,561 500950,962 500945,914 Coordonatele rectangulare Y 500998,592 501076,912 501080,285 501003,143

Se determina suprafata totala a parcelei respective S101 201 301 401 cu relatia:

2S101 201 301 401 = X 101(Y201 Y401) + X 201(Y301 Y101) + X 301(Y401 Y201) + X 401(Y101 Y301) = = 501022773(501076912 501003143) + 501010561(501080285 500998592) + , , , , , , + 500950962(501003143 501076912) + 500945914(500998592 501082285) = 1057863 , , , , , , , S = 5289,315m 2
Suprafata propusa pentru detasare este de 2730m 2 . Se determina din coordonatele punctelor distanta 101-401, care este totodata baza mare (B) a trapezului 101, 201, 301, 401.

D101 401 = B = = =

( X 401 X 101 ) 2 + (Y401 Y101 ) 2

= 76,994 m

= =

( 500945,914 501022 ,773) 2 + ( 501003,143 500998,592 ) 2 ( 76,859 ) 2 + ( 4,551) 2

Se calculeaza orientarile 101 401 ,101 201 , 401 301 cu ajutorul coordonatelor rectangulare ale punctelor cu relatiile:

tg101 401 =

Y401 Y101 501003,143 500998,592 4,551 = = = 0,059212 X 401 X 101 500945,914 501022,773 76,859

arctg 101 401 = 3 g 76 c 52 cc

101 401 = 200 g 3 g 76 c 52 cc = 196 g 23c 48 cc

23

tg101 201 =

Y201 Y101 501076 ,912 500998,592 78,320 = = = 6,413364 X 201 X 101 501010,561 501022 ,773 12,212

arctg101 201 = 90 g15c 28cc

101 201 = 200 g 90 g15c 28cc = 109 g 84 c 72 cc = 101 401 101 201 = 196 g 23c 48 cc 109 g 84 c 72 cc = 86 g 38c 76 cc = (400 g 401101 ) + 401 301 401101 = 101 401 + 200 g = 196 g 23c 48 cc + 200 g = 396 g 23c 48cc Y Y401 501080 ,285 501003,143 77,142 tg 401 301 = 301 = = = 15,281695 X 301 X 401 500950 ,962 500945,914 5,048
arctg 401 301 = 95 g 84 c 00 cc 401 301 95 g 84 c 00 cc

= 400 g 396 g 23c 48 cc + 95 g 84 c 00 cc = 99 g 60 c 52 cc

Se calculeaza baza mica a trapezului (b) cu relatia urmatoare:

b = B 2 2 s (ctg + ctg ) = 5928,076 2 x3000(0,217142 + 0,006202 = 67,735m Se

determina inaltimea trapezului cu relatia:

h=

2s 2 x3000 6000 = = = 41,456 m B + b 76,994 + 67,735 144,729

Se calculeaza inaltimea neparalele l1 si l 2 astfel: l1 = 101 501 D = l2 = 401 502 D = = h 41 ,456 = m g sin sin86 38 76 c cc h 41 ,456 = m g sin sin99 60 52 c cc 38.306 37.435

Se calculeaza coordonatele punctelor 501 si 502 cu relatiile urmatoare:

X 501 = X 101 D101 501 x cos101 201 Y501 = Y101 D101 501 x sin 101 201 X 502 = X 401 D401 502 x cos 401 301 Y502 = Y401 D401 502 x sin 401 301
c cc X 501 = 501022,773 42,422 cos109 = 72 g 501036,441 x 84 m c cc Y501 = 500998,592 42,422 sin109 = 72 g 500948,359 x 84 m

X 502 = 500945,914 41 x cos95 = 00 g ,457 84 Y502 = 501003,143 41 x sin95 = 00g ,457 84

24
c

cc 501040,498 m

cc 501009,768 m

Pentru verificare se determina din coordonatele suprafata S101 501 502 401 , astfel: 2S101501502 401 = X101 (Y501 Y401 ) + X501 (Y Y )+ X502 (Y Y ) X4 (01 101Y = Y ) 502 101 401 501 + 502 = 501022, 773(501040,507 501003,143) 501016, 2 37(501044,512 500998,592) + + +500948, 621(501003,143 501040,507) 500945,9 14(500 998,592 501044,512) = + = 2729,84 S101501502 401 = 2729,92 2730 m
2

Se calculeaza suprafata S101 501 502 401 utilizand formula ariei trapezului:

2S1 0 1 S1 0 1

5 0 1 5 0 2 40 1

(B +

b ) h = (7 6, 9 9 4 6 7 , 7 3 5) 4 1, 4 5 6 +
2 2 73 0

2 7 2 9,

5 0 1 5 0 2

= 40 12 7 2 9, 8 9 5

b) procedeul analitic Din coordonate se determina suprafata S101 201 301 401 , cu relatia:

2S101 201 301 401 = X 101 (Y201 Y401 ) + X 201 (Y301 Y101 ) + X 301 (Y401 Y201 ) + + X 401 (Y101 Y301 ) = 501022,773(501076,912 501003,143) + + 501010,561(501080,285 500998,592) + 500950,962(501003,143 501076,912) + + 500945,914(500998,592 501080,285) = 10578,63
Suprafata propusa pentru detasare este de 3000m 2 . Inaltimea trapezului H se determina cu relatia:

2 S = ( B + b) H H= 2S B+b

Se efectueaza raportul suprafetelor S101 501 502 401 si S101 201 301 401

2 s101 501 502 401 ( B + b1 ) xh1 = 2S101 201 301 401 ( B + b) xH h1 B b1 = H Bb

25

2s1 ( B + b)( B b1 ) B 2 b12 = = ( B + b) H ( B + b)( B b) ( B + b)( B b) 2s1 ( B 2 b12 ) = H ( B b) b1 = B 2 2s1 ( B b) H ( B b1 ) K1 = = r1 ( B b) K

h1 = H r1 K1 = K r1 l1 = L r1
Se determina din coordonatele punctelor 101 si 401 baza mare B a trapezului cu relatia:

D101 401 = B = ( X 401 X 101 ) 2 + ( Y401 Y101 ) 2 = = =

( 500945,914 501022 ,773) 2 + ( 501003,143 500998,592 ) 2 ( 76,859 ) 2 + ( 4,551) 2

= 76,994 m

D201 301 = b = = =

(
2

X 301 X 201 )

( + Y301
2

)201 Y

=
2

( 500950, 962 (
599) 59,

501010, 561 )
2

+ 501080, 285 501076, )912

(+ 3, 373 )

79, 226 = m

H=

2S 2 x5289,315 = = 77,393m B + b 76,994 + 59,694

2s1 ( B b) 2 x3000(76,994 59,694) = 76,994 = 67,726 m H 77,393

b1 = B 2

( 76,994 67,726= ( B ) 1 b = = (B b ) 7 ,9 4 5 ,6 4 6 ( 9 9 9 1 ,3 7 h1 = = H r1 K1 == K r1

) )

9 6 ,2 8

0 8 ,4 6

7 =3 0 3 3m 2 7 ,3 9 ,5 6 7 3 ,6 9 = 0 3 3m 2 7 ,2 6 ,5 6 8 3 6 ,5

26

K = D101 201 = = =

( X 201 X 101 ) 2 + ( Y201 Y101 ) 2

= 79,266

= =

( 500950,962 500945,914 ) 2 + ( 501080,285 501003,143) 2 ( 12,212 ) 2 + ( 78,32 ) 2

l1 = L r1 = 77,307 0,536 = 41,436 m

L = D 1 40 =

3 01

= X0 1 3

) X0( 1 4
2 2

30 1

Y )

+40 1 Y

=
2

( 5 0 0 9 5 0, 9 6 2

5 0 0 9 4 5, 9 (1 4 ) 7 9, 2 6 6 m =

5 0 1 0 8 0,+2 8 5 ) 5 0 1 0 0 3,1 4 3

= 5, 0 4 2 8

7 7+,1 4 22

X 501 = X 101 + Y501 = Y101 +

K1 ( X 201 X 101 ) K

K1 (Y201 Y101 ) K l1 ( X 301 X 401 ) L

X 502 = X 401 + Y502 = Y401 +

l1 ( Y302 Y401 ) L

42, 486 X501= 5 0 1 0 2 2 , 7 7 3 ( 7 9, 2 6 6

Y501 = 500998, 592 42, 486 ( 79, 266

5 0 1 0 1 0 , 5 6 1 5 0 1 0 2 2 , 7 73 )
501076, 912 500998, 592 )

5 0 1 0 1 6 , 8 3 8 m=

501009,=768 m

X 502 = 500945,914

41,436 ( 500950,962 500945,914) = 500948,619m 77,307

4 1, 4 3 6 Y5 0 2 = 5 0 1 0 0 3,1 4 3 ( 77, 307

5 0 1 0 8 0, 2 8 5 5) 0 1 0 0 3,1 4 3

5 0 1 0 4 0, 4 9 1 m =

Din datele prezentate se observa ca indiferent de procedeul folosit se obtin aceleasi valori ale coordonatelor punctelor 501 si 502.

Cap VI.Detasari si parcelari de suprafete Totalitatea operatiilor topografice, effectuate cu scopul impartirii unei suprafete pe plan sip e teren sau pentru detasarea unei suprafete dintr-o suprafta mai mare, respectand normativele tehnice, economice si juridice se numeste parcelare sau detasare de suprafete. In urma acestei lucrari rezulta 27

parcele. Totalitatea parcelelor alcatuieste un lot parcelar, iar planul pe care se traseaza acestea reprezinta planul parcela. In scopul organizarii si sistematizarii unui teritoriu este necesar sa se respecte urmatoarele reguli: a) Suma suprafetelor parcelelor sa fie egala cu suprafata totala; b) Toate parcelele rezultate sa aiba acces la drum;
c) Este recomandat ca forma parcelelor sa fie dreptunghiulara sau trapezoidala, laturile sa nu

formeze unghiuri mai mici de , iar latimea sa fie mai mica de 1 / 4 1 / 5 din lungime. Nu se utilizeaza forme de triunghiuri, patrulater neregulat sau pentagon; d) In cazul terenurilor situate in panta, lungimea parcelei se orienteaza pe directia curbelor de nivel; e) Limitele natural (vaile, culmile de deal), drumurile publice se utilizeaza ca limite intre parcele. Cele mai frecvente situatii de detasare sunt urmatoarele: a) Dreapta de detasare trece printr-un punct obligat; b) Dreapta de detasare este paralela cu una din laturile suprafetei de detasat sau parcelat sau la o dreapta oarecare dint interiorul suprafetei

Metode de parcelare Efectuarea parcelarii se realizeaza prin urmatoarele metode: a) Metoda grafica; b) Metoda numerica. c) Metoda mixta. Metoda grafica se utilizeaza cand planul a fost realizat in urma masuratorilor cu panglica si cu echerele si nu exita coordonate. Se aplica planuri effectuate la scari mari 1:2000. Metoda numerica se realizeaza cu ajutorul calculelor analitice si trigonometrice fiind o metoda foarte precisa.

Detasarea in trapez prin drepte perpendiculare pe bazele acestuia Se cunosc urmatoarele elemente:

28

. Suprafata totala a parcelei : Suprafata totala se determina din coordonatele rectangulare ale punctelor 101,102,103 si 104. Se cere ca aceasta suprafata sa se imparta in suprafetele perpendiculare pe bazele trapezului. Se parcurg urmatoarele etape: 1) Calculul suprafetei totale
2) Se determina

si

de marimi diferite prin drepte

3) Calculul orientarilor laturilor din coordonatele punctelor 4) Determinarea inaltimii H

5) Calculul distantei

6) Calculul suprafetei triunghiului 101 102 M

7) Calculul suprafetei 8) Calculul distantelor

9) Calculul coordonatelor punctelor A,B,C,D,E,F

Dupa efectuarea calculelor rezulta valori egale ale coordonatelor punctelor 103 si 104, calculate corespunzator suprafetelor detasate cu valorile initiale. In aceste conditii coordonatele punctelor A,B,C,D,E,F sunt determinate corect fiind astfel stabilite cu exactitate hotarele parcelelor respective.

Calculul suprafeei totale 106611,765)+103262,840(106744,462-

106634,202)+102965,954(106611,765 S = 4347,855 2. Se determin distana = 29 din coordonate

= = = 369,941 m

= = = = 297,413 m

= = = = 134,251 m

3. Calculul orientrilor laturilor din coordonatele punctelor =

= =

= 4. Calculul unghiului

5. Determinarea nlimii H

6. Calculul distanei

7. Calculul suprafeei triunghiului 101-102-M 2 x

30

8. Calculul suprafeei

L= H = 130,189 m

l=

= 51,216 m 9. Calculul distanelor

0,059622 arctg 0,059622= = 10.Calculul coordonatelor punctelor A;B;C;D;E;F

Cap. VII. Ridicrile nivelitice prin metoda drumuirilor Aceste metode prezint urmtoarele etape caracteristice: 1. sunt ndesite punctele pentru a obine mai multe puncte de cot cunoscut; 2. Se realizeaz o reea de sprijin, prin intermediul creia se coteaz punctele de detaliu; 3. Se execut ca niveleuri consecutive, ncepnd de la un punct a crei cot este cunoscut spre alt punct a crei cot se determin; 4. Lungimea total a traseului s nu fie mai mare de civa kilometri. Lungimile mai mici permit un control mai bun, iar rezultatele obinute sunt mai precise; 31

5. Porteele au lungimea de 100-150 m, peste aceste valori intervin erori datorate refraciei atmosferice, dar nici mai mici de 10 m; 6. Alegerea i marcarea punctelor trebiue efectuate judicios, att n condiii de teren plan, n pant sau acoperite de vegetaie; 7. Distanele dintre puncte i unghiuri se msoar nainte sau concomitent cu lucrrile de nivelment. n acelai timp se ntocmete i schia pichetajului, cnd se materializeaz reperele de nivelment de ordinul I-V, detaliile planimetrice, numrul ruilor marcai n teren din 100 n 100m i a celor intermediari, punctele de schimbare a pantei, punctele de frntur a aliniamentelor i limitele categoriilor de folosin a terenului; 8. n situaia cnd se utilizeaz nivele fixe, citirea la mir se va efectua la cele trei fire, iar verificarea se realizeaz astfel nct citirea de la firul de mijloc s fie egal cu media citirilor de sus i de jos; 9. Mirele se menin n poziie perfect vertical, utiliznd nivele sferice sau firul cu plumb. 7.1. Drumuirea nivelitic pe traseu nchis 7.1.1. Principii generale Aceast metod este utilizat n condiii n care nu exist nici un punct de cot cunoscut sau se afl cel mult un punct din reeaua nivelmentului general de stat, de la care se poate porni pe un traseu stabilit nainte, pentru daterminarea altor puncte de cot cunoscut, iar la sfritul lucrrii nchiderea se face pe punctul de plecare. n urma efecturii primelor calcule se poate determina dac citirile au fost sau nu efectuate corect. Alegerea punctelor drumuirii nchise se fce n aa fel nct acestea s se gseasc n apropierea punctelor de detaliu a cror cot trebuie determinat sau pentru stabilirea cotelor profilelor longitudinale i transversale ale diferitelor lucrri hidrotehnice sau pentru a transpune pe teren diferite lucrri de cot proiectat ( diguri, canale de irigaie i desecri, drumuri, pduri). Se consider un traseu al unei drumuiri nchise, reprezentnd n plan orizontal i vertical, format din punctele 101, 102, 103, 104, 105, 106 , 107, 108, 109, 110, 111 se folosete metoda nivelmentului geometric de mijloc. Msurtorile ncep cu punctul 101 i se fac staii ntre fiecare dou puncte consecutive i se citesc pe mire valorile care se noteaz cu , care se noteaz n carnetul de teren. Valorile fr so ( , ) sunt considerate citirile n urm i se noteaz cu valorile , sunt citirile nainte i se noteaz cu . iar

Verificarea lucrrii const n faptul c diferena de nivel dintre punctul de plecare i cel de sosire trebuie s fie egal cu zero. Aceasta se realizeaz imediat dupa ncheierea lucrrii, prin nsumarea citirilor n urm ( i citirile nainte ( sau

Dac sumele sunt egale sau valoarea diferenei nu se ncadreaz n tolerana admis, se vor repeta msurtorile. Tolerana se determin cu relaia: T , unde D= lungimea total a traseului parcurs, n km.

Pe baza verificrilor efectuate se calculeaz diferenele de nivel, se compenseaz valorile rezultate i se stabilesc cotele absolute ale punctelor.

7.1.2. Calculul diferenlor de nivel 32

Diferenele de nivel se stabilesc cu relaia urmtoare:

Citirile efectuate, diferenele de nivel i cotele calculate ale punctelor respective se nregistreaz n tabelul urmtor:

Calculul difrenelor de nivel i cotelor punctelor la drumuirea nivelitic nchis Staia Punct Citiri mir Diferene nivel ( de Diferene nivel compensate ) + 88,367 1,457 1,552 0,432 1,015 1,014 87,353 102 101 de Cote (Z) ( (m) Nr. punct

+ 101 102 102 0,442

33

103 103 104 104 105 105 106 106 107 107 108 108 109 109 110 110 111 111 101 0,473 1,815 0,458 1,472 2,207 1,391 1,603 2,356 1,493

1,120 0,569 0,924 1,551 0,805 0,396 1,207 0,906 2,297 0,820 1,387 0,350 1,122 90,567 1,887 0,622 1,193 89,761 1,867 4,740 1,394 4,744 0,742 1,394 0,742 88,367 111 1,429 0,622 1,428 89,139 110 109 90,271 108 89,396 107 0,906 90,302 106 89,906 105 88,354 104 87,785 103

unde

= diferenele de nivel pariale.

Din aceast relaie rezult c suma diferenelor de nivel trebuie s fie egal cu zero. n situaia prezentat suma diferenelor de nivel pozitive este diferit de suma diferenelor de nivel negative, existnd astfel o eroare care este determinat cu relaia urmtoare:

Se determin valoarea toleranei: 34

= 0,017 m

n aceste condiii valoarea erorii este mai mic cect valoarea toleranei, iar n aceste condiii se aplic compensarea erorii diferenelor de nivel. T Corecia c are valoarea egal cu eroarea dar cu semn schimbat:

7.1.3. Compensarea diferenelor de nivel Datorit erorilor de msurare apar erori de citire pe mir, de calare a aparatului, care determin valori diferite ale sumei diferenelor de nivel pozitive fa de diferenele de nivel negative. Eroarea de nenchidere se repartizeaz proporional cu valorile distanelor dintre niveluri, proporional cu valorile diferenelor de nivel pariale sau n progresie aritmetic pe cotele provizorii ale punctelor. Metoda de compensare proporional cu valorile diferenelor de nivel pariale n aceast situaie, se mparte eroarea rezultat la suma absolut a diferenelor de nivel, iar rezultatul se nmulete cu fiecare diferen de nivel parial, rezultnd valoarea coreciei, care se va aduga cu semn schimbat diferenelor de nivel iniiale.

35

7.1.4. Calcularea cotelor punctelor Calcularea se realizeaz prin adunarea sau scderea la cota punctului 101 a diferenei de nivel parial dup compensarea acesteia. Exemplu de calcul Nr. de ordin: 40

36

Verificare:

Din datele prezentate rezult c plecnd de la un punct de cot cunoscut (101= 101,125 m) la ncheierea lucrrii se ajunge la aceeai valoare a cotei punctului 101.

37