SISTEME DE SEMNALIZARE SI CONTROL AL

TRAFICULUI RUTIER
1. Introducere
Mediul urban n care populaia locuiete, activeaz, se instruiete, i ntreine,
dezvolta sau reface capacitatea de aciune, este limitat la dimensiunile spaiului urban
care trebuie distribuit echitabil ntre toate formele de existenta menionate,
rezervndu-se, totodat, si o cota necesara satisfacerii cerinelor de comunicare si
deplasare ntre diferitele arii care se constituie n spaiul rutier urban. Creterea
spectaculoasa a traficului rutier care nsoete dezvoltarea activitilor urbane nu
poate fi satisfcuta de o cretere corespunztoare a spaiului rutier. Pentru aceasta. n
toate mediile economice dezvoltate s-au ncercat soluii de descongestionare,
orientate pe doua direcii:
ameliorarea amenajrii spaiului rutier pentru creterea gradului de utilizare
si de mbuntire a caracteristicilor si parametrilor ce favorizeaz creterea
traficului;
mbuntirea indicilor de utilizare a spaiului concomitent cu mbuntirea
parametrilor de desfurare a traficului prin control si monitorizare.
Eficienta eforturilor de mbuntire n acest domeniu este condiionat de
abordarea sistemica a elementelor ce compun un sistem de trafic rutier. Acestea sunt:
a. Spaiul rutier care cuprinde n configuraia sa, cai rutiere, noduri rutiere
(intersecii), lucrri speciale (porturi, tunele, refugii, parcri, serpentine,
pante etc), care pot facilita sau restriciona traficul rutier. La acestea se mai
adaug lucrrile speciale de semnalizare si protecie, de iluminat etc.
b. Participanii la trafic, care sunt:
vehicule, autovehicule (din care o categorie aparte o constituie
transportul public)
pietoni si bicicliti.
Participanii la trafic au diferite caracteristici (viteze de parcurs, grade de
ocupare a cailor rutiere precum si grade de securitate sau periculozitate). De
asemenea, participanii la trafic prezint diferite prioriti (grupurile de
copii, btrnii si invalizii n cadrul categoriei pietoni) sau autovehicule
oficiale sau de intervenie (salvare, pompieri, politie ) n cadrul categoriei
vehicule.
c. Condiiile naturale si de mediu, care influeneaz desfurarea traficului
rutier si care acioneaz asupra spaiului rutier sau asupra participanilor la
trafic (vnt, nebulozitate, precipitaii etc.).
Controlul traficului din sistemele de trafic rutier are ca obiect creterea
capacitii de trafic a reelelor rutiere n urmtoarele condiii:
creterea eficientei pentru participanii la trafic (economie de timp si de
carburani, creterea gradului de confort prin servicii de informaii si de asistenta
service);

 creterea gradului de sigurana pentru participanii la trafic si pentru factorii

nvecinai spaiului rutier;
reducerea polurii mediului (poluare sonora, poluarea aerului si a apei etc).
2. Structura sistemelor de trafic
Sistemele de trafic se compun din:
1. trasee, tronsoane cu unul sau dublu sens, fiecare sens beneficiind de una sau
mai multe fire sau culoare de circulaie, din care un fir sau doua pot fi rezervate
transportului public;
2. noduri rutiere sau intersecii care pot fi cu 3 sau mai multe cai sau ramuri de
acces. Configuraia sistemelor de trafic se completeaz cu traversri sau refugii
pietonale, cu locuri de parcare sau de ntoarcere etc. si poate cuprinde mai multe
tronsoane si noduri rutiere.
Nodurile rutiere mononivel sunt elementele cele mai sensibile pentru traficul
rutier, deoarece prilejuiesc cele mai frecvente situaii conflictuale ntre participanii la
trafic, care se deplaseaz pe direcii diferite sau care-si schimba direcia din
momentul intrrii n intersecie si pn la prsirea sa.
n abordarea reglementarii traficului rutier n nodurile rutiere intervin
urmtoarele grupe de parametri:
parametrii generali, provenind din politica de transporturi ntr-o anumita
regiune si prioritile rezultate din acestea, tipologia si amplasarea interseciilor si
aspectele juridice instituionale si sociale, respectiv statutul administrativ si financiar,
jurisdicia poliieneasca si de ntreinere:
parametrii fizici rezultnd din dimensiunile si alinierea interseciilor;
parametrii de trafic si de securitate, rezultnd din repartizarea fluxului si din
variaia sa orara, zilnica sau sezoniera, precum si aspecte legate de circulaia
pietonilor sau a vehiculelor de transport public, aspecte legate de securitate si de
semnalizare;
parametrii de mediu care au n vedere aspectele legate de: urbanism si
peisaj, activitile riverane si staionari, precum si nivelul de zgomot.
Separarea temporara a circulaiei conflictuale se poate realiza prin:
reglementari prin reguli de prioritate si semnalizri fixe, reglementari prin agent si
reglementari prin semnalizare luminoasa. Daca prima este cea mai rapida, iar cea de a
doua este foarte flexibila (ambele aplicabile la noduri secundare), reglementarea prin
semnalizare luminoasa are o mare rspndire si o eficienta n cretere ca urmare a
evoluiei conceptuale si tehnice a soluiilor adoptate si a gradului de automatizare la
care se preteaz.
Un sistem de reglementare a traficului pentru o intersecie ntrunete:
Echipamente de achiziie a datelor privitoare la trafic. n aceasta categorie
intra senzorii de tip banda inductiva avnd diferite forme si dimensiuni si care se
amplaseaz sub calea de acces n intersecie. n cazuri mai speciale, se utilizeaz
detectoare radar sau cu raze infraroii care prezint dezavantajul ca pot fi perturbate
n cazul precipitaiilor abundente. Toate aceste sisteme dispun si de un detector la
care se cupleaz senzorul si care emite semnalul necesar ctre tabloul de comanda.

 Echipamente de semnalizare luminoasa care sunt montate sub forma de

baterii luminoase colorate ce se adreseaz diferitelor categorii de participani la
traficul rutier. Pe lng bateriile principale mai exista baterii repetitoare de semnal
pentru repetarea n profunzime a semnalizrii pentru a fi perceput de ntregul grup de
participani n trafic.
proximitatea interseciilor si care recepioneaz semnalele de la detectoarele de trafic,
aplica planul de semnalizare si comanda bateriile de semnalizare potrivit programelor
implementate. Planul de semnalizare este un ansamblu de programe care asigura
elaborarea soluiilor pentru comanda optima a semafoarelor, n raport cu fluctuaiile
de trafic.
n cazul unei intersecii independente, se pot aplica programe de reglare la
intervale fixe (sistemele ce se bazeaz pe o automatizare clasica), sau programe de
reglare adaptiva care in seama de fluctuaiile momentane ale traficului rezultate din
msurtori. Reglarea adaptiva aplica algoritmi de programare aciclica sau ciclica,
testai si verificai ca avnd rezultate optime pentru anumii parametri de trafic orar
sau zilnic.
Interseciile unui tronson rutier, care funcioneaz n regim coordonat,
beneficiaz de un nivel de microreglare care tine seama de parametrii de programare
ai tronsonului rutier, iar, n cazul unei reele, coordonarea n ansamblu a traficului
este ncredinat unui nivel de macroreglare.
Sistemele moderne adaptive includ echipa-mente de calcul capabile sa susin
sistemele de programare prezentate, sisteme care sunt rezultatul unor importante
etape pregtitoare de simulare si testare, aplicate flecarei intersecii sau fiecrui
sistem de trafic rutier avnd n vedere parametrii specifici ai acestora.
3. Etapele de realizare a sistemelor de reglementare a circulaiei
Pentru introducerea unui sistem de reglementare a circulaiei se parcurg patru
etape care se desfoar coerent:
Planificarea sistemului, respectiv stadiul de determinare a strategiei de
reglementare.
Elaborarea proiectului de execuie.
Realizarea si controlul execuiei.
Urmrirea, exploatarea si ntreinerea.
Prile implicate n realizarea proiectului sunt:
eful proiectului (inginer de trafic) avnd in subordonare contractuala,
un birou de ingineri de trafic responsabil cu realizarea studiului de strategie
finalizat cu un caiet de sarcini,
furnizorii de componente pe baza caietului de sarcini fiind firme
specializate de echipamente electrotehnice si hardware-software.
4. Elemente de strategie a reglementarii
n cele ce urmeaz se va insista asupra strategiei de reglementare adaptiva, care

implica tehnologie informatica si importante preocupri de modelare si simulare.

Aceasta strategie este alternativa moderna la strategia de reglementare cu timpi fixai
care este nlocuita treptat.
Reglementarea adaptiva depinde de informaiile recoltate printr-o reea de
detectare cu diferite caracteristici potrivit cu natura circulaiei si tipurile de informaii
necesare reglrii. Reeaua de detectare este formata din detectoare rutiere, detectoare
pentru transportul n comun si detectoare pentru pietoni. Pentru detecia rutiera cele
mai rspndite sunt buclele inductive de diferite tipuri:
bucle transversale pentru detectarea prezentei sau trecerii unui vehicul n
apropierea liniei de oprire de pe o cale de rulare;
bucle longitudinale care se monteaz suplimentar fata de bucla transversala
si care poate avea o profunzime de pn la 30m, care semnaleaz cererile de acces n
intersecii;
bucle avansate, plasate la 80-100m de linia de oprire pe o cale de rulare care
servete la msurarea debitului pe minut si a gradului de ocupare a arterei de
circulaie, informaii importante pentru alegerea timpului de reglementare la nivelul
macroreglarii.
Detectoarele pentru transportul n comun sunt cu elemente pasive, bucle de
detecie pe culoarul rezervat, dispozitive de contact pe linia aeriana de alimentare a
tramvaielor sau troleibuzelor sau sine izolate de transport. Elementele de detecie
active prin radio 1F sunt fiabile, identifica corect vehiculele, dar presupun costuri mai
mari.
Elementele de detecie pentru pietoni cele mai rspndite sunt butoane
acionate de pietoni, dispozitivele cu raze infraroii nu si-au dovedii nc eficienta.
Strategia bazata pe reglementarea adaptiva are n vedere, pe lng alegerea
sistemelor de detecie, si amplasarea lor si evaluarea ncrcrii flecarei intersecii si
ramuri ale acestora, precum si studierea fluctuaiilor orare si sptmnale sau
sezoniere. n funcie de parametrii obinui, se poate formula cererea de programe de
reglementare si regimul dorit de funcionare ca intersecii izolate sau coordonate.
Astfel, coordonarea este dorita n cazul n care coeficientul de coordonare pe un
tronson este > 10.
Coeficientul de coordonare este dat de relaia: C ij -TC ij /Tt ij *l/D ij >10 n care:
TC ij = volumul traficului ntre intersecii succesive (ij)
Tt ij = traficul total de intrare n sistemul celor doua intersecii
D ij = distanta dintre cele doua intersecii (km).
Programele de reglementare adecvate pentru diferite intensiti si situaii de
trafic pot fi schimbate manual sau prin mecanism de temporizare ns soluia cea mai
moderna este alegerea programelor n funcie de trafic.
5. Elementele care stau Ia baza proiectrii sistemului de semnalizare al
traficului
Proiectul de execuie a sistemului de semnalizare are la baza informaii
cuprinse n doua elemente de baza:
matricea de timpi "ntre verde"

 tabloul timpilor invariabili.

Matricea de timpi "ntre verde" are rolul de a garanta securitatea completa ntre
toate micrile posibile n intersecii, n condiiile minimizrii pierderilor de
capacitate de tranzitare a acesteia. Pe baza elementelor geometrice ale amenajrii se
determina timpii minimi necesari ntre sfritul accesului ntre o grupa de semafoare
de pe o direcie de acces si nceputul accesului unei alte grupe de semafoare de pe o
direcie cu circulaie antagonista. Timpii minimi, cuprini n matrici se refera la
fiecare categorie de participani la trafic (vehicule, pietoni etc). Timpii fixai, cuprini
n cel de al 2-lea tablou reprezint durata semnalului verde minim pentru fiecare
direcie, innd seama de viteza medie de exploatare si de lungimile de frnare
corespunztoare acestor viteze la apariia semnalului galben.
Pe baza celor doua grupe de informaii se simuleaz programe de tip aciclic si
ciclic pentru diferite intensiti de trafic, evalundu-se timpii de ateptare. De
exemplu, simularea aplicata unei intersecii cu 4 ramuri (8 fire de circulaie de intrare
si un traseu de autobuz) a condus la urmtoarele concluzii :
pentru un trafic neuniform de 200 vehicule pe l/4h reglarea aciclica si
ciclica conduc la timpi de ateptare comparabili:
pentru un trafic mediu de 350-400 vehicule pe 1/4 h reglementarea aciclica
conduce la timpi de ateptare de 50% mai mari fata de cei creai de reglementarea
ciclica;
n regim de trafic intens de 600-700 vehicule pe 1/4 h reglementarea ciclica
este de doua ori mai favorabila.
Trecerea frecventa de la un program la altul face necesara intervenia unor
programe tranzitorii, care sa nlture riscul apariiei unor perturbaii n fluenta
circulaiei.
6. Sisteme de control trafic zonal
Dezvoltarea sistemelor de semnalizare si eficienta acestora au stat la baza
realizrii unor sisteme de control al traficului zonal, care integreaz sisteme de
semnalizare n reea urbana cu sisteme de control pe tronsoane interurbane pe distante
medii-mari, si a unor sisteme de ghidare a transportului public. Acestea dispun de
centre de monitorizare. Sunt cunoscute astfel de sisteme complexe n zona Munchen,
Viena, Frankfurt pe Main, Cologne etc. unele dintre acestea fiind realizate n cadrul
programelor de dezvoltare ale UE. De menionat ca, aceste sisteme complexe preiau
funciuni foarte diversificate si integreaz un numr mare de instituii. Astfel, sunt
asigurate funciuni privind:
semnalizare rutiera adaptiva,
controlul vitezei,
afiaj variabil al ghidajelor rutiere, respectiv ghidarea dinamica a rutelor,
detectarea rapida si informarea asupra accidentelor rutiere,
controlul polurii,
informaii pentru conductori ( service, staii de benzina ),
informaii privind evoluia strii meteo,
informaii privind parcrile,

 informaii privind conexiunea cu alic mijloace de transport.

n scopul meninerii n regim operaional a acestei game de funciuni, sunt
cooptate la nivelul operaional :
autoritatea municipala pentru controlul semnalizrii traficului;
centre de ghidare a traficului regional;
biroul operaional al Politiei;
biroul meteorologic;
asociaii automobilistice;
centrul de control al transportului public;
administrarea parcrilor;
puncte mobile de achiziii date etc.
Se nelege ca astfel de sisteme au ca suport reele importante att n cable, ct
si telemobile, cu un nivel nalt de informatizare si utiliznd o gama larga de
echipamente de semnalizare si de indicatoare programabile.
O caracteristica a tuturor acestor sisteme este dezvoltarea lor pe etape si
integrarea n timp.
Pentru realizarea unui sistem de semnalizare a traficului urban este necesar sa
se asigure urmtoarele elemente :
un sistem de evaluare a parametrilor specifici elementelor reelei.
un sistem de modelare si simulare a planurilor de semnalizare,
o reea de semnalizare cu unul sau mai multe puncte de control
computerizat.
Sistemele de evaluare sunt de cele mai multe ori mobile si sunt montate pe
perioade limitate pe arterele de acces n intersecii. Acestea pot acumula date asupra
fluctuaiilor traficului pe parcursul zilei si sptmnal.
Sistemul de modelare si simulare utilizeaz aceste date precum si datele
privind caracteristicile nodurilor reelei si evalueaz eficienta diferitelor planuri de
semnalizare. n acest scop dispune de urmtoarele componente :
colecia de reprezentri ale elementelor reelei rutiere (n principal privind
interseciile) si ale datelor caracteristice acestora;
module alternative privind regimurile de funcionare a nodurilor rutiere;
module de alimentare a modelelor cu datele caracteristice ale nodurilor
rutiere;
module de aplicare a cererilor de acces n intersecii: aplicarea cererilor de
acces poate urma schema ridicata de componenta de evaluare a situaiei reale sau
poate prelimina diferite evoluii ale situaiei reale sau situaii la limita.
Viitorul sistemelor de trafic este anticipat prin sistemele de control al traficului
internodal sau combinat. Aceasta rezulta din cerina de extindere a sistemelor
logistice interorganizaionale n care lanurile de aprovizionare, de fabricaie si de
desfacere integreaz numeroase ntreprinderi ntre care se desfoar un important si
slabii trafic de mrfuri. Relaiile logistice impun respectarea cu strictee a unor
grafice de livrare si din acest punct de vedere apare cerina de includere n sistemele
de planificare si control si a sistemelor de transport utilizate. Deoarece, n multe
cazuri, sistemele de transport sunt combinate (auto-/cale ferata, auto-/naval, auto/aerian etc.) s-a ajuns la cerina de realizare a sistemelor integrate de trafic, care

cuprind aspecte de trafic si aspecte de transport utiliznd un sistem de comunicaii

comun.
Ghidarea traficului si sistemele de control conduc la o noua abordare n
ingineria sistemelor de trafic. Noile tehnologii adaug conceptului tradiional din
domeniul transporturilor auto numit "vehicule zero triplu" (zero emisii, zero zgomot,
zero accidente) si problema specifica traficului actual - congestionarea.
Integrarea centrelor de management al cailor ferate, traficului rutier, aerian si
naval n cooperare cu autoritile publice si industria mijloacelor de transport
conduce la noi sarcini impredictibile pentru toi partenerii.
n pregtirea soluiilor, firme de prestigiu propun seturi de echipamente
specializate si proiecte-pilot destinate sa conving asupra eficientei informatizrii
proceselor legate de trafic si integrrii acestuia n nivelurile supraordonate ale

economiei si societii.