Formule algebra

Ecuaia de gradul doi

Ecuaia ax 2 bx c 0 .Se calculeaz b 2 4ac

Dac > 0 atunci ecuaia de gradul doi are dou rdcini reale diferite date de formula
x1, x2 =

b
2a

Dac = 0 atunci ecuaia de gradul doi are dou rdcini reale egale date de formula
x1 = x2 =

b
2a

Dac < 0 atunci ecuaia de gradul doi are dou rdcini complexe diferite date de formula
bi
2a

x1, x2 =
ax 2 bx c a x x1 x x2 ax 2 Sx P

ax 2 bx c x

2a

4a

Relaiile lui Viete pentru ecuaia de gradul doi: ax 2 bx c 0 :

b
S

1
2

P x1 x2

c
a

Alte formule folositoare la ecuaia de gradul doi:

2

x1 x2 S 2 2 P
x1 x2 S 3 3SP
Funcia de gradul doi
f :R R
f (x) = ax2 + bx + c
abscisa, ordonata

Graficul funciei de gradul doi este o parabol cu varful in punctul V

b

,

2 a 4a

Dac a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minim a funciei este
fmin=

4a

Dac a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maxim a funciei este
fmax =

4a

Progresii aritmetice
Formula termenului general:

a n a1 n 1 r

 Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:

Sn

n a1 a n
2

Condiia ca trei numere a,b,c s fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
ac
b
2

Progresii geometrice
Formula termenului general:

bn b1 q n 1

Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:

Sn

b1 q n 1
q 1

Condiia ca trei numere a,b,c s fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2 a c

Numere complexe

z = a + bi este forma algebric a unui numr complex

z = r (cos + i sin ) este forma trigonometric a unui numr complex unde:
r a 2 b 2 este modulul numrului complex
[0,2 ) este argumentul redus al numrului complex i se scoate din relaia tg

b
a

i 2 1
a bi

z a bi

a2 b2

Formula lui Moivre

cos i sin n cos n i sin n

Elemente de combinatoric
n ! 1 2 3 ... n ,

Pn n !

0!=1

n!
n k ! Calculeaz numrul de (sub)mulimi ordonate cu k elemente ale unei mulimi cu n elemente.
n!
C nk
Calculeaz numrul de submulimi cu k elemente ale unei mulimi cu n elemente.
k ! n k !
Ank

Binomul lui Newton:

a b n Cn0 a n Cn1 a n1b Cn2 a n2b 2 ... Cnk a nk b k ... Cnnb n

n k

Formula termenului general din binomul lui Newton este Tk 1 Cn a b

Formule de calcul prescurtat: a b 2 a 2 2ab b 2 , a b a b a 2 b 2
k

 a b 3 a 3 3a 2b 3ab2 b3

a b a

a 3 b3 a b a 2 ab b 2

a b
n

n 1

n2

x x x x1 x2 x3
2
1

2
2

2
3

b ... ab n 2 b n 1

??

2 x1 x2 x1 x3 x2 x3

a b c a 2 b 2 c 2 2ab 2bc 2ac

a b c 2 a 2 b 2 c 2 2ab 2bc 2ac
2

Formule cu logaritmi
log a b exist dac a > 0,a 1,b > 0
log a b = c a c b Aceast echivalen transform o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fr logaritm
log a 1 0

a x a y a x y
ax
a x y
ay

e0 1

ln 1 0

e 1

ln e 1

a b x a x b x

lg 1 0

c

b

log a a 1

x y

1
e

a0 1

cx
bx

log 2 x 3 0 , x 3 0 x 3 x 3,

lg 10 1

log a A log a B log a A B

a xy

e1 2.73...

ln x b x e b

log a A log a B log a

lg x b x 10 b

log a An n log a A

a loga x x

log a b

log c b
log c a

e ln x x

log a b

1
log b a

10 lg x x

Probabilitatea unui eveniment

Se calculeaz cu formula: P E

nr. cazuri favorabile

nr. total cazuri posibile

Legi de compoziie
Fie M o mulime nevid pe care s-a dat o lege de compoziie notat *.
Legea * este asociativ dac
( x y ) z = x ( y z)
x, y, zM
Legea * este comutativ dac
xy=yx
x, yM
Legea * are element neutru e dac
x e = e x = x
xM
Un element xM se numete simetrizabil dac xM astfel inct
x x = x x = e

Relaiile lui Viete pentru ecuaia de gradul trei

Dac ax 3 bx 2 cx d 0 are rdcinile x1 , x2 , x3 atunci avem:

b
x

1 2 3 a

c
x1 x2 x1 x3 x2 x3
a
d
x1 x2 x3
a

ax 3 bx 2 cx d a x x1 x x2 x x3
b
x x x
a
2
1

2
2

2
3

c
a

Relaiile lui Viete pentru ecuaia de gradul patru

Dac ax 4 bx 3 cx 2 dx e 0 are rdcinile x1 , x2 , x3 , x4 atunci avem:

b
x

1
2
3
4

x x x x x x x x x x x x c
1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4 a

x x x x x x x x x x x x d
1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4 a

e
x1 x2 x3 x4
a

Inversa unei matrici

1. det A = 1 0 => A1
2. At (linii <> coloane)
a11 a12 a13

*
3. A a21 a22 a23
a

31 a32 a33
1
4. A

A A1 A1 A I
a11 1

11

11

11

a22

a23

a32

a33

(se taie linia 1 si coloana 1)

1
A*
det A

A3 I 1 2
ex:
A A
2

A A I

Formule - analiza matematica

4

Asimptote

Asimptote orizontale
Pentru a studia existenta asimptotei orizontale spre
lim f x .

la graficul unei functii, se calculeaza

Cazul 1. Daca aceasta limita nu exista sau este infinita atunci graficul nu are asimptota orizontala
spre .
Cazul 2. Daca aceasta limita exista si este finita, egala cu un numar real l , atunci graficul are
asimptota orizontala spre , cu dreapta de ecuatie y l
Analog se studiaza existenta asimptotei orizontale spre

Asimptote oblice
Asimptota oblica spre
formulele:

(daca exista) are ecuatia

m lim

y mx n , unde m si n se calculeaza cu

f x
x

n lim f x m x
x

Analog se studiaza existenta asimptotei oblice spre

Asimptote verticale
Se calculeaza

ls lim f x
x
x x0

si

ld lim f x
x
x x0

Daca una din aceste limite este infinita atunci graficul are asimptota verticala dreapta de ecuatie x x0 .
Derivata unei functii intr-un punct:

f ' x0 lim

x x0

f x f x0
x x0

Tangenta la graficul unei functii in punctul de abscisa x0 (poate fi A x0 , f x0 ):

y f x0 f ' x0 x x0
Functia continua
Functia concava pe I <=> f ' ' x 0 , x I

Domeniu de continuitate
f elementara => fct continua
Functia convexa pe I <=> f ' ' x 0 , x I

x cunoscut > fct cont <=> ls ld f x

Reguli de derivare:

f
f

g ' f ' g '

g ' f ' g '

c f ' c f '
f g '
f

'

f ' g f g '
f ' g f g '
g2

Valori utile:
e
0 , ln 1 0

e , ln 0

1
0 ,
,

0
0

0
0

arctg , arctg

Tabel cu derivatele unor functii uzuale

5

x
x
x
x

2x
3x
4x
n x

log a x ' 1
x ln a

4 '

sin x ' cos x

cos x ' sin x

n '

n 1

1
cos 2 x
ctgx ' 12
sin x

tgx '

'

1
1
2
x
x

'
1
x
2 x

x '

x '

u 3u u '
u 4u u '
u nu u '

log a u '

u'
1
2
u
u

u'
u '
2 u
u
e ' eu u '

tgu '

n 1

u '

1 x2
arccos x ' 1 2
1 x

ln u ' u

2u u '

u'
u ln a

sin u ' cos u u '

cos u ' sin u u '
u'
cos 2 u
ctgu ' u2'
sin u

e u u '

a a

'

arcsin x '

e e
e e
a a ln a
x '

2 '

2 '

3 '

ln x ' 1

c ' 0 , e' 0
x' 1

arcsin u '

ln a u '

u'

1 u2
arccos u ' u ' 2
1 u

1
1 x2
arcctgx ' 1 2
1 x

arctgx '

u'
1 u2
arcctgu ' u ' 2
1 u

arctgu '

Tabel cu integrale nedefinite

1dx x c

cos

x
xdx 2 c
x3
2
x
dx

3
x4
3
x
dx

4
x n1
n
x
dx

n 1
1
x dx ln x c

dx ctg x c

x a
1
n
x a n dx x a dx n 1 c, n 1
n 1

dx

dx tg x c

x a dx ln x a c

sin

e dx e c
e dx e c
x

a
c
ln a

sin x dx cos x c
cos xdx sin x c

1
1
x
dx arctg c
2
a
a
a

1
1
xa
dx
ln
c
2
a
2a
xa
1
dx ln x x 2 a 2 c
2
2
x a
1
dx ln x x 2 a 2 c
2
2
x a
1
x
dx arcsin c
2
2
a
a x

1. Formula de integrare prin parti pentru integrale nedefinite este:

f x g x dx f x g x f x g x dx
'

'

2. Formula de integrare prin parti pentru integrale definite este:

f x g x dx f x g x
b

'

b
a

f ' x g x dx
b

3. f x dx f x
4. F continua => F admite primitive
F continua in x=a daca ls a ld a f a
5. F ' x f x => F primitiva lui f
'

f x dx daca f x 0
7. Volumul: f x dx
b

6. Aria:

, a f x dx daca f x 0
b

sin u x u ' x dx cos u x c

cos u x u ' x dx sin u x c
u' x
cos 2 u x dx tg u x c

u ' x dx u x c
u 2 x
u x u ' x dx
c

2
u3u
2

u x u ' x dx 3 c
u n1
n

u
x

u
'
x
dx

n 1
u' x
u x dx ln u x c
u x

e
e

u' x

sin u x dx ctg u x c
2

u' x

u x a
2

u' x

u x a

u ' x dx e u x c

u x

u x

u ' x dx e u x c

u x

a
u ' x dx
c
ln a

f ' x dx f x

dx

dx

u' x

u x a
u' x
2

u x a
2

1
u x
arctg
c
a
a

1
u x a
ln
c
2a u x a

dx ln u x

dx ln u x u 2 x a 2 c

u 2 x a 2 c

b
a

f " x dx

f ' x

b
a

Formule de geometrie
1) Teorema lui Pitagora
Intr-un triunghi dreptunghic are loc relatia:
cateta 2 cateta 2 ipotenuza 2

2) Teorema lui Pitagora generalizata (teorema cosinusului)

Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relatia: AB 2 AC 2 BC 2 2 AC BC cos C
BC 2 AB 2 AC 2 2 AB AC cos A
AC 2 AB 2 BC 2 2 AB BC cos B

3) Aria unui triunghi echilateral de latura l este:

Aria

l2 3
4

4) Aria unui triunghi oarecare (se aplica atunci cand se cunosc doua laturi si unghiul dintre ele):
Aria

AB AC sin A
2

5) Aria unui triunghi oarecare (se aplica atunci cand se cunosc toate cele 3 laturi):
S p p a p b p c
formula lui Heron
unde p

S
a b c
abc
este semiperimetrul, iar R
si r p
2
4S

6) Aria triunghiului dreptunghic este:

cateta1 cateta2
Aria
2
7) Teorema sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relatia:
a
b
c

2R
sin A sin B sin C

unde a,b,c sunt laturile triunghiului (desemn. de proiectiile punctului pe dreapta opusa)
A,B,C sunt unghiurile triunghiului
R este raza cercului circumscris triunghiului
8) Distanta dintre doua puncte (lungimea unui segment)
Daca A x1 , y1 si B x2 , y2 sunt doua puncte in plan atunci distanta dintre ele este:
AB

x2 x1 2 y2 y1 2

9) Mijlocul unui segment:

Daca A x1 , y1 si B x2 , y2 sunt doua puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este:
x x y y2
M 1 2 , 1

2
2

10) Centrul de greutate al unui triunghi:

Fie G centru de greutate in ABC :
x x x y yb yc
G a b c , a

3
3

11) Vectorul de pozitie al unui punct:

Daca A x, y atunci OA x i y j
12) Coordonatele punctelor de intersectie a functiilor
Abcisa celor doua functii se obtine realizand ecuatia f x g x
A x, f x

13) Daca A x1 , y1 si B x2 , y2 sunt doua puncte in plan atunci vectorul AB este dat de formula

AB x2 x1 i y2 y1 j

14) Ecuatia unei drepte care trece prin doua puncte date:
Daca A x1 , y1 si B x2 , y2 sunt doua puncte in plan atunci ecuatia dreptei AB se poate afla cu
AB : x x1 y y1
formula:
x2 x1 y2 y1
x

sau cu formula x1

y1

10

x2

y2

15) Ecuatia unei drepte care trece prin punctul A x0 , y0 si are panta data m
Este data de formula: y y0 m x x0
16) Conditia de coliniaritate a trei puncte in plan
Fie A x1 , y1 , B x2 , y2 , C x3 , y3 trei puncte in plan.
Punctele A, B, C, sunt coliniare daca si numai daca

x1

y1

x2
x3

y2
y3

10
1

17) Aria unui triunghi

8

Fie A x1 , y1 , B x2 , y2 , C x3 , y3 trei puncte in plan.

Aria triunghiului ABC este data de formula AABC

unde este determinantul anterior

18) Distanta de la un punct la o dreapta
Daca A x0 , y0 este un punct si d : ax by c 0 o dreapta in plan atunci distanta de la punctul A la
dreapta d este data de formula: dist A, d

ax0 by0 c
a 2 b2

19) Panta unei drepte

Daca A x1 , y1 si B x2 , y2 sunt doua puncte in plan atunci panta dreptei AB este data de formula:
y y1
a
m 2
sau m
(pentru fct simple)
x2 x1
b
20) Conditia
de coliniaritate
adoi vectori
in plan:

a
i

b
j
v

a
i

b
j
Fie 1
si 2
doi vectori in plan. Conditia de coliniaritate a vectorilor v1 si v2
1
1
2
2
a1 b1

este:
a2 b2
21) Fie pct A x0 , y0 si dreapta d : ax by c . A d ax0 by0 c 0
22) Conditia
de perpendicularitate
adoi vectori in plan:

Fie v1 a1i b1 j si v2 a2i b2 j doi vectori in plan. Avem:

a1 a2 b1 b2

v1 v2 a1 a2 b1 b2 0 (produsul scalar este 0); cos u , v
a12 b12 a22 b22
23) Conditia de paralelism a doua drepte in plan
Doua drepte d1 si d 2 sunt paralele daca si numai daca au aceeasi panta adica:
d1 || d 2 <=> md md
Altfel, daca dreptele sunt date prin ecuatia generala: d1 : a1 x b1 y c1 0 si d 2 : a2 x b2 y c2 0 atunci
a1 b1
.
dreptele sunt paralele daca
a2 b2
24) Conditia de perpendicularitate a doua drepte in plan
Doua drepte d1 si d 2 sunt perpendiculare daca si numai daca produsul pantelor este egal cu -1 adica:
1

d1 d 2 md1 md 2 1

25) Punctul de intersectie dinte 2 drepte

Dreptele d1 : y m1 x n1 si d 2 : y m2 x n2 sunt paralele daca m1 m2 , adica au pantele egale.
Atunci dreptele d1 : a1 x b1 y c1 0 si d 2 : a2 x b2 y c2 0 coincid daca si numai daca au
a1 b1 c1

coeficientii proportionali
a2 b2 c2
26) Det. coord mijlocului unui segment

x A xB
x

M
2
Fie M mijlocul AB <=>
y y A yB
M
2

AB

xB x A 2 y B y A 2

27) Descompunerea
unui vector

AB xB x A i yB y A j

28) Aria paralelogramului

Aparalel . B h

Aparalel . AB BC sin B

suma unghiurilor alaturate = 180 , AD=BC

suma tuturor unghiurilor = 360

Legi de compozitie

Fie structura (M, )

1. Asociativitate x y z x y z, x, y, z M
2. Comutativitate x y y x, x, y M
3. Element neutru e M , x e e x x, x M
4. Element simetrizabil x M , x' M , ai, x x' x' x e
Monoid (comutativ) = 1,3,(2)
Grup (comutativ/abelian) = 1,3,4,(2)
Inel

A,,

1. Grup comutativ

2.

A,

A,,

monoid

3. legea pct. distributiva fata de adunare

x y z xy xz
x y z xz yz

izomorfism de grupuri: a) fct bijectiva <=> injectiva si surjectiva

b) f izomorfism de grupuri
f x y f ( x) * f ( y )

f injectiva <=> x1 , x2 R, f ( x1 ) f x2 x1 x2
f surjectiva <=> y R, x R a.i. f ( x) y
Formule de trigonometrie
sin 2 x cos 2 x 1 form. fundamentala a trigonom.
sin : R 1;1
sin x sin x

fct sin este impara

fct cos este para

x cos x sin 90 x cos x

2

cos
x sin x cos 90 x sin x
2

sin

tg x tgx

pq
pq
cos
2
2
pq
pq
sin p sin q 2 sin
cos
2
2
pq
pq
cos p cos q 2 cos
cos
2
2
pq
pq
cos p cos q 2 sin
sin
2
2
sin p sin q 2 sin

cos : R 1;1
cos x cos x

Formule pt. transf. sumelor in produse

, ctg x ctgx

sin 2 x 2 sin x cos x sin x 2 sin

x
x
cos
2
2

Formule pt. transf produselor in sume

sin x y sin x y
2
cos x y cos x y
cos x cos y
2
cos x y cos x y
sin x sin y
2

sin x cos y

sin

cos 2 x cos 2 x sin 2 x

cos 2 x 2 cos 2 x 1 cos 2 x

1 cos 2 x
2

tg

cateta opusa
cateta alatur .
, cos
ipotenuza
ipotenuza

cateta alatur .
cateta opusa
, ctg
cateta opusa
cateta alatur .

10

cos 2 x 1 2 sin 2 x sin 2 x

sin 3 x sin x 3 4 sin 2 x

1 cos 2 x
2

Tabelul trigonometric

cos 3 x cos x 4 cos x 3

2

sin a b sin a cos b sin b cos a

sin a b sin a cos b sin b cos a
cos a b cos a cos b sin a sin b
cos a b cos a cos b sin a sin b

30

45

60

90

sin

tga tgb
1 tga tgb
tga tgb
tg a b
1 tga tgb
tg a b

cos
tg

0,1
sin
2
sin x
cos x
tgx
, ctgx
cos x
sin x

ctg

M(cos x, sin x)

0
0

1
1

2
2

1
2

2
2
2
2

3
2

1
2

3
2
3
3

1
0
/

1,0

II

4
2

3
3

01,0

cos
tg 3 x

3tgx tg 3 x
1 3tg 2 x

ctg 3 x

ctg 3 x 3ctgx
3ctg 2 x 1

III

3
0,1
2

2t
sin
x

1 t2

2
cos x 1 t

1 t2

tgx 2t

1 t2

2
ctgx 1 t

2t

IV

2 1,0

Cercul trigonom.

2tgx
sin 2 x 1 tg 2 x

x
unde t tg
2

1 tg 2 x
cos 2 x
1 tg 2 x
2tgx
tg 2 x
1 tg 2 x

ctg 2 x 1 tg x

2tgx
2

Ecuatii trigonometrice fundamentale

1) Ecuatia sin x a are solutii daca si numai daca a 1,1
In acest caz solutiile sunt x 1 k arcsin a k | k R

2) Ecuatia cos x b are solutii daca si numai daca b 1,1

In acest caz solutiile sunt x arccos b 2k | k R
3) Ecuatia tgx c are solutii c R
Solutiile sunt x arctg c k | k R
4) Ecuatia ctgx d are solutii d R
11

Solutiile sunt x arcctg d k | k R

sin arcsin x x

sin arccos x 1 x2

x 1,1

cos arccos x x

cos arcsin x 1 x
2

Polinoame (2)
1. Radacinile polinoamelor. Teorema lui Bezout.
Definitia 1
Fie f un polinom nenul cu coeficienti complecsi. Un numar complex, a C se numeste radacina a
polinomului f daca f a 0 .
Exemple
1. Numarul 2 este radacina pentru polinomul
f X 2 3 X 2 pentru ca f 2 0
2. Numarul
i este radacina pentru polinomul f X 2 1 pentru ca f i i 2 1 1 1 0
Observatie
Pentru a afla radacinile unui polinom
f se rezolva ecuatia f x 0 ; spre exemplu, pentru a afla radacinile polinomului
f X 2 3 X 2 vom rezolva ecuatia x 2 3 x 2 0 si gasim radacinile polinomului x1 1 ,
x2 2 .
Teorema lui Bezout
Fie f 0 un polinom nenul. Numarul a C este radacina a polinomului f daca si numai daca X a
divide f .
Exemplu
Polinomul f x 2 3 x 2 avand radacinile x1 1 , x2 2 se va divide atat prin X 1 cat si prin X 2
.
2. Radacini multiple

1. x este radacina unui polinom daca f x 0

2. f x a f a 0 a radacina ;
f x a c r

3. ax 2 bx c 0 => a x x1 x x2 0
b
c
S ;P
a
a

=> x12 x22 2

b
a

c
2
S 2P
a

12

4. x13 x23 S S 2 3P S 3 3SP

x14 x24 S 2 2 P 2 P 2 S 4 4 S 2 P 2 P 2 S 2 S 2 4 P 2 P 2
2

3
2
5. ax bx cx d 0 a x x1 x x2 x x3 0

b
x12 x22 x32
a

c
2 S 2 2 P
a

Sume remarcabile
n n 1
2
k 1
n
n n 1 2n 1
k 2 12 2 2 32 ... n 2

6
k 1
n

k 1 2 3 ... n
n

n n 1

k 3 13 23 33 ... n3
k 1

k k 1 1 2 2 3 ... n n 1
k 1

n n 1 n 2
3

k k 1 k 2 1 2 3 2 3 4... n n 1 n 2
k 1

n n 1 n 2 5n 6
4

Alte
Minkowski: x 2 y 2 z 2 a 2 b 2 c 2 xa yb yc 2 0

Cauchy-Buniakovski-Schwarz (CSB): a
i 1

Nesbitt:

2
i

b
i 1

2
i

a b
i 1

i i

a
b
c
3

bc ac ab 2

13