1. Recapitulare funcții.

Se numește funcție un triplet (A ,f ,B) format din două mulțimi A ,

numită domeniul de definiție al funcției , B numită codomeniul funcției și
f care este o lege de corespondență , care asociază fiecărui element x din
domeniul funcției un unic element notat f(x) , numit imaginea lui x prin
funcția f.
Notăm o funcție prin f : A ↦ B și citim funcția f definită pe A cu
valori în B.
Funcția de gradul 1 , este funcția f : R ↦ R , f(x) = ax + b , cu a ≠ 0.
Monotonie :
Dacă a > 0 , atunci funcția este strict crescătoare
Dacă a < 0 , atunci funcția este strict descrescătoare
Graficul funcției de gradul 1 este o dreaptă

a>0 a<0

Condiția ca un punct să aparțină graficului funcției de gradul 1

A(a , b) ∈ Gf ⇔ f(a) = b

Exercițiu. Fie funcția de gradul 1 f : R ↦ R , f(x) = 2x – 6. Să se determine:

a) Intersecția cu axele de coordonate

b) Graficul funcției f
c) Aria triunghiului determinat de graficul funcției f , axa Ox și axa Oy.
d) Distanța de la originea axelor la graficul funcției f.

1
Soluție.

a) Gf ∩ Ox : se rezolvă ecuația f(x) = 0 ⇒ 2x – 6 = 0 ⇒ 2x = 6 ⇒ x = 3

Am obținut punctul A( 3 , 0) ⇒ Gf ∩ Ox = {𝐴}.
Gf ∩ Oy : se calculează f(0) = 2∙ 0 = 6 = - 6. Am obținut punctul B(0 , -6)
⇒ Gf ∩ Oy = {𝐵}.
b) Facem mai întâi tabelul de valori :
x 0 3
f(x) -6 0
În tabel trebuie să luăm minim două puncte,
care pot să fie altele decât cele de intersecție
cu axele de coordonate.

O 0 3 A

-6 B

c) Triunghiul OAB este un triunghi dreptunghic isoscel cu catetele OA = 3 și

𝐶1 ∙𝐶2 𝑂𝐴 ∙𝑂𝐵 3∙6
OB = 6 , deci aria acestui triunghi este A ∆OAB = = = =9
2 2 2

2
d) Distanța de la originea O la dreapta AB este lungimea înălțimii
triunghiului OAB , dusă din vârful drept O, și are formula de calcul
𝐶1 ∙𝐶2 𝑂𝐴 ∙𝑂𝐵
OM = = .
𝑖𝑝 𝐴𝐵
Calculăm lungimea ipotenuzei AB cu teorema lui Pitagora :
AB2 = OA2 + OB2 = 32 + 62 = 9 + 36 = 45 = 9∙ 5
AB = √45 = √9 ∙ 5 = 3√5
𝑂𝐴 ∙𝑂𝐵 3 ∙6 6 6√5
OM = = = = .
𝐴𝐵 3√5 √5 5

2. PUTERI ȘI RADICALI.

2.1 PUTERI. Se numește puterea n a numărului real a , unde n este un

număr natural și se notează an , produsul lui a cu el însuși de n ori ,
adică an = a ∙ a ∙ a ∙ … ∙ a de n ori. Prin convenție a0 = 1 și a1 = a.
Proprietățile puterilor :
an ∙ ap = a n + p , adică două puteri cu aceeași bază se înmulțesc scriind
baza și adunând exponenții.
an : ap = a n – p , adică două puteri cu aceeași bază se împart scriind
baza și scăzând exponenții.
(an)p = anp , adică o putere se ridică la o altă putere , scriind baza și
înmulțind exponenții
an ∙ bn = (ab)n
an : bn = ( a:b)n
Dacă p este număr întreg negativ , adică p = - n , unde n ∈ N , atunci
ap = a-n = (a-1)n, adică produsul lui a-1 cu el însuși de n ori. În particular
1
a-1 =
𝑎
Exerciții :
1. Calculați :
5 4 3 3
3 7 3 8 3 9 3 7
a) [( ) ] : [( ) ] ∙ [( ) ] : [( ) ]
4 4 4 4
3 6 2 4 2
2 8 2 5 2 7 2 3 2 6
b) [( ) ] ∙ [( ) ] : [( ) ] : [( ) ] ∙ [( ) ]
7 7 7 7 7
3 2 5 5 3
3 22 3 9 3 7 3 8 3 11
c) [( ) ] : [( ) ] : [( ) ] ∙ [( ) ] : [( ) ]
5 5 5 5 5

3
 4 2 3 4 3
2 15 2 10 2 7 2 4 2 5
d) [( ) ] ∙ [( ) ] : [( ) ] : [( ) ] : [( ) ]
3 3 3 3 3
2. Calculați :
81 3 27 4 9 3 3 4
a) ( ) ∙ ( ) : ( ) ∙ ( )
625 125 25 5
32 2 4 6 8 4 16 2 2 6
b) ( ) ∙ ( ) : ( ) ∙ ( ) : ( )
243 9 27 81 3
25 4 125 3 5 9 625 0
c) ( ) ∙ ( ) : ( ) ∙ ( )
49 343 7 2401
3. Calculați :
49 5 26 5 28 5 27 5 18 5
a) ( ) ∙ ( ) : ( ) ∙ ( ) : ( )
39 21 25 15 45
34 3 57 3 51 3 45 3 2 3
b) ( ) ∙ ( ) : ( ) ∙ ( ) : ( )
25 81 6 38 15
121 7 78 7 44 7 36 7 35 7
c) ( ) ∙ ( ) : ( ) ∙ ( ) : ( )
39 33 21 15 8
2 4 5 4 3 4 3 4 17 4
4. Calculați (3 ) ∙ (5 ) : (4 ) : (2 ) : (1 )
7 6 5 4 33

2.2 RADICALI . Se numește radical din numărul real pozitiv a și se notează

2
√𝒂 , numărul real pozitiv b , cu proprietatea că b = a .
Exemple : √4 = 2 , deoarece 22 = 4
2
√9 = 3 , deoarece 3 = 9
√25 = 5 , deoarece 52 = 25
√𝑛 este un n umăr natural numai dacă n este un pătrat perfect ,
adică dacă n = p2 . Într-adevăr , în acest caz √𝑛 = √𝑝2 = p.
Dacă n nu este pătrat perfect , atunci √𝑛 nu este un număr
natural. De exemplu √2, √3, √6, √12, √20 nu sunt numere naturale. Acestea se
numesc numere iraționale.
Proprietățile radicalilor:
a) √𝑛 are sens dacă n este număr natural și √𝑛 ≥ 0 , pentru orice n ∈ N.
b) √𝑛2 = 𝑛 , pentru orice n ∈ N.
c) √𝑎 ∙ √𝑏 = √𝑎𝑏 , pentru orice a , b ∈ N.
√𝑎 𝑎
d) = √ , pentru orice a , b ∈ N , cu b ≠0 .
√𝑏 𝑏

e) √𝑥 2 = |𝑥| , pentru orice x ∈ R

4
 f) √𝑎2𝑝 = 𝑎𝑝 , pentru orice a, p ∈ N, adică radicalul se anihilează cu
factorul 2 de la exponent ( mai spunem că puterea 2 de la exponent
se simplifică cu radicalul )
g) √𝑎 + √𝑏 ≥ √𝑎 + 𝑏 , pentru orice a , b ∈ N , cu egalitate dacă cel
puțin unul dintre numerele naturale a sau b este nul
Scoaterea factorilor de sub radical: orice factor cu exponentul număr
natural par, de sub radical, iese în fața radicalului cu exponentul
înjumătățit.
√𝑎2𝑝 = 𝑎𝑝
Orice factor de sub radical , cu exponentul număr natural impar ,
se descompune în produsul a doi factori , unul fiind numărul de la bază ,
iar celălalt puterea pară cu o unitate mai mică decât exponentul inițial a
numărului de la bază. Această putere pară iese în fața radicalului prin
înjumătățirea exponentului.
√𝑎2𝑛+1 = √𝑎 ∙ 𝑎2𝑛 = √𝑎 ∙ √𝑎2𝑛 = 𝑎𝑛 ∙ √𝑎
Exemple:
a) √𝑎4 ∙ 𝑏 = 𝑎2 ∙ √𝑏
b) √𝑎6 𝑏 8 𝑐10 𝑑 3 = 𝑎3 𝑏 4 𝑐 5 √𝑑2 ∙ 𝑑 = 𝑎3 𝑏 4 𝑐 5 𝑑√𝑑
c) √27 39 56 73 1111 13 = √26 ∙ 2 ∙ 38 ∙ 3 ∙ 56 ∙ 72 ∙ 7 ∙ 1110 ∙ 11 ∙ 13 =
= 23 34 53 71 115 √2 ∙ 3 ∙ 7 ∙ 11 ∙ 13.
d) √𝑎2 𝑏 4 𝑐 6 𝑑10 𝑒12 𝑓 20 = |𝑎|1 ∙ 𝑏 2 ∙ |𝑐|3 ∙ |𝑑|5 ∙ 𝑒 6 ∙ 𝑓 10 , unde a , b , c , d , e
, f ∈ R. Pentru puterile cu baza un număr real și cu exponent par, dacă
după simplificarea radicalului cu factorul 2 de la exponent , rămâne un
exponent impar , atunci baza puterii se ia în modul.

Introducerea factorilor sub radical se face prin dublarea exponentului

Exemplu : 23 ∙ 32 ∙ 5 ∙ 74 ∙ √11 = √26 ∙ 34 ∙ 52 ∙ 78 ∙ 11
Factorii negativi lasă semnul – în fața radicalului
Exemplu : (−2)3 ∙ (−3)4 ∙ (−5)5 ∙ (−6) ∙ (−7)6 √13 =
= −23 ∙ 34 ∙ (−55 ) ∙ (−6) ∙ 76 √13 = − 23 ∙ 34 ∙ 55 ∙ 6 ∙ 76 ∙ √13 =
= - √26 ∙ 38 ∙ 510 ∙ 62 ∙ 712 ∙ 13
Observație: puterile pare ale unei baze negative anihilează minusul , iar
puterile impare ale unei baze negative scot minusul în fața puterii.

5
 (−2)4 = 24 , (−3)5 = −35
Exercițiul 1. Calculați expresiile cu radicali
a) E = √18 + √50 + √98 + √242 − √512 + √72 − √8 =
Descompunem în factori ireductibili numerele de sub radical și scoate de
sub radical toți factorii puteri cu exponent par.
18 2 50 2 98 2 242 2 512 2 72 2 82
93 25 5 49 7 121 11 256 2 36 2 42
33 55 77 11 11 128 2 18 2 22
1 1 1 1 64 2 93 1
32 2 33
16 2 1
82
42
22
1
Am obținut descompunerile :
18 = 2 ∙ 32
50 = 2 ∙ 52
98 = 2 ∙ 72
242 = 2 ∙ 112
512 = 29
72 = 22 ∙ 32
8 = 23
E = √2 ∙ 32 + √2 ∙ 52 + √2 ∙ 72 + √2 ∙ 112 − √29 + √23 ∙ 32 − √23 =
= 3√2 + 5√2 + 7√2 + 11√2 - 24√2 + 2 ∙ 3√2 - 2√2 =
= ( 3 + 5 + 7 + 11 – 16 + 6 – 2) √2 = 14√2 .
√27+√50+√12−√48−√72 √32 ∙3+√52 ∙2+√22 ∙3−√4 2 ∙3−√62 ∙2
b) E = = =
√8−√75+√98+√108−√128 √22 ∙2−√52 ∙3+√72 ∙2+√62 ∙3−√82 ∙2

2
3√3+5√2+2√3−4√3−6√2 √3−√2 (√3−√2)
= = = =
2√2−5√3+7√2+6√3−8√2 √3+√2 (√3−√2)(√3+√2)
3−2√3√2+2
= = 5 − 2 √6 .
3−2
Raționalizare : este operația care elimină radicalii de la numitor și se
realizează prin amplificarea fracției cu conjugatul numitorului. Se numesc

6
expresii conjugate , cele de forma a + b și a – b , care sunt cuplate prin
produs în formula ( a + b )( a – b) = a2 – b2.
Conjugatul unui radical simplu este însuși acel radical.
Conjugatul unei sume sau diferențe de radicali este diferența ,
respectiv suma radicalilor.
√𝑎 are conjugatul √𝑎
√𝑎 − √𝑏 are conjugatul √𝑎 + √𝑏 , deoarece
(√𝑎 − √𝑏 ) ∙ (√𝑎 + √𝑏) = 𝑎 − 𝑏
√𝑎 + √𝑏 are conjugatul √𝑎 − √𝑏 , deoarece
(√𝑎 + √𝑏 ) ∙ (√𝑎 − √𝑏) = 𝑎 − 𝑏
Exemple:
1 √3 √3
a) = 2 =
√3 √3 3
5 5√20 5∙2∙√5 √5
b) = = =
√20 20 20 2
1 3+
√ √ 2
c) = = √3 + √2
√3−√2 3−2
3 3(√8−√5) 3(√8−√5)
d) = = = √8 = √5
√8+√5 8−5 3

Exercițiul 1. Calculați :
1 1 1 1
a) E = + + + =
√3+√2 √4+√3 √5+√4 √6+√5
√3−√2 √4−√3 √5−√4 √6−√5
= + + + =
3−2 4−3 5−4 6−5
= √3 − √2 + √4 − √3 + √5 − √4 + √6 − √5 = √6 − √2 .
1 √2+√3−√5 √2+√3−√5
b) E = = = 2 2 =
√2+√3+√5 (√2+√3+√5)(√2+√3−√5) (√2+√3) −(√5)
√2+√3−√5 √2+√3−√5 √6(√2+√3−√5) √12+√18−√30
= = = = =
2+2√2√3+3−5 2 √6 2∙6 12
2√3+3√2−√30
= .
12
1 √5+√2−√6−1
c) E = = =
√5+√2+√6+1 [(√5+√2)+(√6+1)][(√5+√2)−(√6+1)]
√5+√2−√6−1 √5+√2−√6−1 √5+√2−√6−1
= 2 2 = = =
(√5+√2) −(√6+1) 5+2√5√2+2−(6+2√6+1) 2√10−2√6

√5+√2−√6−1 (√5+√2−√6−1)(√10+√6) (√5+√2−√6−1)(√10+√6)

= = = .
2(√10−√6) 2(10−6) 8

7
3. Mulțimi de numere.
ℕ = {0,1,2,3,4, … } este mulțimea numerelor naturale.
ℕ* = {1 , 2 , 3 , … } este mulțimea numerelor naturale nenule
ℤ = {… , −3 , −2 , −1 , 0 , 1 , 2 , 3 , … } este mulțimea numerelor
întregi.
n
ℚ = { |n , p ∈ ℤ , p ≠ 0} este mulțimea numerelor raționale.
p

ℝ = mulțimea numerelor reale.

Au loc următoarele relații de incluziune între aceste mulțimi :
ℕ*⊂ ℕ ⊂ ℤ ⊂ ℚ ⊂ ℝ
Mulțimea numerelor reale conține în plus față de mulțimea
numerelor raționale , numerele iraționale.
ℝ - ℚ = mulțimea numerelor iraționale.
Radicalii din numere naturale nenule care nu se extrag exact , sunt
exemple de numere iraționale.
a
Un număr rațional neîntreg , adică de forma , cu b ≠ 0 , 1 , -1 se
b
numește fracție ordinară sau fracție .
Un număr real scris cu virgulă , adică de forma ⃐𝑎, 𝑏 se numește
fracție zecimală .
Fracțiile zecimale pot să fie finite , periodice simple , periodice
mixte sau infinite .
Orice fracție ordinară se transformă în fracție zecimală , prin
împărțirea numărătorului la numitor. În funcție de tipul de factori
primi pe care îi conține numitorul , avem cazurile:
a) Dacă numitorul conține ca factori primi , numai 2 , sau 5 , sau
puteri ale lui 2 sau puteri ale lui 5 sau și 2 și 5 la diverși exponenți ,
fracția zecimală obținută prin împărțire este finită ( are un număr
finit de zecimale )
b) Dacă numitorul conține factorii primi 3 , 7 , 11 , 13 , 17 , 19 , … în
orice combinație , atunci se obține o fracție periodică simplă (
după virgulă începe imediat perioada )
c) Dacă numitorul conține cel puțin un factor cu 2 sau 5 și cel puțin
un factor din mulțimea de numere prime 3 , 7 , 11 , 13 , 17 , 19 , …
sau puteri ale acestora , atunci se obține o fracție periodică mixtă
8
 ( între virgulă și perioadă mai există cel puțin o cifră , care
formează partea neperiodică a numărului)
Există și fracții zecimale infinite , la care zecimalele se succed
fără nici o regulă. Aceste sunt numerele iraționale .
Exemple :
3
a) = 0,375, fracție zecimală finită , deoarece numitorul conține 23.
8
7
b) = 1,4 , fracție zecimală finită , deoarece numitorul conține 5.
5
5
c) = 1,(6) , fracție zecimală periodică simplă , deoarece numitorul
3
conține 3.
19
d) = 2,(714285) , fracție zecimală periodică simplă , deoarece
7
numitorul conține 7.
5
e) = 0,8(3) , fracție zecimală periodică mixtă , deoarece numitorul
6
conține 2 și 3.
173
f) = 2,30(6) , fracție zecimală periodică mixtă , deoarece numitorul
75
conține 3 și 52..
g) √2 = 1,41421356237…. este un număr irațional.
h) 𝜋= 3,1415926535897…. este un număr irațional.
Fracțiile zecimale finite , periodice simple și periodice mixte , care
reprezintă numere raționale , se pot scrie sub forma de fracții ordinare
( raport de numere întregi) , în modul următor:
1. Fracțiile zecimale finite se amplifică cu o putere a lui 10 egală cu
numărul de cifre din partea zecimală a fracției.
3,27 327
Exemple: 2,27 = = , am amplificat fracția cu 102 = 100
1 100
0,0038 38
0,0038 = = , am amplificat fracția cu 104 =10000.
1 10000
2. Fracțiile zecimale periodice simple se transformă în fracții ordinare
𝑎𝑏𝑐𝑑−𝑎
prin formula a,(bcd) = , adică la numărător scriem tot
999
numărul , ignorând virgula , din care scădem partea întreaga a
numărului , iar la numitor scriem atâți de 9 câte cifre are partea
periodică.
3257−3 3254
Exemple: 3,(257) = =
999 999
1246−12 1234
12,(46) = =
99 99

9
3. Fracțiile zecimale periodice mixte se transformă în fracții ordinare
după regula : la numărător se scrie tot numărul , ignorând virgula ,
se scade tot ce este în fața perioadei , iar la numitor scriem atâți de
9 câte cifre are partea periodică , urmate de atâți de 0 câte cifre
𝑎𝑏𝑐𝑑𝑒𝑓−𝑎𝑏𝑐
are partea neperiodică. a,bc(def) = .
99900
Exemple:
213279−213 213066
2,13(279) = = ,
99900 99900
1249−12 1237
1,2(49) = = ,
990 990
42137−4213 37924
4,213(7) = = .
9000 9000
Exercițiu: Fie A =
2 √3 √18 √8 3
{ 3 ; − √9 ; ;− ; ; −5 ; − ; 7 ; 2, (3); −1,1(2) }.
2 √50 √2 √5

Calculați A∩N , A∩Z , A∩Q , A∩(R-Q).

Soluție: Calculăm elementele mulțimii , aducându-le la forma cea
mai simplă .
−√9 = -3
√18 18 9 3
− =-√ = −√ = −
√50 50 25 5

√8 8
= √ = √4 = 2
√2 2
23−2 21 7
2, (3) = = =
9 9 3
112−11 101
−1,1(2) = − = −
90 90
3 3√5
− = −
√5 5
2 √3 3 3√5 7 101
𝐴 = { ; −3 ; ; − ; 2 ; −5 ; − ;7 ; ; − }
3 2 5 5 3 90
A ∩ N = {2 ; 7}
A ∩ Z = {−3 ; 2 ; −5 ; 7 }
2 3 7 101
A ∩ Q = { ; −3 ; − ; 2 ; −5 ; 7 ; ;− }
3 5 3 90
√3 3√5
A ∩ ( R – Q) = { ;− }
2 5

A∩R=A

10
 Operații algebrice cu numere reale.
Exercițiul 1 . Calculați mediile aritmetică și geometrică a numerelor a și b ,
15 3 1 −1 27
unde a = [5, (6) − + 0,75] ∙ și b = ( ) + √116,64 ∶ .
4 2 12 10
Soluție. Transformăm toate fracțiile zecimale în fracții ordinare , calculăm
radicalul și îl scriem apoi tot ca o fracție ordinară.
56−5 51 17
5, (6) = = = ( am simplificat prin 3)
9 9 3
75 3
0,75 = = ( am simplificat prin 25 )
100 4
1 −1 12
(12) = = 12
1
108 54
√116,64 = 10,8 = 10
=
5
( am simplificat prin 2 )
17 15 3 3 17 −15+3 3 17 −12 3 17 3
a= ( − + ) ∙ =( + )∙2 = (3 + ) ∙ 2 = ( 3 − 3) ∙ 2 =
3 4 4 2 3 4 4
17 9 3 8 3
=( − )∙ = ∙ =4.
3 3 2 3 2
54 27 54 10
b = 12 + ∶ = 12 + ∙ = 12 + 4 = 16 .
5 10 5 27
𝑎+𝑏 4+16 20
ma = = = = 10
2 2 2
mg = √𝑎 ∙ 𝑏 = √4 ∙ 16 = 2 ∙ 4 = 8.
Exercițiul 2. Calculați mediile aritmetică și geometrică a numerelor a și b ,
3 −1 7
unde a = (3 ) + √0,8(3) ∙ 0,0(3) și b = ∙ [0,125 − 0,25 + (−1)−8 ]−1 .
5 6
Soluție. Transformăm toate fracțiile zecimale în fracții ordinare , calculăm
radicalul și îl scriem apoi tot ca o fracție ordinară.
3 −1 3∙5+3 −1 18 −1 5
(3 5) = ( ) = ( ) =
5 5 18
83−8 75 5
0,8(3) = = = ( am simplificat prin 15 )
90 90 6
3 1
0.0(3) = =
90 30
5 5 1 5 1 5 1 5 3 8 4
a= + √ ∙ = + √ = + = + = = .
18 6 30 18 36 18 6 18 18 18 9
125 1
0,125 = = ( am simplificat prin 125 )
1000 8
25 1
0,25 = = ( am simplificat prin 25 )
100 4
−8 1 1
(−1) = (−1)8 = =1
1
7 1 1 −1 7 1 2 8 −1 7 7 −1 7 8 4
b= ∙ ( − + 1) = ∙ ( − + ) = ∙ ( ) = ∙ = .
6 8 4 6 8 8 8 6 8 6 7 3

11
 4 4 4 12 16
𝑎+𝑏 + + 16 1 8
9 3 9 9 9
ma = = = = = ∙ =
2 2 2 2 9 2 9
4 4 16 4 4 √3 4 √3
mg = √𝑎 ∙ 𝑏 = √ ∙ = √ = = = .
9 3 9∙3 3√3 3∙3 9
5 1 −3
Exercițiul 3. Calculați a și b , unde a = √3 ∶ (−√27) − 3√0, (3) ∙ ( ) și
3 √
−3,4(1) 4 −2 6 2 1
b = [√6561 ∙ −( ) ∙ 0, (4)] ∙ (− ) ∙
−30,8 3 √ 7 10
5 3 3 5 3 √3 3
Soluție. a = √3 ∶ (−√33 ) − 3√ ∙ √3 = − √3 ∶ √3 − 3 ∙ ∙ √3 =
9 3
2 √3 3 3 4
= − √3 − 3 ∙ ∙ √3 = −3 − √3 ∙ √3 = −3 − √3 = −3 − 32 =
3
= -3 - 9 = - 12 .
341−34
90 3 2 4 36 1 308 10 9 4 36
b = [81 ∙ 308 − ( ) ∙ ]∙ ∙ = (81 ∙ ∙ − ∙ ) ∙ =
4 9 7 10 90 308 16 9 70
10
1 1 18 1 18 35 18 9
= (81 ∙ − )∙ = (9 − ) ∙ = ∙ = .
9 4 35 4 35 4 35 2

4. Modulul unui număr real.

Modulul unui număr real este numărul luat cu semnul + , adică dacă
numărul este pozitiv , atunci modulul său este chiar numărul dat , iar dacă
numărul este negativ , atunci modulul său este numărul dat cu semn schimbat
( pozitiv). Sintetizăm cele spuse mai sus în definiția formală :
𝒂 , 𝒅𝒂𝒄ă 𝒂 ≥ 𝟎
|𝒂| = {
−𝒂 , 𝒅𝒂𝒄ă 𝒂 < 𝟎
Exemple : |3| = 3 , |−5| = 5 , |0| = 0 , |12| = 12 , |−37| = 37
Proprietăți ale modulelor :
1) |𝑥| ≥ 0 , ∀ 𝑥 ∈ 𝑅
2) |𝑥| = 0 ⇔ x = 0
3) |𝑥| = a ⇔ x = a sau x = -a
4) |𝑥| = |−𝑥| , ∀ 𝑥 ∈ 𝑅
5) |𝑥| = max{𝑥 , −𝑥} , ∀ 𝑥 ∈ 𝑅
6) |𝑥 ∙ 𝑦| − |𝑥| ∙ |𝑦| , ∀ 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅
𝑥 |𝑥|
7) | | = |𝑦|
, ∀ 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅 , 𝑦 ≠ 0
𝑦
8) |𝑥 + 𝑦| ≤ |𝑥| + |𝑦| , ∀ 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅
Această proprietate se exprimă prin : modulul sumei este mai mic sau
egal decât suma modulelor. Egalitatea are loc numai dacă cale două

12
numere au același semn sau unul dintre numere este egal cu 0. Dacă
numerele au semne contrare , atunci în membrul stâng numerele se scad
, iar în membrul drept se adună, deci are loc inegalitatea strictă.
Exemple : 2 = |3 − 5| < |3| + |−5| = 3 + 5 = 8
7 = |4 + 3 | = |4| + |3| = 7
Exercițiul 1. Calculați :
a) E = |−3| + |7| − |−4| + |8| + |−3| − |11| = 3 + 7 - 4 + 8 + 3 – 11 =
= 10 -4 + 11 – 11 = 6
b) E = |−12| − |10| + |1 − √2| + |√2 − √3| + |√3 − 2| =
= 12 – 10 – ( 1 - √2 ) – (√2 − √3 ) – (√3 − 2 ) =
= 2 -1 + √2 - √2 + √3 - √3 + 2 = 1 + 2 = 3
c) E = |9| + |3 − √8| + |√7 − √8| + |3√2 − √20| + |√8 − √20| +
|5 − 3√2| − |6√2 − 4√5| − |√7 − 15| =
= 9 + 3 - √8 - √7 + √8 − 3√2 + √20 − √8 + √20 + 5 − 3√2 +
+6√2 − 4√5 + √7 − 15 = 12 + 5 − 15 − √8 + √8 −√7 + √7 −
−6√2 + 6√2 + 4√5 − 4√5 = 2
Am ținut cont de semnul expresiilor din interiorul modulelor:
3 − √8 = √9 − √8 > 0 ⇒ se desface cu +
√7 − √8 < 0 ⇒ se desface cu -
3√2 − √20 = √18 − √20 < 0 ⇒ se desface cu -
√8 − √20 < 0 ⇒ se desface cu -
5 − 3√2 = √25 − √18 > 0 ⇒ se desface cu +
6√2 − 4√5 = √72 − √80 < 0 ⇒ se desface cu -
√7 − 15 < 0 ⇒ se desface cu –
Ecuații cu module :
Exercițiul 1 . Rezolvați ecuațiile:
a) |𝑥| = 3 ⇒ x = 3 sau x = -3
b) |𝑥| = 7 ⇒ x = 7 sau x = -7
c) |𝑥| = −4 ⇒ ecuația nu are soluții pentru că |𝑥| ≥ 0 , iar -4 < 0.
( un număr pozitiv nu poate să fie egal cu un număr strict negativ).
Exercițiul 2. Rezolvați ecuațiile .
d) |𝑥 − 2| = 6 ⇒ x – 2 = 6 ⇒ x = 8 sau x – 2 = - 6 ⇒ x = - 4.
13
e) |𝑥 + 3| = 5 ⇒ x + 3 = 5 ⇒ x = 5 -3 ⇒ x = 2 sau
X + 3 = -5 ⇒ x = -3 -5 ⇒ x = -8.
f) |2𝑥 − 3| = 7 ⇒ 2x – 3 = 7 ⇒ 2x = 3 + 7 ⇒ 2x = 10 ⇒ x = 5 sau
2x – 3 = -7 ⇒ 2x = 3 – 7 ⇒ 2x = -4 ⇒ x = -2 .
8
g) |5𝑥 + 3| = 11 ⇒ 5x + 3 = 11 ⇒ 5x = 11 – 3 ⇒ 5x = 8 ⇒ x =
5
14
sau 5x + 3 = -11 ⇒ 5x = -11 – 3 ⇒ 5x = - 14 ⇒ x = −
5

h) |3𝑥 − 7| = 𝑥 + 3 ⇒3x – 7 =x + 3 ⇒ 3x – x =7 + 3 ⇒2x =10 ⇒x = 5

sau 3x – 7 = - x – 3 ⇒ 3x + x = 7 – 3 ⇒ 4x = 4 ⇒ x = 1.
i) |7𝑥 + 5| = −8 ⇒ ecuația nu are soluții pentru că un modul nu
poate să fie egal cu un număr negativ.
Exercițiul 3. Rezolvați ecuațiile :
a) |𝑥 − 3| + |4𝑥 − 12| + |3𝑥 − 9| = 64
|𝑥 − 3| + 4|𝑥 − 3| + 3|𝑥 − 3| = 64
8|𝑥 − 3| = 64 ⇒
|𝑥 − 3| = 8 ⇒ x – 3 = 8 ⇒ x = 3 + 8 ⇒ x = 11 sau
X–3=-8⇒x=3–8⇒x=-5
b) |𝑥 − 2| + |6 − 3𝑥| + |5𝑥 − 10| + |14 − 7𝑥| = 48
|𝑥 − 2| + 3|2 − 𝑥| + 5|𝑥 − 2| + 7|2 − 𝑥| = 48
Dar
|2 − 𝑥| = |−(𝑥 − 2)| = |𝑥 − 2| ⇒
|𝑥 − 2| + 3|𝑥 − 2| + 5|𝑥 − 2| + 7|𝑥 − 2| = 48
16|𝑥 − 2| = 48 ⇒
|𝑥 − 2| = 3 ⇒ x – 2 = 3 ⇒ x = 2 + 3 ⇒ x = 5 sau
X – 2 = -3 ⇒ x = 2 – 3 ⇒ x = -1
Exercițiul 4 . Rezolvați ecuațiile :
a) |𝑥 − 5| + |3𝑥 − 15| + |𝑥 2 − 25| = 0
|𝑥 − 5| + 3|𝑥 − 5| + |𝑥 − 5| ∙ |𝑥 + 5| = 0
4|𝑥 − 5| + |𝑥 − 5| ∙ |𝑥 + 5| = 0
|𝑥 − 5|(4 + |𝑥 + 5|) = 0
Dar 4 + |𝑥 + 5| > 0 , pentru orice x ∈ R ⇒ |𝑥 − 5| = 0 ⇒

14
 x – 5 = 0 ⇒ x = 5.
b) |𝑥 − 3| + |𝑥 3 − 27| + |𝑥 4 − 81| + |𝑥 2 − 8𝑥 + 15| = 0
În acest caz este mult mai greu să descompunem în factori
expresiile din interiorul modulelor. Folosim următoarea regulă:
O sumă de numere pozitive este egală cu zero dacă și numai
dacă fiecare număr în parte este egal cu zero:
a2 + b2 + c2 + d2 = 0 ⇔ a = 0 , b = 0 , c = 0 , d = 0.
În cazul nostru avem o sumă de patru module , care sunt pozitive ,
egală cu 0 ⇒ fiecare modul trebuie să fie 0. Anulăm cel mai simplu
termen , apoi verificăm care din soluțiile găsite anulează și ceilalți
termeni. Așa găsim mai ușor soluțiile ecuației date.
Cel mai simplu termen este |𝑥 − 3| , care egalat cu 0 , ne dă
x – 3 = 0 ⇒ x = 3 . Verificăm dacă x = 3 anulează toți ceilalți
termeni din sumă.
𝑥 3 − 27 = 33 – 27 = 27 – 27 = 0
x4 – 81 = 34 – 81 = 81 – 81 = 0
x2 – 8x + 15 = 32 - 8∙3 + 15 = 9 – 24 + 15 = 24 – 24 = 0
x = 3 este soluția unică a ecuației date.
Inecuații cu module .
Formulele cu inegalități cu module:
|𝑥| ≤ 𝑎 ⇔ 𝑥 ∈ [−𝑎 , 𝑎] , unde a > 0
|𝑥| < 𝑎 ⇔ 𝑥 ∈ (−𝑎 , 𝑎)
|𝑥| ≥ 𝑎 ⇔ 𝑥 ∈ (−∞ , −𝑎] ∪ [𝑎 , ∞)
|𝑥| > 𝑎 ⇔ 𝑥 ∈ (−∞ , −𝑎) ∪ (𝑎 , ∞)

-a 0 a

|𝑥| > 𝑎 |𝑥| < 𝑎 |𝑥| > 𝑎

x < -a -a<x<a x>a

Exercițiul 1. Rezolvați inecuațiile :

1. |𝑥| ≤ 3 ⇒ 𝑥 ∈ [− 3 , 3]
2. |𝑥| < 5 ⇒ 𝑥 ∈ (− 5 , 5)

15
 3. |𝑥| ≤ 0 ⇒ 𝑥 = 0
4. |𝑥| < −2 ⇒ 𝑥 ∈ ∅
5. |𝑥| ≤ 7 ⇒ 𝑥 ∈ [− 7 , 7]
6. |𝑥| ≥ 5 ⇒ 𝑥 ∈ (−∞ , − 5] ∪ [5 , ∞ )
7. |𝑥| > 10 ⇒ 𝑥 ∈ (−∞ , −10) ∪ (10 , ∞)
8. |𝑥| ≥ −3 ⇒ 𝑥 ∈ 𝑅.
Exercițiul 2. Rezolvați inecuațiile :
1. |𝑥 − 2| ≤ 6 ⇒ 𝑥 − 2 ∈ ⌈− 6 , 6⌉ ⇒ −6 ≤ 𝑥 − 2 ≤ 6 |+2 ⇒
− 4 ≤ 𝑥 ≤ 8 ⇒ 𝑥 ∈ [− 4 , 8]
2. |𝑥 + 5| < 7 ⇒ 𝑥 + 5 ∈ (− 7 , 7) ⇒ −7 < 𝑥 + 5 < 7 |− 5 ⇒
− 7 − 5 < 𝑥 + 5 − 5 < 7 − 5 ⇒ −12 < 𝑥 < 2 ⇒ 𝑥 ∈ (−12 , 2)
3. |2𝑥 − 3| ≤ 5 ⇒ 2𝑥 − 3 ∈ [− 5 , 5] ⇒ −5 ≤ 2𝑥 − 3 ≤ 5 |+3 ⇒
−5 +3 ≤ 2x – 3 + 3 ≤ 5 + 3 ⇒ - 2 ≤ 2x ≤ 8 |: 2⇒ - 1 ≤ x ≤ 4 ⇒
x ∈ [− 1 , 4] .
4. |𝑥 − 5| > 3 ⇒ 𝑥 − 5 ∈ ( −∞ , −3) ∪ ( 3 , ∞)
Cazul 1. 𝑥 − 5 ∈ ( −∞ , −3) ⇒ 𝑥 − 5 < −3 ⇒ 𝑥 < 5 − 3 ⇒ 𝑥 < 2
⇒ x ∈ ( −∞ , 2) = S1
Cazul 2 . 𝑥 − 5 ∈ ( 3 , ∞) ⇒ 𝑥 − 5 > 3 ⇒ 𝑥 > 5 + 3 ⇒ 𝑥 > 8 ⇒
x ∈ ( 8 , ∞ ) = S2
În final x ∈ S1 ∪ S2 = ( −∞ , 2) ∪ ( 8 , ∞ ).
5. |3𝑥 − 2| ≥ 4 ⇒ 3𝑥 − 2 ∈ ( −∞ , − 4] ∪ [4 , ∞) ⇒
Cazul 1. 3𝑥 − 2 ∈ ( −∞ , − 4] ⇒ 3𝑥 − 2 ≤ −4 |+2 ⇒ 3𝑥 ≤ −2 ⇒
2 2
x≤ − ⇒ 𝑥 ∈ ( − ∞ , − ] = 𝑆1
3 3
Cazul 2. 3𝑥 − 2 ∈ [4 , ∞) ⇒ 3𝑥 − 2 ≥ 4 |+2 ⇒ 3𝑥 ≥ 6 ⇒ 𝑥 ≥ 2 ⇒
x ∈ [2 , ∞ ) = 𝑆2
2
În final x ∈ 𝑆1 ∪ 𝑆2 = ( − ∞ , − ] ∪ [2 , ∞ ). 9D 13.10.21
3
6. |3𝑥 − 4| > 6 ⇒ 3𝑥 − 4 ∈ (−∞ , −6) ∪ (6 , ∞) ⇒
Cazul 1. 3𝑥 − 4 ∈ (−∞ , −6) ⇒ 3𝑥 − 4 < −6 |+4 ⇒ 3𝑥 < −2 ⇒
2 2
x < − ⇒ x ∈ (−∞ , − ) = 𝑆1
3 3
10
Cazul 2. 3𝑥 − 4 ∈ (6 , ∞) ⇒ 3𝑥 − 4 > 6 |+4 ⇒ 3𝑥 > 10 ⇒ 𝑥 >
3
10
x ∈ ( , ∞) = 𝑆2
3

16
 2 10
În final x ∈ 𝑆1 ∪ 𝑆2 = (−∞ , − ) ∪ ( , ∞).
3 3
Exerciții avansate cu ecuații și inecuații cu module.
Exercițiul 1 . Rezolvați ecuația :
1. |𝑥 − 2| + |𝑥 + 6 | = 10
Explicităm cele două module și facem un tabel cu expresiile obținute
după explicitare , în funcție de intervalele pe care ne aflăm.
−(𝑥 − 2) , 𝑥 − 2 < 0 −𝑥 + 2 , 𝑥 < 2 −𝑥 + 2, 𝑥 ∈ (−∞, 2)
|𝑥 − 2| = { ={ ={ .
𝑥−2 ,𝑥 − 2 ≥ 0 𝑥−2, 𝑥 ≥2 𝑥 − 2 , 𝑥 ∈ [2, ∞)

−𝑥 − 6 , 𝑥 + 6 < 0 −𝑥 − 6, 𝑥 < −6 −𝑥 − 6, 𝑥 ∈ (−∞, −6)

|𝑥 + 6 | = { ={ ={ .
𝑥 + 6 ,𝑥 + 6 ≥ 0 𝑥 + 6 , 𝑥 ≥ −6 𝑥 + 6, 𝑥 ∈ [−6, ∞)
Facem tabelul cu explicitarea modulelor pe intervalele obținute:
x −∞ -6 2 +∞
|𝑥 − 2| -x+2 -x+2 x-2
|𝑥 + 6| -x–6 x+6 x+6
Rezolvăm ecuația pe intervalele de explicitare ale modulelor:
Cazul 1. x ∈ (−∞ , −6] ⇒ |𝑥 − 2| = - x + 2 și |𝑥 + 6| = - x – 6. Ecuația devine
-x + 2 – x – 6 = 10 ⇒ - 2x – 4 = 10 ⇒ - 2x = 14 ⇒ x = - 7∈ (−∞ , −6] , deci este
soluție a ecuației.
Cazul 2. x ∈ (- 6 , 2] ⇒ |𝑥 − 2| = - x + 2 și |𝑥 + 6| = x + 6 . Ecuația devine:
- x + 2 + x + 6 = 10 ⇒ 8 = 10 fals ⇒ ecuația nu are soluții ⇒ x ∈ ∅ .
Cazul 3. x ∈ (2 , ∞) ⇒ |𝑥 − 2| = x – 2 și |𝑥 + 6| = x + 6 . Ecuația devine :
x – 2 + x + 6 = 10 ⇒ 2x + 4 = 10 ⇒ 2x = 6 ⇒ x = 3 ∈ (2 , ∞) , deci este soluție a
ecuației date.
În final reunim soluțiile găsite în cele trei cazuri: x ∈ {− 7 , 3} = S.
2. |𝑥 − 3| + |𝑥 + 5 | = 8
Explicităm cele două module și facem un tabel cu expresiile obținute
după explicitare , în funcție de intervalele pe care ne aflăm.
−(𝑥 − 3) , 𝑥 − 3 < 0 −𝑥 + 3 , 𝑥 < 3 −𝑥 + 3, 𝑥 ∈ (−∞, 3)
|𝑥 − 3| = { ={ ={ .
𝑥−3 ,𝑥 − 3 ≥ 0 𝑥−3, 𝑥 ≥3 𝑥 − 3 , 𝑥 ∈ [3, ∞)

−𝑥 − 5 , 𝑥 + 5 < 0 −𝑥 − 5, 𝑥 < −5 −𝑥 − 5, 𝑥 ∈ (−∞, −5)

|𝑥 + 5 | = { ={ ={ .
𝑥 + 5 ,𝑥 + 5 ≥ 0 𝑥 + 5 , 𝑥 ≥ −5 𝑥 + 5, 𝑥 ∈ [−5, ∞)
Facem tabelul cu explicitarea modulelor pe intervalele obținute:

17
 x −∞ -5 3 +∞
|𝑥 − 3| -x+3 -x+3 x-3
|𝑥 + 5| -x–5 x+5 x+5
Rezolvăm ecuația pe intervalele de explicitare ale modulelor:19.10.9D
Cazul 1. x ∈ (−∞ , −5] ⇒ |𝑥 − 3| = - x + 3 și |𝑥 + 5| = - x – 5. Ecuația devine
-x + 3 – x – 5 = 8 ⇒ - 2x – 2 = 8 ⇒ - 2x = 10 ⇒ x = - 5 ∈ (−∞ , −5] , deci este
soluție a ecuației.
Cazul 2. x ∈ (- 5 , 3] ⇒ |𝑥 − 3| = - x + 3 și |𝑥 + 5| = x + 5 . Ecuația devine:
- x + 3 + x + 5 = 8⇒ 8 = 8 adevărat pentru orice x ∈ (- 5 , 3] ⇒ ecuația are
soluții x ∈ (− 5 , 3] .
Cazul 3. x ∈ (3 , ∞) ⇒ |𝑥 − 3| = x – 3 și |𝑥 + 5| = x + 5 . Ecuația devine :
x – 3 + x + 5 = 8 ⇒ 2x + 2 = 8 ⇒ 2x = 6 ⇒ x = 3 ∉ (3 , ∞) , deci nu este soluție a
ecuației date.
În final reunim soluțiile găsite în cele trei cazuri:
x ∈ {− 5} ∪ (−5 , 3] = [−5 , 3].
Exercițiul 2. Rezolvați inecuațiile :
1. |𝑥 − 3| + |𝑥 + 1| ≤ 6
Explicităm cele două module și facem un tabel cu expresiile obținute
după explicitare , în funcție de intervalele pe care ne aflăm.
−(𝑥 − 3) , 𝑥 − 3 < 0 −𝑥 + 3 , 𝑥 < 3 −𝑥 + 3, 𝑥 ∈ (−∞, 3)
|𝑥 − 3| = { ={ ={ .
𝑥−3 ,𝑥 − 3 ≥ 0 𝑥−3, 𝑥 ≥3 𝑥 − 3 , 𝑥 ∈ [3, ∞)
−𝑥 − 1 , 𝑥 + 1 < 0 −𝑥 − 1, 𝑥 < −1 −𝑥 − 1, 𝑥 ∈ (−∞, −1)
|𝑥 + 1 | = { ={ ={ .
𝑥 + 1 ,𝑥 + 1 ≥ 0 𝑥 + 1 , 𝑥 ≥ −1 𝑥 + 1, 𝑥 ∈ [−1, ∞)
Facem tabelul cu explicitarea modulelor pe intervalele obținute:
X −∞ -1 3 +∞
|𝑥 − 3| -x+3 -x+3 x-3
|𝑥 + 1| -x–1 x+1 x+1
Rezolvăm ecuația pe intervalele de explicitare ale modulelor:
Cazul 1. x ∈ (−∞ , −1] ⇒ |𝑥 − 3| = - x + 3 și |𝑥 + 1| = - x – 1. Inecuația devine
- x + 3 – x – 1 ≤ 6 ⇒ - 2x + 2 ≤ 6 ⇒ - 2x ≤ 4 ⇒ x ≥ - 2⇒ x∈ [−2, ∞) , care
trebuie să fie intersectat cu domeniul pe care ne aflăm în acest caz ⇒
x ∈ [−2, ∞) ∩ (−∞ , −1] = [−2 , −1] este soluție a inecuației.

18
 Cazul 2. x ∈ (- 1 , 3] ⇒ |𝑥 − 3| = - x + 3 și |𝑥 + 1| = x + 1 . Inecuația devine:
- x + 3 + x + 1 ≤ 6⇒ 4 ≤ 6 adevărat pentru orice x ∈ (- 1 , 3] ⇒ inecuația are
soluția x ∈ (− 1 , 3] .
Cazul 3. x ∈ (3 , ∞) ⇒ |𝑥 − 3| = x – 3 și |𝑥 + 1| = x + 1 . Inecuația devine :
x – 3 + x + 1 ≤ 6 ⇒ 2x - 2 ≤ 6 ⇒ 2x ≤ 8 ⇒ x ≤ 4 ⇒ x ∈ (−∞ , 4], care trebuie
să fie intersectat cu domeniul pe care ne aflăm în acest caz ⇒
x ∈ (−∞ , 4] ∩ (3 , ∞) = (3 , 4] este soluție a inecuației date în acest caz.
În final reunim soluțiile găsite în cele trei cazuri:
x ∈ [−2 , −1] ∪ (− 1 , 3] ∪ (3 , 4] = [−2 , 4] este soluție a inecuației date .
2. |𝑥 + 3| − |𝑥 − 5| > |𝑥 + 2|
Explicităm cele trei module și facem un tabel cu expresiile obținute după
explicitare , în funcție de intervalele pe care ne aflăm.
−(𝑥 + 3) , 𝑥 + 3 < 0 −𝑥 − 3 , 𝑥 < −3 −𝑥 − 3, 𝑥 ∈ (−∞, −3)
|𝑥 + 3| = { ={ ={ .
𝑥+3 ,𝑥 + 3 ≥ 0 𝑥 + 3 , 𝑥 ≥ −3 𝑥 + 3 , 𝑥 ∈ [−3, ∞)
−𝑥 − 2 , 𝑥 + 2 < 0 −𝑥 − 2, 𝑥 < −2 −𝑥 − 2, 𝑥 ∈ (−∞, −2)
|𝑥 + 2 | = { ={ ={ .
𝑥 + 2 ,𝑥 + 2 ≥ 0 𝑥 + 2 , 𝑥 ≥ −2 𝑥 + 2, 𝑥 ∈ [−2, ∞)
−(𝑥 − 5) , 𝑥 − 5 < 0 −𝑥 + 5 , 𝑥 < 5 −𝑥 + 5, 𝑥 ∈ (−∞, 5)
|𝑥 − 5| = { ={ ={ .
𝑥−5 ,𝑥 − 5 ≥ 0 𝑥−5, 𝑥 ≥5 𝑥 − 5 , 𝑥 ∈ [5, ∞)

Facem tabelul cu explicitarea modulelor pe intervalele obținute:

X −∞ -3 -2 5 +∞
|𝑥 + 3| -x-3 x+3 x+3 x+3
|𝑥 + 2| -x–2 -x-2 x+2 x+2
|𝑥 − 5| -x+5 -x+5 -x+5 x-5

Rezolvăm ecuația pe intervalele de explicitare ale modulelor:

Cazul 1. x ∈ (−∞ , −3] ⇒ |𝑥 + 3| = - x - 3 , |𝑥 + 2| = - x – 2 și |𝑥 − 5| = - x + 5.
Inecuația devine
- x - 3 + x – 5 > - x – 2 ⇒ - 8 > - x - 2⇒ - 6 > - x ⇒ x > 6 ⇒ x ∈ (6 , ∞) ,
care trebuie să fie intersectat cu domeniul pe care ne aflăm în acest caz ⇒
x ∈ (6 , ∞) ∩ (−∞ , −3] = ∅ , este soluție a inecuației.

19
Cazul 2. x ∈ (- 3 , −2] ⇒ |𝑥 + 3| = x + 3 , |𝑥 + 2| = - x – 2 și |𝑥 − 5| = - x + 5.
Inecuația devine:
x + 3 + x – 5 > - x – 2 ⇒ 2x – 2 > - x – 2 ⇒ 3x > 0 ⇒ x > 0 ⇒ x ∈ (0 , ∞) ,
care trebuie să fie intersectat cu domeniul pe care ne aflăm în acest caz ⇒ x ∈
(0 , ∞) ∩ (- 3 , −2] = ∅ .
Cazul 3. x ∈ (- 2 , 5] ⇒ |𝑥 + 3| = x + 3 , |𝑥 + 2| = x + 2 și |𝑥 − 5| = - x + 5.
Inecuația devine:
x + 3 + x – 5 > x + 2 ⇒ 2x – 2 > x + 2 ⇒ x > 4 ⇒ x ∈ (4 , ∞) , care trebuie
să fie intersectat cu domeniul pe care ne aflăm în acest caz ⇒ x ∈ (4 , ∞) ∩ (- 2
, 5] = (4 , 5] , este soluția inecuației în acest caz.
Cazul 4. x ∈ (5 , ∞) ⇒ |𝑥 + 3| = x + 3 , |𝑥 + 2| = x + 2 și |𝑥 − 5| = x - 5. .
Inecuația devine :
x + 3 - x + 5 > x + 2 ⇒ 8 > x + 2 ⇒ x < 6 ⇒ x ∈ (−∞ , 6), care trebuie să fie
intersectat cu domeniul pe care ne aflăm în acest caz ⇒
x ∈ (−∞ , 6) ∩ (5 , ∞) = (5 , 6) este soluție a inecuației date în acest caz.
În final reunim soluțiile găsite în cele trei cazuri:
x ∈ (4 , 5] ∪ (5 , 6) = (4 , 6) este soluție a inecuației date .

5. Partea întreagă și partea fracționară a unui număr real

1. Partea întreagă a unui număr real.

Fie x ∈ R. Se numește partea întreagă a numărului real x și se notează cu
[𝑥] , cel mai mare număr întreg mai mic sau egal cu x ( primul întreg din stânga
lui x de pe axa reală sau chiar x dacă x este întreg ).
Exemple:
1) [2,87] = 2
2) [6,832] = 6
3) [23,7845689] = 23
4) [0,00004576] = 0
5) [7] = 7
6) [−3,789] = - 4
7) [− 8, 23(672)] = - 9

20
8) [− 0,0478] = -1
9) [− 17] = - 17
10) [0, (9)] = 1

Reprezentări grafice:

3 3,897 -5 - 4 , 156

Proprietăți ale părții întregi :

1) [𝑥] ∈ 𝑍 , adică este număr întreg , pentru orice x ∈ R.
2) [𝑥] = 𝑥 ⇔ x ∈ Z
3) Dacă n ∈ Z , atunci [𝑥 + 𝑛] = [𝑥] + 𝑛 , ∀ x ∈ R , adică numerele întregi
intră sau ies din partea întreagă .
Exemple: [𝑥 + 5 ] = [𝑥] + 5 , [𝑥 − 7 ] = [𝑥] − 7 .
4) x – 1 < [𝑥] ≤ x , ∀ x ∈ R
5) [𝑥] ≤ x < [𝑥] + 1, ∀ x ∈ R
6) Identitatea lui Hermite :
1
[𝑥] + [𝑥 + ] = [2𝑥] , ∀ x ∈ R
2
1 2
[𝑥] + [𝑥 + ] + [𝑥 + ] = [3𝑥] , ∀ x ∈ R
3 3
În general
1 2 𝑛−1
[𝑥] + [𝑥 + ] + [𝑥 + ] + ⋯ + [𝑥 + ] = [𝑛𝑥] , n ∈ N , n ≥ 2 , x ∈ R.
𝑛 𝑛 𝑛

2. Partea fracționară a unui număr real.

Fie x ∈ R. Se numește partea fracționară a numărului real x și se notează
{𝑥} , numărul x minus partea sa întreagă , adică
{𝑥} = 𝑥 − [𝑥]
Proprietăți ale părții fracționare:
a) {𝑥} ∈ [0 , 1) , ∀ 𝑥 ∈ 𝑅
b) {𝑥} = 0 ⇔ 𝑥 ∈ 𝑍
c) {𝑥 + 𝑛 } = {𝑥} , ∀ 𝑥 ∈ 𝑅 ș𝑖 ∀ 𝑛 ∈ 𝑍 , adică numerele întregi se pot
elimina din partea fracționară
Exemple :
1. {5,74} = 0,74
21
 2. {8,12(3)} = 0 , 12(3)
3. {0,23} = 0,23
4. {13,003} = 0,003
5. {−3,7} = - 3,7 - [−3,7] = - 3,7 – ( -4) = - 3,7 + 4 = 0,3
6. {−8,96} = −8,96 − [−8,96] = −8,96 − (−9) = −8,96 + 9 =0,04
7. {−10,67} = −10,67 − [−10,67] = −10,67 − (−11) = −10,67 +
+11 = 0 , 23 .
8. {−5, (6)} = −5, (6) − [−5, (6)] = −5, (6) − (−6) = −5, (6) + 6 =
= 6 – 5 , (6) = 5,(9) – 5,(6) = 0,(3)
Regulă rapidă de calcul pentru partea fracționară :
a) Dacă numărul este pozitiv , partea sa fracționară este 0,partea zecimală a
numărului
b) Dacă numărul este negativ , partea sa fracționară este 1 – 0,partea
zecimală a numărului
Exemple :
1) {5,68} = 0,68
2) {11, 369(6)} = 0 , 369(6)
3) {−6,73} = 1 – 0,73 = 0 ,27
4) {−9,283} = 1 – 0,283 = 0,717
Pentru radicali și alte numere iraționale , pentru calculul părții
fracționare folosim definiția părții fracționare:
5) {√2} = √2 − [√2] = √2 − 1 , deoarece [√2] = [1,42] = 1
6) {−√3} = −√3 = [−√3] = − √3 − ( −2) = 2 − √3 , deoarece
[−√3] = [−1,73] = - 2.
7) {𝜋} = 𝜋 − [𝜋] = 𝜋 − 3 , deoarece [𝜋] = [3,14] = 3.
8) {√2 + √3} = √2 + √3 − [√2 + √3] = √2 + √3 − 3 , deoarece
√2 ≈ 1,42
√3 ≈ 1,73
⇒ √2 + √3 ≈ 1,42 + 1,73 = 3 , 13 ⇒ [√2 + √3] = [3,13] = 3.
Partea întreagă din radicali care au în interior expresii complicate
sau numere mari , se calculează încadrând expresia de sub radical între
două pătrate perfecte consecutive sau extrăgând radicalul până la virgulă
Exemple:
1) [√27] = 5 , deoarece 52 = 25 < 27 < 36 = 62 ⇒ 5 < √27 < 6 .

22
2) [√137] = 11 , deoarece 112 = 121 < 137 < 144 = 122 ⇒
11 < √137 < 12 .
3) [√277] = 16 , deoarece 162 = 256 < 277 < 289 = 172 ⇒
16 < √277 < 17
4) [√14683] = ? . În acest caz nu putem să încadrăm numărul de sub
radical între două pătrate perfecte consecutive folosind doar mintea.
Extragem radicalul din numărul dat , calculând numai partea întreagă a
radicalului : √14683 = √1.46.83,0000 121,17
1
46 22 x 2 = 44
44
283 241 x 1 = 241
241
4200 2421 x 1 = 2421
2421
177900 24227 x 7 = 169589
169589
8311
Am obținut [√14683] = [121,17 … ] = 121.
5) [√𝑛2 + 𝑛 + 3] = ? În acest caz nu putem să extragem radicalul , deci
trebuie să încadrăm expresia de sub radical între două pătrate
perfecte consecutive , care vor conține pe n în interiorul lor.
Avem n2 < n2 + n + 3 < n2 + 2n + 1 = (n + 1)2 , pentru n ≥ 3.
Extragem radicalul din cei trei membri ai inegalității duble:
n < √𝑛2 + 𝑛 + 3 < n + 1 ⇒ [√𝑛2 + 𝑛 + 3] = n.
6) [√𝑛2 + 5𝑛 + 7] = ? Trebuie să încadrăm expresia de sub radical între
două binoame la puterea 2 , care să aibă interioarele expresii întregi
consecutive , care depind de n. Evident n2 < 𝑛2 + 5𝑛 + 7 , deci
începem să calculăm binoamele cu interioare consecutive , pornind
dela (n +1)2, până reușim să încadrăm interiorul radicalului între două
binoame la puterea 2.
(n + 1 )2 = n2 + 2n + 1
(n + 2)2 = n2 + 4n + 4

23
(n + 3)2 = n2 + 6n + 9
Observăm că expresia de sub radical se încadrează între ultimele două
binoame la pătrat, adică
(n + 2)2 = n2 + 4n + 4 < n2 + 5n + 7 < n2 + 6n + 9 = (n + 3)2 , pentru
orice n ∈ N.
Extragem radicalul din cei trei membri ai dublei inegalități :
n + 2 < √𝑛2 + 5𝑛 + 7 < n + 3 ⇒
[√𝑛2 + 5𝑛 + 7] = n + 2 .
APLICAȚII:
1. [3,85] + [7,2(13)] + [−5,61] + [−2,84(37)] = 3 + 7 − 6 − 3=
= 10 – 9 = 1 , deoarece
3 ≤ 3,85 < 4 ⇒ [3,85] = 3
7 ≤ 7,2(13) < 8 ⇒ [7,2(13)] = 7
-3 ≤ -2,84(37) < -2 ⇒ [−2,84(37)] = - 3
- 6 ≤ -- 5,61 < - 5 ⇒ [−5,61] = - 6
2. [6,7(3)] + [−3,82] + [√61] + [−√19] = 6 − 4 + 7 − 5 = 4,
deoarece 6 ≤ 6,7(3) < 7 ⇒ [6,7(3)] = 6
−4 ≤ −3,82 < −3 ⇒ [−3,82] = −4
49 ≤ 61 < 64 ⇒ 7 ≤ √61 < 8 ⇒ [√61] = 7
16 < 19 ≤ 25 ⇒ 4 < √19 ≤ 5 ⇒ -5 ≤ - √19 < -4 ⇒
[−√19] = −5
3. [√1] + [√13] + [√39] + [√61] + [√99] + [√123] =
= 1 + 3 +6 +7 +9 +11 = 37, deoarece
[√1] = [1] = 1
9 ≤ 13 < 16 ⇒ 3 ≤ √13 < 4 ⇒ [√13] = 3
36 ≤ 39 < 49 ⇒ 6 ≤ √39 < 7 ⇒ [√39] = 6
49 ≤ 61 < 64 ⇒ 7 ≤ √61 < 8 ⇒ [√61] = 7
81 ≤ 99 <100 ⇒ 9 ≤ √99 < 10 ⇒ [√99] = 9
121 ≤ 123 < 144 ⇒ 11 ≤ √123 < 12 ⇒ [√123] = 11
4. [−√7] + [−√40] + [−√78] + [−√213] = −3 − 7 − 9 − 15 =

24
= - 34 , deoarece
4 < 7 ≤ 9 ⇒ 2 < √7 ≤ 3 ⇒ -3 ≤ - √7 < -2 ⇒ [−√7] = - 3
36 < 40 ≤ 49 ⇒ 6 < √40 ≤ 7 ⇒ -7 ≤ - √40 < -6 ⇒ [−√40] = - 7
64 < 78 ≤ 81 ⇒ 8 < √78 ≤ 9 ⇒ - 9 < - √78 ≤ - 8 ⇒ [−√78] = −9
196<213≤225⇒14<√213 ≤ 15 ⇒ −15 < −√213 ≤ −14 ⇒
[−√213] = - 15
5. [𝑥] = 2 ⇒ x ∈ [2, 3)
6. [𝑥] = −5 ⇒ 𝑥 ∈ [−5 , −4)
7. [𝑥 − 3] = 7 ⇒ 𝑥 − 3 ∈ [7 , 8) ⇒ 7 ≤ 𝑥 − 3 < 8 |+3 ⇒
7 + 3 ≤ x < 8 + 3 ⇒ 10 ≤ x < 11 ⇒ x ∈ [10 , 11)
8. [3𝑥 + 2] = 8 ⇒ 3𝑥 + 2 ∈ [8 , 9) ⇒ 8 ≤ 3𝑥 + 2 < 9|−2 ⇒
7 7
8 -2 ≤ 3x < 9 – 2 ⇒ 6 ≤ 3x < 7 ⇒ 2 ≤ x < ⇒ x ∈ [2 , ) .
3 3
9. [𝑥 + 5] + [𝑥 − 3] = 10 ⇒ [𝑥] + 5 + [𝑥] − 3 = 10 ⇒
2 [𝑥] + 2 = 10 ⇒ 2 [𝑥] = 8 ⇒ [𝑥] = 4 ⇒ 𝑥 ∈ [4 , 5).
10.[𝑥 + 2] + [𝑥 − 3] + [𝑥 + 5] + [𝑥 − 1] = 15 ⇒
[𝑥] + 2 + [𝑥] − 3 + [𝑥] + 5 + [𝑥] − 1 = 15 ⇒
4 [𝑥] + 3 = 15 ⇒ 4 [𝑥] = 12 ⇒ [𝑥] = 3 ⇒ 𝑥 ∈ [3 , 4).
11.[𝑥 − 5] + [𝑥 + 9 ] + [𝑥 + 7] = 6 ⇒ [𝑥] − 5 + [𝑥] + 9 + [𝑥] +
5
7 = 6 ⇒ 3 [𝑥] + 11 = 6 ⇒ 3 [𝑥] = −5 ⇒ [𝑥] = − ⇒𝑥 ∈ ∅
3
2𝑥−3 2𝑥−3 2𝑥−3
12.[ ]=5⇒ ∈ [5 , 6) ⇒ 5 ≤ <6 ⇒
4 4 4
23 27
20 ≤ 2𝑥 − 3 < 24 |+3 ⇒ 23 ≤ 2𝑥 < 27 ⇒ ≤𝑥 < ⇒
2 2
23 27
𝑥 ∈ [ , ).
2 2
3𝑥−1 3𝑥+2
13. [ ]+[ ]=7
6 6
3𝑥+2 3𝑥−1 1
Deoarece = + , putem folosi identitatea lui Hermite
6 6 2
1 3𝑥−1 3𝑥−1 3𝑥+2 3𝑥−1
[𝑎] + [𝑎 + ] = [2𝑎] , unde a = ⇒[ ]+[ ]=[ ]+
2 6 6 6 6
3𝑥−1 1 3𝑥−1 3𝑥−1
+[ + ] = [2 ∙ ]=[ ]
6 2 6 3
3𝑥−1 3𝑥−1 1
Ecuația devine [ ]=7 ⇒ ∈ [7 , 8) ⇒ 7 ≤ 𝑥 − < 8
3 3 3
1 1 22 25
7+ ≤x<8+ ⇒x∈[ , )
3 3 3 3

25
 3𝑥−1 9𝑥−5 9𝑥−7
14. [ ]+[ ]+[ ]=4
2 6 6
9𝑥−5 3𝑥−1 1 9𝑥−7 3𝑥−1 2
Observăm că avem = + , iar = + .
6 2 3 6 2 3
1 2
Folosim identitatea lui Hermite ⌈𝑎⌉ + [𝑎 + ] + [𝑎 + ] = [3𝑎]
3 3
3𝑥−1
unde a = .
2
3𝑥−1 9𝑥−5 9𝑥−7 3𝑥−1 3𝑥−1 1 3𝑥−1 2
[ ]+[ ]+[ ]= [ ]+[ + ]+[ + ]=
2 6 6 2 2 3 2 3
3𝑥−1 9𝑥−3 9𝑥−3
= [3 ∙ ]= [ ] Ecuația devine [ ]=4⇒
2 2 2
9𝑥−3 9𝑥−3
∈ [4 , 5) ⇒ 4 ≤ < 5 ⇒ 8 ≤ 9𝑥 − 3 < 10 ⇒
2 2
11 13 11 13
11 ≤ 9x < 13 ⇒ ≤𝑥 < ⇒x∈ [ , ).
9 9 9 9
2𝑥−3 𝑥−5
15. [ ]=
4 3
Etapa 1: Determinăm forma soluțiilor ecuației date .
2𝑥−3 2𝑥−3
Deoarece [ ] ∈ 𝑍 , notăm [ ] = 𝑘 , 𝑘 ∈ 𝑍. Ecuația devine
4 4
𝑥−5
K= ⇒ x - 5 = 3k ⇒ x = 3k + 5 , este forme soluțiilor ecuației.
3
Etapa 2 . Din definiția părții întregi determinăm intervalele pe care
2𝑥−3 2𝑥−3 2𝑥−3 2𝑥−3 𝑥−5 2𝑥−3
se află x : −1< [ ] ≤ ⇒ −1< ≤
4 4 4 4 3 4
2𝑥−7 𝑥−5 2𝑥−3
⇒ < ≤ ⇒ 3(2𝑥 − 7) < 4(𝑥 − 5) ≤ 3(2𝑥 − 3) ⇒
4 3 4

6x – 21 < 4x – 20 ≤ 6x – 9 ⇒- 21 < 4x – 6x ≤- 9 ⇒ -21 <-2x≤-9⇒

9 21
9≤ 2x < 21 ⇒ ≤ 𝑥 < .
2 2
9 21 9 21
Dar x = 3k + 5 ⇒ ≤ 3𝑘 + 5 < ⇒ − 5 ≤ 3𝑘 < −5
2 2 2 2
1 11 1 11
− < 3𝑘 ≤ ⇒− <𝑘 ≤ ⇒ k ∈ {0 , 1}
2 2 6 6
Soluțiile ecuației sunt:
X = 3 ∙ 0 + 5 = 5 și X = 3 ∙ 1 + 5 = 8 ⇒ S = {5 , 8} .
4𝑥+1 2𝑥−1 5𝑥−4
16. [ ]+[ ]= . Fiind doar doi termeni , verificăm dacă
6 3 3
nu cumva putem să aplicăm identitatea lui Hermite . verificăm
1
dacă una din expresiile din partea întreagă adunată cu ne dă
2
2𝑥−1 1 4𝑥+1
expresia din cealaltă parte întreagă. Avem + = , deci
3 2 6
1
aplicăm identitatea lui Hermite pentru n = 2 : [𝑎] + [𝑎 + ] = [2𝑎]
2
2𝑥−1 4𝑥+1 2𝑥−1 2𝑥−1 2𝑥−1 1
, unde a = ⇒[ ]+[ ]=[ ]+[ + ]=
3 6 3 3 3 2

26
 2𝑥−1 4𝑥−2 4𝑥−2 5𝑥−4
= [2 ∙ ]=[ ] . Ecuația devine [ ]= .
3 3 3 3
Etapa 1. Determinăm forma rădăcinilor ecuației. Notăm
4𝑥−2 5𝑥−4
[ ] = k , k ∈ Z . Obținem = 𝑘 ⇒ 5x – 2 = 3k ⇒ 5x = 3k + 2⇒
3 3
3𝑘+2
x= , este forma rădăcinilor ecuației.
5
Etapa 2. Determinăm intervalele în care se află x din
definiția părții întregi : x – 1 < [𝑥] ≤ x . În cazul nostru
4𝑥−2 4𝑥−2 4𝑥−2 4𝑥−5 5𝑥−4 4𝑥−2
−1 <[ ] ≤ ⇒ < ≤ ⇒ 4x-5<5x-4≤4x-2 ⇒
3 3 3 3 3 3

4x – 1 < 5x ≤ 4x + 2 ⇒ - 1 < x ≤ 2 ⇒ x ∈ (−1 , 2]

3𝑘+2 3𝑘+2
Dar x = ⇒-1< ≤ 2 ⇒ - 5 < 3k + 2 ≤ 10 ⇒
5 5
7 8
-7 < 3k ≤ 8 ⇒ − <𝑘 ≤ .Dar k ∈ Z ⇒ k ∈ {−2 , −1 , 0 ,1 , 2}.
3 3
Soluțiile ecuației sunt :
3∙(−2)+2 4
X= =−
5 5
3∙(−1)+2 1
X= =−
5 5
3∙0+2 2
X= =
5 5
3∙1+2
X= =1
5
3∙2+2 8
X= =
5 5
4 1 2 8
S = {− , − , , 1 , }
5 5 5 5

27