GHID DE BUNE PRACTICI EDUCAIONALE

elaborat cu sprijinul cadrelor didactice n cadrul campaniei

PERSPECTIVE N INTEGRAREA COPIILOR CU CES

N NVMNTUL DE MAS

Fiecare exemplu de bun practic este prezentat n forma n care a fost transmis de
ctre cadrul didactic propuntor
26 ianuarie 13 februarie 2015
Maramure
1

Cuprins:
1. CAND SOARELE LIPSETE - Activitate cu rol de facilitare a integrarii copilului cu
CES in colectiv, Consilier scolar Angela Stan, coala Gimnazial P.Dulfu + coala
Gimnazial N. Blcecu, Baia Mare.................................................................................pag. 3
2. PERSPECTIVE N INTEGRAREA COPILULUI CU CES N NVMNTUL DE
MAS, Prof. Florian Alin, Colegiul Naional Vasile Lucaciu Baia Mare.............pag. 4
3. SCHIMBAREA DEPINDE DE NOI!, Prof. nv. primar, Timi Daniela Ioana, Scoala
Gimnazial Nr.9 Bora ......................................................................................................pag. 6
4. ELEVI CU NEVOI SPECIALE N COALA NOASTR, Prof. Big Radu, Colegiul
Tehnic George Bariiu Baia Mare...................................................................................pag. 7
5. TEHNICI DE ACCELERARE / DECELERARE ALE UNUI COMPORTAMENT,
Prof. nv. primar Racola Luminia Georgeta, Liceul Tehnologic Agricol Alexiu Berinde
Seini,

Maramure

...............................................................................................................pag. 8
6. GEOGRAFIA PENTRU TOI!, profesor Ti Anca, Liceul Teoretic Emil Racovi

Baia Mare .........................................................................................................................pag. 13

7. PUNE-TE IN LOCUL MEU! - Proiect de activitate, Consilier colar Bodone Raluca,
Prof. Pop Marilena, coala Gimnazial Copalnic Mntur pag. 16
8. O ZI DIN VIAA LUI ,,ZMBIRICI, Consilier colar, Rozalia Rotaru, Colegiul
Tehnic A. Saligny, Baia Mare ..pag. 21
9. COPILUL AUTIST - CAPTIV - NTR-O LUME A TCERII, Consilier colar Albu
Violeta, Liceul Bora........................................................................................................pag. 23
10. BUNE PRACTICI EDUCAIONALE PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU
CES,

Prof. nv. primar Brisc Marcela, Inv.Tantas Cristina Maria,

Liceul Tehnologic

Agricol

,,Alexiu

BerindeSeini.....................................................................................................pag. 25
11. COPIL CA TINE SUNT I EU! - Proiect de activitate de consiliere, Consilier colar
Laura Vlean, Colegiul Economic P. Viteazul, Cavnic....................................................pag. 29

12. HARTA CONFLICTULUI - Analiza de nevoi i temeri n medierea posibilelor

situaii conflictuale aprute n procesul de integrare a copiilor cu CES n nv mntul
de mas, DIANA DAMA, Asociaia Initiative of Change Romnia.............................pag. 32

CAND SOARELE LIPSESTE

Activitate cu rol de facilitare a integrarii copilului cu CES in colectiv
Consilier scolar ANGELA STAN,
coala Gimnazial P.Dulfu + coala Gimnazial N. Blcecu, Baia Mare

Unitatea scolara: Scoala Gimnaziala Petre Dulfu, Baia Mare

Director profesor: Monica Orha
Clasa I-A, profesor pentru invatamantul primar: Nicoleta Moldovan
Data: 22 ianuarie 2015
Obiectivele de baza ale activitatii:sensibilizarea copiilor fata de persoanele cu diferite
tipuri de deficiente ;promovarea de atitudini si comportamente pozitive fata de aceste
persoane.
Prima parte activitatii a constat in exercitii de motricitate in care elevii au avut ochii
acoperiti cu un fular.A fost solicitat cate un elev pe rand pentru a indeplini diferite sarcini cu
ochii inchisi:sa ajunga la locul lui de la usa clasei, sa paseasca pe o linie dreapta desenata pe
jos,sa scrie litere pe tabla,sa arunce mingea la cos etc.
In timpul activitatii, in mod spontan, elevii care asistau isi ajutau colegul care avea
ochii acoperiti sa-si duca la bun sfarsit sarcina.Acesta a fost punctul de plecare pentru partea
adoua a activitatii care a constat in discutii pe tema abilitatilor noastre in diferite circumstante,
a persoanelor cu dizabilitati si a comportamentului nostru fata de aceste persoane.
Din acest punct al discutiei, copiii au mai avut de facut un singur pas pana la
identificarea colegei lor de clasa V.R.M.-o fetita cu deficiente de auz ,cu o persoana care are
nevoie de acceptare ,prietenie si ajutor din partea clasei.
3

Aceasta activitate a venit in completarea indrumarilor sistematice ale invatatoarei de la

clasa si a nevoii spontane a copiilor de a-si ajuta un coleg aflat in dificultate .
La finalul activitatii toti copiii au primit diplome de bun prieten si am vizionat
impreuna o piesa muzicala a artistului nevazator Andrea Bocelli.
Mesajul pe care l-am formulat impreuna cu elevii : Chiar daca lipseste soarele sau
altceva din viata unui om ,in sufletul lui poti gosi multa caldura .

Scoala Gimnaziala Petre Dulfu

Baia Mare - scoala tuturor copiilor.

PERSPECTIVE N INTEGRAREA COPILULUI CU CES

N NVMNTUL DE MAS
Prof. FLORIAN ALIN,
Colegiul Naional Vasile Lucaciu Baia Mare

Se spune c fiecare copil este un univers, iar profesorul trebuie s fie atent n lucrarea de
modelare i de cizelare a acelui copil, deoarece poate s fac din el un exemplu pentru ceilali
n via sau poate s-i distrug valorile, ncrederea n sine, ncrederea n ceilali gradul de
socializare
Ca profesor de religie ortodox, am avut ocazia de-a lungul celor 12 ani de munc la catedr,
s vd i s cunosc mii de elevi cu tot attea probleme. ns cel mai mult am fost impresionat
de elevii dintr-o clas (clasa IX E 2012), de la Colegiul Tehnic G. Bari iu Baia Mare.
Aveau nenumrate absene, probleme de comportament, pe civa dintre ei i vizita des
4

poliistul de proximitate, n fiecare zi, n clasa format preponderent din biei provenii din
medii sociale mai puin favorizate aveau loc certuri terminate frecvent cu btaie, clasa suferea
distrugeri ca urmare a acestor dezlnuiri, din aceste motive, relaia cu dirigintele era una
bazat pe un dialog dur i ultimativ. n prima zi am fost avertizat c voi avea de-a face cu o
clas problem. Aa a fost. Iniial aveam impresia c am intrat ntr-o alt lume. Una fr nici o
msur de bun sim. Am avut un moment de ezitare. Dar deschiznd catalogul i fcnd
prezena, am ncercat cu rbdare s stabilesc un dialog cu ei, nti cu fiecare n parte, apoi cu
toat clasa. Am cutat s-i ascult. S-i neleg. Ei erau nenelei. Se simeau inferiori.
Credeau c nimeni nu-i protejeaz, c nu este nimeni de partea lor. Am trecut apoi la o scurt
discuie despre iubire, tema mea preferat, la disciplina pe care o predau. I-am fcut s
neleag c dac vrei s fii iubit i respectat, trebuie s faci tu primul pas. Fr s atep i
nimic nti. C apoi rbdarea, mpreun cu iubirea, ne face s vedem mai bine lumea n care
trim i noi. Copiii aveau nevoie de respect. Deja erau obinuii cu cearta i cu ameninrile c
vor fi exmatriculai. Nu vreau s arunc cu mocirl n nimeni,nici nu vreau s-mi atribui
merite, fiindc nu am, ns, uneori, noi, adulii i facem pe cei mici s cread c sunt inferiori
i niciodat nu vor ajunge la nivelul nostru. i nu m refer neaprat la jigniri aduse celor mici;
ei pot fi ucii moral chiar i prin gesturi.
Cnd am plecat de la acea clas, am auzit nite cuvinte pe care eu le-am simit c veneau din
toat inima. Domnu, cnd mai venii pe la noi, la or ? (Eu suplineam un coleg) Acele
cuvinte mi-au rspltit toat munca, toi anii petrecui pn atunci n nvmnt. Am neles
c nu avem voie s tratm cu indiferen un copil. Anul acela, petrecut cu elevii din acea
clas, a fost unul neateptat de normal. Am parcurs tot ce ne-am propus, am ncropit un cor
de colindtori, am participat la tot felul de activiti extracolare. Dup ce am plecat de acolo,
nu am uitat unii de alii. Ne ntlnim pe strad i ne bucurm c ne-am revzut. Iar eu m simt
realizat de ceea ce fac i de ceea ce am fcut. Mi-au rmas legai de suflet. Aa am neles c
trebuie s avem rbdare, iubire, iertare, dialog, prietenie, compasiune, grij fa de cel care
acum este un copil iar mine este un om al rii pe care noi ncercm s o facem mai frumoas
i mai bun, cu oameni mai buni i mai frumoi.

SCHIMBAREA DEPINDE DE NOI !

Prof. nv. primar, TIMI DANIELA IOANA

Scoala Gimnazial Nr.9 Bora

O s ncep prin a face o precizare. Pentru a realiza schimbri n activitatea profesional

trebuie s fim deschii la minte dar i la suflet. De ce spun acest lucru? Prin natura meseriei
noastre, ceea ce facem trebuie s vin din suflet. Dac suntem cu mintea i cu sufletul
deschise, toate provocrile pe care le ntlnim, vor avea finalitatea dorit mcar pe jumtate
dac nu chiar pe deplin.
Pornind de la ceea ce spunea Mahatma Gandhi: "Tu trebuie s fii schimbarea pe care
vrei s o vezi n lume." , pentru a face shimbri n ceea ce ne propunem, trebuie s fim noi
nine deschii la schimbrile din jurul nostru i s acceptm faptul c fiecare persoan este
unic n felul ei, fiecare fiind un univers complex de triri si emoii .Dac reuim s facem
acest lucru rezultatele obinute aduc o satisfacie, pentru care , cuvintele sunt prea srace
pentru a o descrie.
Ca n orice lucru pe care l facem pentru prima dat, exist un risc pe care ni-l asumm
i emoia c e posibil s nu obinem rezultatul scontat. Dar dac nu ncerci nu poi spune c
acel lucru este posibil. Auzisem multe lucruri despre copii diagnosticai cu Autism, dar nu
lucrasem cu un asemenea copil, aa c emoiile pe care le aveam, la gndul c voi avea n
clas un copil cu autism, atunci cnd mama lui a venit s mi explice situaia lui, sunt de
nedescris.
Le-am explicat prinilor situaia acestuia i au neles. Nu voi spune c a fost uor, dar
mpreun am reuit, spun eu. Dac la nceput nu putea s se exprime, ceea ce l fcea foarte
agitat, treptat a ajuns s spun ceea ce simte, aa cum poate el. Colegii lui, aflnd c este
diferit, c el nu este ca noi, dar trebuie s i dm doar exemple pozitive i s l acceptm aa
cum este, au devenit foarte protectori cu el. n clasa I a nvat s scrie, s citeasc, a nvat
6

cifrele, iar una din recompense erau aplauzele pe care le primea de la colegi, spontan. Mai
trebuie s precizez faptul c mama acestui copil este tot timpul alturi de el i colaborm
foarte bine.
Dac la una din activitile de la clas, realizat n semestrul I din clasa I, la care au
luat parte i prinii , nu a vrut s participe deoarece nu era obinuit cu attea persoane
necunoscute, la finalul clasei I a reuit performana de a spune cteva versuri n faa clasei, la
o alt activitate cu i mai multe persoane prezente.Acum a reuit chiar , cu ajutor desigur, s
cnte o strof dintr-un cntec nvat la ora de muzic. Exemplele sunt foarte multe, dar ceea
ce conteaz este faptul c, acum, n clasa a III-a, a ajuns s fie mai receptiv, s neleag ceea
ce i se explic mult mai repede i mai bine, iar pe lng toate acestea s fie foarte bun la
englez, nclinaie pe care am observat-o nc din clasa I, cnd avea tendina s mi spun
cuvinte n limba englez.
Totul, ns depinde de diagnosticul pe care un copil l are, de tipul de autism i de
gradul acestuia, dar n mare parte i de sprijinul pe care l primete din partea celor care l
nconjoar: familia, colegii, cadrele didactice i toi cei cu care intr n contact.
Dac suntem dispui s acceptm provocrile cu sufletul deschis, de multe ori
rezultatele obinute vor fi peste ateptri i ne vor surprinde plcut, iar dac st n puterile
noastre s ajutm, s o facem !

ELEVI CU NEVOI SPECIALE N COALA NOASTR

Educaia este cea mai puternic arm care poate schimba lumea. Nelson Mandela
Prof. BIG RADU ,
Colegiul Tehnic George Bariiu Baia Mare

n Colegiul Tehnic George Bariiu au fost colarizai de-a lungul timpului civa
elevi cu diferite deficiene, cum ar fi autism n forme uoare, deficiene senzoriale sau
handicap auditiv. Cu toate acestea, elevii reuesc, cu mult efort, s comunice i s
dobndeasc anumite deprinderi. La momentul n care termin clasa a XII-a, este o mare

mulumire dac socializeaz, dac pot s comunice, s se simt c pot face parte din aceast
societate.
n primul rnd socializarea este foarte important, dup aceea o profesionalizare este
necesar, pentru c, de fapt, i ndrumm, n funcie de abilitile lor, la ce ar fi mai bine
pentru ei n viitor. Unii elevi urmeaz chiar i traseul postliceal, la specializrile tehnice.
Cutm s-i profesionalizm n domeniul pentru care au abiliti. Unii dintre ei ncep s intre
n regres dac acas nu i ncurajeaz nimeni.
Reaciile prinilor care au copii cu nevoi speciale sunt diferite. Unii apeleaz din timp
la specialiti, dar alii nu vor s accepte situaia, fapt ce conduce la agravarea situaiei.
n lucrul cu elevii adesea intervin :
o

Probleme de comunicare

Probleme de concentrare la lecie

Gradul mai redus de nelegere fa de ceilali a conceptelor predate

Captarea ateniei

Progresul lent

Copii tind s deranjeze ora probleme de disciplin

Timpul insuficient necesar pentru activitatea cu copilul cu CES

TEHNICI DE ACCELERARE / DECELERARE ALE UNUI COMPORTAMENT

Prof. nv. primar RACOLA LUMINIA GEORGETA

Liceul Tehnologic Agricol Alexiu Berinde
Seini, Maramure

Sintagma cerine educative speciale se refer la suma necesitilor educaionale

suplimentare/complementare obiectivelor generale ale educaiei, adaptate particularitilor

individuale i a celor caracteristice a unei anumite deficiene sau tulburri/dificulti de

nvare, precum i la o asisten complex (medical, social, educaional).
coala modern, menit s rspund tuturor problemelor pe care le ridic educaia
generaiilor contemporane de elevi, ncearc s se adapteze din mers la cerinele principiului
egalitii anselor la educaie pentru toi copiii, principiu din dreptul fundamental pentru
educaie. Dac n demersurile educaionale zilnice se va ine seama i de celelalte principii
care vizeaz respectarea particularitilor, intereselor i necesitilor de nvare unice,
specifice fiecrui copil, programele de nvare pot fi proiectate i aplicate n aa fel, nct s
se in seama de marea diversitate a particularitilor i cerinelor, iar educaia acestor copii se
poate desfura n nvmntul de mas, urmnd s fie centrat pe copil, diferenele dintre
elevii obinuii si cei cu cerine educaionale speciale vor putea fi atenuate i, de ce nu, chiar
eliminate la o parte din elevi.
Educaia integrat permite colarizarea copiilor cu CES sau a celor care provin
din medii defavorizate, reprezint o alternativ oferit de sistemul educaional,
este un act responsabil asumat de coala integratoare i permite progresul
elevilor n funcie de posibiltile proprii.
R. este acum elev n clasa a II-a. A fost diagnosticat cu Sindrom Asperger. Prin
urmare, are dificulti n nelegerea modalitilor de interaciune social. Este
imatur, comparativ cu vrsta lui biologic i este naiv, ceea ce l face int
uoar pentru batjocur i ciclire din partea colegilor. Din acest an colar a
nceput s deprind abiliti de interaciune social n cadrul grupului colar
ns dificultile n comunicare au rmas. Are dificulti n a nelege
comportamentul anturajului. Are o capacitate de memorare dezvoltat ceea ce
l face s aib un vocabular bogat, i-a nsuit tabla nmulirii, tie o mulime
de lucruri despre animale (informaii citite sau ascultate).
n ceea ce privete activitatea sa colar au fost identificate, printre altele, dou
comportamente: unul dezirabil, care trebuie accelerat (s tie cum s nvee, ntruct i place
s citeasc) i unul indezirabil, care trebuie decelerat (vorbete nentrebat n timpul orelor,
monologheaz, este agresiv cu unii colegi n timpul pauzelor).
Am realizat analiza funcional pentru comportamentul dezirabil care trebuie
accelerat (sporit), aa numitul ABC comportamental.
Antecedente/Evenimente

Comportamente

Consecine (emoionale/

activatoare
9

comportamentale)

identificarea

cu

eroii citete cu plcere texte literare mulumirea

i mndria

sau nonliterare care i satisfac manifestate n faa celorlali

lecturilor citite;
curiozitate i dorina de a
ti ct mai multe lucruri

ntr-o

oarecare

msur colegi cnd rspunsurile date

curiozitatea i nevoia de a ti;

sunt bune;

despre ceea ce l intereseaz este atent i interesat cnd se triri interioare intense
(maini, animale slbatice);
competiie cu veriorul

prezint coninutul unei cri sau manifestate

curioziti despre animale.

su, un elev silitor care

posed

bun

cultur

obrajilor,

prin

roeaa

neastmprul

privirii i minilor, zmbete,

atenie

sporit

focalizat

asupra activitii;

general;
Am aplicat cteva tehnici de accelerare a unui comportament dezirabil:
1. Tehnica ntririlor pozitive i negative:
a) ntriri pozitive: aprecieri verbale (laude i ncurajri: Bravo! E foarte bine! Vezi
c se poate?! ine-o tot aa! .a.) i recompense de alt natur (prelungirea timpului
petrecut la unul dintre calculatoarele clasei) realizate de cadrul didactic ndrumtor al
activitii astfel: n cadrul activitilor colare din prima sptmn la interval de 15-20 de
minute i de cte ori are acest comportament dezirabil; n a doua sptmn, de 2-3 ori pe zi i
dup ce repet de 2-3 ori acest comportament dezirabil.
Obs. Frecvena ntririlor pozitive a sczut n timp, n funcie de modul de accelerare al
comportamentului;
b) ntriri negative: exemple Dac azi dup-mas nu citeti minim o pagin din
lectura dat, nu ai acces mine la nici un calculator! ; Vorbit nentrebat nseamn recreaie
petrecut n banc! .a.
2. Tehnica amorsaj: Am aezat banca elevului ntr-o poziie adecvat care s-i permit
acestuia s urmreasc desfurarea activitii didactice i s fie urmrit cu uurin de ctre
cadrul didactic, dar s-i mpiedice comunicarea cu ali elevi aflai n apropiere. Pe banca
elevului se gsesc doar rechizitele necesare n timpul leciei, iar interiorul acesteia a fost golit
de obiecte care puteau distrage atenia elevului. Acas, cu ajutorul prinilor s-a urmrit
asigurarea unui spaiu de lucru adecvat n care elevul s-i pregteasc temele pentru a doua
10

zi: o mas de scris aezat ntr-o camer unde nu exist calculator, televizor, radio sau alte
surse de distragere a ateniei.
3. Modelarea:
Pentru aceast tehnic am ales drept model un alt elev al clasei, care are un
comportament dezirabil similar cu cel pe care am dorit s-l accelez elevului n cauz.
Obiectivul urmrit a fost nsuirea de ctre acest elev a unei tehnici de nvare eficient; pe
scurt, elevul poate nva cum s nvee. S-a urmrit captarea ateniei elevului oferindu-se
un material de nvare accesibil i prezentat ntr-o form atractiv, material nsoit de
ilustraii adecvate i explicaii suplimentare.
S-au oferit ntriri pozitive n permanen, dup fiecare reuit i s-a analizat ceea ce
tie elevul pn atunci. S-a urmrit motivarea elevului pn la contientizarea de ctre acesta a
faptului c este bine pentru el s nvee. De ce? Posibile motive:
-

mi pot dovedi mie nsumi i colegilor mei c sunt n stare dac vreau;

prinii vor fi mndri de mine;

voi obine calificative bune i foarte bune;

colegii m vor privi altfel.

Am realizat i analiza funcional pentru comportamentul indezirabil care trebuie

decelerat (sczut) i ABC-ul comportamental:
Antecedente/Evenimente

Comportamente

Consecine (emoionale/

activatoare

comportamentale)

lipsa de supraveghere a pasivitate

rezultate slabe la nvtur

prinilor (cauzat de timpul

care i scad ncrederea n sine

scurt pe care acetia i-l

petrec cu copilul)

submotivarea

(prinii

nu-i

- nu reacioneaz n niciun fel la

observaiile

fcute

de

ctre

cadrul didactic;
elevului
verific

indiferen

niciodat temele, nici din - nu se arat impresionat de

punct de vedere cantitativ, calificativele mici pe care le
primete;
nici calitativ)

dezaprobarea

comportament

din

i n capacitile sale;

dezaprobarea celorlali i
etichetarea acestui elev;

acestui
partea agresivitate verbal

suprare i uneori furie din

11

cadrului

didactic

a - vorbete urt cu colegii care i partea elevului fa de cei

colegilor de clas

fac observaii;

care i fac observaii;

- gsete porecle pentru elevii

(din grupa sau echipa lui de
lucru) care l critic atunci cnd
se comport imatur;
sfidare
-

continu

repete

comportament interzis;

un
izolare fa de colectivul
clasei;

Exist tehnici de decelerare a unui comportament indezirabil pe care le-am aplicat de

cte ori a fost cazul.
1. Pedeapsa: Se avertizeaz elevul c urmeaz pedeapsa i apoi se aplic (dac este cazul).
Dac elevul i ndreapt comportamentul pedeapsa nu se mai aplic.
2. Supracompensarea: n cazul n care comportament nedorit se repet pedeapsa va fi mrit. I
se va cere elevului s efectueze att temele ce trebuiau pregtite pentru ziua respectiv ct i
temele pentru ziua urmtoare de curs.
3. ntrirea difereniat: Se aplic extincia pentru comportamentul negativ concomitent cu
ntrirea unui comportament pozitiv alternativ. Extincia pentru comportamentul pozitiv va
presupune retragerea ntririlor. Exemplu: Nu te pedepsesc pentru porecla dat
colegului/colegei tale azi dar nici nu-i dau voie s lucrezi azi la calculator! ntrirea
comportamentului pozitiv: Pentru c ai citit azi lectura suplimentar ai dreptul s-i alegi
colegii de echip pentru activitatea urmtoare!
4. Time out-ul: Dac n timpul recreaiei elevul adreseaz vorbe urte colegilor va fi pus la
catedr pe toat durata pauzei. Dac n timpul time-out-ului are un comportament nepotrivit
se prelungete timpul de stat n time-out i pe durata recreaiei urmtoare.
5. Tehnica celor patru pai:
1.

Tactica ignorrii: La prima abatere comportamental elevul este ignorat, n sperana c

acesta nu repet comportamentul. Este inut n continuare sub observaie.

12

2. Simpla direcionare sau amintirea comportamentului nclcat: Copilul respectiv este

urmrit i dac se observ c repet fapta, se programeaz o discuie pe aceast tem.
( Exemplu: Ce nseamn s fii agresiv cu colegii ti, ce consecine poate avea un asemenea
comportament, etc.) n timpul discuiilor, se urmrete comunicarea nonverbal a elevului n
cauz, posibila stare de disconfort din cauza temei, eventuala agitaie, interveniile sale n
discuie etc. Elevul nu este ns nominalizat.
3. Repetarea direcionrii, nominal, dndu-i elevului o alternativ clar: Dac elevul repet
comportamentul i dup aceast discuie, acesta este nominalizat i i se aduce la cunotin ce
urmeaz s i se ntmple i pedeapsa cuvenit. Dup momentul producerii comportamentului
interzis se aplic izolarea i pedeapsa.
4. Izolarea i pedeapsa: Numai dac este cazul.
n concluzie, educaia integrat are un scop nobil, ce vizeaz o egalizare a anselor
pentru toi copiii i cultivarea demnitii personale, prin asigurarea posibilttii de
desfurare a activitii n mediile i colectivele cele mai favorabile dezvoltrii
individului. Se nlesnee astfel nsuirea unor abiliti care asigur integrarea eficient
n comunitatea normal. De asemenea, prin programe speciale de recuperare se
realizeaz o pregtire psihologic a copilului care contribuie la crearea unor stri
afectiv-emoionale corespunztoare.

GEOGRAFIA PENTRU TOI!

profesor TI ANCA,
Liceul Teoretic Emil Racovi Baia Mare
Conceptul de educaie incluziv prevede un ir de modaliti eficiente de abordare a
educaiei copilului n coala pentru toi. Acest concept a devenit o strategie general de
educaie a copiilor cu CES, care acord valoare egal fiecrui copil n coresponden cu
particularitile sale de nvare.
Cnd vorbim despre educaia pentru toi, trebuie s nelegem c aceasta este educaia
pentru fiecare.

13

Pentru a introduce mai multe practici de incluziune n educaie, este necesar s se fac
modificri

n curriculum, n formarea cadrelor didactice, n metodele de predare i n

atitudinea profesorilor.
Este important ca profesorii s ineleag i s accepte c au responsabilitatea de a
preda tuturor elevilor , deoarece toi au dreptul la educaie. Motivarea cadrelor didactice
pentru a accepta o astfel de responsabilitate, poate fi cheia succesului.
Lucrarea de fa face referire la aplicarea metodelor moderne n procesul instructiveducativ la disciplina geografie i tratarea difereniat e unui elev diagnosticat cu Sindrom
Down. Copiii cu SD au o memorie vizual mai bun dect cea auditiv, de aceea este
recomandat s se utilizeze ct mai multe materiale vizuale i s participe la activiti practice.
n acest sens m-am axat pe formarea competenei acestui elev de a realiza un poster.
Pentru ca elevul s poat s-i formeze competena de a elabora un poster a trebuit s fie
plasat n urmatoarea situaie de integrare:
Competene transferabile: elaborare de poster; elaborare de text scris; documentare
Competene specifice geografiei: elaborarea posterului; elaborarea hrilor; elaborarea
imaginilor.
A. este elev n clasa a XII-a. Un elev bine integrat n cadrul clasei, particip la
activitile clasei, are o relaie bun att cu colegii, ct i cu profesorii. Este un copil cu
rezultate deosebite n competiii sportive naionale i internaionale.
Participarea la diverse competiii sportive naionale i-a facilitat mbogirea
cunotinelor geografice referitoare la elemente ce in de cadrul natural i socio-economic al
rii noastre.
Printre deplasrile la competiii se numr i cea de la Grna( judeul Cara-Severin).
Drept pentru care A. a trebuit s realizeze acas, pentru ora de geografie un poster cu tema
Tabra de la Grna.
n realizarea posterului nu au fost impuse criterii rigide, elevul putndu-i manifesta
creativitatea. Totui a trebuit s respecte anumite cerine referitoare la : titlu, dispunerea
textului n cadrul posterului, a fotografiilor, a hrilor.
Posterul a fost prezentat colegilor, A. oferind informaii referitoare la localizarea pe
hart a localitii Grna , la programul taberei, obiectivele turistice vizitate, oraele situate pe
traseul Baia Mare- Grna, explicnd de asemenea fiecare fotografie. A raspuns fiecrei
ntrebri adresate din partea colegilor i a profesorului.

14

Foto 1 Realizarea Posterului Tabra Grna

( Album foto personal A.)
Pentru a nu se simi izolat de restul colegilor a fost implicat i n activiti ce au
presupus munca n echip. De exemplu a participat la Proiectul Agenia de turism, prin care
elevii clasei au fost mprii n echipe i fiecare echip trebuia s promoveze o ar.
A. a fcut parte din echipa care a prezentat Coreea de Sud, aducndu-i o contribuie
deosebit , avnd n vedere c a vizitat aceast ara cu ocazia participrii la Olimpiada
Internaional a Jocurilor de Iarn Special Olimpics-Coreea de Sud 2013.

Foto 2 Realizarea Posterului Coreea de Sud

( Album foto personal A.)
O alt metod specific geografiei este realizarea de machete. n cadrul leciei
Erupiile vulcanice, A. a realizat din aluat macheta Vulcanul n vederea fixrii
cunotinelor despre vulcani i erupii vulcanice.
Oricare ar fi metoda utilizat la clas, profesorul ar trebui s nvee s asculte , s fie
consecveni n comportamentul lor, s fie rbdtori i s respecte stilurile individuale de
nvare ale elevilor, n special ale celor cu CES.
ntr-adevr , pentru profesor sunt

mai solicitante aceste metode, ns cred c

profesorul trebuie s-i schimbe concepia i metodologia instruirii i educrii, s coopereze

cu aceti elevi, s devin un model real de educaie permanent, s se implice n deciziile
educaionale, s asigure un nvmnt de calitate.
15

PUNE-TE IN LOCUL MEU!

Proiect de activitate
Consilier colar BODONE RALUCA, Prof. POP MARILENA,
coala Gimnazial Copalnic Mntur

DISCIPLINA: CONSILIERE SI ORIENTARE

LOCUL: SALA DE CLASA
MODULUL: COMUNICARE SI ABILITATI SOCIALE
TEMA: PUNE-TE IN LOCUL MEU!
SCOPUL: constientizarea elevilor asupra problematicii persoanelor cu dizabilitati si a
integrarii lor in societate.
OBIECTIV CADRU: acceptarea persoanelor cu dizabilitati in

comunitatea umana si

cresterea gradului de toleranta interumana.

OBIECTIVE DE REFERINTA:
-

dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, de lucru in echipa si de exprimare libera a

opiniilor personale;

formarea unui comportament empatic, semn al maturizarii si socializarii individului.

OBIECTIVE OPERATIONALE:
16

formarea si dezvoltarea atitudinilor positive fata de problematica persoanelor cu

dizabilitati, care sa armonizeze relatia individului cu celelalte personae din
comunitate;

formarea sentimentului de respect, intelegere, apreciere fata de persoanele cu

handicap, care sa contribuie pozitiv la manifestarea si comunicarea acestora in
societate;

recunoasterea particularitatilor fizice si psihice ale persoanelor cu dizabilitati, pentru a

putea relationa cu ele;

formarea capacitatii de empatizare cu persoanele speciale, ceea ce faciliteaza invatarea

si intelegerea faptului ca normalul si anormalul sunt notiuni relative;

constientizarea elevilor asupra propriei valori, precum si a valorii oricarui individ.

MATERIALE: fise cu texte, coli, coli flipchart, markere, CD, videoproiector, postit-uri,
creioane, casti fonice, panglica(fular).
METODE: lectura, conversatia dirijata, exercitiul, studiul de caz, lucrul in echipe, dezbaterea,
confruntarea directa.
RESURSE INFORMATIONALE: internet-ul, curs de perfectionare tehnici de invatare prin
cooperare( STAN PANTURU).

DESFASURAREA ACTIVITATII

organizarea clasei

anuntarea temei si a scopului

plan de dezbatere

EX. 1 = metoda MAI MULTE CAPETE LA UN LOC

Spargerea ghetii- profesorul citeste elevilor o poveste cu titlul Baiatul cu doi ochi, iar
elevii asculta.- METODA STUDIULUI DE CAZSe adreseaza elevilor rugamintea de a raspunde la urmatoarele intrebari:

17

1. Cum v-ati fi simtit in locul baiatului cu doi ochi, pe planeta locuita de fiinte cu doi ochi?
2. Ce dificultati credeti ca a intampinat baietelul? Incercati sa gasiti o justificare pentru
fiecare( puneti-va intrebarea de ce?)
3. Ce diferente, in ceea ce priveste abilitatile oamenilor mai cunoasteti ?(scrieti cateva)
4. Credeti ca si voi ati fi altfel pe o alta planeta? De ce?(descrieti in cateva cuvinte)
5. Daca in clasa voastra ar fi un astfel de copil, cum v-ati purta cu el?( relatati pe scurt)
6. Imaginati-va ca ajungeti pe planeta din poveste. Scrieti in cateva idei cum v-ar placea sa
fiti tratati.
TIMP: 5 min. lectura+ 8 min. dezbatere colectiva
Elevii sunt grupati cate 5-6, si in aceste grupuri se vor rezolva sarcinile de lucru. Exercitiile
urmatoare se afla pe fise de lucru distribuite echipelor constituite.
EX. 2 = MAI MULTE CAPETE LA UN LOC( pentru EI, EII, EIII)
si metoda FRISCO (pentru EIV, EV, EVI)
Fiecare echipa va primi cate o sarcina de lucru, pe care o vor rezolva in grup si o vor prezenta
celorlalti colegi, care vor evalua rezolvarea ei. Solutia prezentata poate fi completata sau
discutata de ceilalti, caz in care trebuie aduse si justificari sau argumentari.
EI.* un elev , care va fi desemnat de membrii echipei, va juca rolul deficientului de vedere,
fiind legat cu o banderola peste ochi.
CERINTA: ORA S-A TERMINAT, ELEVII TREBUIE SA SE IMBRACE, SA-SI STRANGA
LUCRURILE SI SA PLECE ACASA.
-

EXEMPLIFICATI;

SCHIMBATI ROLURILE SI REPETATI JOCUL.

RELATATI

COLEGILOR

PERSONAJULUI

CUM

V-ATI

SIMTIT

FIECARE

IN

PIELEA

SI DACA IN AL DOILEA ROL ATI ACTIONAT FIIND

INFLUENTAT DE TRATAMENTUL CARE VI S-A APLICAT IN PRIMUL.

TIMP: 5min.
E II* un elev, care va fi desemnat de membrii echipei, va juca rolul deficientului de auz,
avand vata in urechi, apoi aplicate casti fonice.

18

CERINTA: CEILALTI MEMBRII AI ECHIPEI, ASEZATI IN SPATELE LUI, II VOR DA

COMENZI PENTRU A EXECUTA CATEVA ACTIUNI: (sa mearga la tabla, sa se ridice sau
sa se aseze, sa aduca un creion etc).
-

EXEMPLIFICATI;

SCHIMBATI POZITIA, ASEZANDU-VA IN FATA DEFICIENTULUI SI

REPETATI JOCUL.

ELEVUL DEFICIENT VA SPUNE CUM S-A SIMTIT IN TIMPUL EXERCITIULUI;

CEILALTI ELEVI VOR RELATA CLASEI CE

METODE AU SIMTIT CA

TREBUIE SA FOLOSEASCA, PENTRU A COMUNICA MAI USOR CU

CELALALT.
TIMP: 5min
E III * elevii echipei primesc o fisa in care sunt scrise doua cuvinte: PLIMBARE si ( a)
TERGIVERSA. (a taragana, a amana rezolvarea unei chestiuni sau luarea unei decizii)
CERINTA: FIECARE MEMBRU DIN ECHIPA INCEARCA SA CONTRIBUIE LA
FORMULAREA SI REDACTAREA CATE UNUI ENUNT CU FIECARE DINTRE ACESTI
TERMENI.
-

CITITI COLEGILOR CELE DOUA ENUNTURI;

CARE CREDETI CA AR FI CAUZA CARE A DETERMINAT DIFICULTATI DE

REZOLVARE A SARCINII IN LEGATURA CU AL DOILEA TERMEN?

Profesorul explica , folosind dictionarul, care este intelesul acestui termen si solicita
elevilor din nou rezolvarea sarcinii.

Incercati sa faceti o comparatie intre acest exercitiu si ceea ce ati observat ca li se

intampla unor elevi cu probleme de invatare.

Timp: 5 min.
E IV * cititi si formulati un raspuns la intrebare.
Te afli in excursie cu colegii. Doamna diriginta a fost de accord sa jucati un meci de
fotbal, in poiana langa care faceti popas. Prin tragere la sorti, esti in echipa cu Ionut,
baietelul care poarta incaltaminte speciala, din cauza unui picior mai scurt.
Primul gand al tau este ca echipa ta va pierde meciul din acest motiv, ceea ce n-ai dori sa
se intample. Cum reactionezi?
19

Timp: 5 min.
E V * cititi si imaginati o solutie.
In cadrul unui proiect, doamna diriginta a propus elevilor clasei ca, lucrand in echipa,
colegii de banca sa realizeze cate un colaj cu materiale din natura, pe tema Toamna in
scoala. Lucrarile vor fi folosite pentru a crea o atmosfera de toamna in clasa si pentru a
impodobi spatiul salii de clasa.
Tu stai in banca cu Irina, fetita care nu reuseste sa invete tabla inmultirii. Totusi,
doamna diriginta asteapta lucrarea voastra, alaturi de celelalte. Cum raspunzi acestei
sarcini?
Timp : 5 min.
E VI * citeste si gaseste rapid o rezolvare a situatiei.
Ai terminat orele si te indrepti spre casa. La poarta scolii treci pe langa Olguta, colega
de la clasa vecina, cea care te-a invins la campionatul de sah al scolii. Stii sit u, ca toti
elevii scolii, ca Olguta are in locul mainii drepte o proteza, in urma unui accident
nefericit. Plange si iti spune ca un alt coleg a jignit-o in legatura cu problema ei.
Cum crezi ca poti aduce zambetul pe fata si linistea in sufletul Olgutei?
Timp : 5 min.
EX.3
Pentru a trage cateva concluzii cu privire la atitudinea pozitiva pe care toti oamenii trebuie sa
o manifeste fata de persoanele aflate in dificultate, (toleranta, intelegere, acceptare, respect
pentru valorile fiecaruia, sprijin in rezolvarea problemelor cu care se confrunta etc.),
profesorul propune vizionarea unui film care prezinta talentul, munca si dragostea de viata a
doua persoane cu dizabilitati fizice, doi artisti care dau O ADEVARATA LECTIE DE VIATA
SI CARE STARNESC MAI DEGRABA ADMIRATIA , VOINTA SI INCREDEREA, decat
mila si compasiunea.va urma o conversatie condusa de d-na prof. de religie.
Timp: 10 min. + 15 min
EX. 4

20

Elevii sunt rugati sa prezinte posterele realizate la cererea profesorului in cadrul orelor
optionale de informatica. Astfel, ei evalueaza activitatea realizata in aceasta ora, adresand
indemnuri pozitive persoanelor cu dizabilitati, familiilor acestora, precum si celorlalti indivizi
care vin in contact cu ei si care, prin ceea ce fac, ar putea sprijini integrarea lor in societate si
desfasurarea unei activitati cat mai normalizate.
Aceste postere vor fi expuse in fata clasei; fiecare elev va lipi pe ele, la sfarsitul orei, cate un
post-it pe care a notat un cuvant, o ide cu care a ramas dupa aceasta activitate.

O ZI DIN VIAA LUI ,,ZMBIRICI,,

Consilier colar, ROZALIA ROTARU,
Colegiul Tehnic A. Saligny, Baia Mare
Dac nu ai intrat niciodat n contact cu un copil cu CES, dac nu ai lucrat, ori nu te-ai
jucat cu el, dac nu ai ncercat s-i nelegi dorinele lui, ncearc s faci toate aceste lucruri
ct de repede deoarece ctigul ar fi pentru tine, apoi pentru el.
Studenii care doresc s lucreze cu aceti copii ca profesionitii de mai tarziu, sunt sftuii
s citeasc i s nvee, cu alte cuvinte s druiasc tot ce au ei ca abiliti pentru copii cu
CES.
Se vorbete mult despre copii care au cerine educaionale speciale. Sunt multe organizaii
care au ca scop integrarea copiilor cu CES i totui atunci cnd stm de vorb cu un printe al
crui copil are CES unii dintre ei povestesc cu durere c au o mulime de probleme, dar cea
mai dureroas este c nu-i pot nscrie copilul n clase cu copii fr probleme, c partenerul de
via nu nelege fapul c, copilul are nevoie de mai mult atenie dect un copil fr astfel de
probleme. Iar c unii dintre ei au nevoie de supraveghere permanent.
Din experiena mea, att n cabinetul individual, ct i din coala special mi admintesc o
lecie de via pe care am primit-o toate cadrele care lucram n unitatea respectiv.
n fiecare zi aceti minunai copii pot s-i ncarce ,,bateriile,, dac ai curiozitatea s intrii
n viaa lor.
Bieelul despre care doresc s v povestesc mi-a cucerit inima din prima zi n care l-am
vzut. Era mic, blond-rocat, crlionat, zmbre i pistruiat. O minunie de copil.

21

n fiecare diminea l aducea o domnioar i la amiaz aceeai domnioar venea dup

el. Era n clasa I. Clasa era format din copii cu diferite probleme. Haidei s-i spunem
,,Zmbirici,, ca s nu cutm s-l identificm nici mcar din curiozitate. Era un bieel cu
sindromul DOWN. Avea nevoie de mult afeciune. Doamana nvtoare nu reuea
ntodeauna s-i acorde atenia cuvenit, fapt pentru care el cuta afectiunea peste tot. Venea n
cabinetul de logopedie, mergea la femeia de serviciu, uneori cnd scpa din clas de sub
control, mergea la direciune ori la un printe care l mai lua n brae.
Aa se face c ntr-una din zile, ,,Zmbirici,, a plecat din clas n cutarea acelor brae
calde de care avea el nevoie. Doamna nvtoare il certase cu cateva minute inainte,
ncercnd asfel s i in pe toi n clas la activitate. Nu era uor s lucreze cu 8 copii, cu 5
tipuri de probleme, aa cum era situaia respectiv.
Bieelul nostru, s-a suprat, a lsat capul n jos i a rmas acolo ruinat. La un moment
dat, spunea doamna nvtoare, ,, a utit-o pe ua abia ntredeschis, i nu am reuit s-l
ajung, deoarece ateptam femeia de serviciu, care trebuia s fac curat, pentru o urgen a
unui alt copila..i mai taim c vine napoi, nu era prima dat cnd a ieit din clas,,.
n cteva momente s-a fcut nevzut. Toat lumea era speriat i am intrat n alert. Dac
cumva a ieit n strad? Dac a plecat undeva? El nu tia prea multe s spun despre el, dect
s mpart zmbete s dea mna plus cteva noiuni simple. Aa l-am cutat cu toii pre de
dou ore peste tot. L-am strigat pe hol, prin baie, direciunea foarte suprat, aa ceva nu s-a
mai ntmplat..Unde s fie ?
ntr-un final doamna director a hotrt s o cheme pe domnioara care l aducea i s-i
spunem c nu tim ce s-a ntmplat dar ,, Zmbirici,, nu este nicieri. n timp ce doamna
director a dat telefon ca s vin la coal domnioara, eu m-am ndreptat spre cabinetul de
logopedie, suprat i ngndurat pentru c eu chiar l iubeam pe acest copil. Am vrut s
nchid ua i s plecm s l cutm.
Dar, surpriza mare a fost s-l vd sub masa mea, strngnd n brae un plu vechi. M-a tras
sub mas lng el. Apoi cu degeelul la guri, mi-a fcut semn s tac. Singurele cuvinte au
fost o ntrebare care mi-a sfiat inima : ,,M iubeti ?,, au fost cuvintele magice care au ieit
de pe buzele lui. Ochii m-i s-au umplut de lacrimi. L-am luat n brae i i-am spus c am fost
foarte suparat c nu l-am gsit i c eu sunt acolo oricnd pentru el, da, te iubesc, i-am
rspuns bucuroas c l-am gsit.
Poate v ntrebai unde am fost eu cnd a venit el s se ascund sub mas. Eram plecat la
o alt grup s aduc un copil i ua nu se nchidea n timpul activit ilor. Se deschidea

22

dimineaa la 8 i se inchidea la 12 cnd plecam cu toii acasa. Copii aveau acces n cabinet 4
ore pe zi, veneau i i duceau jucria preferat ca s stea cu ei n banc.
Eram la nceputul carierei mele, am neles ceva ce pn atunci doar am citit, am neles c
aceti copii au nevoie de o afeciune aparte i ei te simt i cnd i iubeti i cand te joci de-a
iubirea cu ei. Ei sunt cele mai performante ,,termometre,, care nu greesc niciodat.
A ajuns destul de repede i domnioara care l ducea i l aducea zilnic la coal. Am aflat
c ea, este sora i c mama lui a murit la natrea lui, iar tatl lor este cel care i ngrije te i i
crete. Ne-am bucurat c l-am gsit. Am nvat multe din aceast lecie cu toii. Dar cel mai
frumos lucru care l-am nvat a fost c el, ,, Zmbirici,,se simea bine n cabinetul meu i cu
mine. Mi-a spus sora lui,, doamn avei ceva aparte care i place lui, i acas v pronun
numele i se joac mereu de-a mama. n jocul lui dumneavoastr suntei mama ursuletului,
mama puiului de leu, mama ...oricrui animal cu care se joac,,.
M gndesc cu plcere la nceputul carierei mele i m uit peste anii n spate cu drag.
Faptul c i azi n cabinetul meu, fie el cel de la coal ori cel individual sunt copii care vin cu
drag i m strng n brae i la venire i la plecare. Acest lucru mi d asigurarea c dei au
trecut anii, sufletul meu a rmas tnr pentru ei i pentru orice om cu care intru n contact.
mi place acest citat pe care sincer nu-mi mai amintesc exact de unde este, dar am luat exen a lui
Copilul e mai nti copil. Trebuie s rezistm tentaiei de a ne concentra pe deficiena
copilului i de a o aborda ncercnd s reparm ceea ce e stricat. Din pcate, nu ntotdeauna o
dizabilitate poate fi remediat, dar putem lucra n sensul de a oferi copilului ansele pentru a
face ce/cum poate mai bine, integrndu-l n toate activitile comunitii la care alii pot
participa. De asemenea, este foarte important s ne concentrm pe ceea ce poate face copilul, i
nu pe neputinele sale.
mi place s cred c toi cei care lucrm cu copii, ori cu pin ii facem tot ce tim noi mai bine, i il
tratm pe cel de lng noi, aa cum ne-ar placea noua s ne trateze cineva. Druie te i vei primi !
Gndete-te c ntr-o mn deschis intr mai mult dect poi strnge ntr-un pumn.

COPILUL AUTIST - CAPTIV - NTR-O LUME A TCERII

Consilier colar ALBU VIOLETA,
Liceul Bora
23

Studiu de caz
A. s-a nscut la termen dup o sarcin far probleme i o natere fr complicaii. El dormea
i manca bine i dezvoltarea lui a decurs normal, statul n sezut i trtul realizndu-se la
vrsta potrivit. Era un bebelu care necesita puin atenie, rareori plngea i prea fericit s
stea n patutul lui i s fixeze cu privirea un punct fix de deasupra capului. Mama lui A. a
comentat o data ca era un bebelu att de bun nct prezena lui nu era simitn rutina
familiei. Aceast imagine timpurie avea ns s se schimbe curnd. Cand A. a mplinit 1 an i
jumatate prinii lui au nceput s se ngrijoreze pentru el. El nc nu spunea nici un cuvnt,
nici chiar mama sau tata. Dei ceilali membrii ai familiei le spuneau c baieii vorbesc mai
trziu dect fetele, acetia erau ngrijorai de ntrzierea n vorbire a biatului. Parinii au
nceput deasemenea s se ndoiascn legtur cu impresia lor cum ca A.AR FI UNBEBELU
FR PROBLEME. Ei au realizat c A.DESEORI PREA S FIE ABSORBITN PROPRIA
LUI LUME, fr a fi interesat de familia sa. El prea s ignore eforturile surorii sale de a se
juca cu el si ncerca s o ndeparteze dac ea i arta jucrii sau se strduia s-l amuze. Unul
dintre lucrurile care prea s-i fac plcere lui Alexandru era sa fie aruncat n aer de ctre unul
din parini sau chiar de ctre un strain. Toate celelalte jocuri ale copilariei care le fceau
plcere celorlali copii din familie pe A. IL LSAU INDIFERENT.
La implinirea vrstei de 2 ani parinii erau tot mai siguri c este ceva n neregul cu
dezvoltarea copilului lor. El nc nu vorbea i ncepuse s-i fluture degetele n faa ochilor i
rmnea mult timp uitndu-se la micarea acestora, nefiind atent la ceea ce se ntampln jur.
La srbtorirea celor 2 ani, copilul nu a artat nici un fel de curiozitate i plcere la
ntlnirea cu ceilali copii i nici nu a luat parte la jocurile acestora. A. sttea deoparte i-i
privea degetele. Cnd zgomotul din camera a crescut el i-a acoperit urechile i s-a ndepartat.
Prea ca nu are nici o idee despre faptul ca el era n centrul ateniei acelei zile speciale.
Petrecerea a fost un examen n urma cruia parinii lui A. s-au hotart c trebuie s-l viziteze
pe pediatrul lui A.i s-l roage sa le dea rspunsul la cteva din ntrebri.
Pediatrul lui A. a fost mirat cnd a auzit relatrile parinilor despre comportamentul acestuia.
Dei nu era nc sigur de diagnosticul acestuia, el a recunoscut imediat c acesta se comporta
neobinuit pentru varsta de 2 ani. S-a ntrebat dac acesta nu are autism, dar el nu ntalnise
dect cteva cazuri n cariera sa i nu vroia s dea o concluzie pripitn legatur cu un
diagnostic att de serios. Pentru elucidarea diagnosticului, acesta a fost trimis la un centru de
evaluare unde o echipa de specialiti l-au diagnosticat cu autism.
24

BUNE PRACTICI EDUCATIONALE PENTRU

INTEGRAREA COPIILOR CU CES
Prof. nv. primar BRISC MARCELA
Inv.TANTAS CRISTINA MARIA
Liceul Tehnologic Agricol ,,Alexiu BerindeSeini

"Toti oamenii mari au fost mai intai copii,

insa doar putini dintre ei isi mai aduc aminte..."
Antoine de Saint-Exupery

Diferiti, dar egali- este un principiu al democratiei si respectului reciproc. In

diversitatea etniilor si categoriilor sociale de pe pamant consta frumusetea universului uman,
fiecare dintre acestea contribuind la patrimonial cultural cu specificul sau.
Copiii cu CES reprezinta o realitate a scolii actuale, a invatamantului de masa, iar noi
prin activitatile desfasurate trebuie sa invatam sa ne respectam unii pe altii, sa comunicam, sa
ne toleram, sa cooperam.
Dorinta de progres real al acestor copii, de integrare a lor a constituit premisa unei
altfel de organizari a activitatii la clasa, incepand cu anul scolar 2014-2015, al carui obiectiv
principal a fost punerea in practica a unor abordari inovative si creative in activitatea la clasa,
urmarindu-se inlesnirea integrarii copiilor/elevilor cu CES in invatamantul de masa.
Pentru ca toti suntem la final de semestru, ca exemplu de buna practica, propunem un
model de Evaluare semestriala ( clasa a III a).
Numele
Numele..
Data.
Punctaj

Calificativ

Data

Semnatura
parinte
25

Punctaj

Calificativ

Semnatura
parinte

EVALUARE SEMESTRIALA
Pentru majoritatea elevilor
Pentru elevii cu CES
1.Dictare
1.Transcriere
2.Citeste cu atentie textul:
2.Citeste cu atentie textul:
,,Intr-o iarna geroasa aproape de Anul
,,Intr-o iarna geroasa aproape de Anul Nou,
Nou, un caine schiop, foarte slab si trist se tara un caine schiop, foarte slab si trist se tara de
de colo-colo pe strada, asteptand ca cineva sa-i colo-colo pe strada, asteptand ca cineva sa-i
arunce o coaja de paine.
arunce o coaja de paine.
Deodata, de la poarta, se auzi un glas:
Deodata, de la poarta, se auzi un glas:
-Cutu, cutu !
-Cutu, cutu !
Dupa o chemare, cainele a intrat in curte.
Dupa o chemare, cainele a intrat in curte.
Fetita i-a intins un os si lapte cald amestecat cu Fetita i-a intins un os si lapte cald amestecat cu
bucatele de paine. L-a dus in casa, l-a hranit, bucatele de paine. L-a dus in casa, l-a hranit,
l-a indragit si cainele s-a intremat cu iuteala. l-a indragit si cainele s-a intremat cu iuteala.
Fetita

l-a

botezat

Feta

si

au

devenit Fetita

l-a

botezat

Feta

si

au

devenit

nedespartiti. (,,Dincolo de iarna, dupa Silvia nedespartiti. (,,Dincolo de iarna, dupa Silvia
Kerim)
Kerim)
Cerinte:
Cerinte:
a)Precizeaza titlul si autorul textului
b)Delimiteaza fragmentele si scrie ideile a)Precizeaza titlul si autorul textului
principale
b)Numara si precizeaza alineatele din text
3.a)Desparte in silabe cuvintele: schiop,
geroasa, arunce, indragit, chemat
3.a)Desparte in silabe cuvintele: arunce,
b)Identifica pentru fiecare cuvant numarul
indragit, chemat
de litere, de sunete, de vocale si de consoane.
4.Scrie:
b)Identifica pentru fiecare cuvant vocalele
a)Cuvinte cu sens asemanator:
si consoanele
-geroasa
-glas
4.Alcatuieste propozitii cu cuvintele: geroasa,
-trist
glas, trist.
-a indragi
b)Cuvinte cu sens opus:
-a intra
-prieten
-cald
-nedespartiti
26

5.Alcatuieste

cate

un

enunt

folosind

cuvintele subliniate de la exercitiul 4.

b)Cuvinte cu sens opus:
6.Scrie doua propozitii cu sensurile
-a intra
cuvantului ,,poarta.
-prieten
7.Alcatuieste un text de 7-9 enunturi cu titlul
-cald
,,Iarna.
5.Deseneaza animalul tau preferat.

Una din formele de manifestare a copilului este jocul. In mod obisnuit o asemenea
activitate este izvorata din nevoia de actiune, de micare a copilului - o modalitate de a-si
consuma energia sau de a se distra, un mod placut de a utilizat timpul si nu numai.
Jocul reprezinta un ansamblu de actiuni si de operatiuni care urmaresc obiective de
pregatire intelectuala, tehnica, morala, fizica a copilului. Elementul de joc imprima acesteia
un caracter mai viu si mai atragator, aduce varietate si o stare de buna dispozitie functionala,
de veselie si bucurie, de destindere, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a
oboselii.
Folosire jocului didactic ca activitate de completare cu intreaga clasa aduce variatie in
procesul de instruire a copiilor cu CES facandu-l mai atractiv.
In acest caz, intentia principala a jocului nu este divertismentul, rezultat din incercarea
puterilor, ci invatatura care pregateste copilul pentru munca si viata.
In continuare va propun un joc. (cls.I sau cls.pregatitoare - cu succes pentru copiii cu
CES)
FURNICUTA HARNICA
Scop:
-

consolidarea deprinderii de a raporta numarul ca si cantitate si cantitatea la numar;

verificarea numarului in limitele 1-5;
educarea independentei in actiune;

Obiective operationale
-

sa formeze multimi 1-5 elemente dupa criteriul formei;

sa numere in limitele 1-5 prin incercuire;
sa asocieze cifra numarului corespunzator de obiecte si invers;
sa participle cu placere si interes la activitate;

Sarcina didactica
27

raportarea cantitatii la numar folosind analizatorii: vizual, auditiv,tactil;

Regulile jocului
Invatatorul va alege un cartonas care se va opri la semnalul,, Stop. Copilul la care s-a
oprit cartonasul il arata tuturor pentru ca va aseza la musuroi atatea furnicute cate arata cifra
de pe cartonas sau cate batai din palme a auzit.
Elemente de joc
-

miscarea, surpriza;

Materialul didactic
-

cartonase cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicute, imagine cu musuroi, saculetul

furnicutei;

Desfasurarea jocului
-

Invatatoarea va da drumul unui cartonas pe care este scrisa o cifra copilului (sau
cartonasul poate sa circule de la un copil la altul. La semnalul invatatoarei, copilul la
care s-a oprit cartonasul il va arata tuturor si va avea sarcina de a aseza la musuroi
atatea furnicute cate arata cifra. Se motiveaza actiunea: ,,Eu am asezat la musuroi 5
furnicute pentru ca pe jeton este cifra 5. In continuare jocului, se va inlocui semnalele
vizuale cu cele auditive. Copiii vor grupa furnicutele dupa numarul batailor invatoarei.

Varianta: Copiii primesc saculetul furnicutei pe care il plimba din mana in mana. La
semnalul invatatoarei: Stop, copilul la care se afla saculetul il pipaie si spune cate boabe
(obiecte) sunt in el.
Concluzie:
La matematica jocul are un rol bine definit. Jucandu-se cu cifrele copilul cu CES
reactioneaza si participa vioi la cerintele spuse.
Acordarea calificativelor la sfarsitul unui joc, fie el in echipe sau individual, reprezinta
clasarea elevului cu CES pe o anumita ,,scara. Calificativele acordate fac din elevul cu CES
un analizator, realizand singur treapta pe care o ocupa in ,,scara clasei.
Jocul ca modalitate de evaluarea nu urmareste in principal evidentierea deficientei si a
blocajelor copilului. O asemenea abordare exclude definitiv teza caracterului irecuperabil al
copilului cu CES. Elementele de joc incorporate in procesul de evaluare pot motiva si stimula
puternic acest proces in toate formele lui.
Referinte:
Constantin Cucos- ,,Pedagogie, Editua Polirom, Iasi 2000
Ion Radu -,,Psihologia educatiei si dezvoltarii, Editura Academiei, Bucuresti, 1983
Ion Radu-,,Psihologia scolara, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974
28

COPIL CA TINE SUNT I EU!

Proiect de activitate de consiliere

Consilier colar LAURA VLEAN,

Colegiul Economic P. Viteazul, Cavnic
CLASA : a III-a (2 elevi cu CES)
TEMA: Copil ca tine sunt i eu!
OBIECTIVUL CADRU:
-

formarea unei imagini corecte referitoare la propria persoan (autocunoatere) precum

i a celor din jur

OBIECTIVE DE REFERIN:
-

fiecare elev s-i construiasc o identitate de sine pozitiv, att pentru el ct i pentru
cei din jur;

sa devin contienti de diferenele dintre indivizi i de faptul c fiecare este unic, dar
suntem egali;

dezvoltarea i exersarea comunicrii empatice;

realizarea unei cunoateri de sine ct mai aproape de adevr.

RESURSE UMANE IMPLICATE:

-

nvtorul - consilier

elevii clasei

TIMP: 2 ore

ACTIVITATEA NR. 1
Timp: 1 or
Obiective de referinta:
-

exprimarea sentimentelor i atitudinilor fa de comportamentele celor vizai;

exprimarea propriilor preri n legatur cu tema abordat.

29

Metode
-

dezbaterea

exerciiul

jocul de rol
Se citete elevilor povestea Mierla Mirela nva cum s nu se necjeasc (Poveti

raionale pentru copii Virginia Waters).

Se cer prerile elevilor legate de diferena fcut de mam ntre copiii ei, dac a
procedat corect i cum ar fi trebuit s-i trateze o mam copiii.
Consilierul colar si elevii definesc situaiile cutnd argumentele necesare ce i-au
condus pe colegi s-i formeze o imagine de sine bazat pe iluzii, devenind o surs de
nemulumire pentru cei din jurul lor.
Tem de reflecie: fiecare elev s se gndeasc la o situaie din viaa lor cnd au fost
discriminai i s ne relateze, dac doresc, cum s-a ntmplat;
Fiecare elev s se gndeasc la calitile i defectele pe care le are i la relaiile cu cei
din jur.

ACTIVITATEA NR. 2
Timp: 1 or
O mai bun cunoatere de sine precum i acceptarea c toi copiii sunt egali, chiar dac
sunt diferii ca aspect sau sex, s-a realizat prin mprirea clasei n dou: elevi cu prul brunet
i elevi cu pr blond, baiei i fete.
Obiective de referinta
-

fiecare elev sa-si contruiasca o identitate de sine proprie;

elevii s devin contieni de diferenele fireti dintre oameni i de faptul c fiecare

este unic.

Metode
-

dezbaterea

exerciiul

jocul de rol
Activitatea se realizeaz dup mprirea clasei n dou: elevi cu prul brunet i elevi

cu pr blond, biei i fete.

30

Se pun ntrebri uoare elevilor s poat rspund cu uurin.

Timp de o jumtate de or i valorizm excesiv pe o parte din elevii clasei, elevii
trebuie s ridice mna daca tiu rspunsul, ns vor avea ocazia s-l spun doar elevii cu prul
brunet, respectiv fetele. Rspunsul primit va fi apreciat i remarcat excesiv astfel: bruneii
sunt buni, am tiut c poi s-mi dai un asfel de rspuns pentru c ai parul brunet!, etc... . n
cealalt jumtate de or se schimb rolurile, procednd la fel cu cealalt jumtate, astfel
fiecare elev s fie pus n ambele situaii.
Elevii sunt pui n situaia de a se simi discriminai din cauza aspectului fizic sau a
sexului.
Elevii care nu fac parte din grupul valorizat ajung s renune la a mai ridica mna
deoarece sunt ignorai i nu li se d ocazia sa raspund, ba mai mult, am ntlnit situaia cnd
un elev a cerut doamnei nvtoare o carioc neagra s se fac brunet, i multe alte reacii din
partea lor.
mpreun cu elevii se trag urmtoarele concluzii:
dei suntem diferii i unici n esen suntem egali i meritm sa fim tratai la fel;
cunoaterea de sine este un proces de durat, care nu se consider niciodat ncheiat;
fiecare ajunge s se cunoasc prin activitile sale i din relaiile cu ceilali, n situa ii
obinuite, dar mai ales n situaii grele;
omul este o fiin activ, rspunde la solicitrile din afar, i acord dorinele cu
realitatea.
Activitatea este terenul de manifestare, dar i de formare a fiecruia. Nu te poi
schimba stnd doar pe ,,tu, rmnnd pasiv. Nu te poi transforma de la o zi la alta ,,ca prin
minune, devii curajos prin fapte de curaj, ajungi disciplinat prin acte de disciplin n
activitatea de zi cu zi etc.
-

cunoaterea de sine trebuie s fie baza autoeducaiei;

prerea pe care i-o face fiecare despre sine nu cuprinde neaprat adevarul ntreg,
exist iluzii, imagini false. Trebuie s nvm din eecuri i din ceea ce spun alii, mai
ales membrii colectivului cruia i aparinem.

31

HARTA CONFLICTULUI
Analiza de nevoi i temeri n medierea posibilelor situaii conflictuale aprute n
procesul de integrare a copiilor cu CES n nvmntul de mas
DIANA DAMA, Asociaia Initiative of Change Romnia

La ce este utila cartarea conflictului: ca sa dobandim o privire de ansamblu a situatiei; ca sa

ne gasim calea spre solutii care vor intampina cat mai multe din nevoile tuturor celor
implicati.
Imaginati-va privelistea din elicopter. De acolo poti vedea la fel de bine terenul tau cat si pe
cel al vecinului. Cartarea conflictului ne da aceasta privire de deasupra. Este o forma de a
reprezenta grafic o problema, aratand perspectiva fiecaruia, si luand suficienta distanta pentru
a vedea acele aspecte si idei care ne-ar scapa altfel.
Putem carta un conflict singuri, cu o alta perasoana sau cu un grup, ori de cate ori vrem sa
canstigam mai multa claritate. Cartarea o facem pe hartie, si se trec toate aspectele care ne pot
ajuta in a vedea mai clar situatia. Putem face si o harta mentala. Ori de cate ori are loc un
conflict aceasta abilitate ne ajuta sa ne concentram asupra nevoilor tuturor si ne poate ghida
raspunsul nostru la situatie.

Paii cartrii:
Pasul 1. Definirea problemei
Pe o foaie mare de hartie faceti un cerc in mijloc
Denumiti problema in termani largi, cat mai obiectiv posibil, intr-un fel in care toate partile
participante la conflict ar fi de acord; in mod deschis (nu sub forma unei intrebari inchise, care
cere raspuns de tipul Da/Nu). In definirea problemei aveti grija sa nu identificati o persoana
ca fiind problema.
32

De exemplu:
- nu angajati lenesi/care trag chiulul ci repartizarea volumului de munca, impartirea
responsbilitatilor
- nu adolescenti care-si lasa camera murdara ci mentinerea curateniei in casa/menajul
Tintiti spre o ideea clara a problemei ce vreti sa o cartati, dar nu va faceti probleme daca n-ati
gasit titlul cel mai exact. Uneori tocmai procesul cartarii va clarifica natura problemei.
Mentineti titlul deschis si obiectiv, ca sa va asigurati de un inceput bun.
Pasul 2. Indentificarea principalelor parti implicate
Decideti care sunt partile implicate. Includeti persoane individuale sau grupuri. Includeti pe
cei afectati in mod direct dar si pe cei afectati indirect. Puteti grupa impreuna pe cei care au in
comun aceleasi nevoi si ingrijorari/temeri.
Faceti o lista cu aceste persoane. Apoi decideti asupra carora sa va concentrati in cartare.
Formati segmente pe harta in care sa treceti aceste grupuri.
Pasul 3. Faceti o lista a nevoilor si temerilor majore ale fiecarei parti. (ce vor de fapt cei
aflati in conflict?)
Nevoi:
Va amintiti exemplul cu portocala? Pentru a gasi solutiile cele mai bune trebuie sa incepem
mai intai de la nevoi (Intai nevoile, apoi solutiile!!!). Solutiile cele mai eficiente se pot gasi
dupa ce nevoile tuturor au fost identificate si intelese.
Cuvantul nevoi nu trebuie interpretat aici intr-un mod foarte strict. El poate acoperi si
dorinte, interese, sau lucruri la care tine fiecare. Nevoi in acest context sunt acele lucruri care
ne motiveaza spre a face un lucru sau dimpotriva, ne motiveaza spre a ne retine de la un lucru.
Putem descoperi acestea prin intrebarea: Legat de aceasta problema care sunt nevoile tale
majore?
Cautati atat nevoile tangibile (mai mult spatiu, un loc curat de munca) cat si cele netangibile
(sentimentul de securitate, recunoastere).
33

Exemple de nevoi: O munca plina de satisfacii si in siguranta; respect; recunoastere;

intelegere; o clasa/un birou ordonat; a avea totul legal si corect; etc
Fiti atenti la sugestii de solutii ascunse sub formulari drept nevoi. De exemplu Am nevoie de
un nou dulap pentru dosare este de fapt o solutie, nevoia ar putea fi de mai mult spatiu de
depozitare a dosarelor sau de curatenie/spatiu pe masa de birou.
Cand vi se ofera solutii in loc de nevoi interbati: Raspunsul dvs. la problema aceasta este sa
faceti cutare lucru. Ce nevoi veti satisface cu aceasta?.
Temeri
Acestea includ preocupari, anxietati, ingrijorari/griji. Ele pot fi tangibile (eg. insucifienta
banilor, imposibilitatea terminarii lucrului) si intangibile (eg. lipsa de respect, respingerea).
Exemple de temeri: esecul; compromiterea; a face ce nu trebuie; nesiguranta financiara; a fi
respis, neagreat; a nu fi iubit/acceaptat; pierderea controlului; singuratatea; a fi judecat sau
criticat; pierderea locului de munca; venituri insuficiente; munca neinteresanta; a fi
subordonat, a primi ordine; a plati prea mult; a fi nevoie sa o iei de la capat;
Unele temeri sunt reciproce nevoilor. Acestea nu mai trebuie puse pe lista daca apar deja in
coloana nevoilor.
Uneori cand ne concentram asupra temerilor ies la iveala lucruri care nu au iesit la iveala in
cautarea nevoilor. De exemplu, e mai usor sa spui mi-e frica sa fiu lipsit de putere si sa pierd
controlul decat sa spui am nevoie sa fiu in control si sa am puterea. Ma tem sa nu esuez
e mai usor de exprimat decat sa spui am nevoie de succes. Este la fel de adevarat ca unele
temeri sunt mai usor de exprimat ca nevoi.
C.

Citirea hrii

Citirea hartii este procesul care cauta elemente comune si pune in evidenta punctele de interes
special (incercarea de a forma o viziune comuna).
Arii de interes comun (numitorul comun):

cautati care sunt nevoile si ingrijorarile detinute in comun de toti participantii

identificati fire calauzitoare comune care ar putea fi descrise in moduri diferite

34

explorati similaritatile care nu sunt inca identificate pe harta dar asupra carora se poate
cadea de acord cu usurinta in principiu

construiti un sens al parteneriatului de la care sa considerati domeniile de diferenta

Perspective noi si descoperiri:

considerati felul in care cartarea a schimbat perspectiva asupra problemei. Uneori se

produc realizari importante iar alteori doar mici schimbari in perceptie.

Nevoi, ingrijorari si beneficii ascunse:

cautati sa descoperiti nevoile si preocuparile neexprimate faceti-o cu senzitivitate si

grija

fiti constienti ca acestea in mod fregvent nu sunt ascunse in mod intentionat. S-ar
putea ca pur si simplu sa nu fie luate in considerare.

Fiti constienti ca uneori persoanele nu doresc sa-si faca cunoscute nevoile,

ingrijorarile, beneficiile, din rusine sau din frica. Ori pentru ca au intentii ascunse pe
care nu vor sa le faca cunoscute celorlalti (eg. intentia de a concedia un angajat;
intentia de a-si gasi o alta locuinta)

Preocupari deosebite:
Luati in calcul ariile care trebuie tratate cu prioritate (eg. accesul persoanelor cu disabilitate
fizica, siguranta copiilor,)
Fire conducatoare:

identificati si explorati ariile in care aveti nevoie de mai multa informatie, pentru a fi
capabili sa concepeti optiuni de solutii;

D.

Avantajele procesului de intocmire a hartii conflictului:

Structureaza dialogul si deseori evita emotiile negative excesive. Oamenii isi pot
pierde controlul oricand, dar au tendinta de a fi mai temperati in timpul alcatuirii unei
harti;

Creeaza un proces de grup in care problema poate fi ridicata in mod cooperant;

35

Ofera un cadru in care oamenii pot spune care le sunt nevoile;

Realizeaza empatia, bucurandu-se de recunoastere oameni care, poate, pana atunci nu

se simtisera intelesi;

Te ajuta sa intelegi mai limpede atat propriul tau punct de vedere, cat si pe al celorlalti.

Organizeaza punctele de vedere ale tuturor participantilor asupra problematicii in

discutie;

Releva noi directii;

Urmeaza apoi generarea solutiilor! ...

Sursa:
Conflict

Resolution

Network

PO Box 1016 Chatswood NSW 2057 Australia

Website http://www.crnhq.org/
Email [email protected]
EXEMPLU
Paul 1. Pasul 1. Definirea problemei
-

Integrarea copiilor cu CES n nvmntul de mas

Pasul 2. Indentificarea principalelor parti implicate

-

Profesori, prini ai copiilor cu CES, prini ai copiilor fr CES, elevi fr CES, elevi
cu CES

Pasul 3. Lista nevoilor si temerilor majore ale fiecrei parti. (ce vor de fapt cei aflati in
conflict?)

PROFESORI
Nevoi:
-

De comunicare ntre cei care se confrunt cu situaii similare

Climat educaional propice
Informaie de specialitate/specializare
36

Timp de pregtire suplimentar

Prini cooperani
Materiale didactice adecvate
Susinere (colegi, prini, conducerea, CJRAE, ISJ)
nelegere
Evaluarea de ctre specialiti a copiilor cu CES
Mai bun comunicare cu copiii cu CES, prini de copii cu CES i ceilali prini
Cadru legislativ propice
Programe pe nivele de dificultate
Suportul psihologului colar

Temeri:
-

De a suferi sanciuni n caz de procedeu nepotrivit

De a fi judecat sau neneles de alii: prini, ceilali elevi, colegii profesori,

conducerea instituiei
De a pierde controlul clasei
De a nu fi de folos, eficient
De a pierde calitatea procesului de predare/de ncetinire/ngreunare
Coborrea standardului educaional
De a pierde copilul i a nivelului atins
De a nu parcurge programa/teama de repercursiuni

PRINII COPIILOR CU CES

Nevoi
-

s fie nelei
s simt c sunt sprijinii, ajutai
suport de specialitate
de a nu fi judecai
de a participa la discuii cu ali prini aflai n aceeai situaie (grup de suport)
empatie
copilul lor s fac progres
susinere financiar

Temeri
-

de a fi judecat
de a fi stigmatizat
exclus social
accidente, agresiuni asupra altor copii
s nu le fie copiii victimizai
marginalizare
c nu vor face ei nii fa situiei, teama de a nu claca

PRINII COPIILOR FR CES

37

Nevoi
-

performan colar
informaie
de a cunoate beneficiile

Temeri
-

influen proast
risc crescut de a scp copilul de sub control
copilul nu mai primete la maxim procesul educational
compromis n detrimentul copilului
expunerea la risc fizic

ELEVI FR CES
Nevoi
-

De a fi informai/educai/de a fi pregtii pentru noua situaie

Nevoia de imagine
De a primi atenie n mod echitabil
Climat educaional adecvat, propice pentru progres
De a se dezvolta la ntregul potenial
Suport de specialitate
Siguran
S fie valorizai, stimulai pozitiv

Temeri
-

De a nu tii cum s comunice cu copii cu CES

de a fi nendreptii
de a pierde imagine
de a fi judecai
de propria reacie
s nu fie agresat fizic, verbal, etc

ELEVI CU CES
IDENTIFICAREA NEVOILOR/TEMERILOR COMUNE FACTORILOR UMANI
IMPLICAI
GSIREA DE SOLUII CORESPUNZTOARE NEVOILOR I TEMERILOR
COMUNE

38

39