• SUA ocupa partea centrala a Americii de Nord, intre regiunea Marilor Lacuri si

Golful Mexic.In nord se margineste cu Canada,in sud cu Mexic,iar in est si vest

cu Oceanul Atlantic, respectiv Oceanul Pacific.

Este un stat federal format din 50 de state, dintre care 48 in limitele

de mai sus si doua exterioare: Hawaii in Oceanul Pacific si Alaska in nord-vestul
continentului.
Relief

În zona estică, paralel cu ţărmul Oceanului Atlantic se întind din nord-est spre
sud-vest munţii Apalaşi, cu altitudinea maximă de 2.036 m. Zona centrală
cuprinde câmpii şi podişuri: în nord-est o parte a podişului Laurenţian, spre sud,
Cîmpiile centrale mărginite de podişul Ozark şi apoi munţii Ouachita. În vest
Mariile Prerii, Munţii Cordilieri iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic.

Lanţul estic al Cordilierilor îl constituie Munţii Stâncoşi iar lanţul vestic Munţii
Cascadelor şi Sierra Nevada. Aceste două lanţuri încadrează un şir de podişuri
dintre care cele mai importante sunt: Podişul Columbiei, Podişul Marelui Bazin
şi Podişul Colorado.

Climă

Cea mai mare parte a teritoriului SUA are climă temperată şi subtropicală, cu
excepţia peninsulei Alaska, care are o climă sub-artică şi a sudului Floridei, care
are o climă tropicală. Clima se caracterizează prin diferenţe mari de temperatură
de la un anotimp la altul şi prin schimbări bruşte care generează uneori uragane
şi inundaţii.

Ape

Cele mai importante cursuri de apă sunt: Mississippi cu afluenţii Missouri,

Ohio, Tennessee, Arkansas şi red, Rio Grande del Norte, Savannah, Potomac,
Delaware, Hudson, Connecticut, Colorado, Sacramento şi Columbia. În nord-
est, la graniţa cu Canada se află Marile Lacuri, cel mai mare sistem lacustru de
pe glob.
Fauna şi flora

Vegetaţia este reprezentată în est îndeosebi prin păduri amestecate de conifere şi

de foioase, păduri de pin, iar în zona centrală prin prerii cu ierburi înalte în
câmpiile centrale şi cu ierburi scunde în Marile Prerii. În California este
caracteristic arborele-mamut (Sequoia gigantea).

• Dezvoltarea economică

Ţară a tuturor posibilităţilor, SUA a fost în permanenţă ţinta emigranţilor proveniti

de pe toate continentele. „The American Dream” – (o viaţă mai bună ce este rezultatul
efortului personal) a fost posibil datorită sistemului economic ce perioadelor de
expansiune economică a SUA . Emigranţii s-au îndreptat cu precădere spre vest punând
bazele agriculturii americane.

SUA beneficiază de condiţii naturale pentru agricultură de înalt randament. În

secolul XIX, SUA s-a afirmat ca mare putere agricolă. Tutunul, bumbacul, cerealele,
produsele de origine animală au constituit principalele resurse de export. America a
abandonat foarte repede agricultura de subzistenţă. Încă din secolul XIX, agricultura
americană a devenit puternic specializată pe renumitele centuri – centura laptelui în
nord.est, centura porumbului asociată cu cea a creşterii porcinelor în zona Marilor Lacuri,
centura bumbacului precum şi creşterea cornutelor mari în Sud. În nord-vest, creşterea
animalelor este asociată cu cea a exploatării forestiere. La vest de Missouri începe
centura grâului. Având ca punct de plecare agricultura, SUA a devenit prima putere
economică axată pe comerţ şi export. Industria americană a urmat aceeaşi cale, fiind
perfect adaptată cerinţelor pieţei.

Puterea economică a SUA este dublată de capacitatea militară a acesteia. SUA işi
arogă controlul politico-militar asupra unor zone din întreaga lume. Orientul Mijlociu,
Sud-estul Asiei, America Latină sunt declarate zone de interes strategic pentru Statele
Unite.
 Sistemul economic american poate fi definit prin caracterul său descentralizat ,
caracter capitalist, bazat pe proprietatea privată şi liberă iniţiativă. Intervenţia autorităţilor
federale în economie se manifestă prin strategii de politică bugetară şi monetară. În
acelaşi timp, bugetul federal are o componentă ce vizează investiţii în cercetare .
Legislaţia economică americană permite implicarea guvernului în controlul practicilor de
afaceri, guvernul american având şi rolul de supervizor al creşterii economice.

Un rol special în economia americană îl joacă companiile transnaţionale. Coca

Cola, Colgate, Microsoft, Ford, IBM, General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc
Donald”s, reprezintă imaginea SUA în întreaga lume. În topul primelor zece corporaţii
transnaţionale din lume, primele cinci sunt din SUA. Activitatea lor se concentrează
asupra ramurilor cu reale perspective de dezvoltare şi de obţinere a profitului. De altfel,
companiile transnaţionale sunt vârful de lance al ofensivei americane în contextul
globalizării economice. În anii 80, societăţile transnaţionale deţineau o treime din
producţia industrială, peste jumătate din comerţul exterior. Valoarea mărfurilor şi a
serviciilor asigurate de transnaţionalele de provenienţă americană se ridica în această
perioadă la 350 miliarde dolari. Companiile americane sunt prezente pe pieţele de înalt
nivel în ceea ce priveşte consumul dar în regiunile producătoare de materii prime.
Totodată companiile americane transferă în exterior modelul american de planificare şi
de management a activităţii economice, şi în egală măsură şi noile tehnologii de mare
randament şi productivitate . Globalizarea economiei duce la dezvoltarea companiilor
transnaţionale.americane. Un alt factor al succesului îl reprezintă gradul de pregătire şi
numărul personalului de cercetare. Revoluţia tehnico-ştiinţifică a pornit din Statele Unite.
Cei mai mulţi deţinători ai premiului Nobel în ştiinţă sunt americani. Nivelul înalt al
tehnologiei utilizate în industria americană determină repartizarea forţei de muncă în
domeniul serviciilor într-un procent uriaş (73,2% ) prin comparaţie cu 24,1% în industrie
şi 2,7%în agricultură.

Nivelul înalt al productivităţii întâlnit în economia americană permite Statelor Unite

să atragă uriaşe fluxuri de capital dar şi să exporte resurse financiare americane peste tot
în lume dar mai ales în Europa. Jean-Jacques Servan Schreiber aprecia că în anii 80 „a
treia putere industrială mondială după Statele Unite şi URRS ar putea fi foarte bine nu
Europa ci industria americană în Europa”. Această remarcă este valabilă mai ales astăzi,
prăbuşirea comunismului în Europa în 1989 permiţând firmelor americane să se extindă
pe o piaţă uriaşă.
 Economia americană se află acum în plină expansiune. Creşterea economică este
susţinută de tehnologia performantă, inflaţie scăzută, capacitatea de a crea locuri de
muncă şi un nivel scăzut al şomajului. SUA promovează o o nou concept economic legat
de productivitatea globală a factorilor de producţie, concept ce pune accent pe
eficacitatea cu care economia americană îmbină munca angajaţilor cu investiţiile în
cercetare şi noile tehnologii. Chiar dacă SUA rămân în centrul sistemului internaţional ca
mare putere economică şi militară, globalizarea economică permite multor altor puteri să
se afirme şi să concureze SUA, rolul acesteia de singură superputere fiind pus la îndoială
încă de pe acum.