CONCEPTUL DE MEDICINA MUNCII

Syn:
SANATATE OCUPATIONALA(OCCUPATIONAL HEALTH)
SANATATE IN MUNCA (SANTE AU TRAVAIL)
SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA (SANTE ET SECURITE AU TRAVAIL)
MEDECINA DEL LAVORO
MEDICINA DEL TRABACHO
INDUSTRIAL MEDECINE

DEZVOLTAREA MEDICINII MUNCII; DATE ISTORICE

-PREOCUPARI PRIVIND RELATIA OM-MUNCA-MEDIUL DE MUNCA

-COINCIDENTA CU ISTORIA UMANITATII
TENDINTE/OBIECTIVE URMARITE:
-CRESTEREA EFICIENTEI MUNCII
-PROTECTIA SANATATII /VIETII LUCRATORULUI

ANTICHITATE;DESCRIU ASPECTE ALE MUNCII:

XENOFON
PLINIUS
HIPOCRATE
RAMAZZINI -1700:”parintele medicinii muncii” : DE MORBICUS DIATRIBA (DESPRE
BOLILE MESTESUGARILOR/MESERIILOR):

ETAPA INDUSTRIALA: PREOCUPARI PENTRU:

- STUDIUL SI ORGANIZAREA MUNCII
-DEPISTAREA/INVESTIGAREA BOLILOR PROFESIONALE
-INVESTIGAREA SI PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCA

ETAPA POSTINDUSTRIALA:

RISCURI REZULTATE DIN;

-PROCESE DE MUNCA SI TEHNOLOGII AUTOMATIZATE

-NANO-BIOTEHNOLOGII
-ABORDAREA MEDIILOR DE MUNCA PARTICULARE ( LA ALTITUDINE, IN IMERSIE,
BIOPLASMA, MICROSCOPIE, CAMERE ALBE)
-PARTICULARITATI IN MUNCA DIN;
-AGRICULTURA, SERVICIILE PUBLICE, ACTIVITATI ARTIZANALE, TELEMUNCA,
MUNCA LA DOMICILIU, POLICALIFICARE SI ANGAJARE PARTY TIME

CONTRIBUTII MAJORE IN DEFINIREA MED. MUNCII ( !LEGISLATIVE) :

OMS;1946
DEFINITIA SANATATII: Carta OMS ;” starea de bine deplin fizic, psihic şi social şi nu
numai absenţa bolilor şi a infirmităţilor, cu adăugarea (Adunarea Mondială a
Sănătăţii, 2002) "care permite a duce o viaţă economic productivă".

1
DEFINITIA ERGONOMIEI(ergon=munca/efort, nomos=lege): 1949 KF.K
MULLER:”Folosirea tuturor cunostintelor referitoare la om, pentru conceperea de
masini, unelte, sisteme de munca, care sa fie folosite de un numar cat mai mare de
oameni, cu maximum de confort, eficienta si securitate”

OBIECTIVELE MEDICINII MUNCII;

• Obiectivul major al medicinii muncii (disciplină eminamente preventivă) poate fi
rezumat la asigurarea şi promovarea factorilor de muncă sanogenici (medicina
omului sănătos în relaţie cu munca şi mediul de muncă).
• Comisia mixtă de experţi OMS şi OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii – Geneva)
prin Recomandarea 151/1950 a definit următoarele obiective ale medicinii muncii:
- promovarea şi menţinerea sănătăţii; celui mai înalt grad al sănătăţii fizice,
psihice şi sociale a muncitorilor din toate profesiile;
- prevenirea oricărui prejudiciu adus sănătăţii de factorii nocivi prezenţi la un loc
de muncă sau de condiţiile de muncă;
- protecţia muncitorilor prin plasarea şi menţinerea lor într-un loc de muncă
adecvat aptitudinilor fizice, fiziologice şi psihologice (realizarea adaptării
muncii la om şi a fiecărui om la meseria sa).

CONCEPTUL DE PLURIDISCIPLINARITATE IN MEDICINA MUNCII;

INTERFERENŢE ŞI COLABORĂRI PLURIDISCIPLINARE:CU

-FIZIOLOGIE ;studiul reacţiilor adaptative fiziologice în efortul fizic, munca în

ambianţa climatică, fonică profesională;
-ERGONOMIE ;proiectarea (conceperea) de sisteme de munca “safe”, tehnologii,
unelte si medii de munca optime (adaptate omului).
-PSIHOLOGIE ;satisfactia si securitatea muncii, ,autonomia controlul si planificarea
muncii, modalităţi de învăţare/calificare, motivaţii si aptitudini pentru o anumită
profesie,
-IGIENA MEDIULUI ;controlul factorilor de mediu
-TOXICOLOGIE INDUSTRIALA ;tehnici de biomonitorizare a grupurilor ocupationale,
studii de toxicocinetica/toxicodinamica, interactiuni ale factorilor chimici/fizici,
metodologii de masurare a concentratiilor atmosferice de noxe.
-ECOLOGIE-ECOTOXICOLOGIE ;emisii de factori poluanti industriali, relatii cu
mediul ambiant, conceptul de dezvoltare durabila si de sanatate populationala.
SOCIOLOGIE ; modele de organizare si de planificare a muncii, controlul şi
optimizarea relaţiilor psihosociale de grup;
EXPERTIZA CAPACITATII DE MUNCA SI RECUPERARE MEDICALA ; evaluare,
reabilitare si reinserţie socio-profesională şi familială după accidente de muncă sau
boli invalidante profesionale.
-MANAGEMENT ;TQM (implementarea modelelor de management global calitativ la
nivelul organizatiilor de munca)

2
CONCEPTE IN MEDICINA MUNCII (TERMINOLOGII) ;

• Munca profesională: Activitate desfăşurată în unităţi economice de stat sau

private, pe bază de relaţie contractuală între angajat şi angajator.
• Condiţii de muncă: Totalitatea condiţiilor în care se desfăşoară procesul de
muncă: tehnice (procedeele tehnice folosite în cadrul muncii, caracteristicile
tehnice constructive si de securitate ale mijloacelor de producţie), organizatorice
(ansamblul măsurilor aplicate pentru organizarea muncii şi a producţiei) şi de
mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic şi social în care se desfăşoară
producţia).
• Sistemul de muncă om-maşină-mediu: Ansamblu constituit de unul sau mai mulţi
executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop de realizat, interacţionează
pe baza unui circuit informaţional, în anumite condiţii ale mediului de muncă.
• Noxă profesională: Agent fizic, chimic sau biologic din mediul de muncă cu
acţiune asupra organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc/de
îmbolnăvire profesională.
• Risc datorat agenţilor periculoşi: Reprezintă probabilitatea ca un agent
periculos să afecteze negativ starea de sănătate în condiţiile utilizării lui
şi/sau expunerii la acesta.
• Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă: Componentă a
managementului general, care include structura organizatorică, activităţile de
planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru
elaborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi
sănătate în muncă.
• Boală profesională: Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii
sau profesiuni, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici
locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului în procesul de muncă.
• Boală legată de profesie: Boală cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.
• Accident de muncă (A.M.): Vătămarea violentă a organismului, precum şi
intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în
baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară
de muncă de cel puţin 3 zile consecutive, invaliditate ori deces.

MODIFICARI ADAPTATIVE IN EFORTUL PREDOMINANT FIZIC PROFESIONAL:

CRESTEREA CONSUMULUI DE OXIGEN;

1.-APARATUL RESPIRATOR:
CRESTEREA DEBITULUI VENTILATOR (FR X VC) ;MAX. 60-70(110-120) L/MIN LA
BARBATI(CCA=4 L O2 PRELUAT DIN AER)
LIMITE MAX. ADMISE: 35L/MIN (VAL. DE VARF)
25L/MIN(VAL MEDIE PONDERATA/8 ORE)

ALTE PROCESE RESPIRATORII :

-INTENSIFICAREA DIFUZIUNII ALVEOLO-CAPILARE
-INTENSIFICAREA TRANSPORTULUI DE O2 LA TESUTURI
-ELIBERARE CRESCUTA TISULARA A OXIGENULUI DIN HbO SI ELIMINAREA CO2

3
-CRESTEREA COEF. DE UTILIZARE A O2

PARTICULARITATI REACTIVE SI ADAPTATIVE;

-IN EFORTUL STATIC;SCADE O2 SI CRESTE CO2, SCADE Ph
-IN HIPOXIE- LA NEADAPTATI: ALCALOZA IMPORTANTA

2. APARATUL CARDIOVASCULAR;
-CRESTEREA DEBITULUI CARDIAC(FC X DS); VAL. MAX. MOMENTANE DE 30-
35L/MIN
-FRECVENTA CARDIACA: CRESTERE LA VAL. MAX DE 160-180/MIN
VAL. MAX. ADMISA: MEDIA PONDERATA DE TIMP PENTRU 8 ORE DE
MUNCA/ZI=110-120/MIN
-CRESTEREA TA: PROPORTIONAL CU EFORTUL DINAMIC SI FOARTE MULT IN
EFORTUL STATIC

!LA NEADAPTATI, PERSOANE OBOSITE:CRESTE TAD, TA DIFERENTIALA

-CRESTE METABOLISMUL MIOCARDULUI (EXCLUSIV AEROB): VO2 X4.

-MODIFICAREA IRIGATIEI TISULARE TERITORIALE; VASODILATATIE IN
TERITORIILE ACTIVE (MUSCHI STRIATI, CORD, CREIER)
“CAPILARIZAREA” IN M. STRIATI: CRESTEREA IRIGATIEI DE 40-50 ORI
-CRESTEREA CIRCULATIEI CORONARIENE DE 4-5 ORI
-REDISTRIBUIREA CIRC PERIFERICE(ex.VASODILATATIE CUTANATA IN AMBIANTA
CALDA) CU REDUCEREA FLUXULUI IN TERITORIUL. MEZENTERIC SI RENAL

ALTE MODIFICARI;(TRANZITORII)

UMORALE;
-SCADEREA GLICEMIEI
-LACTACIDEMIE (!LA MUNCA GREA: POATE DEPASI 20 MG/100ML SANGE)
-SCADEREA Ph (! creier si corticala renala)
-CRESTEREA UREEI (CATABOLISM AZOTAT)

HEMATOLOGICE;

-LEUCOCITOZA CU NEUTROPENIE
-POLIGLOBULIE
-CRESTEREA HB LA ANTRENATI, ANEMIE RELATIVA IN EFORTUL EPUIZANT
(NEADAPTATI)

MODIFICARI RENALE;

-SCADEREA IRIGATIEI LOCALE SI CRESTEREA ADH

-OLIGURIE, CONCENTRAREA URINII, ALBUMINURIE (MUCOPROTEINURIE),
HEMATURIE MICROSCOPICA, CILINDRURIE(F. RAR-SI GRAV)

DIGESTIVE;

-SCADEREA SECRETIEI SI MOTRICITATII GASTRICE

4
! LA ROLUL AP. DIGESTIV IN FURNIZARE SUPOTRULUI ENERGETIC SI METABOLIC

MODIFICARI NEUROENDOCRINE;

-ACTIVAREA SISTEMELOR FUNCTIONALE CENTRALE SI PERIFERICE (SC.

CEREBRALA, FR, ANALIZATORI, AP. LOCOMOTOR- CENTRI NEUROVEGETATIVI
;STARE ERGOTROPA (SISTEM ACTIVATOR) IN EFORT SI STARE TROFOTROPA IN
RESTITUTIE(SISTEM INHIBITOR).

MODIFICARI ENDOCRINOLOGICE;

-SIST. HIPOTALAMO-HYPOFIZAR
-NEUROCRINIE(RELEASING FACTORS); CRESTEREA ACTH SI A
GLUCOCORTICOSTEROIZILOR
-ACTIVAREA ADRENERGICA: CRESTEREA CATECOLAMINELOR
-CRESTEREA TIROXINEI SI A TRIIODOTIRONINEI
-SCADEREA INSULINEI SI CRESTEREA GLUCAGONULUI
-CRESTEREA STH SI A ADH