Dunarea

Importanta economica

Resursele hidroenergetice ca si miniere ale bazinului

Dunarii de jos, sunt foarte abundente si variate.Acestea au
fost progresiv si accelerat valorificate in special dupa 1950,
atunci cand industria a luat un avant considerabil, prin
fenomenul de industrializare au fost valorificate resursele
subsolului si ale solului.
In Valea Dunarii de jos au aparut in a doua jumatate
a sec. XIX primele intreprinderi industriale.Acestea incep sa
se dezvolte si ca importante centre comerciale si
industriale.Apar primele santiere pentru repatii si
constructii de nave la:
-Drobeta-Turnu Severin (1858)
-Galati (1860)
-Giurgiu (1890)
In aceste orase au inceput sa se construiasca
primele mori sistematice, au inceput sa se deschida minele
de huila de la Bigar si Cozia din Defileul Dunarii.Incep sa
intre in exploatare fabricile de ciment de la Braila si
Cernavoda.In primii ani ai sec. XX se adauga fabrica de
zahar de la Giurgiu.Pana in 1950, unitatiile industriale se
inmultesc si noi ramuri industriale apar pe toata lungimea
Dunarii.Dupa trecerea anilor 1950, s-a declansat cu
intensitate procesul de industrializare a Vaii Dunarii.
Sectorul Defileului Baziasi—Drobeta-Turnu Severin.Se
caracteri-zeaza prin valorificarea resurselor miniere si
forestiere.Acestea sunt minereuri cuprifere care se insiruie
in zona Oravita—Moldova Noua (Romania)—Bar
(Iugoslavia).Productia industriala a defileului este axata pe
doua ramuri:
-ind. extractiva si de prelucrare a minereurilor
-ind. de prelucrare primara a lemnului
Doua centre ind. s-au dezvoltat in defileu:
-Moldova Noua cu un complex minier pentru minereuri
neferoase si intreprindere forestiera
-Orsova cu o intreprindere miniera pentru minereuri
nemetalifere (Feldspot, Mica, Azbest) si intreprindere
forestiera.
Sectorul Drobeta-Turnu Severin—Islaz are o pondere
industriala mai redusa comparativ cu alte sectoare
dominate de resurse agricole. Abundenta productiei
cerealiere si animaliere din campia cu terase a Olteniei,
precum si cerintele navigatiei pe Dunare si a traficului
feroviar a orientat ind. acestei regiuni in doua directii: de
constructii de masini si ind. alimentara cu 31% si respectiv
32% din valoarea productiei de industriali-zare globala pe
ramuri.
Sectorul Turnul Magurele(Nikopole)—
Calarasi(Silistra), ca debu-seul direct al unei mari parti din
Campia Romana si a partii centrale a Bulgariei de nord.S-au
dezvoltat activitatea comercila legata de orasele-porturi si
intreprinderi industriale legate de prelucrare a materiei
prime agricole ca:
-mori sistematice
-fabrici de zahar
S-au mai dezvoltat centre ind.:Turnul Magurele,
Giurgiu, Oltenita, Ruse, Svištov.Cel mai important centru
ind. bulgar al sectorului Ruse, unul din principalele centre
ind. din Bulgaria, cu santiere navale, uzine de vagoane,
constructii de masini agricole, rafinarii, etc.Al doilea centru
ind. este Svištov si Ruse, baza ind. alimentare la Dunare.
Sectorul deltelor interioare Calarasi—Braila.Aici se
remarca in mod deosebit centrul ind. Calarasi unde se
impun combinatele siderurgice si combinatul de celuloza si
hartie.Celelalte centre de importanta mai redusa sunt:
-Cernavoda
-Macin
Intre orasele de pe malul drept al Dunarii este un
mic centru ind. Silistra cu unitatile de ind. a lemnului,
textila si alimentara.
Secorul Dunarii maritime Braila—Sulina este un
sector puternic industrializat.Toate ramurile de productie
ind. sunt prezentate cu deosebire in cele trei mari centre cu
un inalt grad de urbanizare aflate aici:
-Braila
-Galati
-Tulcea
Suprafetele agricole si fondul forestier reprezinta
cele 2 forme principale de folosire a terenurilor.
Zona muntoasa a Defileului Dunarii este impadurita:
-pe vai si in culoarul Timis—Cerna si se cultiva cereale
-pe cursurile superioare ale vailor, culturilor cartofului
Defileul Cazanelor cu importante masive
forestiere.Valea cu terase a Dunarii dintre Drobeta-Turnu
Severin si Olt cu cereale dominate si crescute da plante
tehnice culoarului Dunarean dintre Olt si Calarasi cu
indiguiri si desecari in lunca facute pe scara larga in ultimii
20 de ani (peste 1 000 000 de ha. in intregul sector
roman).Valea Dunarii dintre Calarasi si Tulcea cu
predominarea luncii, cu putine terenuri arabile, cu multa
pasune, faneata si domenii de pescuit; Delta
Dunarii.Domeniul apelor, al pestelui si stufului.
In sectorul Drobeta-Turnu Severin—Olt se desprind 3
zone de folosinta agricala a terenurilor agricola a
terenurilor.Ozonul de cultura a cerealelor si a animalelor pe
terasele medii si superiore care se intalneste in dreapta
Dunarii.
In sectorul Olt—Calarasi s-au detasat 3 zone
distincte de produc-tie agricola:
-zona de cultura a cerealelor
-plantelor industriale
-cresterea animalelor
In sectorul Calarasi—Confluenta Siretului se
contureaza 2 zone de productie agricole:
-zona de cultura a cerealelor
-de crestere a animalelor
In sectorul Sireului—Ceatalis Ismail, ca mod de
folosire a terenu-rilor; arabilul ocupa cele mai mari
suprafete pe care se cultiva in special
porumbul.Legumicultura s-a dezvoltat considerabil, date
fiind cerintele de consum in orasele Braila si Galati.
Sectorul deltaic; prin peisajul sau in plina
transformare naturala si antropica, prin valorificarea sa
economica atat de diferita de tot restul fluviului, cu greu isi
poate gasi comparatia cu un alt sector dunarean.
Subsectoarele inalte ale deltei constituie o zona de
cultura a cerealelor, indeosebi porumbul, a legumelor mai
ales rosii si a cresterii animalelor cu precadere ovine.