Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 50 vizualizări

    Muzica

    Încărcat de

    Alexandru Alex

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Muzica

    Încărcat de

    Alexandru Alex
    50 vizualizări2 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca pdf sau txt
    50 vizualizări2 pagini

    Muzica

    Încărcat de

    Alexandru Alex

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca pdf sau txt
    din 2

    Elena Svoiu Clasa a XII-a A

    Barbierul din Sevilia


    de Gioachino Rossini
    Oper n dou acte. Muzica de Gioacchino Rossini. Libretul de Cesare Sterbini dup piesa cu acelai titlu de Beaumarchais. Premiera a avut loc la 20 februarie 1816, la Teatrul "Argentina" din Roma (sub titlul "Almaviva sau Inutila precauiune"). Gioacchino Rossini a fost unul dintre cei mai aclamai i mai populari compozitori, bucurndu-se de o faim rar ntlnit, n timpul vieii sale. Aceasta se datoreaz frumuseii melodiilor, strlucitoarelor i optimistelor arii, pline de verv i ironie, care se afl din abunden n creaia sa. ntruct tatl su cnta mereu n fanfara municipal, micul Gioacchino a fost antrenat de la o vrsta fraged n aceasta. Ct despre mama sa, el nsui spunea mai trziu c nu cunotea notele, ci se conducea numai dup ureche. ntruct parinii lui erau mereu plecai n turnee de provincie, el a fost lsat n grija unei bunici i dat n ucenicie la un potcovar. n plus, doi canonici, fraii Malerbi i-au dat primele lecii de cnt i de buctrie. ns, ceea ce este mult mai importat, n biblioteca acestora, la care copilul are acces nengrdit, se gseau mai multe partituri de Haydn i de Mozart, de care el a profitat. Activitatea de compozitor ocup doar prima parte a vietii sale. Ea este marcat de o suit de succese care l conduc din Italia de Nord, la Napoli, unde se cstorete cu o cntrea celebr, Isabella Colbran, apoi n strintate: la Viena unde se ntlnete cu Beethoven, la Londra i, n fine la Paris, unde se stabilete, n 1824, ca director al teatrului italian. Lucrrile sale din aceti ani, att de apreciate sunt: Scara de mtase (1812), Tancred si Italianca n Alger (1813), Turcul n Italia (1814), Elisabeta, regina Angliei (1815), apoi, n 1816, Brbierul din Sevilla i Otello; "Cenureasa" (1817), Moise n Egipt (1818), La Donna del Lago (1819), Semiramida (1823), care este ultima dintre marile opere compuse pentru scenele italiene. La Paris, va realiza nca o opera-buffa n limba italian, apoi va scrie n francez, Sige de Corinthe. Ultimele doua opere, o fars, Contele Ory (1828) i o dram istoric, Wilhelm Tell (1829) sunt compuse direct de pe librete franceze.

    Aciunea: Actul I i II (n casa doctorului Bartolo) n conversaia lui cu Bartolo, Don Basilio i nva interlocutorul cum s scape de Almaviva, utiliznd calomnia. n cas intr Almaviva,
    1

    Elena Svoiu Clasa a XII-a A deghizat n ofier i cere gzduire. Bartolo surprinde un schimb de biletele i face scandal. Jandarmii sosesc, dar, la legitimarea contelui, se retrag, lsndu-i pe toi uimii. Actul III (n casa doctorului Bartolo)
    Almaviva se rentoarce, travestit n maestru de muzic, pentru a-l nlocui pe Basilio, bolnav. Ca s ctige ncrederea Rosinei, i da acesteia un bilet (din partea lui Almaviva). n timpul leciei, cei doi ndragostii, sub ochii lui Bartolo, i marturisesc iubirea. Intrarea neateptat a lui Don Basilio risc s rstoarne toate planurile, nfuriindu-l pe Bartolo, care i d seama c a fost pclit. Btrnelul a trimis dup notar, ca s urgenteze cstoria cu pupila sa, convingnd-o pe Rosina ca Lindoro nu este dect un mijloc al lui Almaviva. ncepe furtuna i, gsind un moment prielnic, Figaro i contele vin s o ia pe Rosina. El refuz s-i urmeze, dar Almaviva i dezvluie adevrata identitate. Basilio este de acord, contra unui cadou,s le slujeasc drept martor, iar Bartolo, odat ce i-a trecut suprarea, accept situaia, cu att mai mult, cu ct l va consola zestrea fetei.

    Piese muzicale celebre ale operei: Arii:


    Largo al factotum - Figaro (bariton) Una voce poco fa - Rosina (mezzosopran) Ecco ridente in ciello - Contele Almaviva (tenor) La calunnia - Don Basilio (bas) A un dottor de la mia sorte - Doctor Bartolo (bariton)

    Duete:
    Dunque io son, tu non m'inganni - Rosina, Figaro All'idea di quel metallo - Almaviva, Figaro

    Piese orchestrale:
    Uvertura - de tip francez, dar totodat plin de vitalitate i foarte cunoscut. Interludiul ploii - interludiu instrumental scurt, sugernd imaginea unei furtuni toreniale cu trsnete si fulgere, plasat la mijlocul celui de-al doilea act.

    S-ar putea să vă placă și